Átírás

1

2 Documentul Strategia de vizitare pentru Ariile Naturale Protejate Bazinul Fizeșului a fost elaborat în cadrul proiectului Managementul integrat, conservativ și durabil al siturilor Natura 2000 din Bazinul Fizeșului, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu axa 4. Realizat de firma Agenda Setting pentru Asociaţia Educațional Ecologică Ecotransilvania si Asociatia Ecochoice, custozi ai ariilor naturale protejate din Bazinul Fizesului Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

3 Cuvânt înainte Întrebare: Știați că la 40 de km de Cluj-Napoca este un lac natural cu stufăriș care este considerat ca o Deltă a Transilvaniei și că aici se opresc prima oară păsările când migrează primăvara? Sunt o multitudine de păsări, oameni din străinătate vin special să vadă acest fenomen. Răspuns: Chiar, ce interesant, n-am știut, ar trebui să merg să văd. Cum de nu am știut până acum? Acesta este dialogul care a marcat aproape tot procesul de realizare a strategiei noastre de vizitare în activitățile de testare, exploare, promovare a dorinței de a face o propunere prin care să atragem atenția asupra rezervațiilor naturale din Bazinul Fizeșului. A fost o călătorie de descoperire în care noi înșine, ca echipă de specialiști de strategii ne-am lăsat uimiți și atrași de frumusețea și potențialul unei zone prea puțin cunoscute și apreciate în Transilvania. Am povestit cu colegi, cu prieteni, cu alți specialiști și vâzând reacțiile lor, nu ne-a fost deloc greu să imaginam un viitor frumos dar și probabil pentru activitatea turstică a comunităților din aria rezervațiilor naturale din Bazinul Fizeșului și să creionam soluții pentru creșterea vizibilității și atractivității lor. Am povestit cu localnici și am identificat împreună cu reprezentanți ai comunităților locale resurse, trasee, bogații care să încânte și să atragă turiștii - pe cei români în aceași măsură cu cei străini. Și am rămas fideli principiilor de turism durabil și de protecție a naturii pentru că suntem de acord cu colegii noștri cu specialități în domeniul mediului, că de lucrurile pe care le-am găsit în această arie, trebuie să se bucure cât mai multe generații. Strategia de vizitare a ariilor naturale din Bazinul Fizeșului este o ca o busolă, te ghidează către un turism cu mare respect pentru resursele naturale și bogățiile culturale ale zonei și încredințăm cu mare încredere această busolă Fundației Ecotransilvania și partenerilor ei, pentru că știu ce să facă cu ea. Echipa Agenda Setting care a contribuit la strategiei vă este recunoscătoare pentru experiența oferită și vă urează mult succes în punerea în practică a activităților care vor încuraja turismul durabil în ariile protejate din Bazinul Fizeșului. Echipa Agenda Setting

4

5 CUPRINS Secțiunea 1. Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii 7 Secțiunea 2. Analiza situaţiei actuale şi viitoare 19 Secțiunea 3. Viziunea şi obiectivele planului de vizitare 33 Secțiunea 4. Teme şi activităţi 39 Secțiunea 5. Monitorizare și evaluare 71 Secțiunea 6. Studii de caz 77 Anexa A Constrângeri climatice, naturale și legislative privind activităţile turistice

6

7 SECȚIUNEA 1. ZONAREA ŞI OBIECTIVELE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONSERVĂRII NATURII În acest capitol prezentăm principalele caracteristici ale celor 6 arii naturale protejate din Bazinul Fizeșului. 1. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului A fost desemnat prin H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea H.G.1284/2007, cu o suprafață de 1627 ha. Acest sit cuprinde cele mai importante zone umede ale Transilvaniei, între acestea numărându-se Lacul Ştiucilor şi Stufărişurile de la Sic. Peisajul foarte heterogen al zonei face ca aici să trăiască peste 140 specii de păsări, multe dintre acestea fiind specii de interes conservativ major. În principal, importanţa sitului pentru conservarea diversităţii păsărilor este datorată faptului că aici trăiesc 2 specii de interes conservativ global, respectiv raţa roşie Aythya nyroca, care cuibăreşte pe lacurile din sit şi cristelul de câmp Crex crex, care cuibăreşte în pajişti şi păşuni umede. Alături de acestea, alte 8 specii de păsări sunt ameninţate la nivelul Uniunii Europene. Este vorba despre buhaiul de baltă Botaurus stellaris, stârcul pitic Ixobrychus minutus, cresteţul cenuşiu Porzana parva şi eretele de stuf Circus aeruginosus, toate cuibărind în trestiişurile şi păpurişurile abundente din sit, dar şi caprimulgul Caprimulgus europaeus prezent la lizierele pădurilor, ciocănitoarea de stejar Dendrocopos medius tipică pentru pădurile rare, cu arbori bătrâni, Fâsa de câmp Anthus campestris şi Silvia porumbacă Sylvia nisoria care se întâlnesc în pajiştile cu stufărişuri. O particularitate a locului este prezenţa pe malul lacului Ţaga Mare, în Pădurea Ciuaşului, a celei mai mari colonii mixte de stârci de noapte (Nycticorax nycticorax listat în anexa I a Directivei Păsări, cu efective de aproximativ 50 perechi clocitoare) şi stârci cenuşii (Ardea cinerea) din Transilvania (circa 270 perechi clocitoare). 2. ROSCI 0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonţida A fost desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea O.M. 1964/2007 și se întinde pe o suprafață de 3798 ha. Acest sit este unul foarte heterogen din punct de vedere al peisajului cuprinzând ecosisteme de zone umede, respectiv lacuri naturale şi iazuri, dar și pajişti cu tufărişuri şi păduri. Sunt foarte particulare câteva specii de plante extrem de rare în întreaga lume. Aşa este subspecia endemică Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus, apoi Centaurea ruthenica, care are numai două populaţii în întreaga Uniune Europeană, Bulbocodium versicolor, Serratula wolffii, Serratula lycopifolia şi Iris pontica, toate fiind ameninţate cu dispariţia atât în România cât şi în Uniunea Europeană. 3. Rezervaţia naturală Lacul Ştiucilor Este situată în teritoriul administrativ al comunei Fizeşu Gherlii (județul Cluj). Este arie protejată cu caracter zoologic-ornitologic. Rezervaţia are o suprafaţă de 140 ha. Lacul Știucilor este singurul lac natural din Transilvania care nu a fost amenajat pentru piscicultură şi în acelaşi timp este şi cel mai adânc lac natural dulce al Transilvaniei, cu o adâncime maximă de circa 7m. Foarte caracteristică este prezenţa stufului pe malurile acestui lac, acest tip de vegetaţie întinzându-se pe o suprafaţă de peste 130 ha. Cu siguranţă că cea mai mare particularitate a acestui lac este prezenţa plaurului, adică a insulelor plutitoare de stuf, care sunt caracteristice aproape exclusiv Deltei Dunării. În apele lacului trăiesc în jur de 15 specii de peşti, între care şi ştiuca Esox lucius, specia care dă numele lacului. Cea mai mare importanţă o prezintă însă păsările, lacul fiind un preţios loc de popas pentru multe specii migratoare, dar şi un veritabil loc de clocit pentru oaspeţi de vară aripaţi între care raţe, stârci, corcodei, lişiţe, păsări prădătoare şi multe păsări cântătoare. 4. Rezervaţia naturală Stufărişurile de la Sic Este situată în teritoriul administrativ al comunei Sic (județul Cluj). Este arie protejată cu caracter zoologic-ornitologic, obiectivul principal de conservare este reprezentat de întinsele stufărişuri care constituie habitatul optim pentru multe specii de păsări clocitoare şi migratoare. Suprafaţa rezervaţiei este de 505 ha, din care cea mai mare parte este ocupată de stuful care se întinde ca un masiv compact pe Valea Coastei şi Sicului. Acest masiv de stuf este al doilea ca suprafaţă în România după Delta Dunării şi reprezintă un rest aproape nealterat de om al întinselor zone umede care au existat până la începutul secolului trecut în mai multe locuri din Transilvania. Aici cuibăresc mai multe specii de raţe, lişiţe, găinuşe de baltă, stârci, păsări prădătoare, lăcari şi presuri. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

8 5. Rezervaţia naturală Valea Legiilor Este situată în teritoriul administrativ al comunei Geaca, județul Cluj. Este o arie protejată cu caracter zoologicornitologic şi se întinde pe o suprafaţă de 125 ha. În rezervaţie sunt cuprinse formaţiuni complexe de vegetaţie favorabile pentru cuibăritul păsărilor de baltă, acestea consituind de altfel şi obiectivul principal de conservare al rezervaţiei. Stufărişurile rezervaţiei sunt loc de popas pentru un număr mare de specii migratoare în perioadele de pasaj, dar în acelaşi timp sunt şi locuri optime pentru cuibăritul raţelor, lişiteţor, stârcilor, găinuşelor de baltă şi lăcarilor. 6. Rezervaţia naturală Pădurea Ciuașului Rezervația este situată în teritoriul administrativ al comunei Ţaga și are un caracter zoologic-ornitologic, scopul ei fiind conservarea celei mai mari colonii mixte se stârci de noapte Nycticorax nyctricorax şi stârci cenuşii Ardea cinerea, din Transilvania. Rezervaţia are o suprafaţă de 3 ha. Caracteristica principală a Pădurii Ciuaşului este stratificarea pe verticală, stratul arborilor fiind etajat pe două niveluri, unul inferior edificat în principal de carpen Carpinus betulus şi unul superior edificat de stejar Qeurcus robur şi gorun Quercus petraea. Vârsta acestora din urmă depăşeşte 100 ani şi întreaga colonie de stârci este cantonată în coronamentul lor. Colonia de stârci s-a instalat aici începând cu anul În tabelul de mai jos sunt prezentate succint cele mai importante obiective de interes din punct de vedere turistic. Încadrarea speciilor după statut s-a făcut conform IUNC și a Cărții Roșii a vertebratelor din România (IUCN/ International Union for Conservation of Nature). 8 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

9 LACURI Lacul Ştiucii sau Ştuc Este printre cele mai importante zone umede ale Transilvaniei. Lacul Săcălaia se află pe o veche exploatare de sare, lângă un drum ce dăinuieşte de pe vremea romanilor. Sub Lacul Săcălaia se află o cută diapiră (masiv de sare), orientată pe direcţia NV-SE sau Turda/Dej) datorită căreia apa lacului a fost iniţial salină. În prezent, datorită colmatării fundului lacului cu sedimente - în principal argiloase cuveta lacustră a devenit impermeabilă, astfel că apa din lac şi-a schimbat compoziţia, devenind dulcicolă. Vegetaţia naturală care domină arealul este asemănătoare Deltei Dunării, astfel că în mijlocul ţării s-a născut un adevărat peisaj deltaic. În rezervaţie au fost construite din lemn două foişoare, un drum şi un turn, toate având ca scop observarea habitatelor avifaunei. Unul din obiectivele turistice atractive este puntea din lemn, care străbate stuful pe o distanţă de 1 km. Rezervaţia Stufărişurile de la Sic este unul dintre cele mai importante obiective turistice din atât din Transilvania cât şi din România. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Arii naturale protejate la nivel naţional Stufărişurile de la Sic Stufărişurile de la Sic sunt considerate ca fiind al doilea masiv compact de stuf şi papură ca suprafaţă în România după Delta Dunării, ce reprezintă fidel zone umede care au existat până la începutul secolului trecut în mai multe locuri din Transilvania. Arealul cu o suprafaţă de 7 ha. este situtat în comuna Sic (jud. Cluj) şi face parte din categoria rezervaţiilor naturale botanice şi zoologice de interes naţional. Speciile protejate sunt păsări endemice şi/sau migratoare. Lor li se alătură şi elemente de floră rare atât în România cât şi în Europa. PLANTE Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus Această specie are numai două populaţii în întreaga Uniune Europeană. În ţara noastră, integritatea arealului a suferit în urma intevenţiilor antropice care au dus la degradarea Astragalus excapus ssp.transsilvanicus, astfel că planta şi-a restâns prezența numai pe segmente de pajişti stepice dominate de uscăciune. Acestea sunt cuprinse în situl protejat şi reprezintă ultimele reminiscenţe ale mediului natural regional, care trebuie protejate de urgenţă. Aceste fragmente conţin populaţii rămase izolate din cauza fragmentării habitatului devenind endemice pentru Câmpia Transilvaniei Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Areale mai numeroase sunt în vestul Câmpei STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

10 Transilvaniei, Bonţida-Vişea-Jucu sau Viişoara-Urca-Grindeni sau Valea Florilor. Aceste areale segmentate separate ce alcătuiesc situl au un caracter unitar, adăpostind acelaşi tip de pajişti stepice xerofite, cuprinzând populaţii întregi ale subspeciei endemice Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Caracterul unitar justifică crearea unui sit unic alcătuit din segemente disparate, bine conservate în peisajul iniţial din arealul central al Câmpiei Transilvaniei. Caracterul unitar al segmentelor sitului va permite şi monitorizarea lor eficientă în viitor şi un elaborarea unui plan de management adecvat, îndreptat în primul rând pentru conservarea subspeciei endemice în habitatul său natural. află pe versanţii vestici ai Munţilor Altai, Tian Shan şi Pamir. Insular se poate găsi şi în arealul Lacului Baikal, silvostepele din regiunile precaucaziană şi armeniană. Cel mai extins teritoriu, în care această specie se găseşte aproape continuu, îl reprezintă teritoriul silvostepei de la nord de Marea Neagră până la Subcarpaţii ucrainieni. Limita vestică unde se poate întâlni Centaurea ruthenica şi se prezintă sub formă de populaţii izolate sunt localizate în Câmpia Transilvaniei (Boju şi Bonţida, Jucu). ROSCI 0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonţida (sit Natura 2000) ROSCI 0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonţida (sit Natura 2000) Bulbocodium versicolor Plantă foarte rară, ameninţată cu dispariţia atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Aria naturală protejată este habitatul speciei Bulbocodium versicolor, o floare care este parte integrată din Natura Prezenţa acestei specii în Fânaţele Clujului a fost descoperită încă din anul 1845 de către Brassai Sámuel. Cea mai valoroasă populaţie a bulbocodiului din Fânaţele Clujului a fost pusă sub ocrotire încă din anul Începând cu anul 2007, Fânaţele Clujului a intrat în reţeaua ariilor naturale protejate la nivelul Uniunii Europene, fiind parte integrantă a reţelei Natura ROSCI 0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonţida (sit Natura 2000) Centaurea ruthenica Are numai două populaţii în întreaga Uniunea Europeană. Centaurea ruthenica face parte din subgenul Centaurea s.str. (sin Centaurium ass.) secţia Ruthenicae. Originea subgenului Centaurea a fost plasată în cadrul Bazinului Mării Mediterane specia fiind considerată un relict postglaciar. Arealul său este fragmentat fiind legat de distribuţia teritoriilor stâncoase din Europa, Asia de nord şi nordul Africii. Pe alocuri, această specie poate fi găsită insular, cu număr mai mic sau mai mare de indivizi. Limita estică se 10 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

11 Serratula wolffii și Serratula lycopifolia Plantă foarte rară, ameninţată cu dispariţia atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Pajiştile stepice adăpostesc de departe cele mai mari populaţii de Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Bulbocodium versicolor, de o valoare biologică extrem de mare. La acestea se adaugă singura populaţie transilvană certă de Adonis volgensis. Ca atare mozaicul de habitate creează un context transilvan tipic, deosebit de valoros. Un potenţial pericol îl constitue abandonul terenurilor, intervenţiile antropice prin drenaje, păşunat excesiv şi planurile de dezvoltare edilitar-industriale, care pot compromite definitiv situl propus. Distrugerea habitatului alături de păşunatul intensiv (şi mai ales cu oi) reprezintă principalii factori care ameninţă existenţa sitului propus. Activităţi antropice cu influenţe negative în interiorul sitului sunt: cosire/tăiere, păşunat, restructurarea de ţinerii terenului agricol, creşterea animalelor, depozitarea deşeurilor menajere, drumuri, zone urbanizate, habitate umane. ANIMALE Stârci de noapte (Nycticorax nyctricorax) şi Stârci cenuşii (Ardea cinerea) Denumiți și bâtlani, stârci cenușii își fac cuiburile pe coronamentul unor carpeni și stejari bătrâni, unii de peste 100 de ani. În colonia mixtă din Pădurea Ciuașului cuibăresc şi stârci de noapte, o specie ocrotită prin lege atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Rezervaţia naturală Pădurea Ciuașului (arie protejată de interes național) ROSCI 0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonţida (sit Natura 2000) Rața roșie (Aythya nyroca) Specie dependentă de zonele umede. Specie vulnerabilă în Europa, România deține mai mult de jumătate din numărul exemplarelor. Iris pontica - Stânjenelul Plantă foarte rară, ameninţată cu dispariţia atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Este o plantă erbacee, vivace din familia Iridacees originară din Europa de est, mai precis, din România și Rusia. În România se găsește în locurile ierboase, marginile de pădure și uneori chiar și în regiunile inferioare până în regiunea dealurilor (în Transilvania). ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) ROSCI 0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonţida (sit Natura 2000) Cristelul de câmp (Crex crex) Specie dependentă de pajiştile şi/sau păşunile mezofile şi mezo-higrofile. Necesită protecție la nivel mondial, specie aproape amenințată. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

12 ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Buhaiul mare de baltă (Botaurus stellaris) Strigătul nocturn al masculilor este foarte sonor, se poate auzi primăvara, pe distanțe foarte mari la răsăritul și apusul soarelui. Sunetul se aseamnănă cu instrumentul folosit de sărbătorile de iarnă, de aici și numele păsării. Eretele de stuf sau Uliul de trestie (Circus aeruginosus) Denumit şi uliul de trestie este o pasare de pradă des întâlnită în toată Europa. Prezenţa sa este asociată cu apele stătătoare, cu întinderi de stuf, însă poate fi întâlnit şi în lunci, terenuri agricole, chiar păşuni. În ROSPA0104 asemenea condiţii sunt prezente în întregul areal, specia fiind răspândită în tot perimetrul zonelor umede. Statutul speciei - efectivele sunt în scădere atâta vreme cât practicile de recuperare a terenurilor prin desecările executate au avut un impact negativ în demografia speciei cu toate că încă se vorbeşte despre o stabilitate a acesteia. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Crestețul cenușiu (Porzana parva) Cresteţul cenuşiu este o pasăre care seamănă cu prepeliţa, răspândită vara în Europa şi Asia Centrală. Iarna şi-o petrece în Africa şi partea de sud a Asiei. În România soseşte în luna aprilie. Specia e înclusă în Directiva Păsări anexa I care necesită protecţie la nivel mondial fiind inclusă la categoria aproape ameninţate. Cresteţul cenuşiu este o pasăre migratoare, trăiește în bălțile cu ape dulci, stătătoare. Este specie ocrotită prin lege. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Caprimulgul (Caprimulgus europaeus Pasăre de culoare cenuşie, cu corpul lunguieţ, cu gâtul scurt şi cu ciocul mic, puţin încovoiat. Este specie ameninţată la nivel european. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Ciocănitoarea de stejar sau Ciocănitoarea pestriță mijlocie (Dendrocopos medius) Ciocănitoarea de stejar este foarte vioaie şi se întâlneşte 12 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

13 de obicei în pădurile de stejari bătrâni. Se deosebeşte de celelalte ciocănitori prin coloritul creştetului în roşu (la adulţi) şi striaţiile de pe flancuri. Este răspândită în cea mai mare parte a Europei, mai puţin în Irlanda, nordul extrem al Scandinaviei şi sud-estul Europei. Este specie ocrotită în România şi Europa. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Silvia porumbaca (Sylvia nisoria) Cuibăreşte relativ rar în regiuni deschise cu tufărişuri, cu copaci izolaţi sau în luminişuri cu tufişuri, preferând terenurile umede, mlăştinoase. Statutul este de specie strict protejată de lege. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Fâsa de câmp (Anthus campestris) Este o pasare de dimensiuni mici, întâlnită mai ales în câmpiile deschise, joase, cu teren arid, eventual nisipos dar mereu în apropierea pâlcurilor de arbuşti sau tufişuri. Nu ocoleşte nici terenurile cultivate, în special cele cu păioase. Fâsa de câmp este o pasăre migratoare care porneşte toamna către Africa, unde iernează. Pasăre frecventă în toate locurile corespunzătoare ei. E o pasare migratoare care soseşte la noi în ţară în mijlocul lui aprilie şi ne părăseşte iarăşi la sfârşitul lunii septembrie. Aria geografică de răspândire a speciei este reprezentată de Europa Centrală, Regiunea submediteraneană şi Asia Centrală; iarna migrează în ţările calde, mai sudice. Corcodelul mare (Podiceps cristatus) În Delta Dunării, dar și pe lacurile și bălțile interioare din țara noastră întâlnim o pasăre grațioasă, cu o siluetă zveltă, cu gâtul și ciocul lungi. Are aripile maro-închis, abdomenul îmbrăcat cu pene albe satinate, piciorele măsliniu-închis, iar în timpul zborului sunt vizibile pete albe, accentuate, pe aripi. Capul îi este alb cu o dungă neagră de la ochi spre baza ciocului. Corcodelul-mare este o pasăre relativ cosmopolită, fiind răspândită, cu deosebire, în cea mai mare parte a Europei și Asiei centrale, dar și în partea de nord a Africii (Tunisia și Egipt, semnalându-se câteva colonii și în Africa de Sud), în Australia și Noua Zeelandă. Populația globală este estimată între de indivizi. În România se evalueză că sunt aproximativ de perechi, numărul rămânând oarecum constant, nefiind o pasăre vulnerabilă şi înscriindu-se în tendința europeană de creștere ușoară. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Ştiuca (Esox lucius) Peşte răpitor de apă dulce, se găseşte în toată Europa, exceptând Pensinsula Iberică, Grecia, Albania şi o parte din Serbia. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

14 La noi în ţară, densitatea cea mai mare o prezintă bălţile de revărsare ale Dunării, precum şi în Delta Dunării. Se găseşte şi în crescătorii. Mulţi piscicultori din Europa o folosesc ca sanitar de ape dulci în crescătoriile de crap, unde atacă exemplare bolnave sau moarte. Poate fi ademenită uşor si momită cu orice peşte, inclusiv cu momeli artificiale. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Pițigoiul de stuf (Panurus biarmicus) Una dintre cele mai frumoase păsări din Delta Dunării, piţigoiul de stuf este locuitor al vastelor întinderi stuficole. Penajul este galben lutos, capul cenuşiu, la masculi specifică este eleganta mustacioară, iar ciocul e mic şi conic. Trăieşte în familii, în stuf, sunt deosebit de activi în special dimineaţa şi seara, fac o larmă deosebită când se plimbă în grupuri în căutarea hranei. În Delta Dunării se găsește frecvent, mai ușor de observat în perioada de iarnă când stuful este uscat. Răspândire dispersă în centrul și sudul Europei în stufărișuri mari. În expansiune teritorială în nord vestul Europei. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Lăcarul de mlaştină (Acrocephalus palustris), Frecvent întâlnit în stufăriş, lăcarul de mlaştină îşi are habitatul în tufişurile dese de stuf. Cuibăreşte în vegetaţia ierboasă înaltă, de-a lungul ţărmurilor de mlaştini sau râuri, în buruienile din culturile agricole, în timpul secerişului, în stufărişuri mai uscate cu buruieni. Lăcarul de malştină este foarte asemănator cu lăcarul de stuf, dar are ciocul puţin mai scurt, picioare deschise la culoare, colorit mai maro-verzui deasupra (la adult) şi este aproape alb pe piept. Este specie ameninţată la nivel european. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Privighetoarea de baltă (Luscinia svecica) Cuibăreşte în stufărişuri şi mlaştini cu vegetaţie deasă, adesea în păpuriş. Este o apariție rară, chiar și pentru localnici. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic ` Presură (Emberizidae) Presura galbenă (Emberiza citrinella) este o pasăre parțial migratoare din familia Emberizidae, care cuibărește în Europa şi Rusia. Iarna unele populații migrează în sudul Europei, Turcia și ținuturile din jurul Mării Caspice. Se hrănește cu insecte, melcișori, semințe. Are o talie de 17 cm, cu spatele cafeniu-roșcat cu pete întunecate; capul, gâtul și abdomenul au o culoare galben pătată, ciocul este cenușiu-albăstrui, conic, ascuțit la vârf și picioarele sunt cafenii deschis. Cuibărește în România, rămânând la noi și iarna. În sezonul cald preferă ținuturile împădurite de șes și de deal, unde cuibărește. Iarna coboară în ținuturi joase, descoperite de câmp, unde apar și exemplare nordice. Starea de conservare: risc scăzut. 14 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

15 ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Cufundarul polar (Gavia arctica) Este o pasăre de mărime medie și face parte din categoria cufundătorilor. Cuibărește în zona nordică a Europei și în Scoția, preferând lacurile dulci, bogate în pește, şi mai rar se întâlneşte pe coasta mării. Sunt păsări migratoare, iernează pe lacuri și pe mare. Vara, nota distinctivă o constituie gâtul și bărbia de culoare neagră și creștetul gri închis. Această specie, ca toate cufundătoarele, este consumator de pește, prinzându-și prada sub apă. Zboară cu gâtul întins. Strigătul produs în perioada de împerechere (cel mai adesea noaptea) are tonalități triste și rezonante. Este tăcut iarna și în timpul zborului. Stare de conservare: risc scăzut. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Pițigoi codat (Aegithalos caudatus)- Este o pasăre mică și vioaie, cu pene negre pe piept, albastru-verzui și cenușii pe spate, galbene pe pântece. Grupa piţigoilor cuprinde 4 familii cu 85 de specii: familia Aegithalide (3 genuri, 13 specii), familia Remizide (4 genuri, 12 specii), familia Paride - piţigoii veritabili (8 genuri, 59 de specii) şi familia Panuride reprezentată printr-o singură specie. Din prima familie, la noi trăieşte piţigoiul codat (Aegithalos caudatus), un exemplar de cm. din care coada reprezintă jumătate. Unul din fraţii lui, piţigoiul de tufiş (Psaltriparus minimus) trăieşte în America de Nord, alţi 5 vieţuind în Himalaya. Toţi sunt foarte mici, 6/8 grame şi o lungime de cm. cu tot cu coadă! Statutul - Specii în pericol pe lista roşie a speciilor de păsări ameninţate cu dispariţia, întocmită de IUNC (Convenţia Internaţională de Protecţie a Păsărilor). ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Nagâțul (Vanellus vanellus) Este o pasăre migratoare, reprezentativă pentru regiunile de câmpie și de pășune din Europa, Africa de Nord şi Asia. În secolul trecut, ouăle păsărilor puteau fi găsite pe listele de bucate, fiind considerate adevărate delicatese, dar azi culegerea lor din cuiburi este interzisă în întreaga Europă. În România păsările cuibăresc frecvent pe lângă regiuni de baltă şi zone umede. Ele preferă regiunile joase, deschise, de câmpie și mlăştinoase. Iarna păsările migrează spre Asia de Sud și spre bazinul mediteraneean. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

16 Câneparul (Acanthis cannabina) Câneparul este o pasăre cântătoare din familia fringilidelor, de circa 14 cm, cu pene roșii pe cap, gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe abdomen, gușa și aripi. Este răspândită în Europa, Asia de Vest și Africa de Nord. Este o pasăre sedentară, dar multe păsări din nordul Europei și Asiei migrează spre sud pentru a ierna. Stare de conservare risc scăzut. Starea de conservare: Este o specie ocrotită prin lege. Distrugerea lui prin împuşcare, scoaterea ouălor, prinderea cu ajutorul capcanelor, ţinerea în captivitate este considerată infracţiune! ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus) Lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus) este o pasăre migratoare și cântătoare răspândită în regiunile mlăștinoase, cu lacuri și bălți, bogate în vegetație (stuf, tufișuri sau ierburi înalte) din zonele subpolare, până în India şi Australia. Iernează în Africa şi Asia de sud-est. Cuibărește în stufărișul din jurul lacurilor și al mlaștinilor, cuibul este situat la cm deasupra apei, între 3-4 sau mai multe tulpini de stuf. În România este prezentă în sezonul de vară, iar toamna migrează pentru a ierna în Africa de Vest și Centrală; este răspândită în Delta Dunării și în bălțile cu stufărișuri din restul țării. Sunt descrise mai multe subspecii; în România este răspândită subspecia Acrocephalus arundinaceus arundinaceus. Stare de conservare risc scăzut. Corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis) Corcodelul mic, cunoscut și sub denumirea de corcodel pitic este cel mai mic membru al ordinului Podicipediformes din zona Europei. Este o pasăre de baltă, cu o lungime între 23 și 29 cm. Cuibul îl construieşte în imediata apropiere a apei, de obicei în desişul stufărişului. Cuibul este plutitor şi ancorat de o ramură de stuf. De cele mai multe ori cuibăreşte în colonii cu alţi corcodei sau chiar cu alte specii. Femela depune până la 6 ouă de culoare albă pe care le cloceşte aproximativ 20 de zile. Perechile scot o singură serie de pui pe an. Toamna migrează în regiunile mai calde din Africa şi Asia. În iernile mai blânde au fost cazuri cînd unele exemplare au rămas la noi. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Şorecarul comun (Buteo buteo) Este o pasăre răptioare care în timpul iernii migrează spre sud. Puţinele exemplare (predominant masculi) pot rămâne pentru iernat. Aduce folos foarte mare pentru agricultură. Majoritatea hranei este alcătuită din şoareci şi alte rozătoare mici. Pe lângă acestea consumă o cantitate mare de insecte considerate dăunătoare pentru agricultură, cum ar fi coropişniţa şi diferite specii de lăcuste. Lișița (Fulica atra) Familia din care face parte lişiţa cuprinde între de specii, din care 22 de specii sunt deja dispărute. Lișitele care trăiesc pe insule au pierdut putința de a zbura. Spre deosebire de raţă, lişiţa nu are degetele unite prin membrane. Prezentă aproape în toate tipurile de ape cu stuf şi papură, este cea mai comună pasăre în cuprinsul habitatelor acvatice. Coloritul ambelor sexe este cenuşiu închis, aproape negru cu ciocul şi un mic scut frontal albe. Cuibăreşte în mijlocul vegetaţiei înalte de pe maluri, unde își,construiește cuibul. 16 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

17 Lişiţa înoată foarte bine şi se scufundă după hrana formată din vegetale şi mici nevertebrate acvatice. Sunt specii ocrotite de lege. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Pădurea Ciuaşului ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Stufărişurile de la Sic Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) Habitatul stârcului pitic este reprezentat de zone umede acoperite cu stufărișuri și păpuriș (Typha și Phragmites), cu exemplare răzlețe de sălcii (Salix sp) și arini (Alnus sp), pe la margini de bălți, lacuri, lagune costiere. La noi este prezent în zone ale bălților de dimensiuni medii sau mari de pe întreg cuprinsul țării, mai cu seamă în peisajul deltaic, de-a lungul Dunării, dar și prin zone ale brațelor moarte ale râurilor, eleștee mărginite de stuf, canale de irigație cu vegetație acvatică, zone umede de dimensiune mică aflate chiar și în vecinătatea imediată a așezărilor umane sau a arterelor de circulație etc. Cuibărește în Europa Centrală și de Sud, Africa, Madagascar, Asia de vest și de sud, Australia. Populațiile din vestul Asiei și cele din zonele temperate ale Europei sunt migratoare, petrecând iarna în sudul asiatic, respectiv în Africa. La noi este oaspete de vară, prezent de la sfârșit de aprilie început de mai până în septembrie sau început de octombrie; exemplarele de pe la noi petrec iarna în Africa, mai ales în estul și sudul continentului african. Datele mai recente din Birds in Europe population estimates, trends and conservation status, Bird Life International 2004, arată că în Europa se estimează că trăiesc de perechi de stârci pitici cu o populație relativ stabilă, uşor spre descreştere. Se apreciază că în România sunt circa de perechi de stârci pitici. Specie aflată pe Anexa 1 a Directivei Păsări, este considerată vulnerabilă în Europa. Populațiile sunt afectate de reducerea habitatului zonelor umede, de perturbarea produsă de oameni, ciocnirea cu vehicule, cabluri și alte artefacte umane pe timp de migrație, vânătoare ș.a.m. d. Cu toate acestea, stârcul pitic este o pasăre încă rezonabil de bine reprezentată în avifauna noastră, deși probabil că în trecutul când bălțile erau parte a peisajului la un mod natural, prezența lor era mult mai semnificativă. Egreta (Egretta garzetta) Egreta mică este o pasăre de baltă care face parte din familia Ardeidae, ordinul Ciconiiformes. Este tot o pasăre rară însă este mai des întâlnită decât surata ei mai mare. În prezent este declarată monument al naturii şi este protejată prin lege. În ultima perioadă se observă o creştere a numărului de egrete, probabil datorită încetării vânării ei în special pentru pene. În Europa este prezentă cu precadere în partea de sud a continentului şi este foarte rară sau lipseşte în partea centrală şi de nord. La noi în ţară cea mai mare densitate a exemplarelor se află în delta şi în bălţile de revarsare din lungul cursului Dunării. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Valea Legiilor STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

18 Găinuşa-de-baltă (Gallinula chloropus e) Denumită şi Corla, este o pasăre migratoare, întâlnită la noi doar în perioada martie-otombrie, în aceleaşi locuri de habitat împreună cu lişiţa. Găinuşa de baltă seamană cu aceasta, fiind însă mai mică şi neagră cu nuanţe măslinii. Pe frunte are o placă roşie cornoasă, iar de-a lungul cozii şi a aripilor lateralele sunt albe. Picioarele sunt verzi şi au o pată roşie deasupra târsului. Degetele nu sunt prevăzute nici cu membrane, nici cu lobi înotători, sunt în schimb foarte lungi, asigurând prin aceasta o suprafaţă mare de sprijin. Zboară scurt şi la înălţimi mici. Simţul cel mai dezvoltat, ca şi la lişită, este văzul. Se hrăneşte, ca şi lişita, cu insecte, moluşte, larve, seminţe şi diverse plante acvatice sau de pe malul apei. Este o pasăre comună zonelor umede cu vegetaţie bogată. Rămâne în ţară atunci când iernile sunt blânde. Foloseşte pentru depunerea ouălor chiar şi cuiburi vechi de mierle ori gaiţe. Înoată cu mişcări ritmice ale capului şi cozii căutând hrana formată din diverse grăunţe sau plante acvatice dar se şi scufundă după larve de insecte, râme sau moluşte mici. Poate fi văzută dar mai des auzită prin glasul ei puternic venit din stufărişuri, alteori din vegetaţia palustră, deasă. Este o pasăre sperioasă. ROSPA 0104 Bazinul Fizeşului (sit Natura 2000) Valea Legiilor 18 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

19 SECȚIUNEA 2. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI VIITOARE Descriere generală Ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului, sunt situate în nord-vestul Câmpiei Transivaniei, în partea nordică a României, la sud-est de municipiul Gherla, pe teritoriul județului Cluj. Bazinul se întinde pe o suprafață de ha, cuprinzând nouă comune: Fizeșul Gherlii, Geaca, Sic, Țaga, Pălatca, Căianu, Bonțida, Jucu, Cătina și un oraș - Gherla. O caracteristică distinctivă a acestui bazin este prezența unităților lacustre (naturale și artificiale). Lacurile naturale și iazurile amenajate constituie un element polarizator, care dă identitate peisajului Bazinului Fizeșului, concentrează majoritatea localităților în imediata lor apropiere și constituie totodată un suport al activităților economice, de la agricultură la piscicultură și mai recent turism. Pe cursul principal al Fizeșului, dinspre amonte spre aval, se întinde o salbă de lacuri: Cătina, Tăul Popii, Sf. Florian, Geaca I, Geaca II, Geaca III, Sucutard I, Sucutard II, Țaga Mare, Țaga Mică și Ghioț. Mai există și lacuri izolate pe afluenți: Roșieni pe valea Ciortuș, Năsal pe Suciuaș, Borzaș și Sânteju de pe Sic. Lacul Știucii, de pe Valea Bonțului este singurul lac natural neamenajat din Transilvania. În Ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului există numeroase specii de faună și floră sălbatică, protejate la nivel european și mondial, care pot constitui o atracție pentru turiștii pasionați de natură:»»peste 28% din avifauna cuibăritoare a Europei (146 de specii de păsări)»»9 habitate protejate la nivel european, printre care 3 prioritare (păduri rariște de stejar pufos, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice, pajişti stepice subpanonice)»»670 de specii de plante reprezentând peste 20% din flora României»»numeroase specii de amfibieni, reptile, lilieci etc. Accesul în ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului Ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului prezintă un grad de accesibilitate foarte mare, fiind străbătute de o serie de drumuri naționale, județene și locale. Astfel, accesul se poate face fie de pe drumul european Cluj- Gherla E576, cu intrare prin comunele Jucu, Sic și Fizeșu Gherlii, fie de pe drumul național DN16 care leagă orașele Cluj-Napoca și Reghin, cu intrare prin localitățile Cătina, Geaca, Pălatca. Accesul se poate face cu mașina proprie, dar există conexiuni foarte bune între localitați cu mijloacele de transport în comun: rutier, feroviar și chiar aerian. Cel mai mare oraș aflat în apropierea ariilor naturale protejate din Bazinul Fizeșului este Cluj-Napoca, la o distanță de 20 de km de prima localitate. Acces facil și de foarte bună calitate pe drumurile europene și naționale este de la Baia Mare (100 km), Bistrița (80 km), Târgu Mureș (65 km). Apropierea față de Cluj-Napoca permite și turiștilor străini să viziteze obiectivele naturale din ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului. De pe Aeroportul Cluj-Napoca se operează zboruri către 23 de locații din 12 țări, atât de către companii tradiționale cât și de cele low-cost. De la Cluj-Napoca, sunt nouă companii de transport care asigură legătura cu toate localitățile care cuprind ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului. Orarul autobuzelor permite sosirea în cursul dimineții, devreme, și plecarea după-masă. De asemenea, compania națională de cale ferată (CFR), asigură legătura între Cluj-Napoca și trei dintre localitățile din unitățile administrativ teritoriale pe raza cărora se întind ariile naturale protejate (Jucu, Bonțida, Gherla). Între localitățile din perimetrul ariilor naturale ale Bazinului Fizeșului există numeroase drumuri de pământ (folosite pentru uz agricol cu carul sau tractorul) care ar permite accesul cu biciclete sau alte forme de transport tradițional. Locuitori Numărul total de locuitori din cele 10 UAT-uri este , determinând o densitate de aproape 100 persoane/km2. 31,16% dintre locuitori au peste 60 de ani și doar 14% 1 sunt sub 14 ani. Populație este diversă din punct de vedere al etniilor și religiilor, în zonă regăsindu-se un procent semnificativ al populației de etnie maghiară (care urcă până la 95% în cazul comunei Sic) dar și a celei de etnie romă (cu un maxim de 37,54% în cazul comunei Bonțida). Deși acum în număr foarte mic, armenii din Gherla formează o comunitate aparte, cu un bogat patrimoniu cultural și cu evenimente culturale care atrag etnici armeni din toată România și chiar de peste hotare. Din punct de vedere al religiei, diversitatea este și mai mare: ortodocşi, romano-catolici, reformați, greco-catolici, baptiști, penticostali, adventiști. Diversitatea religioasă se regăsește și în varietatea de biserici, multe dintre ele foarte vechi și considerate patrimoniu național. Slujbele sunt prilej de adunare pentru comunitatea religioasă ce depășește cu mult ca teritoriu ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului și localitățile componente sau suprapuse. De exemplu, cu ocazia slujbei de comemorare a Sf. Maria, vin la Nicula credincioși din toată Transilvania ) Fără Gherla STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

20 În localitățile din mediul rural, majoritatea locuitorilor sunt implicați în activități de agricultură, în principal de creșterea animalelor. Veniturile sunt scăzute, majoritatea gospodăriilor încadrându-se la categorii de ferme de subzistență sau semisubzistență. Servicii oferite în zonă Telefonie: În toate unitățile administrativ teritoriale pe raza cărora se întind ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului există acoperire pentru telefonia mobilă GSM. Există totuși zone în care nu există semnal GSM, dar centrele de comună și orașul Gherla au toate acces la internet, telefonie fixă și telefonie mobilă. Magazine: În toate localitățile există cel puțin un magazin tip ABC, în care se găsesc de vânzare articole de bază: de la apă și pâine la hârtie igienică. Gherla, fiind un oraș de peste de locuitori, oferă o varietate mai mare de magazine, inclusiv supermarketuri. Medical: În toate centrele de comună există cel puțin un cabinet medical, deservit de către un medic de familie. Pentru urgențe, atât în Gherla, Mociu cât și în Cluj-Napoca funcționează spitale și servicii medicale de urgență. Farmacii se găsesct în Țaga, la Jucu și Gherla. Amenajări sportive: În cadrul școlilor generale se găsesc terenuri de sport moderne în comunele Cătina, Fizeșul Gherlii și Țaga. La Fizeșul Gherlii este chiar o sală de sport acoperită, construită recent. La Răscruci (Bonțida) și Gherla sunt baze sportive de fotbal care găzduiesc echipele locale. Situația turiștilor cazați în zona ariilor naturale protejate din Bazinul Fizeșului și a unităților de cazare Numărul de sosiri în zonă: Aproape 4500 de persoane au fost cazate în unitățile turistice din localitățile aflate în ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului în anul 2012, cu 41% mai mult față de anul anterior. Dintre acestea doar 15% au fost cazate în pensiuni din mediul rural și un procent mult mai mic îl putem aloca pentru turiștii care au venit să petreacă timp în regiune (la Jucu, principala unitate de cazare este de tip han pe marginea drumului național pentru turiști care tranzitează zona). Localitate Fizesu Gherlii Tipul de cazare pensiuni n.a n.a Caianu n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Taga popasuri n.a n.a Sic pensiuni Catina n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Jucu pensiuni n.a n.a Bontida n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Geaca n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Palatca n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Gherla Diverse TOTAL Sursa: INS 20 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

21 Număr înnoptări în localitătile cuprinse în ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului În anul 2012 turiștii au petrecut peste 6500 de nopți în unitățile situate în localitățile cuprinse în ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului. S-a înregistrat o creștere cu aproape 40% față de anul anterior. Analizând doar datele statistice, reiese o medie de 1,5 zile petrecute de un turist în zonă. Estimăm totuși un număr mai mare al numărului de zile petrecute de turiști în zonă (cel puțin în pensiunile din mediul rural) fiind puțin probabil ca în anul 2011 de ex. la Fizeșul Gherlii toți cei 40 de turiști înregistrați în pensiuni să fi petrecut doar o noapte de cazare. Localitate Fizesu Gherlii Tipul de cazare pensiuni n.a n.a Caianu n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Taga Popasuri n.a n.a turistice Sic pensiuni Catina n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Jucu pensiuni n.a n.a Bontida n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Geaca n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Palatca n.a n.a n.a n.a n.a n.a n.a Gherla Diverse TOTAL Sursa INS Maximul numărului de turiști cazați în perimetrul U.A.T. cuprinse în ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului s-a înregistrat în anul 2008, an în care România a înregistrat și cea mai puternică dezvoltare economică. Comparând numărul de turiști total cu cel din zonele rurale (fără Jucu) se întărește ideea că traficul de turiști a fost mai degrabă influențat de turismul de afaceri și de tranzit și mai puțin de cel de agrement și recreere. În zona rurală (Sic și Țaga) numărul de turiști a scăzut mult mai ușor decât la nivel total. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

22 Referințe la rezervație 50 Țaga Restaurant, sala de conferinte Pescuit sportiv pe lac propriu. Hidrobicicletă, teren de fotbal Pensiune Nr locuri Locație Facilități Pensiune Rebeca 3 stele Pensiunea Lacul Stiucii 16 Fizeșul Gherlii Restaurant, terasă Biciclete, piscină, saună, loc de joacă pentru copii Pensiunea Sovirag 34 Sic Restaurant 80 de locuri, programe organizate plimbare cu căruța, muzică populară cu taraf Pensiunea Viczei 24 Sic Nu Cabana Simina 10 Țaga ferma, foisor, frigider Nu in unitate, gradina / curte, gratar, jacuzzi, livada, living, loc de joaca pentru copii Cluj Aquincum campare Țaga Pescuit sportiv Cazare cabana Sacalaia 15 plus campare Sic Pescuit sportiv, închiriere de bărci Han km17 30 Jucu Restaurant, sală de conferință, organizare evenimente Pensiunea Rhona Pensiuna Ioana 40 Gherla Restaurant, sală de conferință, organizare evenimente Hotel Etrusco 50 Gherla Restaurant, sală de conferință, organizare evenimente Pensiunea cola 7 x 4 22 Gherla Restaurant, loc de joacă pentru copii Hotel Mariflor 3 57 Gherla Restaurant, loc de joacă pentru copii Pensiunea Acasa 35 Gherla Restaurant, sală de conferință, organizare evenimente Pensiunea Nova 24 Gherla Restaurant, sală de conferință, organizare evenimente Cazări localnici 143 Bonțida Cazare oferită pe perioada evenimentului ElectricCastle TOTAL 550 Da, descriere detailată pe site: zona/intro Da, prezentare scurtă pe site și pe pliante. Nu, Nu, Nu, pensiuneaioana.ro/ pages/atractii-turistice.html Nu, Nu Nu Nu Nu, pensiuneanova.ro/ galerie.html Nu, electriccastle.ro/ro/ accomodation 22 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

23 În acest moment, există peste 550 de locuri de cazare în perimetrul localităților aflate în ariile naturale protejate Bazinul Fizeșului, iar dintre acestea aproape 300 sunt în mediul rural. Majoritatea unităților de cazare sunt clasificate la 3 stele și oferă condiții bune și foarte bune de cazare, la care se adaugă posibilitatea de servire a mesei și o serie de facilități de agremenent și petrecere a timpului liber. Acestea însumează o capacitatea de cazare în zonă de peste de locuri-zile într-un an. Din datele oferite de Institutul Național de Statistică, unitățile de cazare au un grad de ocupare de numai 3,25%, dar se preconizează că procentul este mult mai mare. Doar două dintre unitățile de cazare promovează obiectivele naturale din ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului ca și atracții turistice iar acestea sunt situate chiar în proximitatea obiectivelor turistice cele mai atractive și mai cunoscute din rezervație (Lacul Știucii și Stufărișul de la Sic). Estimăm că ținta principală a unităților de cazare din Gherla și Jucu (cele care oferă servicii organizare evenimente) sunt turiștii în tranzit, în interes de afaceri sau care participă la evenimente organizate (gen nunți, activități de gen team-building) și nu vin în zonă pentru rezervațiile naturale ale zonei. De altfel, din analiza fluctuației lunare a turiștilor înregistrați oficial în unitățile de cazare, reiese ca maximul cazărilor se face în perioada de toamna (septembrie-octombrie), care corespunde cu sezonul de vârf pentru evenimente de familie, gen nunți. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

24 Centrele de atracție în ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului Principalele atracții în Bazinul Fizeșului și principalii vizitatori/turiști sunt sistematizate în tabelul următor: Lacuri Obiective culturale Obiective religioase Atracții naturale Pescari X Tineri X X X Ecoturişti X X Elevi X X Fotografi X X X Vârstinici X X Familii cu copii X X 1. Pescuitul. Pescuitul atrage cei mai mulți vizitatori în zona ariilor naturale protejate din Bazinul Fizeșului. Zona este cunoscută și promovată pentru lacurile naturale și artificiale pentru pescuit. Principalele obiective și speciile de pești sunt prezentate pe site-ul ro/pescuit-cluj. Lac Lacul Săcălaia (Lacul Știucii) Balta Geaca 3 Balta Sucutard 1 (Geaca) Lacul Țaga Mare Balta Roșieni Club Aquaticum Specii de peşti Ştiucă, biban Sânger, şalău, ştiucă, somn, caras, amurgul alb, biban, crap, plătică Sânger, şalău, ştiucă, somn, caras, amurgul alb, biban, crap, plătică Fitofag, caras, biban, crap Sânger, şalău, ştiucă, somn, caras, amurgul alb, biban, crap, plătică Fitofag, şalău, știucă, somn, cteno, biban, crap, plătică, roşioară Tarifele practicate pentru pescuitul pe aceste lacuri variază de la 0 la 30 lei/zi. Profilul turistului pescar. Conform unui studiu IMAS realizat în profilul cel mai des întâlnit este al pescarului amator: pescuieşte de cel mult 2 3 ori pe an, numai în ape publice, cu undiţă, fără a plăti taxa ANPA. Are în jur de 8 clase primare, cheltuiește aproximativ 200 lei pentru deplasarea la apele pe unde pescuieşte. O caracterizare sumară a acestui pescar ar construi o imagine de familie ieşită pe malul apei, cu lansete și undite multe, cu grătar, mici si pătură. Pe apele din ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului întâlnim însă și pescari care merg săptămânal la pescuit. Sunt în marea majoritate bărbaţi cu vârste cuprinse între 30 şi 44 de ani, provin din mediul rural şi au un venit mediu de sub 290 lei. Este foarte probabil vorba despre pescuitul de subzistenţă în care se încadrează profilul pescarului care pescuieşte cu undiţa şi lanseta. Durata sejurului: Aproximativ 2 zile, in week-end. Serviciile folosite: De cele mai multe ori, pescarii vin cu instrumentele și accesoriile de pescuit de acasă (scaun, umbrelă, etc), uneori chiar și cu mâncare. Cu toate acestea, sunt vizitatori care folosesc serviciile de cazare oferite de pensiunile sau campingurile din zonă, care vin pentru relaxare împreună cu copiii, aceștia din urmă bucurându-se se spațiile de joacă oferite de pensiuni. Impact pentru rezervație: Deși nu sunt foarte numeroși, activitatea vizitatorilor pescari are un impact direct asupra ecosistemului din rezervație. Există reguli stricte privind pescuitul în anumite zone și perioade, dar nu întotdeauna sunt respectate. Număr estimativ de persoane care vin pentru pescuit: ) 24 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

25 2. Obiective culturale. În ultimii doi ani, Castelul Banffy de la Bonțida este tot mai mult pus în valoare de evenimentele culturale organizate în incinta acestuia. Numai în anul 2013 au fost organizate în jur de 10 evenimente, cel mai mare atrăgând un număr de peste de persoane din țară și străinătate.»»electric Castle: Peste de spectatori, majoritatea din Transilvania, au participat timp de trei zile la prima ediţie a Festivalului Electric Castle de la Bonţida ( Castelului Banffy - Festivalul Barock. Aproximativ de turişti au vizitat în aceste zile castelul medieval din Bonţida. Ei au participat la un festival care celebrează tradiţiile medievale ale localităţii, Zilele Culturale Bonţidene. Castelul este într-o stare avansată de degradare. În prezent, Castelul Banffy este renovat în proporţie de 20%, dar pentru o restaurare totală, ar fi nevoie de aproximativ 7 milioane de euro. tential-turistic-caut-oameni-capabili-pentru-promovare!- #sthash.r8vkpkac.dpuf Alte obiective culturale ale zonei Conacul Beldi, Geaca Sec. XIX Plantaţie de castani Castelul Wass, Taga De la 1769 (Wass Adam) Stil baroc transilvanian Castelul propriu-zis + 2 pavilioane frontale + zid în forma de potcoavă, ornament cu coloane + pavilion bibliotecă, stil baroc, cu colonada + fântâni arteziene Casele tradiţionale din Sic Proprietate privată Mobilate în mod tradiţional Prezentare, indicatoare în limba maghiară Castelul Kemeny, Jucu de Sus Sec. XIX. Forma L, subsol, parter, etaj Şcoala cu clasele I-VIII George Bariţiu Cetatea Martinuzzi, Gherla De la 1540 Reşedinţa princiară (Bathory, Gheorghe Rakoczy a II-a) 1785 închisoare centrală pentru Transilvania (Iosif al II-lea) 1913 institut de prevenţie pentru minori închisoare politică închisoare pentru deţinuti de drept comun Din 1989 penitenciar de maximă siguranţă Muzeul de istorie Gherla Din 1951 muzeu raional Fosta casă a familiei Karacsony (sec. XVIII) piese în 5 colecţii Expoziţia permanentă: 3 săli, materiale arheologice şi documentare, din paleolitic până în secolul XVIII, sala armenească Biblioteca muzeului Expoziţii temporare şi itinerante Monumentul de la Tăușeni Profilul turistului: Persoană între 16 și 40 de ani, cu studii medii și superioare, care se deplasează cu mașina proprie dar și care folosește cu ușurință mijloacele de transport în comun (nu atât din restricții financiare, cât pentru experiența turistică oferită de deplasarea în mediul rural), care urmărește agendele culturale locale și naționale și este atras de calitatea actului cultural dar și de caracterul inedit al spațiului care îl găzduiește. Numărul estimativ de persoane care vizitează Castelul: Anul 2013 a înregistrat un maxim al turiștilor datorită evenimentelor organizate în premieră. Este estimat un număr de peste de persoane. Durata sejurului: Turiștii petrec maxim 1 zi pentru a vizita obiectivele culturale din zonă. Durata sejurului crește cu ocazia evenimetelor la 2-3 zile. Serviciile folosite: Pentru vizitele de 1 zi, serviciile la care se apelează sunt cele legate de gastronomie servire a mesei. În cazul în care sejurul presupune mai multe zile, turiștii au apelat și la servicii de cazare. De exexmplu, cu ocazia Electric Castle, pe site-ul festivalului au fost oferite 143 de locuri de cazare, la pensiuni sau la localnici, toate fiind ocupate. Impact pentru rezervație. Datorită poziției relativ îndepartate față de zonele din rezervație, acești turiști nu afectează (nici atunci când vin în număr foarte mare) perimetrul natural al ariilor naturale protejate din Bazinul Fizeșului. Credem că o parte din vizitatorii obiectivelor culturale din teritoriu pot fi atrași către vizitarea celor naturale. Castelul Banffy, care a deținut o gradină botanică renumită, poate fi implicat ca punct de promovare a activităților care pot fi desfășurate în ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

26 3. Bisericile Mănăstirea Nicula datează din 1552 şi este printre cele mai vechi aşezăminte monahale din România. Icoana Maicii Domnului, adăpostită în lăcaşul de cult, este considerată ca având puteri tămăduitoare. Este gazda unui pelerinaj numeros cu ocazia unor sărbători religioase precum cea din 15 august. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a strâns peste de pelerini la Mănăstirea Nicula în data de 15 august de+pelerini+la+Manastirea+Nicula Alte activități găzduite de mănăstire, de exemplu Master class de muzică bizantină. Participă studenți, masteranzi și doctoranzi de la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, precum și alți iubitori ai muzicii psaltice, atât din mediul laic, cât și din cel monahal, din întreaga țară. html Alte biserici și lăcașuri de cult din zonă, ca atracții turistice religioase și culturale: Biserica de lemn din Sântejude Ţaga, 1703 Hramul Sfântului Dumitru Temelia din piatră, stil românesc Icoane de sticlă, lemn, sfeşnice 3 clopote 1860 şi 1923 din Sibiu Pictura din sec XVIII Biserica de lemn din Nasal Taga, Hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril Pictura ciclul hristologic Icoane: Maica Domnului cu Pruncul Iisus Pantocrator, Sf. Nicolae Biserica Reformată Calvină din Bonţida Bonţida, sec. XVII (fundaţii din sec. XII-XIII) Refaceri în 1720 Catedrala Armeano-Catolică din Gherla Gherla, centru, 1691 Hramul Sfânta Treime, Sf. Grigore Luminatorul Tabloul lui Rubens Coborârea lui Isus de pe Cruce Biserica Franciscană Gherla Sec. XVI, stil baroc Mănăstire Sinagoga Gherla, 1911 Profilul turistului: Persoană religioasă, manifestă, ortodoxă, din Transilvania, vârsta peste 30 de ani, dar majoritar peste 50. De multe ori face un efort considerabil, fie financiar, fie fizic pentru a participa la slujbele religioase dintr-o convingere internă puternică. Număr estimativ de persoane care vin la mănăstire: anual. Biserica din lemn Cuvioasa Paraschiva Lacu, 1771 Pictura şi arhitectura neschimbată Patru icoane din lemn Biserica reformată Legii, 1449 Tip romanic fără turn Clopotniţa din lemn Biserica reformată Sic, sec. XIII Stil gotic Fragmente de frescă din sec XIV Tavan casetat şi pictat Mobilier pictat Orga, clopotele din sec. XVIII Parţial distrusă în 1717 (năvălirea tătarilor) Biserica Solomon Gherla, stil mixt Cea mai veche biserică armeano-catolică din Transilvania Prima biserică din piatră din Gherla, Hramul Buna-Vestire Turn pentru clopote A fost înconjurat de un zid de piatră Capela Sfânta Cruce Muzeul ecleziastic Fizeşu Gherlii Lapohos András profesor de biologie, fondator de muzeu Macheta din lemn Cărti, picturi Povestiri Durata sejurului: Turiștii petrec maxim 1 zi pentru a participa la slujbele religioase sau pentru a vizita edificiile. Durata sejurului crește cu ocazia evenimentelor la 2-3 zile. Serviciile folosite: Pentru vizitele de 1 zi, serviciile la care se apelează sunt cele legate de gastronomie servire a mesei. În cazul evenimentelor (ale mânăstirii Nicula sau ale bisericii din Sic) sejurul presupune mai multe zile dar vizitatorii folosesc fie facilitățile de cazare ale mănăstirii, fie la localnici. 26 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

27 Impact pentru rezervație. Datorită poziției relativ îndepartate față de zonele de rezervație naturală, acești turiști nu afectează (nici atunci când vin în număr foarte mare) perimetrul natural al ariilor naturale protejate din Bazinul Fizeșului. Profilul vizitatorului la evenimentele religioase nu îl face candidatul ideal pentru vizitarea obiectivelor din rezervații. 4. Mediul natural Ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului dispun de o mare biodiversitate și de o valoroasă bogăţie a resurselor naturale. Peisajul a condus și la anumite perimetre cu valoare turistică precum: Rezervația Zoologică Valea Legii, com. Geaca Are o suprafaţă de 125 ha. iar pe cuprinsul ei se află numeroase văi mlăștinoase acoperite de stuf și se constituie într-o oază de liniște pentru păsările de baltă migratoare. Aici se găsește o specie unicat de caracudă în trei culori: albastre, galbene și verzi, tot mai rar întâlnită din cauza restrângerii apelor prin colmatarea lacurilor. Pe o suprafaţă de 23,9 ha. a rezervaţiei s-au instituit reglementări severe: interzicerea activităţilor privind pescuitul, vânătoarea, recoltarea și arderea stufului, săpături, arături și pășunat. Lacul Știucilor Este un iaz de câmpie format prin prăbușirea straturilor de nisipuri și argile ce acopereau masivul de sare sub formă de diapir. Este singurul loc natural din Câmpia Transilvaniei care și-a păstrat nealterat aspectul iniţial. Este o rezervaţie naturală de importanţă naţională care adăposteste valori zoologice, botanice și peisagistice. Lacul Știucilor împreună cu stufărișul înconjurator și cel dezvoltat pe văile afluente, constituie un complex de ecosisteme caracteristice zonelor umede, întins pe o suprafață de aproximativ 140 ha. Lacul Știucilor are trei caracteristici principale: în prezent este singurul lac natural din Transilvania, care nu a suferit nici o influență negativă semnificativă umană, este cel mai adânc lac natural dulce din interiorul țării, profunzimea sa ajungând la circa 10 m, este singurul lac interior din Câmpia Transilvaniei pe care se dezvoltă plauri (formațiuni de stuf plutitor), la fel ca în Delta Dunării. Zona lacurilor Geaca Ţaga Situate pe teritoriul comunelor Ţaga si Geaca au fost declarate arii naturale protejate de importanta judeţeană. Ele au o suprafaţa de peste 200 ha. Stufărişurile de la Sic Aria protejată reprezintă o zonă umedă în lunca Văii Fizeşului (afluniunea Europeanănt de dreapta al Someşului Mic), alcătuită din mlastini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha. Un aspect aparte în mediul natural al zonei în constituie Muzeul Zoologic din Fizesu Gherlii 3, realizat în întregime de către un fost profesor de biologie, Lapohos András. Muzeul cuprinde animale și păsări împăiate, colectii de ouă și chiar o colectie de jucării tradiționale. Muzeul este cunoscut mai mult în rândul școlilor din zonă și este din când în când vizitat de elevi din Gherla și din Cluj. Profilul turistului: Aceste obiective turistice sunt vizitate în principal de următoarele trei categorii de vizitatori: a) ecoturiști b) fotografi c) grupuri organizate de copii și elevi. a) Ecoturistul. Profilul lui este bine capturat în textul de mai jos. Natura (flora, fauna, relieful) este principala motivație a ecoturiștilor. Ei nu vor numai să o vadă, ci și să o experimenteze și să învețe despre ea. Ei sunt interesați și de istorie, de alte culturi, le place să participe la diverse activități în aer liber și apreciază oportunitatea de a întâlni oameni noi. Activități preferate. Ecoturiștii participă la o gamă foarte largă de activități, de la observarea și înțelegerea naturii (vizitarea parcurilor naționale, observarea vieții sălbatice), la activități orientate mai mult sau mai puțin spre aventură și activități cu specific cultural - istoric. Ei sunt în căutarea noului, a unor experiențe care să le îmbogățească viața. Modalități de cazare. Ecoturiștii preferă facilități de cazare cu confort mediu sau chiar de bază, cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul. Surse de informare. Ecoturiștii acordă mare încredere recomandărilor celorlalți (prieteni, familie), dar și diferite forme de materiale scrise reprezintă surse importante de informații. De asemenea, experiența proprie din călătorii anterioare joacă un rol decisiv în alegerea destinației. Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacanțelor ecoturistice, dar mulți ecoturiști sunt suficient de experimentați pentru a-și organiza singuri călătoria. Număr estimat de turiști: Majoritatea ecoturiștilor sunt străini. Birdwatching-ul (observarea păsărilor) este foarte cunoscută în țările vestice, dar prea puțin cunoscută și practicată încă în România. La Sic, care este principalul punct de observare a păsărilor din ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului, vin în lunile de vară (iunie-iulie) în jur de de turiști. Reprezentanții asociațiilor Ecotransilvania și Ecochoice, ) care sunt custozii rezervațiilor din Bazinul Fizeșului, spun că Sunt mulţi pasionaţi de păsări care vin din întreaga Europă, mai cu seamă din Anglia, să vadă minunea de la Sic. Eu am avut plăcerea să însoţesc mai mulţi pasionaţi de păsări din străinătate în Stufărişul de la Sic. Au fost realmente entuziasmaţi de ce au văzut aici. Vin mulţi străini, şi nu simpli turişti, ci mari profesionişti ai observării păsărilor. Ei apreciază zonele acestea pentru că în ţările lor nu mai există aşa ceva. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

28 Iar observarea păsărilor e pentru ei o activitate şi relaxantă, şi palpitantă, un fel de vânătoare cu aparatul foto sau cu binoclul. Alin David ornitolog Facultatea Babes-Bolyai nuni-ale-naturii-romanesti-delta-din-inima-ardealului Durata sejurului: Ecoturiștii petrec 1-2 zile în zonele în care pot observa păsările. Ei doresc de regulă să viziteze și alte zone în România, încearcă să își optimizeze traseul pentru a acoperi mai multe obiective turistice din zonă. Vezi programul oferit de Ecotransilvania sau Serviciile folosite: Pentru vizitele de 1 zi, serviciile la care se apelează sunt cele legate de gastronomie servire a mesei sau cele care includ explorarea culturii tradiționale. Impact pentru rezervație. Impactul este foarte redus, atât ca număr cât și din punct de vedere al comportamentului responsabil față de natură. b) Fotografi și fotografiați Peisajul spectaculos al Stufărișului din Sic și distanța relativ scurtă faţă de Cluj-Napoca, un oraș de mari dimensiuni din Transilvania, atrage nenumărate grupuri care se fotografiază. Profilul vizitatorului: Neinteresat neapărat de valoarea bioversitătății Stufărișului, dar atras de spectaculozitatea fotografiei cu un cadru natural de excepție. Fotografii au aflat unii de la alții, vizualizând blogurile și post-urile colegilor de breaslă. De altfel, aceste posturi sunt cele care atrag în mod indirect și clienții fotografilor profesionişti sau fotografii amatori. Număr estimat de turiști: Cei mai mulți vizitatori se înregistrează în sezonul de nunți, fiind un loc preferat de mirese/fotografi pentru acest moment. Estimăm un număr de 5-6 grupuri a câte 3-4 persoane/lună în sezonul cald, în total un maxim de 100 de persoane/an. Durata sejurului: O jumătate de zi Serviciile folosite: Serviciile la care se apelează sunt cele legate de gastronomie servire a mesei Impact pentru rezervație: Deși nu în număr mare, aceeastă categorie de turiști poate avea impact antropic negativ asupra biodiversității pentru că activitatea lor se desfășoară direct în zona protejată. c) Grupuri de copii și elevi Ca parte a activităților extracurriculare ale școlii, sub îndemnul unui cadru didactic cunoscător sau din dorința de explorare a naturii în cadrul taberelor de aventură, copiii vin și vizitează obiectivele turistice naturale oferite de ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului. Profilul vizitatorului: Copiii de vârstă preșcolară și școlară, informați dinainte de îndrumătorii lor asupra valorii deosebite pe care o prezintă cadrul natural de la Stufăriș sau de la Lacul Știucii. Au respect pentru natură și se bucură de ea. Număr estimat de turiști: 2-3 grupuri a câte 10 pers/ lună, în sezonul cald. Durata sejurului: O jumătate de zi Serviciile folosite: Nu folosesc alte servicii. Impact pentru rezervație: Redus, deși își desfășoară activitatea în zona protejată, copiii sunt educați să respecte mediul natural și sunt însoțiți de adulți cunoscători ai regulilor care trebuie respectate în zona de protecție. 28 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

29 Rezumat Tip turist Interes major Număr estimat/ tendință Efect negativ Efect pozitiv Pescari Tineri Ecoturisti Elevi Fotografi Vârstnici Pescuit, petrecere a timpului liber în natură împreună cu familia, prietenii, la un cost redus Participare la evenimente culturale (muzică) sau agrement (pescuit, înot), plimbări cu bicicleta Birdwathing, drumeții, biciclete Observare natură, agrement Fotografie peisaj sau persoane Participarea la evenimente religioase, obiective culturale vizitare > potențială presiune asupra regimului de pescuit în baltă/ lac - poluarea generală generată de deplasarea cu autovehicule motorizate - afectarea vegetației în zonele în care se aprinde focul (grătar) - afectarea vegetației prin bătătorirea solului - abandonarea deșeurilor la locul de picnic - numărul prea mare de pescari pe mal şi bărci pe lac, precum şi apropierea de zonele cu stuf, deranjează păsările care cuibăresc în stufăriş > poluarea generală generată de deplasarea cu autovehicule motorizate și poluare fonică dată de concertele muzicale - afectarea vegetației în zonele în care se aprinde focul (grătar) - afectarea vegetației prin bătătorirea solului - abandonarea deșeurilor la locul de picnic - popularizare a zonei - susțin economia locală prin taxele plătite pentru accesul la bălți - popularizarea zonei - susțin economia locală prin achiziția de produse de la magazine, mâncare, cazare popularizarea zonei - susțin economia locală și protejează ecosistemul conştientizarea valorii naturale și culturale din Bazinul Fizeșului abandonare deșeuri - deranjarea liniștii > afectarea vegetației prin bătătorirea solului - abandonarea deșeurilor la locul de picnic - popularizarea zonei - o foarte bună reclamă prin mediile on line - popularizarea zonei - susțin economia locală prin achiziția de produse de la magazine, mâncare, cazare STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

30 Familii cu copii Agrement poluarea generală generată de deplasarea cu autovehicule motorizate și poluare fonică dată de concertele muzicale - afectarea vegetației în zonele în care se aprinde focul (grătar) - afectarea vegetației prin bătătorirea solului - abandonarea deșeurilor la locul de picnic - popularizarea zonei - susțin economia locală prin achiziția de produse de la magazine, mâncare, cazare După cum se observă, fenomenul turistic nu este legat preponderent de obiectivele naturale din ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului, și are un caracter sezonier, atașat de anumite evenimente culturale și religioase organizate în localitățile din perimetrul zonei. Numărul de turiști care vizitează zonele de interes deosebit este redus și în acest moment nu pune o presiune deosebită asupra lor. Zona este ușor accesibilă atât pentru turiștii care au mașini dar și pentru cei care apelează la mijloacele de transport în comun. Stufărișurile de la Sic și Lacul Știucilor sunt printre cele mai apropriate arii protejate de interes major față de Cluj-Napoca, dar zona este puțin cunoscută printre locuitorii orașului. Punctele de interes sunt cele culturale sau cele de pescuit, în jurul cărora s-au dezvoltat servicii de tip HORECA la un nivel foarte bun. Majoritatea pensiunilor și hotelurilor au cel puțin trei stele și facilități de servire a mesei și organizare evenimente. Cu excepția perioadelor cu evenimente, gradul lor de ocupare este încă foarte redus. Sunt puţine spaţii speciale amenajate pentru observare directă a bogăţiilor naturale din zonă, nu sunt suficiente poteci de acces spre interiorul unor zone de interes turistic mai mare, nu sunt trasee speciale pentru dezvoltarea turismului pe bicicletă, nu a fost promovat turismul hipic. 30 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

31 Probleme și soluţii pentru dezvoltarea ecoturismului 1. În zona rezervației Stufărișurile de la Sic există câteva elemente de infrastructură de vizitare construite în cadrul unui proiect LIFE în anul 2004 : o punte de lemn de 1100 m care traversează stufărișul, două foișoare și un observator ornitologic. De când au fost construite, aceste facilități nu au mai fost întreținute și reparate, degradându-se treptat și devenind neutilizabile de către public în regim de siguranță. Asociațiile Ecotransilvania și Ecochoice au preluat această infrastructură de la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj în momentul primirii custodiei ariilor protejate din Bazinul Fizeșului, în martie 2011, însă nu au putut asigura reparațiile necesare din cauza lipsei de fonduri. Reabilitarea, imbunatatirea si extinderea acestor facilități de vizitare existente este esențială pentru dezvoltarea oricăror activități de ecoturism în zona Stufărișurilor de la Sic. 2. Există de asemenea un alt punct de interes potențial pentru turiști, unde nu există în momentul de față o infrastructură de vizitare adecvată. Rezervația Lacul Știucilor are peste 26ha luciu de apă și alte circa 131ha de stufăriş. Aici cuibăresc multe specii de păsări protejate, precum și numeroase specii de insecte, amfibieni și mamifere. Prin construirea unui observator ornitologic nou la Lacul Știucilor, folosind modelul îmbunătățit de la Sic, precum și a 50m de punte ridicată pe stâlpi de lemn s-ar multiplica numărul atracțiilor locale care beneficiază de infrastructură adecvată. 3. În momentul de față vizitatorii ajung de obicei în ariile protejate din Bazinul Fizeșului cu mașina, se opresc la principalele puncte de interes (Stufărișurile de la Sic, Lacul Știucilor etc.) și pleacă mai departe tot cu mașina. Majoritatea nu cunosc faptul că există poteci și drumuri de căruță care leagă satele în mod direct, peste dealuri, trecând prin peisaje deosebit de frumoase și evitând mijloacele de transport motorizate. Aceste drumuri și poteci pot deveni trasee ecoturistice, care pot lega între ele principalele puncte de interes natural și cultural din Bazinul Fizeșului, constituind un adevarat circuit al zonei. 4. În prezent nu există decât două panouri informative cu privire la ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului: unul la primăria comunei Fizeșu Gherlii și unul la Lacul Știucilor. Din punctul de vedere al vizitatorilor, aceste informații sunt insuficiente, atât ca număr cât și ca nivel de detaliu. Nu se poate vorbi de o prezentare și o interpretare unitară a destinației ecoturistice Bazinul Fizeșului în teritoriu. Orice turist care decide să viziteze Bazinul Fizeșului va dori să aibă acces la hărți care să îi faciliteze orientarea în teritoriu, atât la nivelul general al ariei de proiect cât și la nivel de detaliu, în parcurgerea traseelor. 5. Nivelul de informare și conștientizare cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă a acestora este relativ redus. Un sondaj de opinie realizat de către custozi în anul 2012 a arătat că doar 9% dintre localnici au auzit de rețeaua Natura 2000 și peste 81% din respondenți nu au putut menționa nici măcar un beneficiu al faptului că locuiesc într-o arie protejată recunoscută la nivel european. Aproape 40% dintre cei intervievați nu au știut să numească nici o specie, habitat sau valoare naturală din zona în care locuiesc. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

32 Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe Cadrul natural deosebit - Stufărișurile de la Sic Delta Lipsa infrastructurii specifice vizitării ariilor naturale Transilvaniei și Rezervația Lacul Știucilor. protejate (centre de vizitare, puncte de informare, locuri Peisaj care atrage fotografi şi bloggeri. de campare, locuri de popas, trasee tematice etc). Specii de faună și floră sălbatică, protejate la nivel european și mondial, care pot constitui o atracție pentru protejării mediului. Lipsa educației ecologice și a conștientizării importanței turiștii pasionați de natură. Nivel scăzut de informare a localnicilor cu privire la ariile protejate.. Poziționare foarte bună km față de Cluj-Napoca (aeroport Internațional) și 15 km Gherla (acces extrem de usor pentru grădinite, școli, elevi activități extracurriculare). Existenţa obiectivelor cultural istorice şi istoria locurilor care atrag mii de vizitatori anual. Infrastructură de cazare și masă foarte bună. Practicarea unor activități economice, tradiționale, prietenoase cu mediul. Agricultura în mare parte este extensivă. Diversitatea etnică și religioasă. Practicarea unor meserii tradiționale meșteșuguri (la Sic) atracție pentru turiști. Oportunități Amenințări Interes crescut al locuitorilor zonelor urbane (Cluj-Napoca) pentru recreere în zone naturale. Desfăşurarea anuală a manifestărilor culturale, muzicale, religioase. Existenţa cadrului ideal desfăşurării de activităţi ecoturistice cum ar fi drumeţiile, plimbările cu barca, plimbări cu biciclete, turism ecvestru etc. Interesul pentru diverse categorii de cercetători. Creșterea tendinței pentru birdwatching. Interes crescut pentru tabere în natură pentru școli/copii/părinți. Programul LEADER implementat de GAL-urile locale care susţine dezvoltarea turismului şi a agriculturii. Certificare ecologică pentru produsele agricole - livezi, albinărit, produse animale. Utilizarea excesivă a unor resurse naturale afectarea habitatelor și speciilor de interes major (stuf, incendierea vegetației, braconaj etc.). Creşterea necontrolată a numărului de vizitatori insuficient informaţi şi educaţi privind respectarea principiilor de ecoturism. Renunțarea la practicile tradiţionale din agricultură datorită lipsei de productivitate și a unei piețe de desfacere suficient dezvoltate pentru produsele eco/bio. 32 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

33 SECȚIUNEA 3. VIZIUNEA ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE VIZITARE Dincolo de obiectivul principal de menţinere şi chiar de refacere a valorilor naturale şi culturale din Bazinul Fizeșului, ariile protejate ar trebui să se constituie în zone model pentru o convieţuire armonioasă a omului cu natura, chiar şi în condiţiile în care ritmul de dezvoltare economică se accelerează. Chiar dacă, precum orice altă forme de dezvoltare, produce un anumit impact asupra mediului, turismul s-a dovedit a fi un instrument important în conservarea și managementul ariilor protejate. puțin 109,5 milioane euro în anul Mai mult, este citat un studiu al World Travel și Tourism Council care estimează la 365 milioane de euro (sau 0,3% din PIB) turismul din cadrul celor cinci parcuri naționale. Pe lângă aceasta, creează în jur de de locuri de muncă echivalente cu normă întreagă, iar conform Asociației de Ecoturism din România (AER), în jur de 90% din sumele cheltuite prin ecoturism rămân în zonele în care se derulează programul turistic, aducând beneficii multor localități rurale. Dacă este planificat şi administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forţă pozitivă, aducând beneficii atât ariilor protejate cât şi comunităţilor locale. Ariile protejate sunt medii foarte atractive pentru activitățile outdoor. Turiştii consideră că aventurile oferite de turismul orientat spre natură, cum ar fi trekking-ul, ciclismul, observarea faunei (inclusiv cea ornitologică), vânătoarea, plimbările cu barca etc. sunt mult mai plăcute atunci când se desfăşoară în ecosisteme sănătoase, cum sunt cele din ariile protejate. 4 Turismul poate ajuta la acceptarea și sprijinirea ariilor protejate în regiunile marginale şi, în același timp, poate duce la înviorarea comunităţilor locale din punct de vedere economic: se mențin și se valorifică financiar meșteșuguri, practici tradiționale în agricultură, spații rustice, se dezvoltă noi locuri de muncă din industria turismului. Capacitatea turismului ca instrument de conservare depinde de o înțelegere a așteptărilor turiștilor, de adecvare a turismului la caracteristicile zonei, precum și capacitatea managerilor ariilor protejate de a oferi experiențe de înaltă calitate, minimizând potențialele efecte negative ale vizitatorilor. Creșterea interesului turiștilor pentru ariile protejate și prognoza de creștere constantă în această industrie ne încurajează să creăm o viziune îndrăzneață a turismului în comunitățile și ariile protejate din Bazinul Fizeșului. În aceste zone, printr-un management adecvat, se poate demonstra că atragerea turiștilor nu înseamnă neapărat distrugerea naturii, ci dezvoltarea comunităților rurale bazată pe utilizarea durabilă a resurselor naturale. Într-un studiu al WWF 5 pe cinci parcuri naționale din România, autorii apreciază că valoarea activităților turistice și recreative în cadrul acestor cinci parcuri a fost de cel ) Flores, Bovarnick et al ) Evaluarea contribuției ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică și bunăstarea umană în România Publicație realizată în baza studiului An Assessment of the Contribution of Ecosystems in Protected Areas to Sector Growth and Human Well Being in Romania elaborat de Camille Bann și Bodgan Popa. Localitățile pe raza cărora se regăsesc ariile protejate din Bazinul Fizeșului au agreat deja, prin Planurile de Dezvoltare Locală ale Grupurilor de Acțiune Locală6, ca fiind extrem de importante, pentru și în dezvoltarea lor, conservarea, promovarea și dezvoltarea valorilor și resurselor locale naturale, culturale, meșteșugărești. Ca urmare, sunt prevăzute și susținute financiar proiecte care se află în sfera susținerii activităților meșteșugărești, culturale și turistice. Actorii locali, reuniți cu ocazia realizării strategiilor de dezvoltare locală, au apreciat faptul că turismul poate juca un rol determinant în dezvoltarea locală, dar sunt în același timp conștienți de necesitatea conservării și protejării patrimoniului natural și construit. Se conturează astfel viziunea unui turism durabil în comunitățile din Bazinul Fizeșului care, în același timp cu conservarea biodiversității, integrează și valorifică patrimoniul cultural material și nematerial și oferă beneficii sociale și economice comunităților gazdă, precum:»»creșterea veniturilor pentru comunitățile locale. Creșterea numărului de vizitatori care petrec timp în zona Bazinului Fizeșului devine o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor din domeniile HORECA și artizanat, respectiv pentru crearea de locuri de muncă, precum și pentru stimularea investițiilor și sprijin pentru serviciile locale, chiar și în comunităţile izolate.»»conștientizarea valorii resurselor locale. Interesul acordat de turiști pentru clădirile rustice, pentru tradiţiile săteşti, pentru produsele agricole, pentru obiectivele naturale, va pune patrimoniul local sub reflectoare și va oferi locuitorilor o perspectivă care să-i încurajeze la menținerea și transferarea lor către noile generații.»»gestionarea durabilă a terenurilor. Turismul poa ) Plan de Dezvoltare Locala , GAL Someș Transilvan din care fac parte comunele Bonțida, Sic și Jucu Plan de Dezvoltare Locală , GAL Câmpia Transilvaniei, din care fac parte comunele Cătina, Geaca, Pălatca, Țaga, Fizeșu Gherlii 7) Astfel de beneficii sunt menționate și de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și Organizația Mondială a Turismului STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

34 te contribui la promovarea conservării habitatelor prin gestionarea mai durabilă a terenurilor, pentru că agricultorii au oportunități de accesare a unor forme suplimentare sau alternative de trai și vor fi recompensați de resursele naturale bine întreținute.»»conservarea și promovarea patrimoniului cultural. Turismul durabil poate crește mândria locală și poate încuraja menținerea artei și meșteșugurilor tradiționale, dar și practicile care contribuie la utilizarea durabilă a diversității biologice (de ex: coasa manuală).»»stimulente economice pentru protecția habitatului. Turismul poate aduce o valoare economică concretă resurselor naturale și culturale, o parte din veniturile obținute de la vizitatori putând fi folosite pentru conservarea lor. Viziunea turismului în ariile protejate din Bazinul Fizeșului Turism care respectă caracterul special al habitatelor și speciilor locale, bazat pe aprecierea naturii, care susține dezvoltarea durabilă pe termen lung a comunităților locale și încurajează vizitele repetate, care încearcă să maximizeze angajabilitatea localnicilor și să valorifice resursele culturale și practicile tradiționale. Experiența de vizitare în ariile protejate din Bazinul Fizeșului este una bogată, oferind turistului posibilitatea de interacțiune complexă cu oameni, mediu și cultură. Obiectivele de turism pentru ariile protejate din Bazinul Fizeșului Obiective de creștere economică A. Creșterea numărului de vizitatori, în special ecoturiști și grupuri de copii/tineri la 5000 pe an. Creșterea este previzionată pentru finalul anul În acest moment numărul ecoturiștilor care vizitează ariile protejate și obiectivele naturale din zonă nu urcă la mai mult de 100 într-un an calendaristic. Principalii vizitatori ai zonei sunt pescarii, care nu au neapărat obiective de explorare a naturii și își desfășoară activitatea în spații și limite reglementate de lege. De asemenea și grupurile de copii/tineri care învață despre natură sunt extrem de reduse (aproximativ 10 grupuri/an). În același timp Bazinul Fizeșului oferă pentru Cluj-Napoca, cel mai mare oraș din Transilvania, cele mai apropiate obiective naturale, extrem de interesante și diverse ca habitate și peisaje. Stufărișul de la Sic este denumit și Delta din inima Ardealului. Încă puțin cunoscute și vizitate de către locuitorii din Cluj-Napoca, obiectivele naturale și culturale din Bazinul Fizeșului pot atrage un număr mult mai mare de turiști urbani, pentru vizite scurte, de weekend. Promixitatea față de cel de-al treilea aeroport al țării conferă de asemenea comunităților din Bazinul Fizeșului o poziție strategică pentru ecoturiștii străini, în special pentru cei pasionați de observarea și studierea păsărilor. B. Creșterea perioadei de ședere în comunitățile din Bazinul Fizeșului, la o medie de 2,5 zile/vizită. Datele de la INS arată ca durata medie în unitățile de cazare din aria Bazinului Fizeșului este de o noapte. Pentru vizitatorii din proximitatea Bazinului (din Cluj-Napoca sau Gherla) vizita nu include și înnoptarea în teritoriu. Creșterea perioadei de ședere în comunități trebuie să devină un obiectiv important în strategia de dezvoltare a teritoriului, întrucât timpul mai lung petrecut în comunități înseamnă și consum local și implicit resurse financiare pentru activitățile economice locale. Există deja infrastructură de cazare și masă dezvoltată, la standarde de 3 stele. Numai în comunele aflate în proximitatea obiectivelor naturale cunoscute (Sic, Fizeșul Gherlii, Țaga) sunt aproape 150 de locuri de cazare, la care se adaugă cele în sistem de cazare informală, la localnici. O medie de 2,5 zile/vizită ar perminte o acoperire de 50% a locurilor existente în mediul rural. Experiența comunei Bonțida arată că, o dată cu creșterea afluxului de turiști cu ocazia evenimentelor culturale, crește și oferta de cazare în zonă. Vor trebui extinse eforturile de a crea servicii și pachete pentru turiști, care să capitalizeze experiența și infrastructura existentă astfel încât să prelungească șederea în aria Bazinului Fizeșului la un weekend sau chiar pe durata unei săptămâni de vacanță. C. Creșterea vânzărilor de produse și servicii locale/ per vizitator la cel puțin 50 Euro/pers/sejur Suma medie pe care un turist român dorește să o cheltuiască în concediul pe care şi-l petrece în ţară este, în medie, de 140 de euro/persoană, arată o analiză realizată de BCR Cercetare. Din analizele realizate de INS 8 reiese că suma medie cheltuită de străini pentru vacanțele în România este de aproximativ 260 de euro/persoană ) 34 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

35 VIZIUNE Turism care respectă caracterul special al habitatelor și speciilor locale, bazat pe aprecierea naturii, care susține dezvoltarea durabilă pe termen lung a comunităților locale și încurajează vizitele repetate, care încearcă să maximizeze angajabilitatea localnicilor și să valorifice resursele culturale și practicile tradiționale. Obiective de creștere economică Obiective de protejare a patrimoniului cultural și natural A. B. C. D. E. A. B. Creșterea numărului de vizitatori, în special ecoturiști și grupuri de copii/tineri la 5000 pe an. Creșterea este previzionată pentru finalul anul 2020 Creșterea perioadei de ședere în comunitățile din Bazinul Fizeșului, la o medie de 2,5 zile/ vizită. Creșterea vânzărilor de produse și servicii locale/per vizitator la cel puțin 50 Euro/pers/ vizită Creșterea atractivității zonei prin acțiuni de marketing. Dezvoltarea serviciilor pentru turiști. Până în anul 2020 vor avea o paletă largă de activități și programe recreative și educative, conduse de personal pregătit. Conservarea naturii și menținerea speciilor vulnerabile prin accesarea unor fonduri în acest scop. Întreținerea obiectivelor de patrimoniu cultural tradițional. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

36 Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiştii nerezidenţi sosiţi în România în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,0%), din care cazarea cu mic dejun inclus deţine ponderea principală (66,0%). Creșterea perioadei de ședere (care implică cazare și masă pe plan local) va conduce în mod direct la creșterea veniturilor pentru industria HORECA, având în vedere că peste jumătate din bugetul de vacanță/vizită este alocat acestor necesități. Pe lângă ele, o serie de alte servicii și produse pot fi incluse în oferta pentru vizitatori, de exemplu transportul cu mijloace nemotorizate: biciclete, căruță, barcă, etc.; participare la ateliere speciale: meșteșuguri; explorarea naturii; participarea la evenimente locale: concerte, spectacole; cadouri/suveniruri, inclusiv achiziție de mâncare sau băutură tradițională pentru acasă. D. Creșterea atractivității zonei prin acțiuni de marketing. Ariile protejate din Bazinul Fizeșului și obiectivele lor de vizitare vor fi cunoscute la nivelul majorității instituțiilor de învățământ din Cluj-Napoca, Gherla și Dej și vor putea fi menționate de cel puțin 30% dintre familiile cu copii din aceste orașe. De asemenea, pachetele de vizitare și calendarul de activități pentru bird-watching vor fi incluse de cel puțin 10 agenţii/organizații specializate în ecoturism, pentru piața națională și internațională. Deși ariile din Bazinul Fizeșului găzduiesc specii de faună și floră sălbatică, protejate la nivel european și mondial, care pot constitui o atracție pentru turiști, ele sunt foarte puțin recunoscute pe plan regional și local. Persoanele interesate pot obține informații din literatura de specialitate și din filiera universitară, dar pentru marea masă a potențialilor vizitatori, informația este aproape inaccesibilă. Nu se poate vorbi de o prezentare și o interpretare unitară a destinației ecoturistice Bazinul Fizeșului în teritoriu: nu există un site de prezentare a obiectivelor naturale de vizitare din Bazinul Fizeșului, dintre locațiile de cazare doar două prezintă atracțiile naturale ale zonei, iar pe plan fizic nu există decât două panouri informative cu privire la ariile naturale protejate din Bazinul Fizeșului: unul la primăria comunei Fizeșu Gherlii și unul la Lacul Știucilor. Din punctul de vedere al vizitatorilor, aceste informații sunt insuficiente, atât ca număr, cât și ca nivel de detaliu. O serie de acțiuni de marketing vor fi inițiate în următorii ani astfel încât să aducă informația despre activitățile și obiectivele de vizitat din ariile protejate din Bazinul Fizeșului la nivelul grupurilor țintă: grupuri de copii/tineri, familii cu copii, ecoturiști. Exemple de activităţi:»»parteneriate cu cluburi și asociaţii de mediu»»parteneriat strategic cu Inspectoratul Şcolar Județean»»Elaborarea şi difuzarea de materiale informative, pliante, afişe, broşuri cu caracter educativ, hărţi tipărite»»realizarea şi promovarea unui manual al ariilor protejate, includerea acestuia în programa şcolară, difuzarea către toţi factorii interesaţi sau implicaţi şi realizarea de ore de clasă la centrele de vizitare»»atragerea tinerei generaţii în protecţia biodiversităţii»»elaborarea şi aplicarea unui program special de educaţie şi conştientizare în taberele şcolare organizate în ariile protejate şi în zona limitrofă, prin panouri informative, editarea de broşuri, casete video, acordarea de diplome pentru protejarea biodiversităţii şi a carstului»»implicarea mass-media în acţiuni de promovare a activităţilor de conservare a peisajelor, habitatelor, florei şi faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare, filme despre obiectivele turistice»»promovarea ofertei ecoturistice din Bazinul Fizeșului către ghidurile şi agenţiile specializate în ecoturism»»realizarea şi actualizarea periodică a paginii web a destinaţiei Bazinului Fizeșului»»Crearea de resurse digitale - website interactiv, aplicaţii mobile, hărţi digitale, etc. E. Dezvoltarea serviciilor pentru turiști. Până în anul 2020, vizitatorii din Bazinul Fizeșului vor avea o paletă largă de activități și programe recreative și educative, conduse de personal pregătit. Atragerea turiștilor și dezvoltarea turismului într-o zonă cu obiective naturale și culturale răspândite pe o suprafață de peste hectare se poate face atunci când există și resurse umane calificate ce pot oferi servicii atractive, complementare celor de cazare și masă. Diversitatea activităților ce se pot desfășura în teritoriu determină atractivitatea și lungimea sejurului pentru vizitatori. În acest moment, singurele servicii oferite sunt cele ale asociației Ecotransilvania care oferă pachete turistice pentru străini (pachete care includ și bird-watching-ul). Ecoturiștii, unul dintre principalele grupuri țintite pentru zonă, au vârste cuprinse între ani, au o educaţie peste medie, în general universitară, au venituri peste medie și își doresc servicii de calitate, ghizi locali profesionişti, programe educative, mâncare gustoasă și de calitate, bazată pe produse locale. Este important să se dezvolte așadar o serie de programe și activități la care pot apela vizitatorii pentru o experiență completă și bogată. Exemple:»»Promovarea şi organizarea turismului tematic şi silvocinegetic, fără armă, prin stabilirea unor locuri de observaţie, fotografiere sau filmare a elementelor de floră, faună montană şi monumente ale naturii»»amenajarea şi promovarea de trasee tematice»»promovarea echitaţiei prin organizarea unor centre specializate în zonele cu mare aflux turistic»»identificarea, inventarierea şi promovarea de elemente de unicitate care pot constitui obiective de vizitare»»şcolarizarea şi acreditarea de ghizi»»informarea şi instruirea localnicilor cu privire la cerinţele specifice ale ecoturiştilor. 36 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

37 Obiective de protejare a patrimoniului cultural și natural A. Conservarea naturii și menținerea speciilor vulnerabile prin accesarea unor fonduri în acest scop»»realizarea de programe cu ghizi specializaţi în perioadele interesante ale anului (ex. pasaj de primăvară şi toamnă, cuibărit, etc.)»»promovarea pescuitului sportiv prietenos cu mediul»»realizarea unor programe de fundraising pentru protejarea, conservarea anumite specii»»amenajarea unor puncte şi platforme de observare adecvate»»crearea de trasee tematice»»instalarea de panouri informative. B. Întreținerea obiectivelor de patrimoniu cultural tradițional»»promovarea și menținerea patrimoniului cultural nematerial (meșteșuguri, festivaluri)»»promovarea caselor tradiționale reguli de urbanism şi arhitectură rurală (impuse de PUG/PUZ)»»Promovarea diversităţii culturale, etnice şi lingvistice locale»»promovarea tradiţiilor specifice ale zonelor umede (meşteşuguri şi activităţi tradiţionale legate de stuf, pescuit etc.)»»organizarea în fiecare an a Sărbătorii Stufului la Sic. Obiective de protejare a patrimoniului cultural și natural 1. Ecoturiștii Acum Stau cel mult o zi, este zonă de tranzit, fac birdwatching. Bazinul Fizeșului are potenţialul de a atrage un număr mare de ecoturişti interesaţi să experimenteze atât partea de natură, cât şi cultura rurală tradiţională din România. Aceștia pot folosi spaţiile de cazare din zonă ca loc de cazare pentru drumeţii de o zi în zonă, pentru a descoperi peisajul variat, flora şi fauna diversificată. Amplasarea sa relativ apropiată de Cluj-Napoca și de aeroportul internațional de aici facilitează accesul turiştilor internaţionali. Ecoturiștii respectă factorii de mediu și se așteaptă ca furnizorii de produse turistice să demonstreze faptul că respectă mediul local și că funcționează respecând principiile de mediu. Ecoturiștii călătoresc pentru a experiementa Dorit Stau cel puțin 3 zile, popas important în România pentru cei pasionaţi de păsări (experienţă similară Deltei din punct de vedere ornitologic, dar mult mai accesibilă), combină descoperirea naturii cu cea culturală patrimoniu construit şi cultural gastronomic. Stau la pensiuni, mănâncă tradiţional, participă la activităţi din Centrul de Vizitare sau din comunităţi, merg cu bicicleta sau căruţa. specificul sau caracterul unei anumite regiuni sau a unui anumit loc. Aceştia sunt îndeosebi atrași de zonele rurale în care există un mixt de peisaje şi sate tradiţionale. Ei reprezintă una dintre cele mai bune oportunităţi de piaţă pentru Bazinul Fizeșului. Studiile de piaţă sugerează faptul că există aproximativ 20 milioane de europeni care au astfel de interese. Aceştia se aşteaptă la experienţe unice în destinaţia respectivă şi la acumularea de informaţii cu privire la specificitatea ei distinctă. Ei respectă factorii de mediu şi preferă să viziteze medii naturale şi culturale intacte. Sunt interesaţi de confort, dar sunt pregătiţi să accepte micile inconvenienţe pentru a sprijini protejarea factorilor de mediu. Ecoturiştii sunt atraşi de regiuni care sunt dezvoltate pe principiile unui turism durabil. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

38 2. Copiii/tinerii Acum Vin ocazional, prin programele outdoor ale furnizorilor de tabere de aventură, stau câteva ore, nu rămân în zonă. Bazinul Fizeșului poate fi extrem de interesant pentru acest segment de piaţă. Vacanţele lungi şi interesul acestor turişti pentru vacanţele educaţionale s-ar îmbina perfect cu resursele culturale sau naturale ale regiunii. Natura neatinsă, precum şi gama largă de posibilităţi de învăţare, toate în cadrul unui context cultural aparte, sunt extrem de interesante pentru acest segment de piaţă. Turiştii în căutare de experienţe educaţionale constituie un Dorit Vin frecvent în weekend pentru a participa la programele oferite sau promovate/facilitate de Centrul de Vizitare. Experienţă puternică care îmbină educația cu aventura. Participă în tabere locale de câteva zile pe timpul verii activități diverse care valorifică patrimoniul natural cu cel cultural. segment de piaţă mult mai sofisticat şi mai experimentat, prin urmare oportunitatea de a experimenta şi de a învăţa într-un cadru neatins şi protejat va fi un element extrem de atrăgător. Ca şi alţi turişti care respectă factorii de mediu, aceştia se vor aştepta ca tour-operatorii să ofere produse care să respecte factorii de mediu şi care să se bazeze pe principii durabile. 3. Familiile Acum Vin ocazional, mai mult pentru pescuit. Familiile de turişti din România şi Europa pot fi atrase de regiunile mai îndepărtate ale ţării dacă aici se găsesc activităţi adecvate şi dacă facilităţile de cazare sunt variate (locuri de campare, pensiuni, hoteluri ieftine, etc.). Cu toate acestea, concurenţa cu alte destinaţii naturale şi parcuri naţionale sau naturale este acerbă. Pentru a 4.Pasionații de fotografie Acum Vin ocazional, mai mult pentru fotografiile de nuntă. Deși nu este cunoscut de către publicul larg ca rezervație naturală, Stufărișul de la Sic se bucură de o foarte bună promovare prin fotografiile realizate cu ocazii speciale, în special a nunților. Peisajul deosebit este căutat de către fotografii profesioniști pentru a da valoare deosebită Dorit Vin frecvent în weekend pentru a participa la programele oferite sau promovate/facilitate de Centrul de Vizitare. Experienţă plăcută, în familie, care îmbină educația cu aventura. atrage românii şi europenii în această zonă va trebui ca destinaţia să fie poziţionată ca fiind o zonă ce are ceva unic şi care poate oferi produse tradiţionale specifice şi renumite (produsele tradiţionale ecologice, elementele de arhitectură etc.) Dorit Vin frecvent în weekend pentru a participa la programele oferite sau promovate/facilitate de Centrul de Vizitare (ex. curs de fotografie). Experienţă inedită, care îmbină pasiunea pentru fotografie cu explorarea naturii. imortalizării unui moment din viața unui cuplu. Cadrul peisagistic poate fi folosit în mod proactiv de către custode prin Centrele de Vizitare sau de către alți organizatori de ateliere de fotografie pentru a atrage turiștii doritori de a învăța fotografie. 38 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

39 SECȚIUNEA 4. TEME ȘI ACTIVITĂȚI Tema I: Zonarea din punct de vedere al recreerii şi turismului Această zonare a ariei naturale protejate din punct de vedere a turismului este o rezultantă a suprapunerii zonelor de management ale ariei naturale protejate şi a limitărilor privind activităţile turistice generate de aceasta cu atracţiile turistice identificate, cu tipurile de activităţi şi de experienţe de vizitare posibile pentru vizitatori. Ariile naturale din Bazinul Fizeșului sunt reglementate legislativ prin următoarele Hotărâri de Guvern sau Ordine de Ministru: 1. Aria naturală protejată ROSPA0104 Bazinul Fizeşului este arie naturală protejată de importanță comunitară, desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/ Aria naturală protejată ROSCI0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonțida este sit de importanță comunitară, desemnată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/ Rezervația naturală Lacul Ştiucilor este arie naturală protejată de interes național, listată cu codul VII.8. în Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, respectiv cu codul în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a zone protejate. 4. Rezervația naturală Stufărişurile de la Sic este arie naturală protejată de interes național, listată cu codul IV.22. în Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 şi cu codul în Legea nr. 5/ Rezervația naturală Valea Legiilor este arie naturală protejată de interes național, listată cu codul VII.3. în Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 şi cu codul în Legea nr.5/ Aria de protecție specială avifaunistică Pădurea Ciuaşului a fost desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, unde este listată cu codul C.1. În conformitate cu prevederile regulamentului ariilor protejate elaborate de custodele Asociația Educațional Ecologică ECOTRANSILVANIA în parteneriat cu Asociația ECOCHOICE, pe întreaga suprafață a ariilor protejate se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităților de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivelor de conservare, precum şi asigurarea condițiilor favorabile pentru activitățile educaționale, recreative şi de cercetare ştiințifică. Se permit activități tradiționale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Custode. Pentru a respecta cerințele de protecție și conservare a habitatelor și pentru a minimiza deranjul în zonele folosite pentru odihnă, hrănire și reproducere, propunem instituirea următoarelor zone în perimetrul ariilor protejate din Bazinul Fizeșului: STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

40 1. Zonă de liniște, cu acces limitat Zonele de liniște, cu acces limitat, sunt în administrarea directă a Custodelui și corespund zonelor de protecție integrală desemnate prin Planul de Management. Pe teritoriul zonelor de acces limitat se pot desfășura, pe baza avizelor din partea Custodelului, următoarele activități: a) valorificarea resurselor naturale prin aplicarea de tehnologii nepoluante, b) pescuitul sportiv cu mijloace și tehnologii tradiționale, c) pășunatul animalelor, d) cercetare științifică. Accesul în interiorul acestor zone şi desfăşurarea activităţilor prevăzute în statut se realizează în baza autorizaţiei şi a permisului emise de Custode. Scopul declarării ariilor protejate de interes național Rezervația naturală Lacul Ştiucilor, Rezervația naturală Stufărişurile de la Sic și Rezervația naturală Valea Legiilor este protecția şi conservarea speciilor naturale, importante sub aspectfaunistic şi a habitatelor lor. Aceste arii naturale protejate sunt încadrate ca rezervații naturale, cu caracter zoologic, categoria a IV-a a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Lor li se adaugă amplasamentul traseelor tematice din zonele ariilor protejate: ROSPA0104 Bazinul Fizeşului, ROSCI0099 Lacul Ştiucilor Sic Puini Bonțida și Pădurea Ciuaşului. Accesul în aceste zone este permis doar nemotorizat, pe trasee/poteci tematice, cu ghid sau fără ghid. În acest moment, nu există trasee tematice în cadrul acestei zone, dar sunt instituite câteva puncte de interes turistic. Astfel: a) Pescuitul sportiv este permis la Rezervația Naturală Lacul Ştiucilor, numai dacă există acreditare valabilă din partea Agenției Naționale pentru Pescuit şi Acvacultură, şi cu respectarea limitărilor impuse de custode prin Planul de Management. b) În zona rezervației Stufărișurile de la Sic, există câteva elemente de infrastructură de vizitare construite în cadrul unui proiect LIFE în anul 2004 : o punte de lemn de 1100 m care traversează stufărișul, două foișoare și un observator ornitologic. De când au fost construite, aceste facilități nu au mai fost întreținute și reparate, degradându-se treptat și devenind neutilizabile de către public în regim de siguranță. Exemple de obiective turistice de vizitat/urmărit: Lacul Știucilor se pot observa plauri, stuf, stârc pitic, erete de stuf, lăcar. Pădurea Ciuașului se pot observa bâtlanii și stârcii de noapte. Stufărișurile de la Sic se pot observa buhaiul de baltă, lăcarul de mlaștină, pițigoriul de stuf, privighetoarea de baltă, sfrânciocul roșiatic. Valea Legiilor: se pot observa egrete, găinușe de baltă, țestoasa de apă dulce etc. 2. Zone pentru parcare, picnic, cazare În această zona au fost incluse suprafețele de teren limitrofe obiectivelor turistice din rezervații, la care accesul se poate face și cu mijloace de transport auto. Sunt incluse zonele în care se constată cea mai mare concentrare a numărului de vizitatori. Impactul negativ asupra patrimoniului natural se datorează în special aprinderii de focuri în locuri neamenajate și abandonării de deșeuri. a) Este amenajat camping și spațiu de cazare pe marginea Lacului Știuciulor. b) Sunt oferite spații de camping lângă lacurile de la Țaga, în regim privat, de către administratorul lacurilor Club Aquincum. c) A fost amenajat, dar nu este dat în folosință și s-a degradat, un centru de informare turistică lângă Stufărișul de la Sic. d) Există drum asfaltat (chiar dacă este degradat pe alocuri) care asigură accesul chiar în perimetrul ariilor rezervate. În acest moment nu există trasee. Nu există puncte de observare. Exemple de obiective turistice de vizitat/urmărit: Casele tradiționale cu acoperiș de stuf (Sic, Geaca) Mâncare tradițională la Țaga - pește la proțap cu balmoş, palaneți la Cătina Practici tradiționale tăiatul și strânsul stufului la Sic. 40 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

41 3. Zona economică Este zona situată în vecinătatea ariilor protejate, menită să stimuleze economia locală bazată pe turism şi să redirecţioneze vizitatorii în zone mai puţin sensibile din punct de vedere al conservării. În aceste zone accesul este permis şi cu vehicule cu motor pe drumurile publice și asigură acces la loc de parcare, facilităţi turistice, alimentație publică, obiective de interes cultural și tradițional. Nici aici nu există trasee marcate sau obiceiuri din partea turiștilor de a face turul principalelor obiective culturale sau naturale ale zonei. Sunt marcante două atracții culturale: Castelul de la Bonțida și comuna Sic. Nu există centru de vizitare sau puncte de informare turistică, dar sunt în curs de finalizare Centre de Informare Turistică la Geaca, Cătina și Sic. Exemple de obiective turistice de vizitat/urmărit: Vizitarea unităților de cult: Biserica ortodoxă Lacu, Biserica reformată Legii Participarea la evenimentele culturale de la Castelul Banffy de la Bonțida Călărie la Jucu. Tema II: Planul de informare şi interpretare Se vor identifica temele majore de interpretare a naturii/promovare a protejării naturii pe suprafaţa ariei naturale protejate. Se va corela fiecare zonă de recreere şi turism cu elementele/temele de interpretare, tehnica folosită şi infrastructura necesară. Ca păstrător al patrimoniului natural, custodele are două roluri: de protector şi de educator. Rolul educativ este parte a mandatului custodelui de promovare a conservării, stipulat în Planul de Management, prin care se cere:»»să promoveze conservarea resurselor naturale, culturale şi istorice»»să promoveze beneficiile (conservării) pentru generaţiile prezente şi viitoare»»să pregătească, să furnizeze, să disemineze, să promoveze şi să publice materiale educaţionale şi promoţionale legate de conservare. Pe de altă parte, ariile protejate din Bazinul Fizeșului sunt încă foarte puțin cunoscute și atunci custodele, în parteneriat cu autoritățile locale, direct interesate de dezvoltarea economică a zonei, va avea și rolul de promotor al atractivității zonei și va trebui să prezinte potențialilor turiști diverse căi prin care își pot petrece un sejur interesat și captivant în aceste arii. Mesaje de transmis către turiști: Învățați despre Ariile Protejate din Bazinul Fizeșului, despre istoria și cultura locală și despre localnici. Învățați despre structura etnică și învățați regionalisme. Descoperiți practicile tradiționale care permit localnicilor să conserve ceea ce vedeți aici. Faceți cunoștință cu comportamentul cultural rural adecvat! Respectați demnitatea și intimitatea celorlalți. Cereți permisiunea înainte de a face fotografii. Îmbracați-vă cu haine potrivite pentru a vizita o mânăstire sau o biserică. Protejați biodiversitatea! Nu rupeți plantele protejate. Nu deranjați cuiburile păsărilor și animalelor. Sprijiniți inițiativele locale! Achiziționați produse și articole locale, consumați produse alimentare locale și nu importate, utilizați facilitățile de cazare ale proprietarilor locali. Plătiți un preț corect! Reduceți impactul negativ asupra mediului înconjurator! Nu aruncați deșeurile decât în locurile special amenajate, reciclați ceea ce poate fi reciclat, refolosiţi sticlele de băuturi şi spuneţi NU pungilor de plastic. Reduceţi consumul de apă şi energie. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

42 Zone Teme de interpretare Tehnici de interpretare Infrastructura necesară pentru interpretare Zone liniştite Zone pentru parcare, picnic Zone economice Prezentarea ariilor protejate, a speciilor şi habitatelor, a obiectivelor naturale şi culturale, a activităților din cadrul ariilor. Folosirea punctelor de observare, reguli de vizitare, trasee posibile din acel loc, reguli de vizitare, obiective turistice naturale și culturale Habitate, intrare arii protejate, reguli de vizitare, obiective din vecinătatea ariilor protejate, activități culturale, obiceiuri tradiționale Personală cu ghid Impersonală cu website Impersonală broșuri, hărți Impersonală panouri Personală cu facilitator de activități Impersonală cu website Impersonală panouri Personală cu animator de activități Website Personaje locale meșteri, profesori, cântăreți Panouri Panouri Punct de informare Hărți Propuneri de trasee tematice 1. A fost odată ca niciodată... Var.1 Traseu care urmărește observarea unor practici tradiționale în zonele protejate, un traseu explorativ și educativ pentru turiști și valorizant pentru localnicii care mai folosesc meșteșuguri și practici vechi, care ajută la conservarea habitatelor naturale. Traseu cu mașina, combinat cu vehicule tradiționale. Plecare din Gherla Prima oprire - Fizeșul Gherlii pentru vizita la muzeul zoologic de la Școala generală și pentru a discuta cu profesorul de biologie despre o planta specială care crește acolo bulbuci. Vizită la o gospodărie țărănească pentru a observa un apicultor în activitatea de albinărit. A doua oprire - la Țaga, sat Sântejude. Observare și participare la atelier confecționare coșuri de papură. Deplasare cu căruța la camping pentru a lua masă tradițională pește la proțap și balmoș. Oprire pe malul lacului pentru birdwatching - Stârcul Cenușiu și Crex-Crex. Vizită la biserica de lemn Sântejude și la Muzeul în aer liber - Centrul Arheologic Țaga. Înnoptare la Pensiunea Rebeca sau întoarcere la Gherla/Cluj. Timp 1 zi Interpretare personală, cu ghid, la care se adaugă profesor, meșter popular, bucătar. Povestea locurilor, a meșteșugurilor tradiționale. Infrastructură necesară: pliant cu traseul și principalele atracții, binocluri pentru observare păsări, căruță. 2. A fost odată ca niciodată... Var.2 Traseu care urmărește observarea unor practici tradiționale în zonele protejate, un traseu explorativ și educativ pentru turiști și valorizant pentru localnicii care mai folosesc meșteșuguri și practici vechi care ajută la conservarea habitatelor naturale. Plecare din Cluj Prima oprire Mociu la sărbătoarea Ciobanilor vizitarea târgului sau Sic, sărbătoarea Stufărișului A doua oprire - Cătina, la Centrul de Informare Turistică pentru a vedea obiecte și a achiziționa obiecte tradiționale. Masă tradițională cu palaneți și apoi vizitarea unui atelier de fierărie, cojocărie sau țesături artizanale. A treia oprire Geaca vizitarea bisericii reformate Legii și observarea păsărilor: colonie de stârci, Crex-Crex, boul de baltă, barza. Timp 1 zi Interpretare personală, cu ghid, la care se adaugă meșter popular, bucătar. Povestea locurilor, a meșteșugurilor tradiționale. Infrastructură necesară: pliant cu traseul și principalele atracții, binocluri pentru observare păsări, căruță. 42 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

43 3. Vânătoare de comori geocaching. Traseu pentru persoane active, interesate de descoperiri în aer liber, valorizant pentru localnici care au case tradiționale sau practică meșteșuguri tradiționale. Un traseu itinerant, care necesită pregătire prealabilă atât din partea organizatorilor cât și din partea turistului. Plecare din Gherla Prima oprire Muzeul satului unde are de rezolvat o ghicitoare referitoare la istoria satului, de acolo indiciul duce turistul la... A doua oprire - Stufăriș, unde ghicitoarea este despre păsările protejate. (turistul găseşte răspunsurile la întrebări dacă studiază cu atenție panourile informative). De la Centrul de Informare Turistică poate închiria bicicletă pentru a merge la... A treia oprire - Coasta (la Ansamblul de la Tăușeni) 6 km, unde are de găsit mai multe obiecte și indicii. A patra oprire - întoarcerea la Sic, la pensiune, unde dacă știe răspunsul la întrebarea adresată de gazdă, primește o reducere din prețul mesei. Poate rămâne peste noapte la pensiune pentru a continua a doua zi cu un alt traseu Timp 1 zi Interpretare impersonală, fără ghid, dar intră în contact cu localnicii și povestea locurilor. Infrastructură necesară: panouri informative, pliant cu traseul, indicațiile și principalele atracții, binocluri pentru observare păsări, bicicletă, indicațiile și ghicitorile pentru geocathing la locurile indicate. 4. Animalelele la ele acasă. Traseu pentru familii cu copii sau pentru iubitorii de animale. Un traseu itinerant care relevă cât mai multe specii de animale în mediul antropic creat de om. Plecare din Cluj, via Apahida, Prima oprire Geaca, pentru pescuit sportiv. Panouri informaționale despre pești și păsările ocrotite din zonă. Vizită la o gospodărie din zonă pentru a lua masa în mod tradițional și pentru a vedea animalele domestice. Ocazie de hrănit animalele sau de ajutat la pregătirea spațiului pentru ele. A doua oprire - Țaga vizită la ferma de bizoni. A treia oprire Săcălaia observarea păsărilor la Lacul Știucilor Poate rămâne peste noapte la Pensiunea din Săcălaia pentru a continua a doua zi cu un alt traseu Timp 1 zi Interpretare personală, fără ghid, dar intră în contact cu localnici și povestea locurilor. Infrastructură necesară: panouri informative, pliant cu traseul, indicațiile și principalele atracții, binocluri pentru observarea păsărilor, posibilitate închiriere undițe. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

44 Alte trasee și activități turistice Reguli Activități lente, de încurajat accesul nemotorizat, de petrecut mai mult timp, activități diverse, accent pus pe învățare și explorare De evitat accesul turistilor chiar în perimetrul ocupat de păsări (cu excepţia celor însoţiţi de persoane abilitate cu anumite ocazii ex: inelatul păsărilor) Pentru ecoturiști (incluzând internațional) a) Trasee»» Drumeții pe jos de la Jucu de Sus - Dealul Sărata (7 km ) se pot observa plante foarte rare de la Bărai Ansamblul de la Tăuşeni (3,5 km) Țaga (Arborele de lalea), Lacul Țaga Mare (la bolovani), Muzeul în aer liber de la Țaga, Castanele comestibile de la Puin Țaga (lacul Țaga Mică) Pădurea Ciuașului Biserica de lemn de la Năsal Rezervația de bizoni Geaca Legii (Lacul Rânoasa) Sic Nicula»»Drumeții călare echitație de la Bonțida la Sic, peste deal, pe la stâne (întâlnirea ciobanilor și a câinilor ciobănești) de la Bărai Ansamblul de la Tăuşeni (3,5 km) cu bicicleta de la Bărai Ansamblul de la Tăuşeni (3,5 km) Geaca Legii Petea Chiris Sucutard Geaca (se pot observa păsări rare, dar şi obiective de patrimoniu natural: biserica de lemn de la 1449 de la Lacu, castelul Beldy din Geaca) Sic - Coasta Tăureni Cătina Lac Ciurtă Pădurea Grojului Nimoș - Pădurea Mare Observator Goigan Izvorul Fizeșului Cetatea din Feldioara Pădurea Neagheșului Geaca Sic Vișa b) Birdwatching»»Obiective de vizitat: stufărișurile de la Sic Lacul Știucilor Valea Legiilor Pădurea Ciuașului alte lacuri de pe Valea Fizeșului cum ar fi Sântejude, Țaga I și II, Cătina Programe complete incluzând cazare, masă, ghid, echipamente, oferite de organizație/agenție. Călătorie pe cont propriu (au nevoie de informații accesibile în limba română/engleză/germană). Participare la programe deschise, organizate de custode sau alte organizații abilitate, de exemplu inelarea păsărilor, urmărirea migrației păsărilor (primăvara/toamna), Ziua păsărilor (1 aprilie). 44 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

45 c) Explorarea patrimoniului cultural»»obiective de vizitat bisericile multe foarte vechi, incluse in lista de patrimoniu național castelele casele tradiționale sătești arhitectura locală meșteșurile (Sic) gastronomie (brunch-uri) tradiții stânele practici agricole (animale, cosit, întins tutun, acoperiș de stuf). Puncte de interes: Gherla - Sic (incluzând astfel şi Stufărişurile) Bonțida Fizeșu Gherlii Țaga - Cătina. Pentru copii/tineri a) Activități pentru grupuri organizate (școli/grădinițe) maxim o zi, fără cazare Prin parteneriate cu școlile din Cluj-Napoca, Dej, Gherla dar și din comune.»»zone de vizitat stufărișurile de la Sic Lacul Știucilor Valea Legiilor Pădurea Ciuașului comunitățile în sine: Fizeșul Gherlii, Sic, Țaga lacurile de pe linia Geaca-Taga. Exemple de activități:»»clubul exploratorilor vieții animalelor sălbatice câte o activitate sau excursie în fiecare lună: migrația păsărilor, modul de zbor al păsărilor, construirea cuibului, vânătoare de fosile etc.»»observarea păsărilor revenirea păsărilor, inelarea și monitorizarea păsărilor, primăvara în tril de păsări, ziua păsărilor.»»introducere în pescuit»»vânătoare de comori geocaching»»observare - insecte»»detectivii apelor învaţă diversitatea vietăților din zona lacurilor și analizează modul în care acestea supraviețuiesc în habitatul lor.»»plantele sunt pretutindeni vor analiza ciclul de viaţă al unei plante, de la sămânţă la flori sau frunze, pe tot parcursul transformării într-un copac; elevii vor scotoci parcul în căutarea de seminţe şi plantele de la care provin; vor învăţa despre anatomia seminţelor, călătoria acestora prin intermediul unor activităţi practice şi vor descoperi modul de creştere a plantelor din parc, pornind de la începuturile lor; primăvara, elevii vor învăţa despre părţile componente ale unei flori şi funcţiile lor şi vor avea activităţi practice.»»cărări și urme - în cadrul programului Cărări şi urme, vizitatorii tineri vor face cunoştinţă cu tipurile de animale care se găsesc în rezervații; în această versiune de interior a drumeţiei cu ghid, elevii vor afla despre indiciile şi urmele care îi vor ajuta să descopere animalele care trăiesc în arie; elevii vor afla indicaţii de observare a animalelor.»»vieţuitoare din pârâu, pădure şi câmpie - elevii vor descoperi diversitatea uimitoare a vieţii în trei medii de viaţă diferite; în timpul analizei ciclurilor de viaţă şi a nevoilor de bază ale organismelor, elevii vor observa plante şi animale de-a lungul staţiilor atractive, vor folosi plase de pescuit şi vor participa la o aventură interactivă în pădure.»»trecutul ne povestește»»culorile naturii plimbare luna mai/iunie, plimbare luna august (pajişti de sărătură), plimbare luna septembrie/ octombrie (fructele pădurii). STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

46 »»demonstrații de meștesuguri tradiționale ale stufului»»ateliere în care copiii pot să-și facă singuri mici obiecte tradiționale, pe care apoi să le ia cu ei b) Activități deschise maxim o zi, fără cazare Participarea se face pe bază de înregistrare, pot veni copii/tineri fără legătură unii cu alții. Scop educativ, dar și distractiv. Organizate de custode/oferite proactiv, una pe lună, pentru promovarea zonei. Introducere în pescuit Vânătoare de comori geocaching Fotografie în aer liber Primăvara în tril de păsări birdwatching / birdlistening Noaptea sânzienelor - urmărit stelele și tradiție Jocuri de identificare a frunzelor, florilor, fluturilor etc. d) Tabere de aventură cu cazare la pensiunile din zonă Activități posibile: Oricare din activitățile oferite pentru școli/grădinițe sau cele deschise Noaptea în pădure prins fluturi, urmărit huhurezi (pădurea de lângă Nicula) sau bufnițe (Pădurea Ciuașului) Ateliere de meștegărit (împletituri pălării, pielar, cusut artizanal toate la Sic) Treasure hunt la Ansamblul de la Tăuşeni Pentru copii/tineri a) Activități organizate, deschise maxim o zi, fără cazare Fotografie în natură. Vino cu familia şi învaţă despre fotografiile în natură. Noi venim cu camerele, tu adu-ţi creativitatea. Acest program este destinat familiilor care sunt dornice să înveţe noi moduri de petrecere a timpului în aer liber, descoperind vietăţi şi habitate. Programul propune un ghid de învăţare pentru fotografiatul în aer liber. Veţi merge acasă cu o fotografie printată şi, sperăm, cu un nou hobby. Programe nocturne, cum ar fi: Turul cu Lanterne, Pânda Bufniței etc. Camping si foc de tabără (Puini) Întreceri/Concursuri (pescuit, recunoaștere/fotografie de păsări) Concerte (Bonțida) b) Activități pe cont propriu drumeții (pe jos sau cu bicicleta) fotografie în natură Pentru copii/tineri De anunțat programul naturii pe site, cu exemplificare fotografii Ianuarie Februarie Martie Păsări Iulie Pajişti înflorite August Pajişti de sărătură Concursuri sau tabere de fotografie Septembrie Păsări Aprilie Păsări Octombrie Fructele pădurii Pasaj de toamnă al păsărilor Mai Pajişti înflorite Noiembrie Iunie Pajişti înflorite Decembrie Animale sălbatice Pentru copii/tineri Cercetători, studenți, elevi biologie, geografie Trasee speciale, programe organizate de universitate Program de voluntariat cu studenții din Cluj Napoca și alte universități, care vor participa la studii, monitorizări, activități concrete de conservare, întreținere și mici reparații infrastructura, ghidaj, actualizare website etc. 46 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

47 Tema III: Infrastructura pentru informare şi educare centre de vizitare, puncte de informare Locaţia analiza fluxului şi circuitul vizitatorilor Funcţiile Centrului de vizitare/punctelor de informare (ex. educaţie & informare publică, stimulare afaceri pentru localnici, loc de întâlnire pentru localnici etc.) Teme, expoziţii tematice Tehnici de interpretare Clădire ecologică - (economisire de energie, materiale locale, materiale naturale, forţă de muncă locală etc.) şi integrată în specificul arhitectural local. În acest moment nu există nici un centru de vizitare pentru Ariile Protejate din Bazinul Fizeșului. Numărul mic de vizitatori și lipsa unor taxe de vizitare face nesustenabilă în prezent existența unui centru exclusiv dedicat vizitatorilor rezervațiilor naturale. De altfel în cadrul unui proiect LIFE implementat în anul 2004, a fost ridicat un centru de informare turistică chiar lângă Stufărișurile de la Sic, dar acesta nu a fost folosit și s-a degradat. Recomandăm folosirea centrelor comunitare sau expoziționale existente pentru a îmbogăți mai degrabă activitatea acestora și nu înființarea unui centru nou. Centrul de informare existent la Stufărișurile de la Sic poate fi reabilitat și convertit într-un spațiu dotat corespunzător pentru activități educative dedicate copiilor, tinerilor, studenților și familiilor, axat pe tematica zonelor umede și a tradițiilor stufului. Informațiile culese relevă existența câtorva centre comunitare care pot fi utilizate și cu scopul de centru de informare pentru vizitatori: 1 Muzeul satului din Sic 2 Castelul Banffy din Bonțida 3 Centrul de Informare turistică din Geaca (recent finalizat prin finanțare PNDR) 4 Centrul de Informare turistică din Cătină (în curs de finalizare prin finanțare PNDR). În oricare din aceste locații se pot oferi pliante cu informații despre rezervații și modul de comportare în zona rurală, se pot pune afişe cu hărți și se pot oferi hărți, se pot adăuga demonstraţii de mesteșuguri tradiționale ale stufului sau ateliere în care copiii pot să-şi facă singuri mici obiecte tradiţionale, pe care apoi să le ia cu ei. Astfel, Centrul de Vizitare devine un organism viu și mereu atractiv prin activitățile pe care le oferă localnicilor și turiștilor, un centru comunitar care inspiră și ține vie tradiția locală, un centru în care se face educația continuă pentru a crește conștientizarea oamenilor cu privire la necesitatea de a-și conserva împrejurimile naturale. Locațiile pot oferi spații expoziționale (diorame și exponate pe diferite teme), punct de informare turistica, sala de clasă/atelier de lucru, toalete ecologice. Tema IV: Măsuri pentru implementarea zonării turistice şi a planului de management al vizitatorilor 1. Planul de activităţi specifice ce vor fi întreprinse în vederea managementului vizitatorilor şi implementării zonării turistice propuse Descriere activitate/proiect Dezvoltare infrastructură de vizitare Activitatea 1: Reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii de vizitare (inclusiv proiectare si obtinerea avizelor/autorizatiilor necesare) Reabilitarea și îmbunătățirea facilităților de vizitare existente la Stufărișul de la Sic Construirea unor facilități de vizitare pentru Rezervația Lacul Știucilor și Valea Legiilor Activitatea 2: Amenajarea unor puncte-cheie de observare a biodiversității (inclusiv proiectare si obtinerea avizelor/autorizatiilor necesare) Deschiderea și adâncirea unui ochi de apă de 2 ha în cadrul stufărișurilor de la Sic Deschiderea și adâncirea unei bălți de 0,5 ha pe Valea Legiilor Crearea unui punct de observare a coloniei mixte de stârci cenușii și stârci de noapte de la Pădurea Ciuașului Resurse umane/actori cheie implicați Custode GAL Autorități locale Buget aproximat (Euro) Perioadă Custode STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

48 Activitatea 3: Crearea unor trasee ecoturistice în Bazinul Fizeșului Activitatea 4: Instalarea panouri și indicatoare în principalele puncte de interes din Bazinul Fizeșului Activitatea 5: Dezvoltarea unui centru educativ dedicat zonelor umede sitraditiilor stufului(inclusiv proiectare si obtinerea avizelor/autorizatiilor necesare). Aici vor fi expuse obiecte mestesugaresti, unelte specifice, precum si materiale informative/educative etc. Aici pot avea loc si demonstratii de mestesuguri traditionale cum ar fi impletituri din stuf, acoperisuri cu stuf etc. Promovare (marketing/publicitate) Activitatea 1: Elaborare ghiduri și materiale promoționale (cărți poștale, pliante) privind specii de faună și floră din zonă Activitatea 2: Elaborare materiale promoționale despre obiectivele culturale (materiale și imateriale) Activitatea 3: Realizare hărți ecoturistice ale Bazinului Fizeșului Activitatea 4: Promovarea națională și internațională Implicarea mass-media în acţiuni de promovare a activităţilor de conservare a peisajelor, habitatelor, florei şi faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare, filme despre obiectivele turistice. Organizarea de vizite de lucru / demonstrative pentru reprezentantii agentiilor si ghidurilor specializate in ecoturism. Activitatea 4: Crearea de resurse digitale - website interactiv, aplicaţii mobile, hărţi digitale Dezvoltare servicii Activitatea 1: Dezvoltare parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean, cu școli și tabere din Cluj și Mureș pentru oferirea de programe educative Activitatea 2: Dezvoltare parteneriate cu unități de cazare și facilități turistice din zonă pentru promovarea corectă și pentru oferirea de servicii complementare (închiriere biciclete, undițe, binocluri, etc.) Activitate 3: Dezvoltare de parteneriate cu meșteri și fermieri locali pentru promovare corectă și pentru implicarea acestora în oferirea de servicii de agro-turism, gastro-turism, ateliere de lucru. Activitate 4: Dezvoltare de parteneriate cu organizatori ateliere sau evenimente la nivel județean și național (fotografie, pescuit sportiv, concerte, etc.) Activitate 5: Organizarea de evenimente locale pentru promovarea diversității culturale, etnice și lingvistice locale, a tradițiilor specifice zonelor umede (ex: Sărbătoarea Stufului la Sic) Custode GAL Autorități locale Proprietari de terenuri Custode Autorități locale Proprietari de terenuri GAL Custode Autorități locale Meșteri Custode GAL Autorități locale GAL Autorități locale Custode Custode Autorități locale Consiliul Județean Cluj Custode Autorități locale Custode Autorități locale Custode Autorități locale Firme din domeniul HORECA Custode Autorități locale Meșteri Fermieri Custode Autorități locale GAL Custode GAL Autorități locale Membrii comunității Alte ONG STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

49 Activitatea 6: Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă Activitatea 7: Formare și sprijinire a localnicilor pentru dezvoltarea unor inițiative economice bazate pe ecoturism. Management Activitatea 1: Monitorizare performante dar și grad de conservare și protejare a resurselor naturale/habitate Activitatea 2: Evaluare procese de dezvoltare locală și impact asupra mediului Activtiatea 3: Dezvoltare parteneriatului comunitar pentru administrarea și promovarea destinației Bazinul Fizeșului Custode Alte ONG-uri active în zonă GAL Custode GAL Alte ONG-uri active în zonă Custode Autorități locale Custode Autorități locale Custode Autorități locale Necesarul de infrastructură în vederea implementării planului de management al vizitatorilor:»»reţeaua de poteci»»potecile tematice»»locuri de popas, turnuri de observare etc.»»parcare, toalete, managementul deșeurilor. Infrastructură de vizitare și observare Pentru a asigura vizitarea în siguranță a celor mai interesante valori naturale ale zonei, și pentru a reduce riscul unui impact antropic negativ asupra biodiversității în urma creșterii numărului de vizitatori sunt propuse investiții în următoarele obiective:»»punți de lemn la Stufărișurile de la Sic și la Lacul Știucilor»»foișoare la Stufărișurile de la Sic și la Lacul Știucilor»»observatoare ornitologice la standarde internaționale la Ștufărișurile de la Sic și la Lacul Știucii»»puncte de observare a biodiversității la Stufărișurile de la Sic, Valea Legiilor și Pădurea Ciuașului În zonele naturale cu biodiversitate bogată este adesea mai dificil pentru vizitatori să observe speciile de animale, deoarece acestea au suficiente habitate naturale în care se pot refugia. De aceea este important să existe punctecheie în care păsările, amfibienii, insectele etc. sunt atrase și pot fi observate mai ușor. Turiștii sunt direcționați spre aceste puncte, unde beneficiază de informații suplimentare prin panouri informative și nu deranjează habitatele vulnerabile de cuibărit. De asemenea, în anumite cazuri, aceste amenajări au un rol benefic și pentru conservarea biodiversității, creând sau mărind habitate propice pentru speciile respective. Astfel, se propune amenajarea a 3 puncte de observare în Bazinul Fizeșului, și anume: 1 Deschiderea și adâncirea unui ochi de apă de 2 ha în cadrul stufărișurilor de la Sic, unde se vor aduna păsările de apă și vor putea fi observate din noul observator ornitologic. Această lucrare are de asemenea potențialul de a atrage specia Area purpurea (stârcul roșu) să cuibărească aici. 2 Deschiderea și adâncirea unei bălți de 0,5 ha pe Va- lea Legiilor, în vederea atragerii speciilor de amfibieni și reptile (rezervația Valea Legiilor a fost în trecut una dintre cele mai mari zone umede din Bazinul Fizeșului, însă a fost desecată și colmatată treptat; crearea unui ochi de apă de 0,5 ha ar avea efecte benefice de conservare). 3 Crearea unui punct de observare a coloniei mixte de stârci cenușii și stârci de noapte de la Pădurea Ciuașului (deoarece nu se recomandă intrarea frecventă a oamenilor în rezervație, în special în sezoul de cuibărit, se va crea un punct de observare în afara rezervației, unde va fi instalat un mic foișor și panou informativ). Infrastructura de călătorie și înnoptare În momentul de față vizitatorii ajung de obicei în ariile protejate din Bazinul Fizeșului cu mașina, se opresc la principalele puncte de interes (Stufărișurile de la Sic, Lacul Știucilor etc.) și pleacă mai departe tot cu mașina. Nu există parcare amenajată sau toalete sau posibilități de închiriat biciclete sau binocluri.»»amenajarea de locuri de popas și înnoptare la o distanță adecvată de obiectivele de vizitare. Pentru evenimentele organizate (ex Noaptea sânzienelor, Noaptea în pădure) este necesar un spațiu potrivit pentru înnoptare cu corturi.»»crearea unor trasee ecoturistice în Bazinul Fizeșului. Drumurile sătești și potecile existente pot deveni trasee ecoturistice, care pot lega între ele principalele puncte de interes natural și cultural din Bazinul Fizeșului, constituind un adevărat circuit al zonei.»»poziționarea pe hartă a centrelor de informare turistice (Geaca, Cătina, Sic) și facilitățile oferite de către acestea (toalete ecologice, parcare, închiriere biciclete sau binocluri, achiziție hărți și obiecte tradiționale etc.). STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

50 Tema V: Integrarea PMV în elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil în zona ariei protejate (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Turismului - SDDT) Forme de turism existente În ariile naturale protejate vizate se practică turism de recreere și turism sportive, turism cultural, turism religios și ecoturism. O descriere mai amănunțită a formelor de turism se regăsesc la capitolul II. Forme de turism Turism de recreere Turism cultural Turism religios Ecoturism Obiective de vizitare Lacul Săcălaia (Lacul Știucii) Balta Geaca 3 Balta Sucutard 1 (Geaca) Lacul Țaga Mare Balta Roșieni Club Aquaticum Conacul Beldi, Geaca Castelul Wass, Taga Casele tradiţionale din Sic Castelul Kemeny, Jucu de Sus Monumentul de la Tăușeni Cetatea Martinuzzi, Gherla Muzeul de istorie Gherla Mănăstirea Nicula Biserica de lemn din Sântejude Biserica de lemn din Nasal Biserica din Nicula Biserica Reformată Calvină din Bonţida Catedrala Armeano-Catolică din Gherla Biserica Franciscană Gherla Biserica din lemn Cuvioasa Paraschiva, Lacu Biserica reformată, Legii Biserica reformată, Sic Biserica Solomon, Gherla Muzeul ecleziastic, Fizesu Gherlii Sinagoga Gherla Rezervatia Zoologica Valea Legii, com Geaca Zona lacurilor Geaca Ţaga Stufărişurile de la Sic Lacul Știucilor V.1 Rolul jucat de administrația ariilor naturale protejate RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME Strategia de vizitare a Bazinului Fizeşului trebuie gândită în aşa fel încât să existe o complementaritate cu alte programe şi planuri de dezvoltare ce oferă un cadru instituţional mai larg pentru implementarea pe termen lung a priorităţilor specifice. Strategii europene Strategii naţionale Strategii regionale Strategii judeţene Strategia EUROPA 2020 Obiectivul general: Transformarea Uniunii Europene într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului din România Obiectivul general: Transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furniza- Document Regional Sectorial de Programare pentru Dezvoltarea Turismului în Regiunea Nord-Vest Obiectivul general: Creşterea competitivităţii sectorului turistic prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor turistice, inclusiv investiţii Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj în perioada Direcţia strategică 4: Cluj centru turistic şi cultural Direcţia strategică 7: Cluj judeţ verde Prioritatea 1: Creşterea competitivităţii 50 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

51 Obiectivul tematic 6: Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor COM(2010) 672 Politica Agricolă Comună Obiectivul strategic 2: Managementul durabil al resurselor naturale Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea teritorială echilibrată Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene Obiectivul 4: Administrarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural Carta Europeană pentru Turism Sustenabil în Ariile Protejate Obiective: 1. Creşterea gradului de conştientizare a existenţei şi valorii ariilor protejate din Europa şi acordarea suportului pentru aceste arii protejate ca parte a unei moşteniri ce trebuie conservată pentru generaţiile actuale şi cele viitoare; 2. Imbunătăţirea dezvoltării sustenabile şi a managementului turismului în ariile protejate, ţinând cont de nevoile mediului înconjurător, ale rezidenţilor, ale actorilor economici locali şi ale vizitatorilor Alte documente de interes european în domeniul turismului: Blueprint for new turism (cadrul strategic formulat de Consiliul Mondial a Turismului şi al Călătoriilor) rea produselor şi serviciilor şi realizarea unei dezvoltări durabile din punct de vedere al mediului sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din Europa Obiective specifice: - Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului, într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare - Dezvoltarea şi implementarea anuală a planurilor de marketing al destinaţiei turistice, prin colaborarea mediului public cu cel privat - Crearea unei reţele de centre de informare turistică - Realizarea unei baze de date a produselor, unităţilor, evenimentelor şi serviciilor turistice - Mecanisme şi subvenţii pentru facilitarea investiţiilor în turism - Dezvoltarea planurilor integrate în domeniul turismului - Extinderea sistemelor de marcare a obiectivelor turistice şi introducerea de rute turistice tematice - Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale şi auditive, în special festivaluri tradiţionale şi evenimente folclorice Programul Operaţional Sectorial Mediu Obiectivul general: Reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. în crearea de noi atracţii turistice Obiective specifice: - Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potenţial turistic - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice - Susţinerea mediului de afaceri prin îmbunătăţirea serviciilor turistice şi a facilităţilor suport furnizate şi dezvoltarea promovării turistice - Promovarea de branduri turistice ale regiunii - Dezvoltarea turismului de nişă Două GAL-uri din regiune se suprapun parţial peste localităţile cuprinse în Bazinul Fizeşului: GAL Someş Transilvan şi GAL Câmpia Transilvaniei, dar în documentele strategice ale celor două organizaţii referinţele la ariile naturale protejate se fac doar în contextul prezentării fizice şi geografice şi nu la nivel de obiective sau planificare. şi atractivităţii judeţului prin îmbunătăţirea mediului de afaceri şi susţinerea IMM-urilor Măsura 1.3. Integrarea turismului din judeţul Cluj în sistemul turistic regional, naţional şi european, prin crearea unei oferte turistice complexe, complementare şi competitive, capabilă să motiveze şi să genereze fluxuri turistice convergente şi să satisfacă o cerere diversificată Prioritatea 6. Protejarea mediului şi promovarea dezvoltării durabile Măsura 6.3. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural şi promovarea unei utilizări eficiente a resurselor Proiect prioritar nr. 32: Valorificarea zonei lacurilor naturale din Câmpia Transilvaniei (Lacul Ştiucilor, Suatu, Geaca, Cătina, Ţaga judeţul Cluj) realizat în parteneriat Consiliul Judeţean Cluj, Consiliile locale Ţaga, Geaca, Cătina, Fizeşu Gherlii şi Suatu, cu un buget estimat de EUR. Pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj găsim referinţe la Bazinul Fizeşului în cadrul Raportului anual 2012 privind starea mediului în judeţul Cluj, Capitolul 5. Protecţia Naturii şi Biodiversitatea. Informaţiile se referă la custodia ariilor protejate, nu există referinţe strategice. STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

52 Propuneri: - cuplarea bunelor practici din dezvoltarea turismului cu politicile de afaceri regionale, transporturi, resurse umane, mediu, infrastructură şi dezvoltare rurală - parteneriate public-private pentru pregătirea în comun a unor master-planuri durabile pentru destinaţii sau regiuni de vacanţă întregi - crearea proceselor propulsate local pentru consultarea, participarea şi beneficiile continue ale factorilor interesaţi - evitarea pericolelor dezvoltării excesive, neplanificate şi constituirea obiectivelor politicii de mediu Agendă pentru un turism european durabil şi competitiv - COM (2007) 621 final Principii enunţate: - abordare integrată şi holistică - planificare pe termen lung - viteză şi ritm al dezvoltării adaptate la caracterul, resursele şi nevoile comunităţilor gazdă şi destinaţiilor - implicarea tuturor actorilor interesaţi în procesul de luare a deciziilor - minimalizarea şi gestiunea riscurilor - prevenirea unor efecte nedorite prin evaluare preliminară - principiul poluatorul plăteşte. Obiectivul specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000 Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura 2000 în România Obiective: 1. Cunoaştere (familiarizare şi informare) creşterea notorietăţii reţelei Natura 2000, familiarizarea cu conceptul de biodiversitate 2. Inţelegere beneficii şi constrângeri asociate cu apartenenţa la reţeaua Natura 2000, activităţi permise, activităţi restrânse, activităţi favorizate 3. Schimbarea comportamentului încurajarea unui comportament responsabil privind biodiversitatea, identificarea şi dezvoltarea de activităţi economice alternative, compatibile cu reţeaua Natura 2000 şi cu conservarea biodiversităţii 52 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

53 OBIECTIVELE STRATEGIEI DE VIZITARE 1. Obiective de creştere economică O.1.1: Creşterea numărului de vizitatori, în special ecoturişti şi grupuri de copii/tineri la pe an (creştere previzionată pentru finalul anului 2020) O.1.2: Creşterea perioadei de şedere în comunităţile din Bazinul Fizeşului la o medie de 2.5 zile/vizită O.1.3: Creşterea vânzărilor de produse şi servicii locale/ vizitator la cel puţin 50 EUR/persoană O.1.4: Creșterea atractivității zonei prin acțiuni de marketing O.1.5: Dezvoltarea serviciilor pentru turişti. Până în anul 2020, vizitatorii din Bazinul Fizeşului vor avea o paletă largă de activităţi şi programe recreative şi educative, conduse de personal pregătit. 2. Obiective de protejare a patrimoniului cultural şi natural O.2.1: Conservarea naturii şi menţinerea speciilor vulnerabile prin folosirea unor fonduri în acest scop O.2.2: Intreţinerea obiectivelor de patrimoniu cultural şi tradiţional O.1.1. O.1.2. O.1.3. O.1.4. O.1.5. O.2.1. O.2.2 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului din România Obiectivul specific1: Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului, într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare Obiectivul specific 2: Dezvoltarea şi implementarea anuală a planurilor de marketing al destinaţiei turistice, prin colaborarea mediului public cu cel privat Obiectivul specific 3: Crearea unei reţele de centre de informare turistică Obiectivul specific 4: Realizarea unei baze de date a produselor, unităţilor, evenimentelor şi serviciilor turistice Obiectivul specific 5: Mecanisme şi subvenţii pentru facilitarea investiţiilor în turism Obiectivul specific 6: Dezvoltarea planurilor integrate în domeniul turismului Obiectivul specific 7: Extinderea sistemelor de marcare a obiectivelor turistice şi introducerea de rute turistice tematice STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

54 O.1.1. O.1.2. O.1.3. O.1.4. O.1.5. O.2.1. O.2.2 Obiectivul specific 8: Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale şi auditive, în special festivaluri tradiţionale şi evenimente folclorice Programul Operaţional Sectorial Mediu Obiectivul specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000 Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura 2000 în România Obiectivul 1: Cunoaştere (familiarizare şi informare) creşterea notorietăţii reţelei Natura 2000, familiarizarea cu conceptul de biodiversitate Obiectivul 2: Înţelegere beneficii şi constrângeri asociate cu apartenenţa la reţeaua Natura 2000, activităţi permise, activităţi restrânse, activităţi favorizate Obiectivul 3: Schimbarea comportamentului încurajarea unui comportament responsabil privind biodiversitatea, identificarea şi dezvoltarea de activităţi economice alternative, compatibile cu reţeaua Natura 2000 şi cu conservarea biodiversităţii Strategia Europa 2020 Obiectivul tematic 6: Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor COM(2010) 672 Politica Agricolă Comună Obiectivul strategic 2: Managementul durabil al resurselor naturale Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene Obiectivul 4: Administrarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural Carta Europeană pentru Turism Sustenabil în Ariile Protejate Obiectivul 1. Creşterea gradului de conştientizare a existenţei şi valorii ariilor protejate din Europa şi acordarea suportului pentru aceste arii protejate ca parte a unei moşteniri ce trebuie conservată pentru generaţiile actuale şi cele viitoare 54 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

55 O.1.1. O.1.2. O.1.3. O.1.4. O.1.5. O.2.1. O.2.2 Obiectivul 2. Îmbunătăţirea dezvoltării sustenabile şi a managementului turismului în ariile protejate, ţinând cont de nevoile mediului înconjurător, ale rezidenţilor, ale actorilor economici locali şi ale vizitatorilor Alte documente de interes european în domeniul turismului BlUniunea Europeanăprint for new turism (cadrul strategic formulat de Consiliul Mondial al Turismului şi al Călătoriilor Agenda pentru un turism european durabil şi competitiv - COM (2007) 621 final POTENŢIALUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEŞULUI PENTRU DESEMNAREA CA DESTINAŢIE ECOTURISTICĂ Pornind de la prevederile Standardului European de Certificare în Ecoturism şi cele cuprinse în criteriile globale de turism durabil, Grupul de lucru interministerial pentru dezvoltarea ecoturismului în România a elaborat criteriile proprii pentru desemnarea destinaţiilor ecoturistice în România. În continuare este realizată o analiză sumativă privind îndeplinirea acestor criterii de către Ariile Naturale Protejate Bazinul Fizeşului. PRECONDIŢII 0.1. Atractivitate Destinaţia trebuie să cuprindă resurse naturale aflate sub un regim de protecţie. Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Existenţa unei arii protejate (sau în proces 2. de desemnare) în interiorul destinaţiei Existenţa unor resurse socio-culturale care să crească atractivitatea destinaţiei 0.2. Accesibilitate Destinaţia trebuie să fie accesibilă prin mijloace de transport public şi privat. Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Existenţa unui drum rutier cu indicatoare 2. specifice destinaţiei cel puţin până la unul din punctele de acces în destinaţie Existenţa unor mijloace de transport în co- 3. mun spre destinaţie şi, după caz, în interiorul destinaţiei Existenţa informaţiei în legătură cu moda- lităţile de acces în zonă 0.3. Nivel minim de servicii turistice O zonă geografică se poate califica drept destinaţie ecoturistică dacă are un nivel nimic de oferte de servicii turistice Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Existenţa a minim 100 de locuri de cazare 2. în structuri de primire turistică Cel puţin 50% din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare să fie unităţi de mici dimensiuni x 3. Existenţa unui plan care va determina ca în termen de 3 ani un minimum de 50% din structurile de primire turistică cu funcţiuni STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

56 de cazare să implementeze un sistem de bune practici în ecoturism (Eticheta ecologică europeană/sistemul Eco-România) Existenţa unor servicii turistice majoritar bazate pe natură minimum 2/3 din totalul programelor Existenţa unor structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie, de preferinţă cu meniuri bazate pe produse locale şi care provin din sistemul agriculturii ecologice Existenţa unei reţele de trasee turistice pentru diverse categorii de turişti Existenţa unor servicii de salvare pentru turişti specifice destinaţiei, organizate conform legislaţiei în vigoare 0.4. Nivel minim de servicii publice Destinaţia ecoturistică trebuie să asigure un minim de servicii publice Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul Existenţa unui punct medical la nivel de destinaţie Existenţa unei unităţi de învăţământ la ni- vel de destinaţie Existenţa unui sistem de colectare a deşeu- rilor la nivel de destinaţie Existenţa unui bancomat (ATM) la nivel de destinaţie Grupul de criterii A Demonstrarea unui management durabil Acest grup de criterii se referă la gestionarea durabilă a unei destinaţii ecoturistice Se aplică la diverse aspecte ale sistemului de management al unei destinaţii turistice ecoturistice şi necesită punerea în aplicare a unui plan viabil pe termen lung şi respectarea tuturor reglementărilor şi a legislaţiei relevante naţionale şi locale Aceste criterii subliniază importanţa satisfacerii nevoilor turiştilor şi cuprinde măsuri specifice care să ducă la acţiuni corective de management pentru a asigura servicii de calitate. Se acordă o atenţie specială marketingului responsabil A.1. Managementul destinaţiei Destinaţia aplică un management durabil pe termen scurt/mediu/lung, ce ia în considerare aspectele de mediu şi aspectele socio-culturale (sănătate, siguranţă etc) Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Existenţa unei arii protejate (sau în proces 2. de desemnare) în interiorul destinaţiei Existenţa unor resurse socio-culturale care să crească atractivitatea destinaţiei 0.2. Accesibilitate Destinaţia trebuie să fie accesibilă prin mijloace de transport public şi privat Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Constituirea unui parteneriat între factorii x 2. interesaţi la nivelul destinaţiei, recunoscut drept coordonator al planurilor şi programelor de dezvoltare a turismului în zonă Definirea geografică a destinaţiei de către x 3. parteneriat Existenţa unei strategii de dezvoltare du- 4. rabilă a destinaţiei cu accent pe ecoturism, agreată de parteneriat Existenţa unui plan de management al vix zitatorilor la nivelul destinaţiei, armonizat cu planul de management şi cu planul de vizitare al ariei protejate 0-56 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

57 5. Existenţa unui plan de management pen- 6. tru aria protejată (sau în curs de elaborare/ aprobare) Existenţa unui regulament de vizitare al 7. ariei protejate (sau în curs de elaborare/ aprobare) Existenţa unui plan de acţiune pentru protejarea comunităţilor locale în cazul apariţiei unor riscuri naturale, în conformitate cu legislaţia în vigoare A.2. Conformităţi juridice Legislaţia naţională şi cea internaţională (inclusiv aspectele legate de sănătate, siguranţă, forţa de muncă sau mediu) sunt respectate Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Reglementările pentru ariile naturale pro- 2. tejate şi pentru conservarea naturii sunt respectate Operatorii economici care desfăşoară acti- vităţi turistice sunt autorizaţi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi sunt înregistraţi la autorităţile financiare 3. Parteneriatul este implicat în procedura de x acordare a avizului de mediu pentru proiectele de investiţii în infrastructură care pot avea un impact negativ asupra destinaţiei A.3. Formarea personalului Parteneriatul constituit la nivelul organizaţiei este responsabil cu informarea şi/ sau instruirea periodică a personalului cu privire la rolul lui în managementul destinaţiei pe problemele de mediu şi socio-culturale Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Personalul beneficiază de o informare şi/ x sau instruire periodică cu privire la practicile de dezvoltare durabilă a destinaţiei şi valorile naturale şi socio-culturale ale zonei A.4. Satisfacţia clientului Satisfacţia clientului este evaluată, iar când este cazul, sunt întreprinse acţiuni corective Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei este implementat un x sistem pentru colectarea şi analizarea periodică a feedback-ului clienţilor (cel puţin de două ori/an), iar când este cazul sunt întreprinse acţiuni corective A.5. Marketingul responsabil Marketingul practicat pentru promovarea destinaţiei este responsabil şi creează aşteptări realiste ale clientului cu privire la programele oferite Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Marketingul practicat pentru promovarea destinaţiei este responsabil şi asigură informaţii practice (de exemplu perioada de vizitare, echipament necesar) 2. Realizarea unei imagini unitare a destina- 0 ţiei şi existenţa unui program comun de marketing 3. Elementele definitorii ale destinaţiei cu- prind natura şi, după caz, componenta culturală locală STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

58 A.6. Zonarea locală La nivelul destinaţiei sunt respectate actele normative în vigoare cu privire la zonarea internă a ariilor naturale protejate, zonele construite protejate şi protejarea monumentelor istorice Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Proiectele de investiţii care se realizează în 2. destinaţie respectă zonificarea funcţională reglementată în cadrul documentaţiilor de urbanism aprobate şi prevederile legale privind protejarea monumentelor istorice, cât şi strategia de dezvoltare durabilă Proiectele de investiţie care se realizează în destinaţie respectă reglementările specifice 0 din planul de management al ariei natu- rale protejate A.7 Proiectare şi amplasare Proiectele de investiţii care se realizează în destinaţii respectă reglementările în vigoare privind proiectarea, amplasarea şi executarea construcţiilor şi evaluarea impactului asupra mediului. Proiectele de investiţie care se realizează în destinaţie nu împiedică accesul rezidenţilor/turiştilor la infrastructura publică de turism Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Realizarea unui regulament local de urbanism/documentaţii de urbanism prin care x se va detalia un set de reguli privind tipul de materiale, tehnici de construcţie şi aspectul general al clădirilor construite în conformitate cu patrimoniul natural şi cultural local, cu respectarea peisajului specific destinaţiei 2. Arhitectura externă a clădirilor respectă arhitectura tradiţională şi se încadrează în peisaj 3. Analizarea proiectelor de investiţie din 4. punct de vedere vizual în cadrul evaluării impactului asupra mediului Asigurarea accesului pentru vizitatori şi re- zidenţi la infrastructura publică de turism (de exemplu potecile turistice) A.8. Construcţii durabile La nivelul destinaţiei sunt utilizate principiile locale adecvate pentru construcţiile durabile Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Existenţa unui sistem de informare la nive- x lul destinaţiei cu privire la principiile şi tehnicile de construcţii bio-climatice şi folosirea materialelor şi tehnicilor de construcţie tradiţionale, producţie de bio-energie, reducerea consumului de apă, energie, a colectării selective a deşeurilor A.9. Accesul persoanelor cu dizabilităţi Furnizarea la nivelul destinaţiei a unor servicii turistice accesibile pentru persoanele cu nevoi speciale Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există servicii turisti- x ce care să permită accesul persoanelor cu dizabilităţi locomotorii 58 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

59 A.10. Interpretare La nivelul destinaţiei turiştilor le sunt oferite informaţii şi este realizată interpretarea mediului natural şi a patrimoniului cultural Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Existenţa unui plan de intepretare la nivelul x destinaţiei elaborat şi implementat de către parteneriat 2. Realizarea unui traseu tematic, care să poa- 0 tă fi folosit de o categorie mai largă de vizitatori 3. Interpretarea este oferită de către personal 4. instruit şi/sau autorizat conform legislaţiei. Sursele de informaţii care sunt folosite în 5. cadrul interpretării sunt credibile Existenţa materialelor de informare şi inter- pretare la nivelul destinaţiei: panouri, tipărituri, website, etc. în limba română şi în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională 6. Existenţa sau planificarea înfiinţării unui 0 centru de vizitare şi/sau a unor puncte de informare la nivelul ariei protejate A.11. Conformarea activităţilor cu reglementările speciale din ariile protejate Activităţile turistice trebuie să respecte prevederile legislaţiei în vigoare referitoare la ariile protejate, respectiv la planul de management, şi reglementările care permit sau interzic anumite tipuri de activităţi de agrement în ariile protejate Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Se cunosc şi se respectă reglementările din 0 cadrul regulamentului de vizitare de către operatorii economici care desfăşoară activitate turistică şi de către turişti GRUPUL DE CRITERII B Maximizarea beneficiilor sociale şi economice ale comunităţilor locale prin activitatea de turism şi minimizarea efectelor negative generate de dezvoltarea destinaţiei Acest grup de criterii se referă la un principiu fundamental al ecoturismului, şi anume maximizarea beneficiilor sociale şi economice ale comunităţilor locale şi minimizarea impactului negativ Sunt propuse criterii care decurg din operaţiunile de ecoturism şi din afluxul de turişti în destinaţie: se solicită, de exemplu, sprijinirea iniţiativelor pentru dezvoltarea socială şi a infrastructurii, astfel încât să beneficieze atât comunitatea locală, prin îmbunătăţirea standardului de viaţă, cât şi turiştii, care se vor bucura de un sejur confortabil În ceea ce priveşte economia locală, sunt necesare câteva iniţiative pentru a sprijini diversificarea economică şi pentru a creşte ocuparea forţei de muncă, inclusiv în rândul tinerilor înalt calificaţi, oferindu-le şansa de a rămâne în comunităţile lor B.1. Dezvoltarea comunităţii Existenţa la nivelul destinaţiei a unor iniţiative de dezvoltare locală şi comunitară (de exemplu educaţie, sănătate şi salubritate) Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. In interiorul destinaţiei există activităţi edu- 2. cative ce vizează conştientizarea în special a generaţiei tinere pentru aprecierea naturii şi a culturii locale La nivelul destinaţiei există acţiuni ce încu- rajează participarea activă a comunităţilor locale în planificarea şi luarea deciziilor cu privire la dezvoltarea turismului şi conservarea naturii STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

60 B.2. Ocuparea forţei de muncă locale Localnicii lucrează în domeniul turismului, inclusiv pe posturi de conducere Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Forţa de muncă angajată în activităţile 2. turistice provine în proporţie de cel puţin 50% din cadrul destinaţiei Cel puţin 50% din operatorii economici care desfăşoară activităţi turistice trebuie să aibă sediul social în cadrul destinaţiei B.3. Economia locală Susţinerea economiei locale bazate pe activităţi tradiţionale durabile şi ecologice Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Există un program de susţinere a producă- 2. torilor de bunuri şi servicii locale tradiţionale şi/sau ecologice Există un program de susţinere a produse- 3. lor ecologice de pe plan local (include procesul de producţie, avizarea lor şi piaţa de desfacere) Există iniţiative de susţinere a calităţii pro- duselor şi serviciilor locale tradiţionale şi/ sau ecologice, de certificare a lor B.4. Utilizarea bunurilor şi serviciilor locale în turism La nivelul destinaţiei se încurajează folosirea produselor locale în activităţi turistice (inclusiv alimente şi băuturi, artizanat, artă, produse agricole şi/sau din sistemul de agricultură ecologică) Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei se promovează folosi- rea produselor locale în activităţi turistice 2. Destinaţia promovează producătorii şi fur- x nizorii de produse/servicii locale prin instrumentele sale de marketing sau cele ale touroperatorilor cu care colaborează (pagină web, broşură, ghid) B.5. Servicii de bază Dezvoltarea turistică nu pune în pericol furnizarea de servicii de bază comunităţilor locale, precum alimentarea cu apă, energie sau salubritate Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Activitatea turistică (în special în sezonul 2. de vârf) nu provoacă probleme în alimentarea cu apă şi energie electrică pentru comunitatea locală Activitatea turistică (în special în sezonul de 3. vârf) nu provoacă probleme în colectarea deşeurilor menajere la nivelul destinaţiei. Activitatea turistică la nivelul destinaţiei nu pune în pericol securitatea şi siguranţa personală a rezidenţilor. 60 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

61 GRUPUL DE CRITERII C Maximizarea beneficiilor pentru patrimoniul cultural şi minimizarea efectelor negative Aceste criterii se referă la patrimoniul cultural prezent într-o anumită destinaţie, cu scopul de a maximiza efectele pozitive ale ecoturismului Patrimoniul cultural şi natural sunt ingredientele principale ale produsului ecoturistic. Patrimoniul cultural se poate referi la aspecte materiale şi non-materiale, cum ar fi arhitectura locală, monumente şi situri arheologice, clădiri şi locuri istorice, artizanat, port popular, gastronomie locală, cântece şi muzică, obiceiuri şi sărbători, mituri şi legende etc C.1. Cod de comportament - Dezvoltarea unui cod de comportament pentru vizitele la obiectivele culturale sau istorice, siturile sensibile, în scopul de a minimiza impactul negativ al vizitatorilor şi a maximiza experienţele acestora Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există un cod de com- - portament specific pentru zonele sensibile din punct de vedere cultural, în vederea reducerii impactului negativ al vizitatorilor şi pentru maximizarea experienţei turistice a acestora 2. La nivelul destinaţiei există personal instruit pentru realizarea unor excursii în situri arheologice/istorice (unde e cazul) 3. La nivelul destinaţiei există un sistem de informare a turiştilor despre restricţiile specifice sitului sau alte reglementări şi este realizată monitorizarea comportamentului acestora C.2. Protejarea patrimoniului cultural La nivelul destinaţiei există protecţie adecvată a siturilor istorice, arheologice, culturale locale şi a proprietăţilor spirituale importante şi nu se împiedică accesul rezidenţilor la acestea Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există măsuri active 2. de protecţie a siturilor istorice, arheologice, culturale şi spirituale locale La nivelul destinaţiei accesul rezidenţilor la situri nu este împiedicat din cauza activităţilor turistice 3. La nivelul destinaţiei rezidenţii sunt încurajaţi să viziteze siturile C.3. Respectarea culturii locale La nivelul destinaţiei caracteristicile patrimoniului material şi imaterial sunt promovate în cadrul produsului turistic, respectându-se în acelaşi timp drepturile de proprietate intelectuală ale comunităţii locale Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Elemente ale culturii locale sunt incluse în 0 2. produsul turistic La nivelul destinaţiei se promovează gas- 0 tronomia locală tradiţională C.4. Stimularea tradiţiilor şi obiceiurilor rezidenţilor La nivelul destinaţiei există acţiuni de încurajare a tradiţiilor şi obiceiurilor rezidenţilor Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există măsuri de susţi- 2. nere a festivalurilor tradiţionale La nivelul destinaţiei există măsuri de spri- 3. jinire a tradiţiilor şi obiceiurilor locale (de exemplu activităţi educative ce vizează învăţarea de meserii tradiţionale) Rezidenţii sunt încurajaţi să împărtăşească vizitatorilor moştenirea culturală STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

62 C.5. Respectarea valorilor şi tradiţiilor comunităţilor locale S-a dezvoltat un cod de conduită pentru activităţile derulate în comunităţile locale, cu acordul şi în colaborare cu acestea Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei s-a dezvoltat un cod x 2. de conduită şi comportament pentru turişti şi se monitorizează activitatea şi comportamentul acestora. La nivelul destinaţiei există un acord pen- x tru respectarea nevoilor comunităţii prin agreerea unei capacităţi de suport fizic şi social al zonei (de exemplu număr maxim de locuri de cazare). GRUPUL DE CRITERII D Maximizarea beneficiilor pentru mediu şi minimizarea efectelor negative Acest grup de criterii se referă la maximizarea beneficiilor şi la reducerea la minimum a impactului negativ al activităţilor de turism asupra mediului Activităţile de ecoturism se desfăşoară în arii naturale protejate, astfel protejarea mediului înconjurător este foarte importantă. Punerea în aplicare a unui plan de achiziţii verzi care favorizează produsele ecologice va contribui la protecţia naturii şi la utilizarea raţională a resurselor naturale. Implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor permite reducerea şi tratarea adecvată a apelor uzate, deşeurilor solide şi a substanţelor nocive cu scopul de a conserva fauna şi flora şi de a păstra solul, aerul şi apa curate Pentru a proteja fauna sălbatică, interacţiunea dintre turişti şi zona de sălbăticie trebuie să se desfăşoare întrun mod reglementat şi responsabil. D.1.1. Politica de achiziţii ecologice La nivelul destinaţiei există o politică de achiziţii ecologice (materiale de construcţie, produse alimentare şi consumabile) atât pentru serviciile publice, cât şi pentru serviciile private Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Destinaţia are o politică de achiziţii ecolo- x 2. gice care acordă prioritate produselor/serviciilor locale Destinaţia are o politică de achiziţii ecolo- x gice care acordă prioritate produselor refolosibile, returnabile şi reciclabile D.1.2. Bunuri consumabile La nivelul destinaţiei utilizarea bunurilor de unică folosinţă este redusă Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există o politică de 2. reducere a utilizării bunurilor de unică folosinţă (în sectorul public şi privat) Există un program de reciclare a bunurilor de unică folosinţă (în măsura posibilităţilor locale) D.1.3. Consumul de energie La nivelul destinaţiei se adoptă măsuri pentru reducerea şi eficientizarea consumului de energie şi de încurajare a utilizării energiei din surse regenerabile Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există o politică de reducere şi eficientizare a consumului de energie electrică (în sectorul public şi privat) D.1.4. Consumul de apă La nivelul destinaţiei există măsuri pentru reducerea şi eficientizarea consumului de apă Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei se adoptă măsuri de reducere şi eficientizare a consumului de apă (în sectorul public şi privat). 62 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

63 2. La nivelul destinaţiei există o monitorizare 3. a resurselor de apă potabilă, corelate cu consumul local La nivelul destinaţiei consumul de apă este echilibrat şi nu are impact în mod semnificativ asupra rezervelor de apă pentru comunităţile locale şi ecosistemele naturale D.2.1. Gazele cu efect de seră Sunt implementate proceduri pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există o politică de x 2. reducere a emisiilor de gaze provenite din transport şi alte surse La nivelul destinaţiei se promovează folo- x sirea mijloacelor alternative de transport şi de încălzire de către localnici şi turişti D.2.2. Apele reziduale La nivelul destinaţiei există posibilităţi de colectare a apelor reziduale Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Facilităţile de utilitate publică şi facilităţile turistice sunt conectate la reţeaua locală de tratare a apelor uzate sau dispun de propriile lor instalaţii de colectare a apelor uzate D.2.3. Planul de gestionare a deşeurilor Existenţa la nivelul destinaţiei a unui plan de gestionare a deşeurilor, cu obiective cantitative privind reducerea la minimum a deşeurilor nereutilizzabile sau nereciclabile Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei se pune în aplicare un 2. program de reducere a deşeurilor La nivelul destinaţiei se colectează şi moni- 3. torizează datele privind volumul de deşeuri produse Există un program de gestionare a deşeurilor»» organice pentru obţinerea compostului x»» reciclabile pentru refolosirea lor»» nereciclabile pentru colectarea şi transportul acestora în locurile de depozitare D.2.4. Substanţe nocive Utilizarea de substanţe nocive (pesticide, vopsele, dezinfectanţi, materiale de curăţare) este redusă la minimum sau acestea sunt înlocuite atunci când sunt disponibile produse inofensive Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei se pune în aplicare un x 2. program de reducere a utilizării substanţelor chimice, artificiale, în special în domeniul agriculturii (utilizarea pesticidelor şi a fertilizanţilor chimici) La nivelul destinaţiei se pune în aplicare un x program de utilizare a produselor de curăţare ecologice (în sectorul public şi privat) D.2.5. Alţi poluanţi La nivelul destinaţiei se pun în aplicare practici pentru a reduce poluarea de la zgomot, lumină, eroziune, compuşi care distrug stratul de ozon, precum şi contaminarea aerului şi solului Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei se pune în aplicare, ca x parte a planului de dezvoltare durabilă, un program de reducere a poluării atmosferice, fonice, luminoase şi de contaminare a solului STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

64 2. Punerea în aplicare a unei politici de redu- - cere a iluminării artificiale excesive D.3.1. Specii sălbatice Speciile de floră şi faună sunt recoltate doar din natură, sunt consumate, expuse, vândute sau comercializate doar dacă nu afectează populaţiile acestora sau ca parte a unei activităţi reglementate şi se asigură o utilizare durabilă prin planul de management al ariei protejate sau prin alte reglementări ale administratorilor terenurilor/resurselor respective conform legislaţiei Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei există măsuri concre- te de împiedicare a recoltării de specii de floră şi faună protejate conform reglementărilor locale, naţionale şi internaţionale şi se iau măsuri împotriva activităţilor ilegale conform legislaţiei D.3.2. Specii de animale sălbatice în captivitate Pe raza destinaţiei nu sunt ţinute în captivitate specii de animale sălbatice, cu excepţia activităţilor reglementate în mod corespunzător pentru scopuri educative. Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Parcurile zoo funcţionează în conformitate - cu legislaţia naţională şi cea europeană şi deţin doar specii native 2. La nivelul destinaţiei sunt interzise fermele şi ţarcurile de vânătoare D.3.3. Design peisagistic La nivelul destinaţiei există o planificare şi preocupări pentru menţinerea elementelor valoroase de peisaj Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei s-au identificat ele- 2. mentele unice şi caracteristice de peisaj şi ameninţările la adresa acestora, iar proprietarii/administratorii de terenuri sunt informaţi şi încurajaţi să prevină/să oprească activităţile ce pot avea ca efect modificarea peisajului La nivelul destinaţiei se folosesc specii lo- cale pentru amenajarea teritoriului şi se iau măsuri pentru a evita introducerea de specii exotice sau invazive D.3.4. Conservarea biodiversităţii La nivelul destinaţiei există o politică de susţinere a conservării biodiversităţii, inclusiv sprijinirea ariilor naturale protejate şi a zonelor cu biodiversitate ridicată din exteriorul acestora Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. Ariile protejate sunt evidenţiate în planu- 2. rile de dezvoltare şi de urbanism la nivelul destinaţiei Sectorul public sprijină implementarea măsurilor de conservare a naturii în special în ariile naturale protejate 3. Sectorul privat contribuie direct la susţine- x rea măsurilor de conservare a naturii prin sprijin financiar sau în natură 4. Activităţile de conservare sunt comunicate personalului (din sectorul public şi privat), vizitatorilor şi comunităţii locale 64 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

65 D.3.5 Interacţiunea vizitatorilor cu speciile de animale sălbatice Interacţiunea cu animalele sălbatice nu trebuie să producă efecte negative asupra viabilităţii populaţiilor în mediul sălbatic, iar orice perturbare a ecosistemelor naturale este minimizată (şi există o contribuţie compensatorie în cadrul managementului, de conservare a naturii) Subcriterii DA NU În curs Nu e cazul 1. La nivelul destinaţiei nu există activităţi de 2. vânătoare în scop comercial, decât în situaţii în care se impun ca măsură de management al populaţiilor La nivelul destinaţiei se pune în aplicare 3. un program strict privind vânătoarea (dacă nu este limitată complet), pescuitul şi orice altă activitate care duce la sacrificarea animalelor sălbatice Existenţa la nivelul destinaţiei a unui cod de conduită pentru activităţile turistice ce interacţionează cu animalele sălbatice şi respectarea acestuia STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

66 POSIBILITĂŢI DE EUROPENIZARE A ARIILOR NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEŞULUI La nivel european Federaţia Europarc a elaborat Carta Europeană pentru Turism Sustenabil în Ariile Protejate, un instrument prin care vine în sprijinul organizaţiilor şi instituţiilor care doresc să se afilieze la această federaţie. Un prim obiectiv al acestei carte este de a creşte nivelul de conştientizare şi de suport pentru ariile protejate din întreaga Europă, subliniind faptul că acestea sunt o parte fundamentală a moşternirii noastre şi trebuie protejate în mod special astfel încât şi generaţiile viitoare să se poată bucura de valorile acestora. Cel de-al doilea obiectiv are în vedere dezvoltarea sustenabilă şi managementul turismului în ariile protejate, în beneficiul mediului înconjurător, al comunităţilor locale şi al turiştilor interesaţi de respectivele arii protejate. Carta Europeană pentru Turism Sustenabil în Ariile Protejate este totodată un angajament al semnatarilor pentru implementarea unei strategii locale pentru turism sustenabil definit ca orice formă de dezvoltare sau management al turismului care asigură protecţia şi menţinerea pe termen lung a resurselor naturale, culturale şi sociale şi care contribuie în mod pozitiv şi echitabil la dezvoltarea economică şi bunăstarea populaţiei care trăieşte, lucrează sau vizitează ariile protejate. În acest document sunt enumerate şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de către managementul unei arii protejate pentru a deveni membru al reţelei Europarc: (a) acceptarea principiilor respectarea principiilor expuse în Cartă şi adaptarea acestora la specificul local; (b) implicarea partenerilor identificarea şi implicarea factorilor interesaţi în domeniul turismului în procesul de dezvoltare şi management; (c) definirea unei strategii strategia pe termen mediu (5 ani) va avea în vedere îmbunătăţirea calităţii produsului turistic şi totodată conservarea şi dezvoltarea sustenabilă a obiectivelor turistice din regiune; (d) dezvoltarea unui plan de acţiune măsurile concrete ce trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor strategice. Experienţele membrilor reţelei Europarc în dezvoltarea turismului sustenabil în ariile protejate, din care multe au devenit modele de bune practici pentru noile organizaţii afiliate, au fost structurate într-un aşa numit Ghid al începătorului publicat de federaţie în anul , ale cărui cuvinte cheie sunt POPULAŢIE (sustenabilitatea socioculturală), PLANETĂ (sustenabilitatea mediului înconjurător), PROFIT (sustenabilitate economică). Utilizăm recomandările acestui manual pentru a identifica paşii de urmat de către organizaţiile interesate de iniţiative în acest domeniu ) Disponibil pe 66 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

67 Ariile Naturale Protejate Bazinul Fizeşului au potenţialul necesar pentru a parcurge fiecare din aceste etape şi pentru a îndeplini criteriile pe care Federaţia Europarc le aminteşte ca fiind prioritare pentru a deveni membru al reţelei. Redăm în continuare situaţia actuală a acestei zone protejate din perspectiva stadiului de abordare a acestor aspecte cheie: ASPECTE CHEIE 1. PROTEJAREA ŞI INTENSIFICAREA MOŞTENIRII NATURALE ŞI CULTURALE Existenţa unei arii protejate (sau în proces de desemnare) în interiorul destinaţiei Existenţa unor resurse socio-culturale care să crească atractivitatea destinaţiei Conservarea resurselor naturale Încurajarea vizitatorilor şi actorilor din industria turismului pentru a contribui la conservarea valorilor naturale şi culturale 2. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII EXPERIENŢEI TURISTICE Studierea aşteptărilor turiştilor şi satisfacerea nevoilor turiştilor actuali şi potenţiali Accesibilizarea destinaţiei turistice pentru persoanele cu dizabilităţi Sprijinul pentru iniţiativele de evaluare şi îmbunătăţire a calităţii facilităţilor şi serviciilor turistice 3. CREŞTEREA CONŞTIENTIZĂRII PUBLICE Asigurarea unei promovări a zonei care este bazată pe imagini autentice şi care ia în considerare nevoi şi capacităţi în diferite momente de timp şi în locuri diferite Asigurarea pentru turişti a unor informaţii de bună calitate, uşor de citit şi uşor de înţeles, în interiorul şi în jurul ariei protejate Existenţa unor facilităţi şi servicii educaţionale care asigură interpretarea valorilor naturale şi culturale ale ariei protejate pentru vizitatori şi localnici 4. DEZVOLTAREA TURISMULUI SPECIFIC ARIEI PROTEJATE Încurajarea produselor turistice care permit descoperirea şi înţelegerea ariei naturale 5. TRAINING Creşterea nivelului de cunoaştere a ariei protejate în general şi a aspectelor privind sustenabilitatea în mod particular în rândul actorilor de pe piaţa turismului 6. PROTECŢIA ŞI SUPORTUL CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR DIN ARIA PROTEJATĂ Implicarea comunităţilor locale în planificarea activităţilor turistice la nivelul ariei protejate Asigurarea unei bune comunicări între managementul ariei protejate, localnici şi vizitatori Identificarea potenţialelor surse de conflict şi a măsurilor de prevenire a acestora 7. DEZVOLTAREA SOCIALĂ ŞI ECONOMICĂ Promovarea achiziţiei de produse locale de către vizitatori şi de către afacerile locale din domeniul turismului Încurajarea ocupării forţei de muncă locale în turism 8. CONTROLUL NUMĂRULUI DE TURIŞTI Realizarea unor statistici longitudinale privind numărul de turişti şi evoluţia acestuia în timp şi spaţiu Crearea şi implementarea unui plan de management al vizitatorilor INTERES ACTUAL PLANURI DE VIITOR STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

68 Promovarea utilizării transportului public, ciclismului şi plimbărilor ca alternative la utilizarea autoturismelor Controlul noii infrastructuri turistice (localizarea fizică şi arhitectura) Localităţile cuprinse în Bazinul Fizeşului au implementat/implementează o serie de proiecte relevante în contextul acestui studiu, proiecte menite să susţină dezvoltarea pe termen lung a respectivelor comunităţi: Solicitant/ beneficiar Titlul proiectului Locaţia Alte informaţii: Grup ţintă/sursa de finanţare, etc. Proiecte PHARE CONSILIUL LOCAL BONTIDA Proiecte finanţate prin PNDR Comuna Fizeşu Gherlii Comuna Geaca Comuna Taga SC CMJ Fun SRL Proiectul de renovare şi reabilitare a monumentului istoric "Castelul din Bonţida" Infiinţare centru local de informare şi promovare turistică, amenajarea de marcaje turistice, precum şi marketingul serviciilor legate de turismul rural în comuna Fizeşu Gherlii Centru de promovare turistică şi marketing în localitatea Geaca, judeţul Cluj Înfiinţare centru local de informare şi promovare turistică, amenajare de marcaje turistice, precum şi marketingul serviciilor legate de turismul rural în Comuna Țaga Construire pensiune turistică, Comuna Căianu, FN, judeţul Cluj Bonțida A doua licitaţie deschisă, PHARE 1998 Fizeşu Gherlii PNDR Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Măsura Încurajarea activităţilor turistice Comuna Geaca PNDR Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Măsura Încurajarea activităţilor turistice Comuna Ţaga PNDR Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Măsura Încurajarea activităţilor turistice Comuna Căianu PNDR Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Măsura Încurajarea activităţilor turistice Suma / Stadiu proiect Suma alocată din fonduri publice EUR Proiect finalizat Valoare nerambursabilă: ,24 lei Proiect aflat în implementare Valoare nerambursabilă: ,24 lei Proiect aflat în implementare Valoare nerambursabilă: ,45 lei Proiect aflat în implementare Proiect aflat în implementare 68 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

69 Comuna Bonţida Comuna Cătina Proiecte finanţate prin POR Parohia Reformată din Comuna Sic, judeţul Cluj Proiecte GAL GAL Someş Transilvan GAL Someş Transilvan Comuna Bonţida Înfiinţare centru de informare şi promovare turistică în Comuna Bonţida, judeţul Cluj Centru local de informare turistică în Comuna Cătina şi proximităţi; dezvoltare şi marketing turistic Reabilitarea structurală şi arhitecturală a bisericii reformate CJ-II-m-A şi a zidului din incintă aferent, Comuna Sic, judeţul Cluj Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândire de competenţe şi animarea teritoriului Elaborarea Planului de dezvoltare locală Dezvoltarea teritoriului Someş Transilvan - parteneriat pentru creşterea calităţii vieţii Comuna Bonţida PNDR Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Măsura Încurajarea activităţilor turistice Comuna Cătina şi proximităţi, judeţul Cluj Comuna Sic, judeţul Cluj Comune: Aluniş, Apahida, Bobâlna, Bonţida, Borşa, Corneşti, Dăbâca, Iclod, Jucu de Sus, Mintiu Gherlii, Recea Cristur, Sic, Vultureni, Gîrbou Comune: Aluniş, Apahida, Bobâlna, Bonţida, Borşa, Corneşti, Dăbâca, Iclod, Jucu de Sus, Mintiu Gherlii, Recea Cristur, Sic, Vultureni, Gîrbou Judeţul Cluj, comunele Bonţida, Aluniş, Apahida, Borşa, Corneşti, Dăbâca, Iclod, Jucu, Mintiu Gherlii, Sic, Vultureni PNDR Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Măsura Încurajarea activităţilor turistice POR Axa 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe FEADR - Leader FEADR - Leader Fuziunea GAL-urilor potenţiale create şi pregătite din 2006 până în 2008 şi beneficiarii licitiaţiei din Măsura 431 Valoare nerambursabilă: ,53 lei Proiect aflat în implementare Valoare nerambursabilă: ,00 lei Proiect aflat în implementare Valoare totală: ,00 lei Valoare nerambursabilă: ,00 lei Proiect aflat în implementare STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

70 Asociaţia Microregională Câmpia Transilvaniei, judeţul Cluj Elaborarea planului de dezvoltare al GAL Câmpia Transilvaniei Judeţul Cluj, comunele Căianu, Cămăraşu, Cătina, Cojocna, Geaca, Mociu, Pălatca, Suatu, Ţaga Fuziunea GAL-urilor potenţiale create şi pregătite din 2006 până în 2008 şi beneficiarii licitiaţiei din Măsura 431 Comuna Bonţida Împăduriri terenuri degradate în Bonţida şi Răscruci, judeţul Cluj Bonţida şi Răscruci, judeţul Cluj Fondul de mediu Comuna Bonţida Controlul integrat al poluării cu nutrienți, comuna Bonţida, judeţul Cluj Bonțida Banca Mondială și Fondul de Mediu 70 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

71 SECȚIUNEA 5. MONITORIZARE ȘI EVALUARE Monitorizarea şi evaluarea sunt procesele transversale care leagă etapele oricărui efort de planificare strategică, oferind măsura reuşitei activităţilor specifice implementate. Monitorizarea se referă la cuantificarea pe tot parcursul implementării proiectului/programului/strategiei a evoluţiei privind atingerea obiectivelor, consumarea resurselor, atingerea grupului ţintă, schimbările generate, iar evaluarea reprezintă procesul prin care, cu ajutorul unor metode şi instrumente specifice, putem măsura gradul în care proiectul/programul/strategia are rezultate relevante, resursele sunt consumate economic, pentru a atinge obiectivele propuse, activităţile îşi ating grupul ţintă sau dacă impactul lor este resimţit pe termen lung. Monitorizarea şi evaluarea sunt procese interconectate, dar conceptual diferite. Principala distincţie trebuie făcută în ceea ce priveşte: Finalitatea procesului (scopul) Consecinţe Ce? Cu ce urmări? Monitorizarea Colectarea datelor pe tot parcursul implementării proiectului/ programului/strategiei Se poate sesiza în mod permanent raportul input output, venituri cheltuieli, activităţi planificate activităţi realizate, grup ţintă propus grup ţintă atins, înregistrându-se eventualele discordanţe Metodologie Cum? Descriptivă, utilizează metode calitative şi cantitative de colectare a datelor (observaţie, interviu, anchetă sociologică, analiza documentelor) Durata Cât timp? Proces continuu de colectare a datelor în timpul implementării Evaluarea Analiza informaţiilor colectate şi furnizarea explicaţiilor privind apariţia unor eventuale inconsecvenţe Explică de ce respectivele discordanţe există (dacă există) Explicativă, utilizează metode de analiză a datelor (frecvenţe, tendinţe centrale, dispersii, asocieri/corelaţii) Sistematică, dar secvenţială, realizată doar în anumite momente din viaţa unui proiect/program/strategii În contextul studiului de faţă cele două activităţi capătă valenţe particulare, dată fiind specificitatea temei abordate. Fiindcă vorbim de o strategie de vizitare a unei arii protejate, monitorizarea şi evaluarea vor acoperi întregul domeniu al managementului turiştilor, astfel că este nevoie de o abordare pe mai multe niveluri, dar cel puţin de observarea, înţelegerea şi predicţia modelelor de vizitare. În lipsa acestora ne putem aştepta la efecte negative asupra zonei, dar şi la turişti care nu îşi vor fi satisfăcut aşteptările şi care vor afecta imaginea destinaţiei ca întreg. Scopul monitorizării şi evaluării este identificarea şi observarea efectelor pe termen lung generate de vizitatori asupra destinaţiei (valori naturale şi socio-culturale) şi propunerea unor activităţi care asigură utilizarea sustenabilă a teritoriului. Monitorizarea şi evaluarea nu trebuie să fie complicate. Este recomandată utilizarea unor combinaţii de tehnici astfel încât să permită compararea şi verificarea informaţiilor obţinute. Este indicat ca cele două activităţi să fie regulate (să construiască o imagine a schimbării înregistrate în timp), să fie repetabile (şi suficient de flexibile încât să se adapteze schimbării condiţiilor) şi raportate (rezultatele să fie împărtăşite factorilor interesaţi). STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

72 Monitorizarea şi evaluarea impactului economic, social şi de mediu al turiştilor Pregătiţi o listă a metodelor de monitorizare ce vă stau la îndemână şi selectaţi-le pe cele mai potrivite capacităţilor actuale ale organizaţiei dvs. Stabiliţi perioada în care veţi realiza monitorizarea şi punctele de referinţă. Realizaţi efectiv activităţile de monitorizare specifice. Analizaţi datele obţinute în procesul de monitorizare. Prezentaţi rezultatele monitorizării. Utilizaţi datele monitorizării pentru a vă planifica activităţile viitoare. În continuare sunt prezentate principalele metode folosite în monitorizare şi evaluare, precum şi avantajele şi dezavantajele utilizării acestora. Metoda Avantaje Dezavantaje Cost-eficienţă Informaţiile obţinute pot fi inexacte, Completare automată (ex. cartea de oaspeţi) Participativitate incomplete. Cost-eficienţă Sunt înregistrate doar anumite tipuri Înregistrare automată (ex. formularele de înregistrare a turiştilor) Acurateţe de turişti (cei care petrec cel puţin o noapte într-o facilitate turistică). Acurateţe Costisitoare, inclusiv ca timp şi muncă Anchete ale vizitatorilor (faţă în faţă) Anchete ale vizitatorilor prin auto-completare (chestionare lăsate în holurile facilităţilor turistice sau în adăposturi special amenajate în puncte cheie ale traseelor turistice) Interviuri faţă în faţă Anchete online Focus grup Cost-eficienţă Lipsă de interes, uşor de omis, uşor de distrus din cauza condiţiilor meteo externe Acurateţe Costisitoare, inclusiv ca timp şi muncă, specializare crescuta a intervie- Posibilitatea de a adresa întrebări de tip follow-up vatorului Cost scăzut/cost 0 Informaţiile pot fi false Accesibilitate Acurateţe Date de profunzime Indicatorii cel mai des utilizaţi în monitorizare şi evaluare sunt exemplificaţi mai jos: Grupurile prea mici sau alese de necunoscători sunt nereprezentative. Numărul şi tipologia vizitatorilor Activitatea vizitatorilor Satisfacţia vizitatorilor Impactul turismului asupra mediului Impactul socio-economic Condiţiile de traseu De unde sosesc vizitatorii? (din judeţ/regiune/ţară/străinătate) Grupa de vârstă căreia îi aparţin (ex ani; ani;...) Sexul (masculin/feminin) Motivaţia alegerii destinaţiei (de ce se află aici?) Background socio-profesional (de ex. elevi/studenţi sau profesia/ocupaţia) Timpul alocat (cât timp petrec la nivelul destinaţiei?) Bugetul cheltuit (cazare, masă, călătorii) Principalele activităţi pe care le desfăşoară la nivelul destinaţiei (ce şi cât timp?) Bugetul alocat (ex. taxe de intrare) Marketing (de unde au aflat de aceste activităţi?) Activităţi potenţiale (ce anume ar mai vrea să facă în aceste locuri?) Calitatea (sunt satisfăcuţi de ceea ce au beneficiat pe parcursul vizitei în destinaţie?) Potenţial de îmbunătăţire (ce poate fi făcut altfel/mai bine?) Punctele slabe (care au fost problemele? ce nu a funcţionat?) Efectele pozitive şi negative asupra biodiversităţii şi a speciilor periclitate Efectele asupra elementelor fără viaţă ale mediului în conjurător (degradare/eroziune a suprafeţelor de rocă) Efecte asupra resurselor de apă (schimbări ale bazinelor hidrografice), deşeuri, ape reziduale, emisii de carbon Impactul asupra economiei locale (cât au cheltuit turiştii pe produse şi servicii locale?) Experienţe ale localnicilor (anchete comunitare, întâlniri publice) Deteriorarea suprafeţelor, infrastructurii, elementelor de vizibilitate Managementul deşeurilor Impactul asupra mediului 72 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

73 Chestionar de monitorizare (model) Anul Număr de vizitatori De unde sosesc vizitatorii în Bazinul Fizeşului? Din ce grupă de vârstă fac parte vizitatorii din Bazinul Fizeşului? Sexul vizitatorilor din Bazinul Fizeşului De ce aleg vizitatorii Bazinul Fizeşului? Categoria socio-profesională din care fac parte vizitatorii Bazinului Fizeşului Cât timp petrec în medie la nivelul destinaţiei? Ce buget alocă vizitatorii din Bazinul Fizeşului pentru serviciile de cazare/ masă/ călătorii? Ce activităţi desfăşoară vizitatorii din Bazinul Fizeşului la nivelul destinaţiei? Cât timp alocă pentru aceste activităţi? Vizitatorii din Bazinul Fizeşului au cunoştinţă despre activităţile organizate la nivelul destinaţiei? Dacă DA: De unde au aflat despre aceste activităţi? Ce buget alocă pentru aceste activităţi? Ce ar mai vrea vizitatorii din Bazinul Fizeşului să facă (activităţi care nu sunt disponibile în momentul de faţă)? Sunt vizitatorii din Bazinul Fizeşului satisfăcuţi de oferta turistică la nivelul destinaţiei? Ce recomadări au făcut? Ce se poate face mai bine/altfel la nivelul destinaţiei? Cu ce probleme s-au confruntat vizitatorii din Bazinul Fizeşului? Care sunt aşteptările ce nu le-au fost îndeplinite? Cât au cheltuit turiştii pe produse şi servicii locale? Ecoturişti Fotografi Pescari Elevi Familii cu copii Tineri Vârstnici Alte categorii STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

74 Întrebări potenţiale pentru evaluarea periodică Perioada Care sunt punctele tari ale fiecărei categorii de vizitatori? Care sunt principalele puncte slabe ale fiecărei categorii de vizitatori? In ce măsură răspunde destinaţia aşteptărilor diferitelor categorii de vizitatori? Care oferte turistice nu au fost utilizate la întregul lor potenţial? De ce? Ce activităţi ale vizitatorilor destinaţiei trebuie mai atent monitorizate? Cine trebuie să se implice? Ce aşteptări ale vizitatorilor din Bazinul Fizeşului nu au putut fi îndeplinite în mod constant? De ce nu au putut fi acestea îndeplinite? Ce alte servicii pot fi ofertate în perioada următoare în baza aşteptărilor formulate de vizitatorii destinaţiei? În ce măsură corespund materialele de promovare utilizate obiectivelor propuse? Ce factori interesaţi au fost implicaţi în procesul de dezvoltare a ofertelor turistice adaptate fiecărei categorii de vizitatori ai destinaţiei? Care au fost beneficiile implicării acestor factori interesaţi? În ce direcţie trebuie să se concentreze formarea profesională a angajaţilor custodelui pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale vizitatorilor destinaţiei? Ce efecte are turismul asupra speciilor protejate din Bazinul Fizeşului? Ce efecte are turismul asupra resursei de apă din Bazinul Fizeşului? Ce efecte are turismul din Bazinul Fizeşului asupra comunităţilor locale? Este Bazinul Fizeşului o destinaţie atractivă pentru categoria de vizitatori? Ecoturişti Fotografi Pescari Elevi Familii cu copii Tineri Vârstnici Alte categorii 74 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

75 Incadrarea în timp a procesului de monitorizare şi evaluare Monitorizare x x x x x x x Evaluare x x STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

76

77 CAPITOLUL 6. STUDII DE CAZ

78 Parcul Naţional Hortobagy Localizare şi descriere Localizare: Parcul Naţional Hortobágy este cea mai mare arie protejată din Ungaria, întinzându-se pe o suprafaţă de de hectare pe teritoriul a trei judeţe: Jász-Nagykun-Szolnok, Hajdú-Bihar, respectiv Szabolcs- Szatmár-Bereg. Regiunea de aproximativ km2 cuprinde vaste păşuni din Egyek, Tiszacsege, Ujszentmargita, Polgár, Hajdúnánás, Hajdúdorog, Hajdúböszörmény, Balmazújváros, Debrecen, Nagyhegyes, Hajdúszoboszló, Nádudvar, Karcag, Kunmadaras, Nagyiván și Tiszafüred. Denumirea de Hortobágy include Marele Hortobágy, ce cuprinde câmpiile din zona Debrecen şi Micul Hortobágy, ce cuprinde păşunile din Balmazújváros. Descriere: În anul 2013, Parcul Naţional Hortobágy a împlinit 40 de ani de existenţă. Începând din anul 1999, acesta este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. În anul 2011, pe teritoriul Parcului Naţional a fost desemnat cel de-al treilea Parc al Cerului Înstelat din Europa. Hortobágy este cea mai mare regiune de pustă din Ungaria, ale cărei condiţii naturale au favorizat dezvoltarea şi perpetuarea unei culturi a creşterii animalelor considerată a fi unică până la mijlocul secolului 20. Parcul Naţional Hortobágy şi-a început istoria în 1973, cu o suprafaţă iniţială de de hectare. Datorită numeroaselor extinderi, parcul ocupă în prezent o suprafaţă de peste de hectare ce serveşte la prezervarea unor valori naturale şi etnografice unice. Mlaştinile şi iazurile din Hortobágy sunt habitate căutate de păsări pentru cuibărit şi totodată locuri de migraţie de interes european. Până în prezent 342 de specii de păsări au fost observate în zonă, din care 152 de specii cuibăresc pe teritoriul rezervaţiei. Una dintre cele mai spectaculoase privelişti în zonă este dată de migrarea cocorilor toamna, când zeci de mii de păsări pot fi zărite trecând în zbor deasupra pajiştilor din parcul naţional. Întregul teritoriu al parcului este o rezervaţie a biosferei, ce cuprinde un habitat umed de de hectare, recunoscut internaţional prin Convenţia Ramsar. Administraţia Parcului Naţional Hortobágy este preocupată atât de restaurarea şi de conservarea peisajului natural, de protejarea monumentelor de arhitectură populară din pustă, cât şi de asigurarea suportului pentru practicarea în mod tradiţional a păşunatului, a creşterii animalelor şi pentru re-naturalizarea unor rase străvechi ) Sursa datelor: 78 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

79 2. De ce este un caz de succes? Prin acest caz de succes dorim să arătăm cum o diversitate de programe, promovate în mod simplu dar atractiv pot atrage un număr mare de vizitatori într-o arie protejată (vezi servicii oferite). Parcul Naţional Hortobágy oferă numeroase posibilităţilor turiştilor sosiţi în vizită. La Centrul pentru Vizitatori, turiştii interesaţi pot primi informaţii despre programele curente, despre posibilităţile de cazare şi servire a mesei din regiune. Tot aici vizitatorii pot să se familiarizeze cu valorile naturale ale regiunii, cu ajutorul unei expoziţii multimedia. Cu ajutorul Fântânii Timpului, turiştii sunt purtaţi în istoria regiunii, din antichitate şi până în zilele noastre, făcând cunoştinţă cu movilele funerare vechi de mii de ani sau cu habitatele sălbatice bogate în valori naturale ale zonei. O plimbare în aer liber este o ocazie de a întâlni pasărea emblemă a Parcului Naţional, dar şi alte păsări ce preferă zonele mlăştinoase sau bălţile de peşte aflate în regiune. Numărul celor care vizitează Parcul Naţional Hortobágy creşte de la un an la altul, ajungând la câteva zeci de mii de turişti anual datorită diverselor programe propuse de administraţia rezervaţiei celor care sunt în căutarea unor experienţe unice. 3. Viziune, management, organizare Administraţia Parcului Naţional Hortobágy şi-a propus pentru perioada o serie de obiective strategice (creşterea acceptării sociale, dezvoltarea unei funcţionări transparente, funcţionarea conformă normelor Uniunii Europene decizii în baza opiniilor formulate de factorii interesaţi, creşterea eficienţei activităţilor de protecţia mediului) care să conducă la oferirea de servicii de calitate, centrate pe nevoile clienţilor, bazate pe cercetare ştiinţifică şi pe principiile dezvoltării durabile. Administraţia Parcului Naţional este formată din mai multe departamente, din structurile de conducere făcând parte directorul general, trei directori adjuncţi (unul general, unul responsabil de programele profesionale/de specialitate şi unul responsabil de problemele economice) şi mai mulţi conducători ai departamentelor şi serviciilor din subordine: Gardă, Pază şi ordine, Peisaj, Conservare, Turism şi Educaţie, Dezvoltare şi Protecţia Naturii. Centrul de Informare pentru Turişti este principalul punct de reper pentru cei care sosesc în zonă, având un program de funcţionare diferit în funcţie de sezon: Ianuarie Martie închis Martie, Aprilie, Noiembrie în timpul săptămânii între Mai, Octombrie în timpul săptămânii între , la sfârşit de săptămână între Iunie în timpul săptămânii între , la sfârşit de săptămână între Iulie, August în timpul săptămânii între , la sfârşit de săptămână între Septembrie în timpul săptămânii între , la final de săptămână între Caracteristici piaţă ţintă Vizitatorii Parcului Naţional Hortobágy sunt persoane care iubesc natura, liniştea şi peisajele sălbatice, dar şi persoane care au interese profesionale legate de facilităţile rezervaţiei. Nu sunt disponibile statistici referitoare la profilul vizitatorilor. 5. Servicii oferite Programe oferite vizitatorilor: Ture, drumeţii, pe jos, cu bicicleta sau pe apă, cu sau fără ghid Observarea păsărilor (birdwatching) Poteci tematice Expoziţie cuprinzând valorile naturale şi etnografice ale zonei Parcul de animale sălbatice Hortobágyi Plimbări cu trenuleţul în zona iazurilor din Hortobágy Parcul Cerului Înstelat din Hortobágy Servicii de cazare şi masă la pensiuni, hanuri sau hoteluri STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

80 În anul 2013 vizitatorii zonei au putut opta pentru unul sau mai multe dintre cele 110 programe oferite de administraţia Parcului Naţional Hortobágy, dintre care cele mai multe au avut loc în lunile mai, iunie, septembrie şi octombrie: Denumirea programului Seri în Hortobagy Clubul Hortobagy, moştenirea noastră Data planificată 20 decembrie, 22 noiembrie, 15 februarie, 18 ianuarie 27 noiembrie, 30 octombrie, 25 septembrie, 29 mai, 24 aprilie, 27 martie, 27 februarie Tură cu ghid în urma cocorilor 2-3 noiembrie, octombrie, 23 octombrie, octombrie, octombrie, 5-6 octombrie, septembrie Picnic cu cocori în parcul cu animale octombrie, octombrie, octombrie Demonstraţie de inelare a păsărilor la heleşteul din Hortobagy Întâlnirea ciobanilor şi a câinilor ciobăneşti Trecutul ne povesteşte tură pe jos cu ghid la hanul Meggyes Urmărirea stelelor în parcul de animale din Hortobagy Tură cu bicicletele Safari cu apus de soare Târgul din Puszta Tură călare 21 septembrie, 29 octombrie, 24 august, 6 iulie, 4 iunie, 10 mai, 13 aprilie 8-9 septembrie, sptembrie 10 august, 17 august, 14 septembrie, 3 august, 3 august, 27 iulie, 13 iulie, 11 mai, 13 aprilie 14 septembrie, 10 august, 20 iulie, 28 aprilie 10 august, 21 august, 13 iulie vineri în august x 3, vineri şi sâmbătă în iulie x 3, vineri şi sâmbătă în iulie x 3 20 iulie, 14 septembrie, 22 iunie, 27 aprilie 25 mai, 4-6 octombrie 80 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

81 Harta Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Descriere: În Delta Dunării, activitatea de protecţia naturii a fost organizată încă din 1938, când Pădurea Letea a fost declarată arie protejată de către Academia Română, aceasta fiind a doua zonă protejată la nivel naţional, după Munţii Retezat (1935). Suprafaţa zonelor protejate din Delta Dunării a crescut la aprox ha după al doilea război mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. În 1978, coloniile de pelicani de la Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea au fost declarate prima rezervaţie a biosferei din România. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost constituită în anul 1990, având suprafaţa de de hectare (2.5% din suprafaţa României). Mărimea sa o situniunea Europeanăază pe locul 22 între deltele lumii şi pe locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban. Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al păsărilor de apă şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este considerată un muzeu viu al biodiversităţii, cuprinzând 30 de tipuri de ecosisteme, şi totodată o bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. 2. De ce este un caz de succes? Prin acest caz de succes dorim să scoatem în evidență modul în care pot fi atrași turiști într-un mediu natural similar celui din Bazinul Fizeșului (stufăriș, diversitatea speciilor de păsări). Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta înţelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată a indivizilor la multe specii de păsări, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului european, deși din cauza agresivității antropice din ultimile decenii, efectivele acestor specii ca şi habitatele lor, au fost grav afectate. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă Convenţia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

82 Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005 şi 2010). 3. Viziune, management, organizare Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a fost înfiinţată în 1990 ca fiind organizaţia administrativă responsabilă pentru conservarea şi managementul biodiversităţii, ecosistemelor şi resurselor naturale din Delta Dunării. Obiectivele principale urmărite de ARBDD în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei sunt:»»conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent;»»promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervaţiei;»»reconstrucţia ecologică a zonelor degradate de impactul activităţilor umane. Administraţia rezervaţiei este condusă de Consiliul Ştiinţific în subordinea căruia se află Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotărârilor Consiliului ştiinţific. Preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv este Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei, numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. Structura organizatorică a Administraţiei Rezervaţiei cuprinde direcţii, compartimente funcţionale organizate în servicii, birouri, compartimente ce activează în patru domenii principale: management ecologic, supraveghere şi control, conştientizare publică - educaţie ecologică şi logistică. 4. Caracteristici piaţă ţintă Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie resursele turistice naturale şi antropice ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, resurse valorificabile prin practicarea turismului. Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt: Turismul pentru odihnă si recreere (practicat prin intermediul companiilor de turism, în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile plutitoare, combinând excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apa marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre. Turismul de cunoaştere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia sa exploreze varietatea peisajului salbatic, combinând plimbările cu bărci propulsate manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale şi marine, etc. Turismul specializat ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi) Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea naturii) Turismul rural (în cadrul căruia turiştii sunt găzduiti şi ghidaţi de localnici) - are tradiţie în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, multe familii de localnici găzduind şi însoţind vizitatorii în Delta Dunării. Turismul pentru practicarea sporturilor nautice, fotosafari Turismul pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare sportivă. 5. Servicii oferite. Activităţi permise în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Activitatea turistică din Delta Dunării se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Odată cu declararea rezervaţiei biosferei, Administraţia Rezervaţiei a stabilit propriile reguli de practicare a turismului, în scopul protejării patrimoniului natural. În acest scop, au fost stabilite 24 trasee turistice în rezervaţie, din care 15 trasee care se pot efectua numai cu mijloace de transport naval (navale) şi 9 trasee care se pot efectua prin drumeţii 82 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

83 sau cu mijloace de transport rutier (terestre). Pădurea Letea şi Pădurea Caraorman sunt zone de protecţie integrală, care pot fi vizitate numai în scopuri ştiinţifice, accesul fiind permis doar cercetătorilor şi grupurilor specializate, însoţite de reprezentanţi ai Administraţiei Rezervaţiei. Pot fi vizitate de turişti numai zonele aflate în afara zonei de protecţie integrală. În anul 2011 au fost înregistraţi turişti, iar în anul 2012, turişti, în creştere faţă de anii anteriori, însă raportul nopţilor de cazare s-a păstrat constant la sub 2, ceea ce face din Delta Dunării o destinaţie de două zile, în special în week-end 11. Pescuitul. Pescuitul este una din cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei din Delta Dunării şi reprezintă şi în prezent o activitate economică importantă, ocupând mai mult de jumătate din populaţia activă a deltei, în prezent activând pescari autorizaţi pentru desfăşurarea pescuitului comercial. Acestora li se adaugă şi reprezentanţii familiilor rezidente în spaţiul Rezervaţiei care au dreptul legal să pescuiască pentru consumul propriu. Se poate spune că această activitate ocupă, în scop comercial sau familial, toate familiile rezidente în Rezervaţie. În prezent, exploatarea resurselor pescăreşti din Delta Dunării este reglementată prin acte normative şi norme de aplicare ale acestora de către administratorul resursei şi de către utilizatori în scopul asigurării utilizării durabile a acestora. Alte tipuri de activităţi permise în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Silvicultura şi exploatarea lemnului Din punct de vedere ecologic şi economic, pădurile din Rezervaţie au, preponderent, funcţie de protecţie (73% din suprafaţă), funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin (27% din suprafaţă). În ceea ce priveşte funcţia de producţie, pe primul plan este producerea de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale, vânatul şi altele. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială. Recoltarea stufului Preocuparea de recoltare a stufului, a papurei şi a altor plante însoţitoare sunt îndeletniciri vechi pentru locuitorii din Delta Dunării şi din zonele limitrofe. Stuful a fost folosit intens în economia casnică rurală în cele mai diverse scopuri: ca material de construcţii, combustibil şi furaj pentru animale (în prima perioadă de vegetaţie). Stuful se foloseşte în mod tradiţional ca sursă de energie de către localnici, dar există un potenţial mare de a folosi această resursă în producerea de energie. Activitatea de vânătoare Resursa cinegetică a Rezervaţiei este reprezentată de speciile care formează fauna de interes vânătoresc, într-o structură care este rezultatul unei evoluţii îndelungate, datorită şi schimbărilor de mediu şi a influniunea Europeanănţei omului. Urmare acestei situaţii s-au înregistrat scăderea efectivelor unor specii şi chiar dispariţia unor specii. Activitatea de valorificare a speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic s-a încadrat, în ultimii ani, în limitele impuse de condiţiile ecologice specifice fiecărui an. Au fost introduse restricţii în ceea ce priveşte lungimea sezoanele de vânătoare, în cea mai mare parte a cazurilor stabilindu-se amânarea deschiderii sezoanelor sau chiar interzicerea. Se estimează o creştere a numărului de turişti în Deltă 12 În ceea ce priveşte Delta Dunării, reprezentanţii patronatelor din turism spun că se aşteaptă la o creştere a numărului de vizitatori, mai ales că această destinaţie nu şi-a atins încă potenţialul. Există un potenţial care trebuie atins şi este o creştere naturală pe toate destinaţiile. Delta va fi din ce în ce mai căutată, datorită promovării, dar şi pentru că este un punct de atracţie, este singurul lucru care ne deosebeşte de alte ţări, este unic. Delta are însă un echilibru ecologic foarte fragil. Doar 10% din Deltă poate fi vizitată de marea masă. Şi este o destinaţie scumpă, nu este un produs accesibil oricui, a declarat pentru PUTEREA Dragoş Răducanu, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor în Turism (FPTR). La rândul său, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Lucia Morariu, susţine că mediul în Deltă trebuie protejat. Turismul care s-ar face şi se face în Delta Dunării trebuie să fie mult mai sustenabil decât este. Numărul de turişti trebuie să fie bine controlat, trebuie să fie într-o oarecare măsură limitat, pentru a nu afecta ecosistemul. Delta este o destinaţie de turism pe zona de turism de nişă, turism specilizat şi cu o supraveghere deosebită, pentru că altfel o pierdem. Deci două lucruri: curăţenie, securitate, pe zona aceasta alimentară şi de ecosistem, trebuie avut mare grijă acolo, a precizat preşedintele ANAT, pentru PUTEREA ) Sursa datelor: statistica-nu-minte-delta-dunarii-ramane-destinatie-de-week-end (01 august 2013) 12) Articol publicat în Sursa: economie/turismul-romanesc-mizeaza-in-2014-pe-delta-dunarii-sistatiunile-balneare html STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

84 Peste de români au ajuns anul trecut în Deltă şi au cheltuit 10 milioane de euro 13 Anul trecut au fost în Deltă de români, cu 2% mai puţini decât în 2011, potrivit datelor furnizate de INS la solicitarea MEDIAFAX. Dintre aceştia, aproape de turişti au ajuns în Deltă pe cont propriu şi doar prin agenţii de turism. (...) Potrivit INS, numărul înnoptărilor în Delta Dunării s-a apropiat anul trecut de , iar la cheltuieli zilnice estimate la 280 de lei se poate calcula că turiştii romani au lăsat în Deltă aproximativ 10 milioane de euro. Acestora li se adaugă, (...), încă aproximativ de turişti străini care se cazează la diverse hoteluri şi pensiuni. În afara străinilor care ce cazează în Deltă, mai sunt alte trei categorii de turişti din afara graniţelor, care vin pentru excursii scurte: cei care ajung pe croaziere pe Dunăre, cei care vin pe croaziere pe Marea Neagră şi turiştii care fac tururi în ţară şi merg şi în zona Tulcea. "Anul trecut au ajuns în Deltă, veniţi pe croaziere pe Dunăre, în jur de de turişti. Cei mai mulţi sunt germani (80%), urmaţi de austrieci şi francezi", a declarat agenţiei MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul Karpaten Turism, cea mai mare agenţie din ţară specializată în incoming. El a arătat că şi de pe navele de croazieră care ajung în portul Constanţa vin în excursii în Deltă aproximativ de străini, majoritatea americani. Alături de aceştia, alţi de străini care fac turul României trec o zi şi prin Deltă. "Problema în Deltă este că nu se permite navelor să circule pe mai multe canale, ci doar pe unul singur, care din acest motiv este aglomerat ca o autostradă. Din cauza circulaţiei mari nu sunt păsări în zonă, iar din acest motiv primim permanent reclamaţii de la străini. Turiştii pleacă dezamăgiţi şi de mizeria întâlnită, pentru că nu face nimeni curăţenie şi au ocazia să vadă plutind pe Dunăre mult mai multe PET-uri decât păsări", a adăugat Mărginean ) Articol publicat în Sursa: financiar/peste de-romani-au-ajuns-anul-trecut-in-delta-siau-cheltuit-10-milioane-de-euro STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

85 Studiu de caz Parcul Naţional Les Cévennes Localizare şi descriere Localizare: Parcul Național Les Cévennes este situat în sudul Franței, în regiunea Cévennes, având suprafața de km². Creat în 1970, parcul îşi are sediul administrativ în Florac, la Castelul Florac. Este localizat în mare parte în departamentele Lozère şi Gard, iar pe suprafeţe mai mici în Ardèche şi Aveyron, în regiunile LangUniunea Europeanădoc-Roussillon şi Rhône-Alpes. Peştera Aven Armand este localizată în Parcul Les Cévennes. Descriere: În anul 1985, Parcul Les Cévennes a devenit parte reţelei mondiale de rezervaţii ale biosferei în cadrul programului MAB (Man and Biosphere) al UNESCO. Parcul cuprinde două zone: zona centrală ( de hectare) şi zona de influniunea Europeanănţă. Zona centrală, strict protejată de lege, este reprezentată de un teritoriu care a fost puternic marcat de istorie şi mâna omului, şi oferă un mozaic de peisaje cu caracteristici speciale, de la Văile Cévenol, masivele de granit din Munţii Lozère, Bougès, Aigoual şi Lingas până la imensele platouri carstice din Causse Méjean, moştenire a interacţiunii între generaţii întregi de oameni şi mediul fizic ce trebuie domesticit. În prezent Parcul Naţional Les Cévennes este una din regiunile din Europa unde s-a constatat cea mai mare îmbogăţire biologică în ultimii 20 de ani. Fauna sa este extrem de diversă, cuprinzând peste de specii mediteraneene, continentale şi alpine. Flora cuprinde nu mai puţin de de specii, dintre care 24 sunt endemice. Variatele habitate naturale ale Parcului Naţional acvatice, The various natural environments of the National Park acvatice, de turbă, stâncoase, terenuri agricole, forestiere au fost în mare măsură influniunea Europeanănţate de activitatea omului. 2. De ce este un caz de succes? Prin acest exemplu dorim să scoatem în evidență importanța cooperării actorilor locali în diversificarea ofertei de servicii pentru turiști, promovând principiile dezvoltării durabile (vezi mod de organizare). Beneficiind de o situare excelentă între Masivul Central şi Marea Mediteraneană, Parcul Naţional Les Cévennes este o destinaţie turistică remarcabilă cu o puternică identitate culturală şi locală. Grandoarea şi originalitatea siturilor sale naturale au făcut din Cévennes unul din leagănele turismului începând din secolul XIX până în prezent. Parcul Naţional Les Cévennes a urmărit întotdeauna conservarea acestei moşteniri şi dezvoltarea calităţii serviciilor turistice. În prezent turismul este principala activitate economică în Cévennes. Parcul Naţional Les Cévennes a întemeiat o reţea de aproximativ 30 de centre de informare la nivelul parcului şi dincolo de limitele acestuia. Aceste centre lucrează în parteneriat cu Parcul Naţional şi sunt deschise publicului pentru a oferi informaţii despre moştenirea naturală şi culturală, despre regulamentele ce se aplică în zona centrală a parcului, respectiv activităţile şi misiunea parcului. Centrele sunt de asemenea implicate în promovarea Festivalului Naturii şi a Eco-Muzeelor. Există o convenţie de parteneriat ce formalizează relaţia ) Sursa datelor: dintre Parcul Naţional şi aceste centre. Aceasta face posibilă diseminarea informaţiei, pregătirea profesională a personalului şi furnizează informaţii pentru site-urile de profil. Complementar acestei reţele de parteneriat, Parcul Naţional coordonează în mod direct câteva case ale Parcului şi centre de informare, unde informaţia este oferită chiar de personalul Parcului. La nivelul acestora primirea turiştilor este mult mai personalizată şi se orientează pe expunerea problematicilor de mediu. 3. Viziune, management, organizare Misiunea Parcului Naţional Les Cévennes este de a proteja biodiversitatea, de a educa tânăra generaţie, de a-şi îmbunătăţi moştenirea prin activităţi umane (agricultură, turism) cu respectarea spaţiilor naturale remarcabile şi de a ajuta menţinerea caracterului parcului. Guvernul francez a încredinţat Parcului Naţional Les Cévennes şapte sarcini, de la protejarea şi monitorizarea teritoriului său până la creşterea conştientizării publice a protecţiei mediului şi a dezvoltării sustenabile:»»monitorizarea teritoriului şi crearea de politici de mediu»»monitorizarea ştiinţifică a moştenirii naturale şi culturale»»oferirea de consultanţă şi inginerie publică pentru comunităţi şi indivizi în ariile de expertiză ale parcului: arhitectură şi planificare oraş sustenabil, mana- STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie

86 gementul biodiversităţii, ecoturism»»implementarea şi suportul pentru dezvoltările ce ţintesc conservarea biodiversităţii, naturii şi a valorilor peisagistice ale parcului»»crearea şi susţinerea infrastructurii turistice (realizarea potecilor pentru drumeţii, designul şi publicarea ghidurilor topografice, introducerea indicatoarelor în habitatele naturale)»»animarea zonei prin organizarea anuală a Festivalului Naturii şi participarea la Festivalul Poveştilor şi întâlnirilor şi prin educaţia pentru dezvoltare sustenabilă în şcolile primare şi generale»»realizarea de cărţi şi expoziţii ce prezintă şi explică bogata moştenire a regiunii Cévennes şi Causses. 4. Caracteristici piaţă ţintă 1 milion de turişti vizitează anual zona, din care sunt interesaţi de Parcul Naţional. Pentru a limita impactul negativ al turismului de masă, Parcul Naţional Les Cévennes susţine în mod particular turismul de înaltă calitate. Având în vedere acest aspect, Parcul Naţional a semnat Carta Europeană pentru Turism Sustenabil în Ariile Protejate, iniţiată de Europarc, o instituţie ce grupează în jur de 500 de parcuri europene. Asociaţia Cévennes Ecotourisme ce adună la un loc şi motivează o reţea de 80 de membri (furnizori de servicii de cazare şi masă, restaurante, ghizi, locaţii turistice) susţine întregul proces de promovare. 5. Servicii oferite Pentru a satisface nevoia de servicii de turism prietenoase cu natura, Parcul Naţional Les Cévennes şi partenerii săi au dezvoltat o serie de oferte de petrecere a timpului liber ce respectă mediul. Mai mult de de km de poteci sunt marcate cu indicatoare putând fi explorate pe jos, cu bicicleta sau călare. Toate sporturile în aer liber pot fi practicate în Cévennes. În zona centrală a parcului, există diferite reglementări pentru anumite activităţi precum canyoning-ul, mountain biking-ul, cross-country skiing-ul, rock climbing-ul etc. Sunt interzise activităţi precum sporturile motorizate, zboruri la înălţimi peste metri, snowmobilele. În zona centrală a parcului, numită şi zona de protecţie, se aplică regulamente specifice pentru a asigura conservarea speciilor fragile şi a habitatelor acestora. O serie de pictograme pe documente şi pe indicatoare reamintesc turiştilor regulile stricte aplicabile zonei. Activităţi posibile pentru turiştii din zonă:»»parcul Naţional este străbătut de numeroase poteci de căţărare de lungă distanţă. Itinerariile, create de Federaţia Franceză de Căţărare, sunt uşor de recunoscut după faimoasele marcaje în roşu şi alb.»»parcul a publicat 20 de ghiduri topografice conţinând repere pentru trasee turistice de scurtă distanţă pentru familii: 275 trasee ce totalizează km de drum marcat.»»mountain biking dar numai pe traseele marcate, cu posibilitatea de a închiria un ghid pentru a beneficia de supraveghere profesională»»parcul Naţional oferă 400 de km de trasee de călărie marcate. Fiind leagănul curselor de anduranţă, administraţia Parcului a creat o cursă mitică numită 160 de km de la Florac. De-a lungul anului, Parcul Naţional Les Cévennes oferă o serie de evenimente pentru adulţi şi copii, pentru locuitori şi vizitatori. Un program bogat şi divers plimbări, expoziţii, workshop-uri, spectacole este destinat să facă cunoscut vizitatorilor moştenirea naturală şi culturală a Parcului Naţional. Festivalul Naturii cuprinde o serie de evenimente gratuite începute în Festivalul se concentrează pe prezentarea activităţilor legate de valorile naturale şi culturale ale regiunii Cévennes. Festivalul încurajează contactul dintre locuitori şi vizitatori, dintre adulţi şi copii, şi implică elevii din şcolile locale. Tema fiecărui festival este stabilită cu doi ani în avans, şi alternează între natură şi cultură. De la începuturile sale au fost abordate teme precum apa, pădurea, umanitatea şi natura, fauna, urme şi gânduri, moştenire, etc. Festivalul naturii include de asemenea variaţii ale evenimentelor culturale la nivel naţional sau european, precum Sărbătoarea Franceză a Naturii, Săptămâna Dezvoltării Sustenabile, Sărbătoarea Ştiinţei, Zilele Moştenirii Europene, etc. Parcul Naţional Les Cévennes este un loc privilegiat pentru diferite activităţi outdoor. Vânătoarea, pescuitul şi în mod particular culesul sunt metode adecvate de supervizare şi prezervare a naturii atunci când sunt practicate într-un mod ce respectă mediul. Vânătoarea este permisă şi reglementată în zona centrală a parcului naţional. Ea este practicată de aproximativ de persoane timp de 5 sau 6 luni pe an, fiind mijlocul de control preferat în cazul speciilor de vânat pentru menţinerea echilibrului biologic între agricultură, pădure şi vânătoare. Toate apele din zona centrală a parcului naţional sunt importante atât pentru resursele de apă, cât şi pentru moştenirea naturală asociată. Conservarea acestora, ca şi a populaţiei de păstrăvi ce se întâlneşte aici, reprezintă o prioritate. Întreaga reţea hidrologică corespunde standardelor departamentale de protecţie a habitatelor umede, altfel spus calitatea apei este satisfăcătoare atât pentru peşti cât şi pentru restul faunei acvatice. În zona centrală a parcului naţional, proprietarii de terenuri sau beneficiarii acestora au dreptul de folosinţă gratuită a ciupercilor, plantelor medicinale şi a fructelor de pădure. Culesul pentru folosinţă personală a vizitatorilor este permis în anumite condiţii (spre deosebire de vânat, ciupercile sunt considerate a aparţine proprietarilor terenurilor pe care cresc). 86 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013

87

88 88 STRATEGIA DE VIZITARE PENTRU ARIILE NATURALE PROTEJATE BAZINUL FIZEȘULUI - Martie 2013