CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA - SEMESTRUL I

CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF) 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii - LICENŢĂ 1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr. Augustin Curticapean 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) - Conf.dr. Augustin Curticapean (drd. Lavinia Grama) 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O BL 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2 curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5 curs Distribuţia fondului de timp 3 3.3 seminar / laborator (lp) 42 3.6 seminar / laborator (lp) Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutorial 14 Examinări - Alte activităţi - 3.7 Total ore de studiu individual 84 3.9 Total ore pe semestru 168 3.10 Numărul de credite 6 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani) 5.2. de desfăşurare a Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani) seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale - Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare, transmiterea şi însuşirea de către studenţi a legilor, principiilor, structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei. - Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şi însuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specifice elementelor chimice nemetalice din sistemul periodic - In cadrul lucrărilor practice, prin conţinut şi abordare, se urmăreşte formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare, imbogatirea deprinderilor si a manualitatii cu ustensile de laborator, respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si metodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrul procedurilor experimentale. 3 42 ore

Competenţe transversale - Identificarea, concatenarea si utilizarea cumulativa a informatiilor, conceptelor, principiilor si a legilor descriptive din domeniul chimiei anorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite. - Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilor generale si particulare ale elementelor chimice nemetalice cu domeniile in care este implicata activitatea biologica a acestora - Identificarea scopurilor, resurselor, conditiilor, etapelor cu durata determinata in vederea realizarii experimentelor programate, in succesiunea logica de desfasurare a acestora. - Stabilirea rolurilor si a responsabilitatilor in cadrul echipei de lucru pentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii si eficientizarii timpilor de lucru. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Insusirea de cunostinte de baza din domeniul Chimiei generale si anorganice, utile in disciplinei pregatirea de specialitate in domeniul farmaceutic 7.2 Obiectivele specifice - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general: concepte, principii, legi ale chimiei generale - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptiv privind caracteristicile specifice si proprietatile elementelor chimice nemetalice - Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catre studenti 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţ ii 1. Structura atomului. Electronul. Nucleele atomilor. Neutronul. Spectre atomice. Spectre de raze X ale atomilor. Structura învelişului de electroni al atomului. Modelul clasic al atomului de hidrogen. Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld. Noţiuni de mecanică cuantică. 2.Structura atomului. Orbitalii atomului de hidrogen. Ocuparea orbitalilor cu electroni. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. Regula lui Hund. Regula Klechkowski. Legături chimice.tipuri de legături chimice. Legătura ionică. Legătura covalentă. 3. Structura moleculei. Orbitali moleculari. Legături σşi π. Legături duble şi triple. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Ordin de legătură. Orbitali moleculari hibridizaţi. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. Rezonanţă. Metoda legăturilor de valenţă - MLV. Metoda orbitalilor moleculari - MOM. Molecule deficiente în electroni. Legături tricentrice. 4. Starea solidă. Sisteme de cristalizare. Legături chimice în cristale. Reţele ionice. Energia reţelei de cristalizare. Reţele moleculare. Izomorfism şi polimorfism. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor. Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Magnetismul electronic. Diamagnetismul. Paramagnetismul. Feromagnetismul. Proprietăţi electrice ale substanţelor. Polarizaţia moleculara. 5.Termodinamica chimică. Legile (principiile) termochimiei. Criterii pentru reacţii spontane. Echilibre chimice. Reacţii chimice. Reacţii complete şi de echilibru. Legea acţiunii maselor. Echilibre în faza gazoasă. Echilibre în sisteme omogene lichide. Echilibre în sisteme eterogene. 6. Echilibre chimice. Reacţii de precipitare. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. 7. Acizi şi baze. Caracterizare generală. Constante de aciditate ale acizilor slabi. Constante de bazicitate.exponenţi de activitate, ph,exponenţi de aciditate şi pk. Scara ph a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Funcţia de aciditate H O. 8. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Sistemul periodic.distribuţia elementelor în natură. Proprietati periodice, proprietati neperiodice. Caracterizarea generală a nemetalelor. Hidrogenul şi combinaţiile lui. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic. Gazele rare. Prelegere sustinuta cu materiale grafice 3 ore/c 1 3 ore/c 2 3 ore/c 3 3 ore/c 4 3 ore/c 5 3 ore/c 6 3 ore/c 7 3 ore/c 8

9. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a grupei. Florul. Clorul. Bromul. Iodul. Combinaţiile halogenilor. 10. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a grupei. Oxigenul. Ozonul. Oxidul de hidrogen, apa. Peroxidul de hidrogen. Sulful. Alotropie şi forme polimorfe. Hidrogenul sulfurat. Sulfuri. Polisulfuri. Oxizii şi oxiacizii sulfului. 11. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a V-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Azotul. Amoniacul. Hidrazina, hidroxilamina, acidul azothidric. Oxizii şi oxiacizii azotului. Fosforul. Oxizii şi oxiacizii fosforului. Fosfaţii. Pirofosfaţi, metafosfaţi, polifosfaţi. 12. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a V-a principală a sistemului periodic. Arsenul, stibiul, bismutul. Combinaţiile arsenului, stibiului,bismutului. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a. Carbon - forme alotropice. Halogenurile carbonului. Oxizii şi oxiacizii carbonului. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. Combinaţiile carbonului cu metalele. 13. Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic. Siliciul. Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Combinaţiile siliciului. Silicaţi. Grupa a III-a principală a sistemului periodic. Caracterizarea generală. Borul si combinaţiile lui 3 ore/c 9 3 ore/c 10 3 ore/c 11 3 ore/c 12 3 ore/c 13 14. Curs recapitulativ. Structura atomului, structura moleculei. Proprietatile substantelor 3 ore/c 14 chimice. Reactii chimice. Bibliografie obligatorie 1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. I, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978-973 -169-108-4 2. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. II, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978 973-169 -109-1 3. Gh.Marcu, M.Rusu, V.Coman: Chimie Anorganică vol.i (Nemetale şi Semimetale), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973 7987 74 8. 4. Olariu M., Chimie anorganică vol.i,ii, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 2002 5. Tökés B., Szervetlen Kémia, I.Köt., Általános rész, I.M.F. Tg.Mureş, 1978 6. Olariu M., Chimie anorganică vol.i, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 1992 7. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 8. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 9. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972 Bibliografie facultativa 1. D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică vol.i,ii,iii, Ed.Tehnică, Bucuresti, 1972 2. E.Beral, M.Zapen, Chimie anorganică, Ed. Tehnică Bucuresti, 1977 3. Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu, Chimie anorganică, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 1987 4.Literat L., Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1975 5. Strajescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganica, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1979 6. G.C.Constantinescu,Negoiu M.,Constantinescu C., Chimie Anorganica,Editura Tehnica Bucuresti, 1986 7. Cotton and Wilkinson, Advanced Inorganic Chemistry, Third Edition, Interscience Publishers, ISBN 0-471-17560-9 8. Helslops R.B., Robinson P.L., Inorganic Chemistry Third Edition, Elsevier Publishing Company, Olanda, 1976 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/stagii Metode de predare Observaţ ii 1.Chimie generală.introducere în munca de laborator. Instructaj privind protecţia Parte demonstrativa si 3 ore/lp 1 muncii în laboratoarele de chimie. Prezentarea principalelor vase, ustensile şi aparatură de laborator. experimente executate de studenti 2.Chimie generală. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Soluţii de spălare 3 ore/lp 2 (prepararea amestecului cromic). Măsurarea greutăţilor, volumelor şi densităţilor (aerometre, alcoolmetre). Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor: dizolvarea,precipitarea, cristalizarea, decantarea, centrifugarea şi filtrarea (simplă, sub vid). 3. Chimie generală. Distilarea (simplă, sub vid, fracţionată). Sublimarea. Extracţia. Uscarea substanţelor lichide şi solide. Prepararea, purificarea şi uscarea gazelor. 3 ore/lp 3

4. Chimie generală. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii. Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire si fierbere). Obţinerea temperaturilor joase. Amestecuri răcitoare. 5. Chimie generală. Mase atomice şi moleculare. Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn, Al, Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). 6.Chimie generală. Verificarea legilor de bază ale chimiei. Legea conservării masei. Legea proporţiilor definite. Echivalent chimic. Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. 7.Chimie generală. Prepararea soluţiilor procentuale, molare, normale. Concentraţii molale, fracţii molare. 8.Chimie generală.soluţii. Solubilizare. Coeficientul de solubilitate, produsul de solubilitate. Determinarea P S a acetatului de argint. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare, călduri de diluare. 9.Chimie generală.reacţii acido-bazice. Noţiuni de ph. Indicatori. Determinarea ph-ului colorimetric. Soluţii tampon. Determinarea capacităţii de tamponare. 10.Chimie generală.reacţii chimice. Viteza de reacţie. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură, suprafaţă de contact, catalizatori, etc.). Reacţii şi sisteme redox. Seria tensiunilor electromotoare. 11.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Halogeni. Fluor, Clor, Brom, Iod si combinatiile lor proprietatile acestora.calcogeni. Oxigen, Sulf si combinatiile lor - proprietatile acestora. 12.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Carbonul, siliciul, borul si combinatiile lor - proprietatile acestora 13.Test scris privind cunostintele dobândite.efectuarea unui experiment practic - Referat. 14.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Azotul, fosforul si combinatiile lor - proprietatile acestora. 3 ore/lp 4 3 ore/lp 5 3 ore/lp 6 3 ore/lp 7 3 ore/lp 8 3 ore/lp 9 3 ore/lp 10 3 ore/lp 11 3 ore/lp 12 3 ore/lp 13 3 ore/lp 14 Bibliografie 1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Lucrări practice - Ed. University Press Tg.Mureş, 2008, ISBN 978-973-169-024-7 2.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1999 3. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 1981 4. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 5. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 1972 6. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg- Mureş, 1975 7. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 1967 8. Manualul inginerului chimist vol.1,2, Editura Tehnica Bucuresti, 1973 9. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 1975 10. Kolditz L., Anorganikum-Chemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher Verlagder Wissenchaften Berlin, 1968 11. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.i,ii Second Edition, Academic Press New York, 1965 12.Tőkés B., Dudutz Gy., Donáth-Nagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó, Marosvásárhely, 2005 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate al compusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi - Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimice nemetalice si a compusilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza a unor preparate utilizate in domeniul farmaceutic 10.Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Evaluarea cunostintelor din partea generala Examen oral 50%

Evaluarea cunostintelor din Examen oral 50% partea descriptiva 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Evaluarea intocmirii Media notelor acordate 16.6% referatelor practice pentru fiecare sedinta pe referatele intocmite Evaluarea rezultatelor Media notelor acordate 16.6% practice obtinute pe parcursul semestrului Pentru rezultatele obtinute Evaluarea nivelului cunostintelor teoretice Verificare practica scrisa 50% Efectuarea unui Referat cu rezultate 16.6% experiment practic obtinute 10.6 Standard minim de performanţă Definirea simpla a conceptelor, principiilor si legilor chimiei generale, respectiv enumerarea caracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice nemetalice barem minimal pentru nota 5.

CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF) 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii - LICENŢĂ 1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr. Augustin Curticapean 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) - Conf.dr. Augustin Curticapean (drd. Lavinia Grama) 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs Distribuţia fondului de timp 2 3.3 seminar / laborator (lp) 28 3.6 seminar / laborator (lp) Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutorial 14 Examinări - Alte activităţi - 3.7 Total ore de studiu individual 84 3.9 Total ore pe semestru 154 3.10 Numărul de credite 5 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Examenul de Chimie Generala si Anorganica - semestrul I sa fie promovat 4.2 de competenţe - 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani) 5.2. de desfăşurare a Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani) seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate ore 3 42

Competenţe profesionale Competenţe transversale - Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare, transmiterea şi însuşirea de către studenţi a legilor, principiilor, structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei. - Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şi însuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specifice elementelor chimice metalice din sistemul periodic - In cadrul lucrărilor practice, prin conţinut şi abordare, se urmăreşte formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare, imbogatirea deprinderilor si a manualitatii cu ustensile de laborator, respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si metodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrul procedurilor experimentale. - Identificarea, concatenarea si utilizarea cumulativa a informatiilor, conceptelor, principiilor si a legilor descriptive din domeniul chimiei anorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite. - Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilor generale si particulare ale elementelor chimice metalice cu domeniile in care este implicata activitatea biologica a acestora - Identificarea scopurilor, resurselor, conditiilor, etapelor cu durata determinata in vederea realizarii experimentelor programate, in succesiunea logica de desfasurare a acestora. - Stabilirea rolurilor si a responsabilitatilor in cadrul echipei de lucru pentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii si eficientizarii timpilor de lucru. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al - Insusirea de cunostinte de baza din domeniul Chimiei generale si anorganice, utile in disciplinei pregatirea de specialitate in domeniul farmaceutic 7.2 Obiectivele specifice - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general: concepte, principii, legi ale chimiei generale - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptiv privind caracteristicile specifice si proprietatile elementelor chimice metalice - Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catre studenti 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Combinaţii complexe. Teoria lui Werner, teoria modernă a formării combinaţiilor complexe. Număr de coordinaţie. Număr atomic efectiv. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi, cianuri complexe, halogenuri complexe). Complecşi polinucleari. 2. Combinaţii complexe. Structura spaţială a combinaţiilor complexe. Izomeria combinaţiilor complexe. Carbonili metalici. 3. Combinaţii complexe. Nomenclatura combinaţiilor complexe. Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (Metoda legăturilor de valenţă MLV, Metoda câmpului cristalin - MCC, Metoda orbitalilor moleculari - MOM, Metoda câmpului de liganzi - MCL). 4. Starea metalică. Legătura metalică. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. Proprietăţi chimice ale metalelor. Metode generale de obţinere a metalelor. Clasificarea metalelor 5. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele metalice din grupele principale. Metalele din grupa I principală. Metalele alcaline si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Elementele din grupa a-ii-a principală. Beriliul, Magneziu si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Metalele alcalino-pămîntoase. Calciu, Stronţiu, Bariul si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 6. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele metalice din grupa a-iii-a principală. Aluminiul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. Elementele metalice din grupa a-iv-a principală. Staniul, plumbul si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Prelegere sustinuta cu materiale grafice 2 ore/c II 1 2 ore/c II 2 2 ore/c II 3 2 ore/c II 4 2 ore/c II 5 2 ore/c II 6

7. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie. Elementele grupei a-iii-a secundare. Lantan, lantanide si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Actinide: toriul, uraniul si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 8. Metalele din grupele principale (de tip s si p) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-iv-a secundare.titan, Zirconiu, Hafniu si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-v-a secundare. Vanadiu, Niobiu, Tantal si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-vi-a secundare. Cromul - combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. 9. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.elementele grupei a-vi-a secundare. Molibden, Wolfram si combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. Polioxometalatii si proprietatile lor. Elementele grupei a-vii-a secundare. Mangan, Technetiu, Reniu. Manganul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. 10. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a-viii-a secundare. Caracterizarea generală. Fierul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. Cobaltul si combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. 11. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Nichelul şi combinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora. Metalele platinice: caracterizare generală. Platina, paladiul şi combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 12. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei I secundare. Cupru, Argint, Aur şi combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 13. Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele grupei a II secundare. Zinc, Cadmiu, Mercur şi combinaţiile lor - proprietatile si utilizarile acestora. 14. Curs recapitulativ. Metalele din grupele principale - generalitati, clasificare, proprietati.metale tranzitionale - generalitati, clasificare, proprietati. 2 ore/c II 7 2 ore/c II 8 2 ore/c II 9 2 ore/c II 10 2 ore/c II 11 2 ore/c II 12 2 ore/c II 13 2 ore/c II 14 Bibliografie obligatorie 1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. III, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978-973 -169-110-7 2. Olariu M., Chimie anorganică vol.iii, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 2005 3. Olariu M., Chimie anorganică vol.ii,litografia U.M.F.,Tg.Mureş, 1994 4. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 5. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,1982 6. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972 7. Gh.Marcu, Chimia metalelor, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 1979 8. Macarovici C.,Chimie anorganica Metale, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1972 Bibliografie facultativa 1. D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică vol.i,ii,iii, Ed.Tehnică, Bucuresti, 1972 2. E.Beral, M.Zapen, Chimie anorganică, Ed. Tehnică Bucuresti, 1977 3. Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu, Chimie anorganică, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 1987 4. Literat L., Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1975 5. Strajescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganica, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1979 6. G.C.Constantinescu,Negoiu M.,Constantinescu C., Chimie Anorganica,Editura Tehnica Bucuresti, 1986 7. Cotton and Wilkinson, Advanced Inorganic Chemistry, Third Edition, Interscience Publishers, ISBN 0-471-17560-9 8. Helslops R.B., Robinson P.L., Inorganic Chemistry Third Edition, Elsevier Publishing Company, Olanda, 1976 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/stagii Metode de predare Observaţii

1. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Protectia muncii- Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. Reactii in eprubete- hidroliza, precipitare, caracter amfoter, complexare. 2. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Combinaţii coordinative cationice şi anionice (microsinteze). Structuri cristaline. 3. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Sinteza şi separarea unor stereoizomeri ai combinaţiilor complexe. 4. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Metalele alcaline şi alcalinopământoase. Aluminiu şi combinaţiile lui proprietatile acestora Parte demonstrativa si experimente executate de studenti 3 ore/lp 1 3 ore/lp 2 3 ore/lp 3 3 ore/lp 4 5. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Staniul, plumbul şi combinaţiile lor - proprietatile acestora 6. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Cromul şi combinaţiile lui - proprietatile acestora 7. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Manganul şi combinaţiile lui - proprietatile acestora 8. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Fierul si combinaţiile lui - proprietatile acestora 9. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Cobaltul şi combinaţiile lui - proprietatile acestora 10. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Nichelul şi combinaţiile lui - proprietatile acestora 11. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Cuprul, argintul şi combinaţiile lor - proprietatile acestora 12. Chimie anorganică descriptivă. Metale.Zincul şi combinaţiile lui - proprietatile acestora 13.Chimie anorganică descriptivă. Metale.Mercurul şi combinaţiile lui - proprietatile acestora 14. Verificare practica. Test scris privind cunostintele dobândite. Efectuarea unui experiment practic Referat 3 ore/lp 5 3 ore/lp 6 3 ore/lp 7 3 ore/lp 8 3 ore/lp 9 3 ore/lp 10 3 ore/lp 11 3 ore/lp 12 3 ore/lp 13 3 ore/lp 14 Bibliografie 1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Lucrări practice - Ed. University Press Tg.Mureş, 2008, ISBN 978-973-169-024-7 2.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1999 3. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 1981 4. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 5. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 1972 6. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg- Mureş, 1975 7. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 1967 8. Manualul inginerului chimist vol.1,2, Editura Tehnica Bucuresti, 1973 9. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 1975 10. Kolditz L., Anorganikum-Chemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher Verlagder Wissenchaften Berlin, 1968 11. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.i,ii Second Edition, Academic Press New York, 1965 12.Tőkés B., Dudutz Gy., Donáth-Nagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó, Marosvásárhely, 2005 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate al compusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi - Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimice metalice si a compusilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza a unor preparate utilizate in domeniul farmaceutic 10.Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Evaluarea cunostintelor din Examen oral 50% partea generala Evaluarea cunostintelor din partea descriptiva Examen oral 50% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Evaluarea intocmirii Media notelor acordate 16,6% referatelor practice pentru fiecare sedinta pe referatele intocmite Evaluarea rezultatelor Media notelor acordate 16,6% practice obtinute pe parcursul semestrului pentru rezultatele obtinute Evaluarea nivelului cunostintelor teoretice Verificare practica scrisa 50% Efectuarea unui Referat cu rezultate 16,6% experiment practic obtinute 10.6 Standard minim de performanţă Definirea simpla a conceptelor, principiilor si legilor chimiei generale, respectiv enumerarea caracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice metalice barem minimal pentru nota 5.

BOTANICA FARMACEUTICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei - BOTANICĂ FARMACEUTICĂ 2.2 Titularul activităţilor de curs PROF.OROIAN SILVIA, Biol.dr. FRINK JÓZSEF-PÁL 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): OROIAN SILVIA 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs: 3.4 Total ore pe semestru din planul de 56 3.5 din care învăţământ curs: Distribuţia fondului de timp 2 3.3 seminar / laborator (lp)/stagii 28 3.6 seminar / laborator (lp)/stagii Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 5 Examinări 30 Alte activităţi: consultaţii, documentare în Grădina Botanică a U.M.F.-Târgu-Mureş, documentare pe internet 10 3.7 Total ore de studiu individual 105 3.9 Total ore pe semestru 161 3.10 Numărul de credite 5 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 2 28 ore

Competenţe profesionale Competenţe transversale - manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific al biologiei vegetale ca fundament pentru înţelegerea altor discipline din planul de învăţământ precum formarea profesională a studenţilor ca viitori farmacişti; - promovarea unor relaţii principiale de colaborare în grupe de lucru, stimularea iniţiativei, creativităţii etc.; - valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu fiecărui student în activităţile ştiinţifice din cadrul orelor de lucrări practice; - formarea unor competenţe specifice disciplinei, de investigare experimental[ ]n domeniul Morfologiei ;i Anatomiei vegetale. - dezvoltarea capacităţii cognitive, a gândirii creative, a capacităţii de transfer a cunoştiinţelor, de investigare experimentală în domeniul Botanicii farmaceutice; - definirea disciplinei de Botanică farmaceutică şi a locului ocupat de această disciplină în domeniul Biologiei. Importanţa cunoştiinţelor de fitomorfologie şi fitoanatomie, legăturile acestei discipline cu alte ştiinţe; - analizarea principalelor aspecte pe care le cuprinde domeniul Botanicii Farmaceutice: Citologia, Histologia, Organografia (morfologia şi structura organelor vegetative: rădăcina, tulpina şi frunza, precum şi a organelor de reproducere: floarea, fructul şi sămanţa); - prezintă caracterele de recunoaştere a speciilor vegetale pe baza caracterelor morfoanatomice; - familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de preparare, analiză microscopică şi macroscopică a plantelor medicinale. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Ca disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază ale Botanicii farmaceutice şi anume conceptul de morfologie, anatomie, sistematică şi filogenie a plantelor 7.2 Obiectivele Specifice - prezentarea principalelor caractere morfo-anatomice a plantelor medicinale, importante în stabilirea identităţii lor; - prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familia, ordinal, prin prizma sistemelor filogenetice actuale; - descrierea celor mai importante plante medicinale utilizate astăzi în fitoterapie, pe întreg mapamondul. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Importanta studierii Botanicii farmaceutice pentru învătământul farmaceutic. Istoricul Morfologiei vegetale Prezentare orală, MS PowerPoint MORFOLOGIA PLANTELOR 2. Compoziţia chimică a organismelor vii Citologie vegetală 3. Studiul constituentilor celulari: citoplasma, reticul endoplasmatic, ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi 4. Studiul constituentilor celulari: plastidele, nucleul, vacuolele, incluziunile ergastice, peretele celular 5. Ţesuturile: de origine; ţesuturile de apărare, conducătoare, Histologie vegetală mecanice, fundamentale şi secretoare 6. Rădăcina: morfologia rădăcinii, anatomia rădăcinii, rădăcini metamorfozate; utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică 7. Tulpina: morfologia tulpinii, anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară 8. Frunza: morfologia frunzei, anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară 9. Floarea: morfologia şi anatomia florii 10. Floarea: tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori Organografia organelor vegetative Organografia organelor de reproducere

11. Fructul: morfologia şi anatomia fructului; importanţa drogurilor care provin din fructe 12. Sământa: morfologia şi anatomia sămânţei; importanţa drogurilor care provin din sământă 13. Fotosinteza Noţiuni de Fiziologia plantelor 14. Transpiraţia şi respiraţia 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/stagii Metode de predare Observaţii 1. Norme de protectie si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutica. - Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. Folosirea microscopului, utilizarea plantelor proaspete pentru efectuarea unor preparate microscopice, folosirea preparatelor fixe etc. 2. Studiul celulei vegetale - celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa - studiul plastidomului celular: grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. - cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis. 3. Incluziunile ergastice *Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays. *Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea histochimică a oxalatului de calciu: - rafidele de oxalat de calciu din peţiolul frunzei de Begonia rex; - macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa; - sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. 4. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice: - perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis, Urtica dioica; - peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoide, Elaeagnus angustifolia; - stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea; - stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica. 5. Tesuturi mecanice: colenchimul şi sclerenchimul - colenchimul angular din tulpina de Lamium album; - colenchimul tabular din ramura de Sambucus nigra; - colenchimul lacunar din peţiolul frunzei de Lactuca sativa; - sclerenchimul scleros: brahisclereidele din Pyrus communis,macrosclereidele şi osteosclereidele din Pisum sativum; - sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis. 6. Tesuturi fundamentale: - Ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. - Ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus - Tesuturi conducătoare: tesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală).

7. Tesuturi secretoare - tesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana; perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale, Mentha x piperita, Humulus lupulus. - tesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum; canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris, canalele oleifere de la Coriandrum sativum. 8. Structura primară si secundară a rădăcinii - structura primară a rădăcinii de Ranunculus acris, Iris germanica. - structura secundară a rădăcinii de Saponaria officinalis. 9. Structura primară si secundară a tulpinii - structura primară a tulpinii de Ranunculus acris, Zea mays. - structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris, Tilia cordata 10. Morfologia frunzei: părtile componente ale unei frunze simple; formele limbului; baza limbului; vârful limbului; marginea limbului; frunze compuse; nervatiunea frunzei; părozitatea limbului; anexele foliare. 11. Structura anatomică a frunzei - structura centric heterogenă a limbului frunzei de Dianthus carthusianorum; - structura bifacială izofacială-structura intermediară a limbului frunzei de Nerium oleander; - structura monofacială la frunza de Iris germanica. 12. Morfologia si anatomia organelor de reproducere - morfologia florii la Pinus sylvestris; - morfologia florii la angiosperme, anatomia ovarului la Lilium candidum. Dispozitia florilor - inflorescente racemoase - inflorescente cimoase - inflorescente compuse 13. Morfologia si anatomia fructului - morfologia fructului; - clasificarea fructelor: fructe simple, cărnoase, indehiscente; fructe simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple; fructe false; fructe compuse. 14. Morfologia si anatomia semintei - morfologia si anatomia semintei de Ricinus communis; - forme de seminte medicinale I. Bibliografia obligatorie 1. Ciobanu I.: Morfologia plantelor, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 1971. 2. Maugini E.: Manuale di Botanica Farmaceutica, Ed.a VII-a, Piccin NuovaLibraria SpA-Padova, 1994. 3. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică Îndrumător de lucrări practice,vol.i,ed. University Press, Târgu- Mureş, 2007. 4. Oroian S.: Botanica farmaceutică, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2011. 5. Raven P.H., Evert R.F., Eichorn S.E.: Biology of Plants. 6th Edition. Freeman and Co./Worth Publish. New York, 1999. 6. Strasburger E., Noll F., Shenck H., Schimper A.F.W.: Lehrbuch der Botanik für Hochschulen, Stuttgart, Jena, Lübeck, Ulm: Gustav Fischer Verlag, 1998. 7. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Citologia, vol. I, Ed. Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, 2004. II. Bibliografie facultativă 8. Avram R., Andronescu E., Füsi I.: Botanică farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Capacitatea de a-şi organiza eficient activitatea profesională; - Botanica farmaceutică, prin problematica abordată, stă la baza tuturor domeniilor de cercetare fundamentală şi aplicată care vizează cunoaşterea, răspândirea şi utilizarea raţională a resurdelor vegetale medicinale de pe Terra; - Valorificarea optimă şi creativă a potenţialului vegetal în activităţile ştiinţifice, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare, implicarea în dezvoltarea instituţională; - Angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane instituţii cu responsabilităţi similare şi participarea la propria dezvoltare profesională. 10.Evaluare Tip activitate 10.4 Curs Testarea periodică prin lucrări de control Testarea continuă pe parcursul semestrelor 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Răspunsurile finale la lucrările practice de laborator Testarea periodică prin lucrări de control 10.6 Standard minim de performanţă - Minim nota 5 la examenul scris - Minim nota 7 la examenul de lucrări practice - Minim nota 8 la celelalte modalităţi de apreciere - Prezenţa la curs: 80% - Prezenţa la lucrările practice: 100% 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală Răspunsurile la examen Evaluare scrisă 70% Teste grilă 5% 5% Evaluare scrisă (I) 15% Teste grilă 5%

BOTANICA FARMACEUTICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ 1.2 Facultatea de Farmacie 1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE 1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ 1.6 Programul de studii: FARMACIE 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei - BOTANICĂ FARMACEUTICĂ 2.2 Titularul activităţilor de curs PROF. OROIAN SILVIA, Biol.dr. FRINK JÓZSEF-PÁL 2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): OROIAN SILVIA 2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 3.2 din care curs: 3.4 Total ore pe semestru din planul de 70 3.5 din care învăţământ curs: Distribuţia fondului de timp 3 3.3 seminar / laborator (lp)/stagii 42 3.6 seminar / laborator (lp)/stagii Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 5 Examinări 30 Alte activităţi: consultaţii, documentare în Grădina Botanică a U.M.F.-Târgu-Mureş, documentare pe internet 10 3.7 Total ore de studiu individual 105 3.9 Total ore pe semestru 175 3.10 Numărul de credite 6 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 2 28 ore

Competenţe profesionale Competenţe transversale - capacitatea de a recunoaşte sau determina diferitele specii de plante medicinale spontane şi cultivate; - identificarea speciilor medicinale pe baza cheilor dicotomice din determinatoarelor botanice - descrierea caracterelor morfologice la speciile studiate; - utilizarea herbarului disciplinei pentru observarea caracterelor morfologice ale diferitelor specii de plante medicinale; - conştientizarea importanţei ştiinţifice, economice şi practice a plantelor medicinale; - implicarea în cercetarea ştiinţifică şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice/angajarea în relaţii de parteneriat cu alte personae-instituţii cu responsabilităţi similare-participarea la propria dezvoltare profesională. - Botanica farmaceutică explică conceptual de sistematică şi filogenie, introduce noţiunile de bază de Botanică farmaceutică; prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familii, ordine, prin prisma sistemelor filogenetice actuale, a gradului de înrudire şi de evoluţie, de la simplu la complex, într-o strânsă interdependenţă cu schimbarea factorilor de mediu, într-un process dinamic de corelaţii adaptative şi selective; - principalele unităţi taxonomice sunt exemplificate cu specii medicinale importante din punct de vedere ştiinţific şi economic; - prezintă caracterele de recunoaştere a speciilor vegetale pe baza caracterelor morfoanatomice; - familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de recoltare, preparare, analiză microscopică şi macroscopică a plantelor medicinale. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Ca disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază ale Botanicii farmaceutice şi anume conceptul de sistematică şi filogenie a plantelor 7.2 Obiectivele Specifice - prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familia, ordinal, prin prizma sistemelor filogenetice actuale; - descrierea celor mai importante plante medicinale utilizate astăzi în fitoterapie, pe întreg mapamondul. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 15. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală, Unităti sistematice 16. Supraregnul Prokaria, Regnul Bacteria (Monera), Virusurile Supraregnul Eukaria, Regnul Protoctista (Protista), Încrengăturile: Myxomycota, Euglenophyta, Bacillaryophyta, Chrysophyta, Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta; Încrengătura Lichenophyta; - caracterizare, biologie, clasificare, importanţă şi utilizare 17. Regnul Fungi, Îngrengăturile: Chytridiomycota, Eumycota Regnul Plantae: Subregnul Bryobionta, Încreng. Bryophyta Subregnul Tracheobionta (Cormophyta), Încrengătura Pteridophyta, Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina, Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae 18. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina Prezentare orală, MS PowerPoint Material botanic proaspăt SISTEMATICA PLANTELOR

19. Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae, Papaveraceae, Fumariaceae 20. Familiile: Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae, Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae 21. Familiile:, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae, Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hippocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae 22. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. 23. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. 24. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. 25. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. 26. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae 27. Familia: Asteraceae 28. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. I. Bibliografia obligatorie 9. Ciobanu I.: Morfologia plantelor, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 1971. 10. Maugini E.: Manuale di Botanica Farmaceutica, Ed.a VII-a, Piccin NuovaLibraria SpA-Padova, 1994. 11. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică Îndrumător de lucrări practice,vol.i,ed. University Press, Târgu- Mureş, 2007. 12. Oroian S.: Botanica farmaceutică, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2011. 13. Raven P.H., Evert R.F., Eichorn S.E.: Biology of Plants. 6th Edition. Freeman and Co./Worth Publish. New York, 1999. 14. Strasburger E., Noll F., Shenck H., Schimper A.F.W.: Lehrbuch der Botanik für Hochschulen, Stuttgart, Jena, Lübeck, Ulm: Gustav Fischer Verlag, 1998. 15. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Citologia, vol. I, Ed. Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, 2004. II. Bibliografie facultativă 16. Avram R., Andronescu E., Füsi I.: Botanică farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 17. Coiciu E., Rácz G.: Plante medicinale şi aromatice, Ed. Academiei, Bucureşti, 1962. 8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/stagii Metode de predare Observaţii 15. Tehnica determinării plantelor 16. Încrengătura Pteridophyta; Familiile: - Lycopodiaceae: Lycopodium clavatum - Equisetaceae: Equisetum arvense - Dryopteridaceae: Dryopterix filix-mas 17. Încrengătura Spermatophyta Subîncrengătura Coniferophytina, Familiile: - Ginkgoaceae: Ginkgo biloba - Pinaceae: Pinus sylvestris - Cupressaceae: Juniperus communis - Taxaceae: Taxus baccata Folosirea herbarului şi a materilului botanic proaspăt, a stereomicroscopului, aplicaţii practice în grădina botanică, determinarea speciilor cu ajutorul determinatoarelor de plante şi a atlaselor botanice

18. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina, Clasa Dicotyledoneae Familiile: - Aristolochiaceae: Aristolochia clematitis, Asarum europaeum - Ranunculaceae: Aconitum sp., Adonis vernalis, Helleborus purpurascens - Berberidaceae: Berberis vulgaris - Papaveraceae: Chelidonium majus, Papaver somniferum - Caryophyllaceae: Saponaria officinalis 19. Familiile: - Polygonaceae: Fagopyrum esculentum, Rheum palmatum - Cannabaceae: Humulus lupulus - Urticaceae: Urtica dioica - Rosaceae: Agrimonia eupatoria, Crataegus monogyna, Filipendula ulmaria, Geum urbanum, Potentilla anserina, Rosa canina, Sorbus aucuparia 20. Familiile: - Fabaceae: Glycine max, Glycyrrhiza glabra, Laburnum anagyroides, Melilotus officinalis - Myrthaceae: Eucalyptus globulus - Onagraceae: Epilobium angustifolium - Lythraceae: Lythrum salicaria - Hippocastanaceae: Aesculus hippocastanum 21. Familiile: - Linaceae: Linum usitatissimum - Rhamnaceae: Frangula alnus - Loranthaceae: Viscum album - Euphorbiaceae: Ricinus communis - Apiaceae: Angelica archangelica, Carum carvi, Eryngium planum, Foeniculum vulgare 22. Familiile: - Hypericaceae: Hypericum perforatum - Brassicaceae: Brassica nigra, Capsella bursa-pastoris - Tiliaceae: Tilia cordata - Malvaceae: Althaea officinalis - Ericaceae: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea - Primulaceae: Primula veris 23. Familiile: - Gentianaceae: Centaurium erythraea, Gentiana asclepiadea - Apocynaceae: Vinca minor - Rubiaceae: Rubia tinctorum - Caprifoliaceae: Sambucus nigra - Valerianaceae: Valeriana officinalis - Solanaceae: Atropa bella-donna, Datura stramonium 24. Familiile: - Boraginaceae: Symphytum officinale - Scrophulariaceae: Digitalis purpurea, Verbascum phlomoides - Plantaginaceae: Plantago lanceolata, - Lamiaceae: Hyssopus officinalis, Lavandula angustifolia, Leonurus cardiaca, Mentha x piperita, Salvia officinalis, Thymus serpyllum