Cultură şi natură în Transilvania: trecut şi viitor

Átírás

1 Cultură şi natură în Transilvania: trecut şi viitor Expertiză şi studiu în domeniul biodiversităţii Raport final Studiu sumar despre biodiversitatea şi patrimoniul natural al regiunii bazat pe datele colectate 1

2 Elaborat în cadrul proiectului PA16/RO12-SGS10 Cultură şi Natură în Transilvania: Trecut şi Viitor derulat de Federația Universitară Maghiară din Cluj-Napoca (FUMC) în cadrul programului PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural Schema de granturi mici, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE de Ministerul Culturii. Proiectul este implementat în parteneriat cu Muzeul Universității din Bergen (Norvegia) și cu Asociația Nordică de Film Antropologic (Norvegia). Proiect finanțat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Specialiști și voluntari: Erős Réka, Gábos Ede, Gallé Róbert, Kiss Arnold, Mező Ildikó, Rezi Csenge, Sándor Krisztina, Szabó Csilla, Szabó D. Zoltán, Tímár Rita Editor: Szabó D. Zoltán Citare recomandată: Szabó, Z.D., Gábos, E., Sándor, K., Kiss, A, Szabó, Cs., Erős, R., Mező, I. (2015) Raport final - Studiu sumar despre biodiversitatea şi patrimoniul natural al regiunii bazat pe datele colectate pe teren. Realizat în cadrul proiectului Expertiză şi studiu în domeniul biodiversităţii în cadrul proiectului Cultură şi Natură în Transilvania: Trecut şi Viitor derulat de Federația Universitară Maghiară din Cluj-Napoca (FUMC). Ocellus srl, Băgara, România. Editat de Ocellus srl,

3 Cuprins Date colectate pe teren...5 Date din literatură...13 Arii protejate propuse Zona Lacului Vârşolţ (1309 ha) Huseni (317 ha) Păşune cu arbori bătrâni - Nuşfalău (490 ha) Păşune cu arbori bătrâni - Cosniciu de Jos (558 ha)...20 Concluzii

4 4

5 Date colectate pe teren Introducere Pe parcursul deplasărilor de teren am încercat să înregistrăm fiecare observație cu mare precizie. Acest lucru a fost ajutat în mare măsură de o aplicație mobilă numită ObsMapp. Aplicația funcționează ca un jurnal de teren digital, care reduce foarte mult timpul acordat pentru înregistrare și în aceeași timp leagă în mod automat coordonatele geografice și ora exactă la fiecare observație. Un alt avantaj ObsMapp este ca se poate folosi în mod off-line, iar locul exact al observației se poate fi pus exact pe o imagine satelitară util de exemplu în cazul animalelor văzute în depărtare. Aplicația conține liste predefinite cu denumiri de specii pentru mai multe grupuri, de la păsări până nevertebrate și plante. Datele culese de pe teren se pot încărca într-o bază de date de unde se pot exporta cu ușurință. Informațiile încărcate în baza de date sunt publice, însă există posibilitate ca să fie ascunse și să fie vizibile numai pentru utilizator de exemplu în cazul speciilor rare sau periclitate. La înregistrarea animalelor, se poate nota numele speciei în limba dorită, numărul indivizilor observate, sexul, vârsta, comportamentul (cu accent pe comportamentul teritorial și legate de reproducere). La fiecare observație se pot atașa în plus note, fotografii sau sunet (Figura 1.). Figura 1. Folosire ObsMapp: datele unei erete de stuf (Circus aeruginosus) observat în zbor. Pe lângă observațiile nesistematice am efectuat și un recensământ al cuiburilor de barză albă în localități. Această metodă ne permite o evaluare exactă a populației de berze albe din regiune și va constitui o bază de referință punctuală pentru eventualele recensământe repetate. 5

6 Metode Aria fiecărie comune a fost parcurs pe jos sau cu mașină. Cele 8 comune au fost prima dată vizitate din mașină pentru a avea o imagine de ansamblu asupra habitatelor mai importante și pentru a selecta acele arii care merită parcurse pe jos. Bazat pe această prima vizită și pe hărțile existente am trasat 3 transecte lineare în fiecare comună care în zilele următoare au fost parcurse de echipe compuse din 3-5 specialiști și voluntari. Fiecare observaţie a fost înregistrată cu ajutorul aplicației ObsMapp și în unele cazuri documentată cu fotografii. După partea de teren fiecare observator a exportat observațiile sale într-un fișier.csv care ulterior au fost unificate și folosite pentru generarea hărților de distribuție a speciilor. Numărarea efectivelor de berze s-a efectuat între , deoarece în această perioadă puii sunt destul de mari ca să poate fi numărați de pe sol, se ridică în cuib însă încă nu pot să zboare. În cazul fiecărui cuib am încercat să obținem date și de la localnici, mai ales de la cei care locuiesc în aproprierea cuibului, cu scopul de a aduna date exacte. Pe durata evaluării am vizitat 41 de localități, în cazul acestora am parcurs fiecare stradă în parte ca să găsim toate cuiburile din localitatea respectivă. Fiecare cuib a fost fotografiat și înregistrat coordonatele geografice exacte cu ajutorul unui GPS de tip GarminGPSmap 62s, având în vedere apropierea cât mai posibilă de cuib. Pe lângă acestea s-au mai înregistrat şi caracteristicile cuiburilor. Pe baza datelor de cuibărire am calculat două valori referitor la succesul de reproducere a berzelor. Prima valoare Jza, ce reprezintă media numărului de pui raportat numărului total de perechi pereche cu pui și pereche fără pui. A doua valoare JZm, ce reprezintă media numărului de pui raportat numărului total de perechi clocitoare. Dacă aceste valori depășesc 2, respectiv 2.5, în acest caz populațiile de berze cuibăritoare este stabilă. Rezultate Am înregistrat în total 1475 observații, care au însemnat 3004 indivizi aparținând la 113 specii (Tabel 1.). Cel mai bine au fost reprezentate păsările, urmate de insecte, amfibieni, reptile, o specie de melc (Bielzia coerulans), din care am observat 2 indivizi, o specie de ciupercă (Clathrus archeri), şi în zonă am găsit o plantă insectivoră, pe roua cerului (Drosera rotundifolia). De notat ca observațiile noastre se referă mai ales la speciile de importanță deosebită. O asemenea specie este specia de melc mai sus amintită, care este un endemism în regiunea Carpaților. Specia de ciupercă reprezintă o altă latură a gamei de specii găsite, fiind o specie alohtonă, cu origine Australiană, care poate deveni invazivă în viitorul apropiat. 6

7 Tabel 1. Numărul speciilor și indivizilor observate pe parcursul evaluărilor de teren. Grup Nr specii observate Nr indivizi observate Plante 1 Fungi 1 1 Insecte 4 70 Moluşte 1 2 Amfibieni și reptile Păsări Mamifere 4 7 Total Insecte Am găsit și identificat trei specii de insecte importante din punct de vedere al conservării biodiversității (Tabel 2.) În număr cel mai mare rădașca (Lucanus cervus) care este și o specie de interes comunitar. Am observat deasemenea alte două specii de coleoptere: croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo) și croitor cenuşiu (Morimus funereus), care deasemenea figureză pe lista speciilor enumarate pe Formularele standard Natura 2000, ocrotite deci pe plan European. Tabel 2. Speciile și numărul de indivizi al insectelor observate. Denumire populară Denumire ştiinţifică Nr. Indivizi observate Croitor mare al stejarului Cerambyx cerdo 5 Liometopum microcephalum 1 Rădaşca Lucanus cervus 63 Croitor cenuşiu Morimus funereus 1 Total 70 Amfibieni și reptile Trei specii de amfibieni au fost găsite: dintre care două specii indicatoare Natura 2000, buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata) şi tritonul comun (Lissotriton vulgaris), și una de importanță comunitară, broasca roşie de pădure (Rana dalmatina). Dintre reptile am identificat numai o șarpe de casă (Natrix natrix) (Tabel 3.). 7

8 Tabel 3. Speciile și numărul de indivizi al amfibienilor și reptilelor observate. Denumire populară Denumire ştiinţifică Nr. Indivizi observate Buhai de baltă cu burtă galbenă Bombina variegata 99 Triton comun Lissotriton vulgaris 20 Şarp de casă Natrix natrix 1 Broască roşie de pădure Rana dalmatina 3 Total 123 Păsări Am notat prezența a 100 de specii, cu un număr total de 2801 inidvizi. Important însă de menționat ca în perioada observațiilor păsările nu mai sunt atât de active, deci este posibil ca numărul real al speciilor este mai mare decât cele detectate de noi (Tabel 4.). Dintre cele 10 specii de ciocănitori care cuibăresc în România, 9 au fost prezente: ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaia sură (Picus canus), ghionoaia verde (Picus viridis), ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos mediu), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea pestriţă mică (Dendrocopos minor) şi capîntortura (Jynx torquilla). Fiecare dintre speciile de sfrâncioci cuibăritoare în țară a fost observată: sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) şi sfrânciocul mare (Lanius excubitor). Au fost notate cinci specii de răpitoare diurne: uliul păsărar (Accipiter nisus), şorecarul comun (Buteo buteo), erete de stuf (Circus aeruginosus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus) viesparul (Pernis apivorus) și un exemplar de barză neagră (Ciconia nigra). 8 Tabel 4. Speciile și numărul de indivizi a păsărilor observate. Denumirea populară Denumirea științifică Nr.indivizi observate Uliu păsărar Accipiter nisus 2 Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus 6 Fluierar de munte Actitis hypoleucos 7 Piţigoi codat Aegithalos caudatus 41 Ciocârlie de câmp Alauda arvensis 27 Pescăraş albastru Alcedo atthis 4 Raţă mare Anas platyrhynchos 27 Fâsă de câmp Anthus campestris 14 Fâsă de pădure Anthus trivialis 6 Egretă mare Ardea alba 7 Stârc cenuşiu Ardea cinerea 35 Stârc roşu Ardea purpurea 1 Cucuvea Athene noctua 7 Şorecar comun Buteo buteo 53 Sticlete Carduelis carduelis 52

9 Florinte Chloris chloris 23 Pescăruş râzător Chroicocephalus ridibundus 54 Barză albă Ciconia ciconia 191 Barză neagră Ciconia nigra 1 Pescărel negru Cinclus cinclus 1 Erete de stuf Circus aeruginosus 2 Botgros Coccothraustes coccothraustes 21 Porumbel de scorbură Columba oenas 11 Porumbel gulerat Columba palumbus 38 Corb Corvus corax 9 Cioară grivă Corvus cornix 10 Prepeliţa Coturnix coturnix 12 Piţigoi albastru Cyanistes caeruleus 14 Ciocănitoare cu spate alb Dendrocopos leucotos 4 Ciocănitoare pestriţă mare Dendrocopos major 52 Ciocănitoare de stejar Dendrocopos medius 8 Ciocănitoare pestriţă mică Dendrocopos minor 6 Ciocănitoare de grădini Dendrocopos syriacus 3 Ciocănitoare neagră Dryocopus martius 12 Egretă mică Egretta garzetta 1 Presură sură Emberiza calandra 3 Presură galbenă Emberiza citrinella 60 Presură de grădină Emberiza hortulana 1 Presură de stuf Emberiza schoeniclus 2 Măcăleandru Erithacus rubecula 82 Vânturel roşu Falco tinnunculus 20 Muscar gulerat Ficedula albicollis 1 Cinteză Fringilla coelebs 48 Lişiţa Fulica atra 16 Ciocârlan Galerida cristata 18 Gaiţă Garrulus glandarius 48 Rândunică Hirundo rustica 136 Stârc pitic Ixobrychus minutus 1 Capîntortură Jynx torquilla 1 Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio 211 Sfrâncioc mare Lanius excubitor 7 Sfrâncioc cu frunte neagră Lanius minor 1 Pescăruş cu picioare galbene/ pontic Larus cachinnans / Larus michahellis 6 Presură sură Linaria cannabina 1 Greluşel de stuf Locustella luscinioides 3 Ciocârlie de pădure Lullula arborea 1 Privighetoare roşcată Luscinia megarhynchos 7 Prigorie Merops apiaster 59 9

10 Codobatură albă Motacilla alba 29 Codobatură de munte Motacilla cinerea 7 Muscar sur Muscicapa striata 2 Pietrar sur Oenanthe oenanthe 5 Grangur Oriolus oriolus 66 Ciuş Otus scops 1 Piţigoi mare Parus major 152 Vrabie de casă Passer domesticus 9 Vrabie de câmp Passer montanus 70 Potârniche Perdix perdix 4 Piţigoi de brădet Periparus ater 16 Viespar Pernis apivorus 1 Cormoran mare Phalacrocorax carbo 19 Fazan Phasianus colchicus 23 Bătăuş Philomachus pugnax 3 Codroş de munte Phoenicurus ochruros 12 Pitulice mică Phylloscopus collybita 14 Pitulice fluierătoare Phylloscopus trochilus 1 Coţofană Pica pica 59 Ghionoaie sură Picus canus 8 Ghionoaie verde Picus viridis 35 Corcodel mare Podiceps cristatus 137 Piţigoi sur Poecile palustris 29 Lăstun de mal Riparia riparia 5 Mărăcinar mare Saxicola rubetra 4 Mărăcinar negru Saxicola rubicola 14 Ţiclean Sitta europaea 56 Turturică Streptopelia turtur 25 Graur Sturnus vulgaris 306 Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla 10 Silvie de câmp Sylvia communis 2 Silvie mică Sylvia curruca 2 Fluierar de zăvoi Tringa ochropus 2 Ochiuboului Troglodytes troglodytes 25 Mierlă Turdus merula 87 Sturz cântator Turdus philomelos 2 Cocoşar Turdus pilaris 1 Sturz de vâsc Turdus viscivorus 33 Pupăză Upupa epops 14 Nagâţ Vanellus vanellus 16 Total

11 În cadrul recensământul berzei albe am evaluat 41 de localități, în 24 dintre ele am găsit cuiburi de berze, ce reprezintă 58.5% din localitățile evaluate. În cele 24 de localități am observat 77 cuiburi de berze (Tabel 5.), dintre care în 38 cuiburi s-au semnalat reproducere de succes, în total 69 de pui.în continuare în 8 cuiburi s-au semnalat pereche fără pui, într-un singur cuib barză solitară și 30 de cuiburi neocupate (goale). Media numărului de pui raportat numărului total de perechi (JZa) în medie a fost 1.5, iar media numărului de pui raportat numărului total de perechi clocitoare (JZm) 1.8. Din cele 77 de cuiburi 38 au fost construite pe stâlpi de electricitate (49.35%), în cazul a 37 au fost observate suporturi de cuib montate pe stâlp. Doar 1 cuib, dintre cele observate, a fost construit pe coșul de fum a unei case. Tabel 5. Lista localităților în care am găsit cuiburi de berze și datele acestora. LOCALITATE ** Cuib ocupat de: Pereche cu pui Pereche fără pui Barză solitară Cuib neocupat (gol) Numărul puilor: Stâlp electric Stâlp electric cu suport metalic pt. cuib Total Bozieş Boghiş Valcău de jos Sub cetate Valcău de sus Lazuri 1 1 Iaz Plopiş Ratin Crasna Marin Şimleu Silvaniei Nuşfalău Dirighiu Halmaşd 1 1 Zăuan Ip 1 1 Zăuan băi Cosniciu de jos Cerişa 1 1 Cosniciu de sus 1 1 Marca 1 1 Leşmir 2 2 Şumal ** Cuibul se găseşte pe: Coş Grajd sau şură Coamă acoperiş Copac 11

12 Mamifere Patru specii de mamifer (Tabel 6.) au fost întâlnite: căprioara (Capreolus capreolus), iepure de câmp (Lepus europaeus), viezure (Meles meles), veveriţa (Sciurus vulgaris), precum și urme de mistreț (Sus scrofa). Tabel 6. Speciile și numărul de indivizi a mamiferelor observate. Denumire populară Denumire ştiinţifică Nr. Indivizi observate Căprioară Capreolus capreolus 4 Iepure de câmp Lepus europaeus 1 Viezure Meles meles 1 Veveriţa Sciurus vulgaris 1 Total 7 Patru specii de mamiferi au fost întâlnite: căprioara (Capreolus capreolus), iepure de câmp (Lepus europaeus), viezure (Meles meles), veveriţa (Sciurus vulgaris), precum și urme de mistreț (Sus scrofa). Bibliografie Kósa, F. (2005). Rezultatele recensământului berzei albe (Ciconia ciconia) în România în Migrans, 7(2),

13 Date din literatură Premergător deplasărilor de teren am cules cât mai multe informații privind flora și fauna zonei. Din date publicate și nepublicate am adunat 338 de date privind prezența a 175 specii și 20 asociații vegetale (Tabel 7.). Tabel 7. Numărul speciilor și indivizilor din literatură. Grup Nr. specii Nr. date colectate Păsări Peşti Artropode 8 9 Mamifere Amfibieni și reptile Plante Asociaţii vegetale (habitate) Total În cazul câtorva grupe nu am reușit să culegem date suficiente pe parcursul deplasărilor de teren. Aici observațiile noastre au fost completate cu date din literatură, care pot fi folosite ulterior ca referință în evaluările viitoare. Un asemenea grup sunt peștii despre care nu am reușit să culegem informații suplimentare pe parcursul deplasărilor de teren. Pe baza datelor din literatură au fost identificate 17 specii de pești din Barcău (Harka, 1998; Nagy, 2007), pe porțiunea care parcurge aria studiată de noi (Tabel 8.). Dintre aceste specie merită amintită prezența cârei (Sabanejewia aurata) și a porcușorului de nisip (Gobio albipinnatus) care sunt specii de importanță comunitară. Autorii lucrărilor menționate au mai identificat și chişcarul carpatic (Eudontomyzon danfordi), iar în pârâul Valea Mare și afluentele sale este răspândită racul de ponoare (Austropotamobius torrentium) (Kovács, 2015). Hărțile de răspândire a speciilor enumerate sunt prezentate pe hărțile din suplimentul digital. 13

14 Tabel 8. Lista speciilor de pești identificate din Barcău pe baza datelor din literatură Denumirea populară Babuşcă Beldiță Boarță Caras Câra Clean Cleanul mic Cosaș Grindel Mreană Murgoi bălțat Obleț Păstrăv Porcușor Porcuşor de nisip Scobar Zvârlugă de Dunăre Denumirea științifică Rutilus rutilus Alburnoides bipunctatus Rhodeus amarus Carassius auratus gibelio Sabanejewia aurata Leuciscus cephalus Leuciscus leuciscus Ctenopharyngodon idella Barbatula barbatula Barbus barbus Pseudorasbora parva Alburnus alburnus Salmo trutta Gobio gobio Gobio albipinnatus Chondrostoma nasus Cobitis elongatoides Bibliografie Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca (2012). Plan de management pentru Rezervaţia Naturală Mlaştina de la Iaz. Cluj Napoca. Formularul standard Natura (2011) Coldea, G. (1972). Flora şi vegetaţia munţilor Plopiş. Rezumatul tezei de doctorat. Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Gyöngyvér, M., Ghile, P., Hartek, T., Brad, T. (2002). Mapping of Transylvanian Herpetofauna. Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 29, Harka, Á., Györe, K., Sallai, Z., Wilhelm, S. (1998): A Berettyó halfaunája a forrástól a torkolatig. Halászat,

15 Nagy, A. A. (2007): Egy Szilágy megyei folyóvíz (Gyümölcsénes patak) ökológiai minősítése a halközösség minőségi-mennyiségi vizsgálata alapján (Lucrare de licenţă). Universitatea Babeş-Bolyai. Cluj-Napoca. Wilhelm, S. (2007): A Berettyó és mellékvizei halfaunájának változásai. Pisces Hungarici, Kovács, Z. (2015) Date nepublicate. 15

16 Arii protejate propuse În zona studiată sunt două rezervații naturale (Pădurea Lapiș și Mlaștina de la Iaz) și un sit Natura 2000 (Muntele Şes - ROSCI0322). Pe baza observațiilor noastre recente propunem patru alte arii care după opinia noastră ar trebui incluse într-o categorie de zonă protejată - la nivel județean sau național (Figura 2.). Figura 2. Arii protejate propuse în zona studiată. 16

17 1. Zona Lacului Vârşolţ (1309 ha) Această arie este situată în partea estică comunei Crasna și cuprinde Lacul Vârșolț și zona sud-vestică a lacului până localitatea Crasna (Figura 3.). Motivul principal pentru care propunem această arie, este ca Lacul Vârșolț și zonele umede cu stuf și tufăriș de lângă lac asigură loc de cuibărire și de hrănire la mai multe specii, dintre care amintim: izvoraș cu burta galbenă, șarpe de casă, stârc pitic, stârc roșu, erete de stuf, pescărel albastru, presură de stuf, lăstun de mal, bătăuș și fluierar de munte. În partea sudică a zonei am inclus și două petece de pădure unde am identificat o colonie de stârci. Figura 3. Limitele ariei protejate propuse Zona Lacului Vârşolţ. 17

18 2. Huseni (317 ha) Această arie protejată propusă cuprinde păduri, pășuni și pășuni cu arbori bătrâni aflate sud de localiatea Huseni (Figura 4.). În această zonă am identificat cele mai multe indivizi și urme de rădașcă. Au mai fost observate izvorașe cu burta galbenă și bursuc. Dintre păsări am identificat între altele: ciocănitoare pestriță mare, ghionoaie verde, sfrâncioc roșiatic, sturz de vâsc, fâsă de câmp și prigorie. Figura 4. Limitele ariei protejate propuse Huseni. 18

19 3. Păşune cu arbori bătrâni - Nuşfalău (490 ha) Aria propusă cuprinde pășunile cu arbori bătrâni din partea estică a Pădurii Lapiș, în apropierea localității Nușfalău (Figura 5.). Deși Pădurea Lapiș este deja declarată ca rezervație naturală, nu acoperă pășunile cu arborii și eleșteele din vecinetate, zone cu care împreună asigură habitate corespunzătoare pentru mai multe specii ocrotite. Pe parcursul observațiilor noastre am întâlnit într-un număr mare rădașcă, croitor mare al stejarului. Am notat deasemenea izvorașe cu burta galbenă, ciocănitoare neagră, ghionoaie verde, silvie mică, lăstun de mal, stârc cenușiu, prigorie și fâsă de câmp. Figura 5. Limitele ariei protejate propuse Păşune cu arbori Nuşfalău. 19

20 4. Păşune cu arbori bătrâni - Cosniciu de Jos (558 ha) Această arie de lângă Pădurea Lapiș nu beneficiează încă de statut legal de protecție. La fel ca și aria precedentă propusă, a fost desemnată pentru prezența pășunii cu arbori bătrâni din partea vestică a pădurii, până localitatea Cosniciu de Jos (Figura 6.). Pe această arie am observat specii de păsări ca ciocănitoare pestriță mare, sfrâncioc mare, potârniche, prigorie, sturz cântător și sturz de vâsc. Figura 6. Limitele ariei protejate propuse Păşune cu arbori bătrâni Cosniciu de Jos. 20

21 Concluzii Aria studiată se întinde în Transilvania, pe partea vestică a județului Sălaj, pe poalele Munților Apuseni, pe Platformă Someşeană. Această poziție geografică conferă un relief caracterizat de dealuri. Pe partea sud vestică a ariei studiate se află o parte a sitului Natura 2000, Muntele Seș, care este acoperită în mare parte de păduri foioase. Partea estică a zonei studiate e străbătută de râul Crasna, pe de altă parte, din Munții Plopiș provine râul Barcău, care străbate zona în direcția nord și nord-vest. Regiunea studiată cuprinde 8 comune și 32 de localități. Regiunea este caracterizată de folosirea tradițională a peisajului, de agricultură în parcele mici, pășunat exstensiv, care rezultă o structură de peisaj mozaicat. Toate acestea rezultă o mare diversitate biologică. Pășunile cu arbori bătrâni care în multe locuri sunt pe cale de dispariție sunt încă prezente în această regiune (Figura 7.). Figura 7. Păşunilor de arbori bătrâni în zona de tintă. Valorilor naturale deja prezentate se mai adaugă lacul de acumulare Vârșolț, din cauza faptului că în zonă sunt foarte puține suprafețe de ape. Acest luciu de apă are o importanță deosebită pentru mai multe specii acvatice. Suprafața de stuf și de tufișuri în jurul lacului sunt deasemenea habitate speciale pe care găsim numai în locuri izolate în aria studiată. Colonia de stârci de lângă 21

22 lac are de asemenea o importanță majoră. Condiția supraviețuirii acesteia este condiționată de eliminarea factorilor de deranj și minimalizarea intervențiilor silvice. Partea ariei protejate Muntele Seș care se suprapune cu aria studiată este una caracterizată de păduri compacte și relativ nederanjate. Aici apar deja specii mai rare, ca de exemplu Limax albastru al Carpaţilor, porumbel de scorbură, ciocănitoare cu spate alb, croitor cenuşiu etc. Pe parcursul deplasărilor de teren am pus un accent deosebit pe observațiile de păsări, deoarece prezența sau absența unor specii indică în mod reprezentativ starea habitatelor studiate. Au fost observate în total 100 specii de păsări. E important de reținut ca observațiile au fost efectuate în a doua parte a lunii iulie, când comportamentul teritorial a păsărilor este deja foarte redusă, care rezultă o detectabilitate mică a speciilor, mai ales a celor cântătoare. Presupunem că în regiune sunt prezente mult mai multe specii de păsări pentru care ar fi necesară repetarea observațiilor între luniile aprilie-iunie, în perioada de reproducere a păsărilor. Fauna de pești a pârâurilor Barcău și Plopiş a fost bine documentată pe baza studiilor găsite în literatură și conțin mai multe specii de interes comunitar. Nu dispunem însă de informații ihtiofaunistice din alte ape curgătoare și stătătoare din regiune, pentru care propunem cercetări viitoare. Formularul standard a sitului Natura 2000 Muntele Seș indică prezența lupului și a râsului, care pot apărea și pe aria studiată de noi. Pentru a documenta prezența acestor specii ar fi necesară o evaluare amplă a urmelor în perioada hiemală sau folosirea altor metode specifice pentru carnivore mari. Datele culese în mod nesistematic de către echipa noastră nu rezultă o imagine reprezentativă despre situația mamiferelor. Am notat prezența a numai câtorva mamifere, ca mistreț, iepure de câmp, căprioară și bursuc. Dintre speciile de amfibieni și reptile amintim izvorașul cu burta galbenă care este o specie de interes comunitar. Și acest grup de vertebrate necesită studii viitoare mai specifice. Dintre coleopterele identificate amintim trei specii interesante. Rădașca a fost observată în număr deosebit de mare și care după estimările noastre constituie o populație semnificativă în aria studiată. Croitorul mare a stejarului și croitor cenuşiu au fost găsite în număr mai redus. Metoda folosită de noi indică numai prezența acestor specii, pentru detectarea densitățiilor propunem folosirea metodelor specifice. Pe parcursul culegerilor de date am reușit să documentăm prezența a mai multor specii cu statut de protecție: de exemplu croitor mare al stejarului, rădaşca, buhai de baltă cu burtă galbenă, triton comun, barză albă şi neagră, ciocănitori, stârc pitic, viespar, ghionoaie sură. Pe baza experiențelor acumulate pe parcursul deplasărilor de teren și analiza datelor am localizat câteva arii cu valori naturale deosebite. Propunem ca pe aceste patru arii să fie repetate culegerile de informații biologice pentru a obține o imagine mai exactă despre valorile acestea. 22