FIŞA DISCIPLINEI. 2 /laborator/ proiect 3.4 Total ore din planul de 56 Din care: 3.5 curs seminar

Átírás

1 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe şi Arte Cluj-Napoca 1.3 Departamentul Departamentul de Ştiinţa Mediului 1.4 Domeniul de studii Ştiinţa mediului 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studiu / Calificarea Ştiinţa mediului 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Geologie generală 2.2 Titularul activităţilor de curs Szakács Alexandru, Conferenţiar universitar 2.3 Titularul (ii) activităţilor de seminar laborator Tóth Attila, Asistent universitar proiect 2.4 Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 Din care: 3.2 curs seminar 2 /laborator/ proiect 3.4 Total ore din planul de 56 Din care: 3.5 curs seminar 28 învăţământ / laborator / proiect Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 7 Examinări 7 Alte activităţi: Total ore studiu individual Total ore pe semestru Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Geografie fizică şi umană generală - KBEF de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 De desfăşurare a cursului Sală de minimum 25 locuri, dotată cu videoproiector, calculator, tablă cu anexe, lumină naturală și artificială, perdele 5.2 De desfăşurare a Laborator dotat cu mese de lucru şi scaune, microsoape polarizante, seminarului/laboratorului/proiectului colecţie didactică de minerale şi roci, secţiuni subţiri de minerale şi roci, calculatoare înzestrate cu software-uri specifice, alte materiale didactice

2 Competenţe transversale Competenţe profesionale 6. Competenţele specifice acumulate C1 Identificarea şi utilizarea definiţiilor, descrierilor, legilor şi principiilor ştiinţelor exacte si ale naturii intr-un context real. (2) C2 Utilizarea conexiunilor interdisciplinare în aprofundarea cunoştinţelor din domeniul Şt. mediului. C3 Utilizarea metodelor, instrumentelor, aparaturii şi tehnologiilor pentru activităţi de măsurare şi monitorizare. (1) C4 Utilizarea aplicaţiilor specifice pentru prelucrarea, reprezentarea şi stocarea datelor de mediu. C5 Identificarea alternativelor optime pentru caracterizarea corespunzătoare a factorilor de mediu. C6 Analiza şi comunicarea informaţiilor cu caracter ştiinţific. (1) CT1 Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, de punctualitate, seriozitate şi răspundere personală, pe baza principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională. CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice. CT3 Documentarea în limba română şi cel puţin într-o limbă străină, pentru dezvoltarea profesională şi personală, prin formare continuă şi adaptarea eficientă la noile descoperiri ştiinţifice. (1) 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor de bază privind compoziţia, structura şi dinamica Pământului, a fenomenelor geodinamice intrene (seismicitatea, magmatismul, metamorfismul şi tetonica), a interacţiunii litosferei cu geosferele externe (alterarea, eroziunea, sedimentarea). 7.2 Obiectivele specifice Însuşirea modului de descifrare a proceselor geologice care determină condiţiile geologice ale mediului, învăţarea citirii şi interpretării hărţilor geologice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Pământul. Structura internă stratificată a Pământului: geosferele. Vârsta Pământului. Dimensiunile Pământului. Metodele de cunoaştere a structurii interne a Pământului. Structura internă stratificată a Pământului. Structura compoziţională: crusta, mantaua (superioară şi inferioară), nucleul (extern şi intern). Suprafeţele de discontinuitate: Moho, Gutenberg, Lehman. Structura reologică: litosfera, astenosfera, mezosfera, nucleul. Vârsta Pământului: metode de datare a rocilor, cele mai vechi roci şi minerale datate. Stadii în evoluţia timpurie a Pământului: acreţia, ocean de magmă, formarea atmosferei primitive, formarea hidrosferei, apariţia vieţii. 2. Seismicitatea terestră. Cutremurele de pământ: definiţie şi noţiuni de bază (hipocentru,l epicentrul, undele seismice). Tipurile undelor seismice: P. S. L. Detectarea şi înregistrarea cutremurelor: seismograful. Cuantificarea cutremurelor: intensitatea (scara Mercali) şi magnitudinea (scara Richter) şi modalităţile de determinare a lor. Determinarea epicentrului. Ocurenţa geografică a cutremurelor. Consecinţele cutremurelor de pământ asupra mediului (natural şi construit). Predicţia seismică.

3 3. Magmatismul terestru. Magma: definiţie, compoziţie chimică, componente fizice, proprietăţi fizice. Sistemul magmatic şi subsistemele sale. Formarea magmei: cauze, locul, factorii de influenţă asupra compoziţiei magmei, derularea şi tipurile de generare a magmei. Migrarea magmei: cauzele, direcţiile, căile şi modalităţile de transport. Înmagazinarea magmei: localizarea, forma, dimensiunile şi rolul camerelor magmatice. Diversificarea magmelor: noţiunile de magmă parentală şi magmă derivată, modalităţile diversificării magmatice (diferenţierea magmatică prin cristalizare fracţionată şi licuaţie, asimilarea, amestecul de magme). Solidificarea magmei: cauzele, localizarea şi modalităţile solidificării. Intruziunile magmatice. 4. Vulcanismul terestru. Definiţia: vulcanismul ca manifestare de suprafaţă a magmatismului. Fenomenologia vulcanică: activitatea vulcanică. Erupţia vulcanică: cauze şi tipuri de manifestare (tipologia erupţiilor efuzive şi explozive). Fenomene însoţitoare ale erupţiilor vulcanice. Vulcanul şi structura vulcanică: componentele structurii vulcanice, tipuri de vulcani (monogenetici şin poligenetici), evoluţia edificiilor vulcanice. Ocurenţa geografică a vulcanilor. Efectele vulcanismului asupora mediului natural şi construit. Predicţia vulcanică. 5. Metamorfismul. Definiţia. Cauzele metamorfismului. Factorii metamorfismului: temperatura, presiunea, fluidele. Procesele metamorfismului: transformări texturale, structurale şi compoziţionale (mineralogice şi chimice) ale rocilor. Gradul de metamorfism: minerale index. Tipologia metamorfismului: metamorfismul de contact (termic şi metasomatic), metamorfismul regional (dinamotermic), metamorfismul dinamic. Sensul de deerulare a metamorfismului: metamorfismul prograd şi retrograd. Zonele şi faciesurile metamorfismului. Ocurenţa geografică a rocilor metamorfice. 6. Tectonica. Definiţie. Cauzele proceselor tectonice. Deformarea litosferei: noţiunile de stres şi strain. Tipuri de deformare a rocilor: deformarea elastică şi deformarea plastică, ruperea rocilor. Noţiuni de mezotectonică: direcţia şi înclinarea. Tectonica plicativă: cuta (elemente, parametri, clasificare). Tectonica rupturală: tipuri de fracturi ale rocilor (litoclaze şi falii). Elementele şi clasificarea faliilor. Sisteme de falii. Pânzele de şariaj. Noţiuni clasice de macrotectonică: izostazia, epirogeneza şi orogeneza, cratonul, platforma şi orogenul. Noţiuni elementare de tectonica plăcilor: natura plăcilor, tipuri de contact al plăcilor şi procesele principale de margine de placă (riftingul, subducţia). 7. Alterarea rocilor şi formarea solului. Geosferele externe ale Pământului şi interacţiunea lor cu litosfera. Sistemul erozional-sedimentar.cauzele alterării rocilor. Tipuri de alterare: alterarea fizică (mecanică) şi alterarea chimică. Consecinţele alterării mecanice:

4 fărâmiţarea rocilor şi formarea regolitului. Consecinţele alterării chimice: segregarea chimică a componenţilor rocilor alterate. Factori de influenţă asupra alterării. Alterarea diferenţată. Rolul alterarării exogene a rocilor în procesul de formare a solului. 8. Mişcări gravitaţionale de pantă. Definiţie. Efectul agravitaţiei asuora fragmentelor de rocă aflate pe pantă. Clasificarea misşcărilor gravitaţionale de pantă: mişcări rapide (căderi, lavine, alunecări, curgeri) şi mişcări lente (soliflucţiunea şe creep-ul). Sedimente rezultate din mişcări gravitaţionale de pantă. Influenţe antropice asupra mişcărilor gravitaţionale de pantă. Efecte de mediu. 9. Sistemul erozional-sedimentar eolian. Cauzele deplasării maselor de aer. Vântul ca agent geodinamic extern. Eroziunea eoliană: deflaţia şi coraziunea. Transportul eolian. Depunerea sedimentelor eoliene: dunele de nisip şi loessul. Deşertul şi desertificarea ca probleme de mediu. 10. Sistemul erozional-sedimentar fluvial. Definiţia şi formele apei curgătoare. Factorii eroziunii fluviale: debitul, viteza de curgere, tipul de albie, căderea. Transportul fluvial: originea materialului transportat, capacitatea de transport, modalităţi de transport (pe fundul albiei, în suspensie, în soluţie). Sedimentarea fluvială: cauze şi modalităţi. Medii ale sedimentării fluviale: albia activă şi inactivă, lunca inundabilă, conurile de dejecţie, terasele fluviale, deltele. Inundaţiile şi efectele lor asupra mediului. 11. Sistemul erozional-sedimentar glaciar. Gheaţa ca rocă. Gheţari şi calote de gheaţă. Mişcarea gheţii în gheţar. Structura gheţarilor. Eroziunea glaciară. Transportul glaciar: originea şi clasificarea morenelor. Sedimenarea glaciară. Mediile periglaciare: mediul glaciofluvial, mediul glacio-lacustruz ţi mediul glaciomarin. Retragerea gheţarilor şi consecinţele sale globale asupra mediului. 12. Sistemul erozional-sedimentar marin. Relieful submarin: şelful continental, povârnişul continental, câmpiile abisale, dorsalele medio-oceanice, munţii submarini, gropile oceanice. Proprietăţile fizice şi chimice ale apei marine: salinitatea, conţinutul gazos, temperatura, densitatea, nutrienţii, transparenţa. Mişcăriel apei marine: curenţii marini, valurile, mareea, transgresiuni şi regresiuni. Mediile domeniului marin: pelagic, neritic, bentic. Eroziunea litorală şi efectele ei. Sedimentarea marină: originea sedimentelor şi modalităţile lor de transport. Mediile de sedimentare în domeniul marin: litoral, de şelf, batial, abisal, hadal. Fragilitatea mediului litoral şi pericolele la care este expus. Bibliografie 1 oră 1 oră 1. BÁLDI T. (1992): Elemzõ (Általános) földtan ELTE, I., 309 p., II., 717 p., Budapest. 2. BEURLEN, K., LICHTER, G. (1997): Kövületek Magy. könyvklub, 288 p., Budapest.

5 3. BLEAHU, M. (1983, 1989): Tectonica globală Ed. St. Encicl., I p., II p., Bucureti. 4. BOGSCH L.(1968): Általános õslénytan Tankönyvkiadó, 281 p., Bpest. 5. DRAGOº, V. (1982): Geologie generalã şi stratigraficã Ed. Did. Ped., 336 p., Bucureşti. 6. ERDÉLYI I., SUGÁR L., ZSEBHÁZI Gy. (1977): Vulkánok tövében, vulkánok tetején Móra kiadó, 160 p., Budapest. 7. FRANCIS, P. (1981): Vulkánok Gondolat kiadó, 408 p., Budapest. 8. GÉCZI B. (1979): Biosztratigráfia ELTE, I., 102 p., Budapest. 9. GÉCZI B. (1978): Õslénytan ELTE, I., 304 p., Budapest. 10. HARTAI Éva. (2003): A változó Föld Miskolci Egyetem, 192 p., Miskolc. 11. HÉDERVÁRI, P. (1974): Születõ óceánok, haldokló tengerek Kossuth kiadó, 296 p., Budapest. 12. HAAS J. (1993): Jelenkori üledékképzõdési környezetek Nemzeti Tankönyvkiadó, 150 p., Budapest. 13. KISS J. (1996): Ásvány-kõzettani alapismeretek Nemzeti Tankönyvkiadó, 384 p., Budapest. 14. KUBOVICS, I (1993): Kõzetmikroszkópia, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest 15. MÉSZÁROS M. [ed..] (1983): Geológiai kislexikon 638 p., Kriterion könyvkiadó, Bukarest. 16. MOLNÁR B. (1994): A Föld és az élet fejlõdése. Egyetemi jegyzet földrajz szakos hallgatók számára 360 p., Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest 8.2 Seminar / 8.3 laborator / 8.4 proiect Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni de bază privind materialele crustei Prezentarea temei terestre urmată de activitate 2. Bazele cristalografiei şi mineralogiei experimentală 3. Recunoasterea macroscopioca a mineralelor efectuată in formaţii 4.Noţiunile de bază ale microscopiei optice aplicate de 2-3 studenţi. în studiul mineralelor şi rocilor Intocmirea caietului 5.Roci magmatice I.: diagnosticarea microscopică a de laborator cu rocilor intrusive. exerciţiile rezolvate. 6.Roci magmatice II 7.Roci metamorfice 8.Roci sedimentare 9.Noţiuni de bazã de paleontologie şi stratigrafie 10.Noţiuni fundamentale de sedimentologie 11.Harta geologicã 3 Colocviu 4 ore Bibliografie 1. BÁLDI T. (1992): Elemzõ (Általános) földtan ELTE, I., 309 p., II., 717 p., Budapest. 2. BEURLEN, K., LICHTER, G. (1997): Kövületek Magy. könyvklub, 288 p., Budapest. 3. BLEAHU, M. (1983, 1989): Tectonica globală Ed. St. Encicl., I p., II p., Bucureti. 4. BOGSCH L.(1968): Általános õslénytan Tankönyvkiadó, 281 p., Bpest. 5. DRAGOº, V. (1982): Geologie generalã şi stratigraficã Ed. Did. Ped., 336 p., Bucureşti. 6. ERDÉLYI I., SUGÁR L., ZSEBHÁZI Gy. (1977): Vulkánok tövében, vulkánok tetején Móra kiadó, 160 p., Budapest. 7. FRANCIS, P. (1981): Vulkánok Gondolat kiadó, 408 p., Budapest. 8. GÉCZI B. (1979): Biosztratigráfia ELTE, I., 102 p., Budapest. 9. GÉCZI B. (1978): Õslénytan ELTE, I., 304 p., Budapest. 10. HARTAI Éva. (2003): A változó Föld Miskolci Egyetem, 192 p., Miskolc. 11. HÉDERVÁRI, P. (1974): Születõ óceánok, haldokló tengerek Kossuth kiadó, 296 p., Budapest. 12. HAAS J. (1993): Jelenkori üledékképzõdési környezetek Nemzeti Tankönyvkiadó, 150 p., Budapest. 13. KISS J. (1996): Ásvány-kõzettani alapismeretek Nemzeti Tankönyvkiadó, 384 p., Budapest. 14. KUBOVICS, I (1993): Kõzetmikroszkópia, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest 15. MÉSZÁROS M. [ed..] (1983): Geológiai kislexikon 638 p., Kriterion könyvkiadó, Bukarest. 16. MOLNÁR B. (1994): A Föld és az élet fejlõdése. Egyetemi jegyzet földrajz szakos hallgatók számára 360 p., Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiile profesionale si angajatori reprezentativi din domeniul Ştiinţei Mediului. În cadrul cursului studenţii fac cunoştinţă cu structura interna a Pamantului, cu principalele materiale constitutive ale

6 scoartei terestre si cu procesele de geodinamica interna si externa care modeleaza mediul geologic Cursul este fundamental pentru înţelegerea fenomenelor de poluare chimică a apelor superficiale şi subterane 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs se verifică temeinicia cunoștințelor teoretice dobândite 10.5 Seminar Laborator Se verifică deprinderile și abilitățile dobândite în procurarea, prelucrarea, reprezentarea şi interpretarea datelor geochimice Examen scris-test de 25 de întrebări 60% Colocviu 40% Proiect 10.6 Standard minim de performanţă Obţinerea cel puţin a notei 5, atât la examenul scris cât şi la colocviu Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar Dr. Szakács Alexandru Tóth Attila Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Conf. univ. dr. Urák István