Raport de activitate Evaluarea populaţiilor de păsări din Parcul Naţional Munţii Măcinului

Átírás

1 Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus "Milvus Csoport" Madártani és Természetvédelmi Egyesület Milvus Group Bird and Nature Protection Association office: str. Crinului 22, Tg.-Mureş, Romania Tel: , office@milvus.ro web: postal address: O.P. 3 C.P. 39, Tg.-Mureş, Romania Nr. 73 din Raport de activitate Evaluarea populaţiilor de păsări din Parcul Naţional Munţii Măcinului Deoarece contractul pentru evaluarea populaţiilor de păsări din teritoriul Parcului Naţional Munţii Măcinului a fost semnat la data de 12 iulie 2006, după perioada sezonului de cuibărit a speciilor de păsări din Munţii Măcinului, evaluarea acestor specii se va face în sezonul următor adică în 2007 lunile mai, iunie. Conform literaturii de specialitate, pentru a obţine date reale despre abundenţa şi distribuţia populaţiilor cuibăritoare de păsări dintr-o zonă, studiile trebuie făcute în timpul sezonului de cuibărit (Bibby et al. 1998). În acest an se va pune accent pe studiul efectivelor migratoare care folosesc Munţii Măcinului ca loc de hrănire şi adăpost pe timpul nopţii. In perioadele 7-10 mai şi iunie 2006 (peroade neincluse în programul de activităţi) s-au efectuat deplasări de teren în zonele valea Fagilor, Culmea Pricopanului şi Zona Greci pentru a identifica zonele de cercetare model caracteristice. Perioada 12 August 10 Septembrie Evaluarea efectivelor migratoare de Pelecanidae, Phalacrocoridae, Ciconiiformes, Anseriformes, Accipitriformes, Gruiformes, Laridae, Columbidae, Apodiadea, Meropidae, Hirundinidae şi Corvidae din Culmea Pricopanului Metode: Pentru evaluarea efectivelor migratoarte s-a folosit metoda observărilor directe din punct fix. Observaţiile directe au fost făcute cu binocluri de 10x50 şi lunete de 30x60, zilnic între orele 9 şi 19. Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren (Forsman 1999, Svenson & Grant 1999). Datele meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia) şi de migraţie (specia, numărul de exemplare, vârsta, sexul direcţia, altitudinea şi intensitatea zborului, distanţa de la locul de observaţie, localizarea locurilor de înnoptare) au fost notate pe formulare standard, folosite şi în alte locuri unde sunt studii de acest gen (Gibraltar, Hawk Mountain) (SEO 1999). Numărul persoanelor implicate: 16 Perioada August Cartarea teritoriilor de hrănire Metode:

2 Cartarea teritoriilor de hrănire după sezonul de cuibărit a păsărilor răpitoare diurne din Culmea Pricopanului s-au făcut din două puncte de observare fixem, situate pe vârful Râioasa respectiv Sulucu Mare. Pentru colectarea datelor s-au folosit binocluri de 10x50 şi lunete de 30x60 şi s-au întocmit formulare standard şi au fost marcate zonele importante pe hărţi 1:50.000, după care acestea vor fi prelucrate pe calculator folosind software GIS. Observaţiile au fost făcute zilnic între orele Numărul persoanelor implicate: 4 Evaluarea efectivelor migratoare ale speciilor de Passeriformes în afara celor amintite mai sus nu se poate efectua deoarece metoda inelării, singura metodă propice pentru a studia acest fenomen nu este aprobat pe teritoriul Parcului. Bibliografie: Bibby, C., Jones, M. and Marsden, S Bird Surveys, Expedition Field Techniques Published by the Expedition Advisory Centre, London Forsman, D. 1999, The raptors of Europe and the middle East, T& D Poyser SEO 1999, Programa migres, Seguimentedo de la migration en el estrecho ano 1999, SEO Madrid Svenson, L., Grant, P. J., 1999 Bird Guide Harper Collins, London Semnătura: Pap Péter László

3 Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus "Milvus Csoport" Madártani és Természetvédelmi Egyesület Milvus Group Bird and Nature Protection Association office: str. Crinului 22, Tg.-Mureş, Romania Tel: , office@milvus.ro web: postal address: O.P. 3 C.P. 39, Tg.-Mureş, Romania Nr. 90 din Raport de activitate Evaluarea populaţiilor de păsări din Parcul Naţional Munţii Măcinului Perioada 12 August 23 Octombrie (12 August-10 Septembrie perioade incluse in contract) Scop: Evaluarea efectivelor migratoare de Pelecanidae, Phalacrocoridae, Ciconiiformes, Anseriformes, Accipitriformes, Gruiformes, Laridae, Columbidae, Apodiadea, Meropidae, Hirundinidae şi Corvidae din Culmea Pricopanului Teren şi metode Punctul de observare se localizează la 28 11' longitudine estica si 45 15' latitudine nordică, la o altitudine de 344m pe vârful Râiosa, culmea Pricopanului. Observaţiile au început în 12 august şi au durat până la 23 octombrie 2006 acoperind tot sezonul de migraţie a păsărilor răpitoare. Observaţiile directe au fost făcute cu binocluri de 10x50 şi lunete de 30x60, zilnic între orele 9 şi 19. Datele meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia) şi de migraţie (specia, numărul de exemplare, vârsta, sexul direcţia, altitudinea şi intensitatea zborului, distanţa de la locul de observaţie) au fost notate pe formulare standard folosite şi în alte locuri unde se studiază migraţia (Gibraltar, Hawk Mountain). Pe tot parcursul taberei s-au efectuat şi observaţii faunistice pe culmea Pricopanului, respectiv Lacul Sărat şi Slatina din apropierea Parcului. Rezultate Pe timpul studiului au fost observate de păsări răpitoare aparţinând la 27 de specii (tabel 1.). Din cele 24 de specii non-răpitoare studiate de berze albe (Ciconia ciconia) şi 476 exemlare de berze negre (Ciconia nigra) au migrat peste punctul de observare (tabel 2.). În total au fost observate 122 de specii de păsări (tabel 3.) în care unele cuibăresc pe teritoriul Parcului Naţional, iar altele apar numai în migraţie. Numărul persoanelor implicate: 51 (România, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Marea Britanie, Franţa)

4 Perioada August Scop: Cartarea teritoriilor de hrănire a păsărilor răpitoare diurne clocitoare în teritoriul PN, Culmea Pricopanului Teren şi metode Cartarea teritoriilor de hrănire după sezonul de cuibărit a păsărilor răpitoare diurne din Culmea Pricopanului s-au făcut din două puncte de observare fixe, situate pe vârful Râioasa respectiv Sulucu Mare. Pentru colectarea datelor s-au folosit binocluri de 10x50 şi lunete de 30x60 şi s-au întocmit formulare standard şi au fost marcate zonele importante pe hărţi 1:50.000, după care acestea vor fi prelucrate pe calculator folosind software GIS. Observaţiile au fost făcute zilnic între orele Rezultate Ca urmare a studiului am delimitat mai multe arii importante de hrănire. Toate zonele neînpădurite din teritoriul PN sunt frecventate de către păsări răpitoare în căutare de hrană, dar şi unele teritorii din afara limitei Parcului sunt importante pentru procurarea hranei (hartă 1.). Limitele Parcului nu funcţionează ca barieră, păsările răptoare folosesc în egală măsură teritoriile de hrănirte din interiorul Parcului ca şi în afara limitei acesteia. Numărul persoanelor implicate: 4 Importanţa locului Dealurile de la poalele munţilor oferă condiţii favorabile pentru formarea curenţilor de aer ascendenţi în zilele însorite iar culmile abrupte ale Pricopanului deviază vântul (în special vântul dinspre NE si NV) creând curenti de aer verticali pe care păsările le utilizează pentru menţinerea altitudinii de zbor. Terenurile agricole şi păşunile oferă posibilitaţi de hrănire pentru răpitoarele aflate în migraţie, iar pădurile sunt folosite ca loc de înnoptare. În pădurile aflate pe versanţii culmii Pricopanului migrează anual zeci de mii de Passeriforme. Aceştia folosesc pădurile pentru a se odihni şi îşi procură hrana, care oferă energia necesară pentru drumul lung străbătut de-alungul migraţiei. Multe specii de baltă care traversează Munţii Măcinului se odihnesc şi se hrănesc pe Lacurile Sărata şi Slatina. Recomandări Păşunile şi terenurile agricole mozaicate din vecinătatea Parcului Naţional asigură o sursă de hrană neânlăturată atât pentru păsările răpitoare diurne şi nocturne cuibăritoare în Parc cât şi celor care migrează în zonă. Popândăul (Citellus citellus), hârciogul (grivan) dobrogean (Mesocricetus newtoni) şi şobolanul cenuşiu (Rattus norvegicus) sunt unele din cele mai importante animale de hrană a mai multor specii de răpitoare rare precum şoimul dunărean (Falco cherrug), acvilă mică (Hieraetus pennatus) şerparul (Circaetus gallicus), şorecarul mare (Buteo rufinus), buha (Bubo bubo). Distrugerea acestor păşuni sau schimbarea radicală a activităţilor de agricultură ar putea cauza dispariţia din zonă ale acestor specii. Considerăm foarte importantă includerea acestor teritorii în interiorul Parcului Naţional sau obţinerea unui statut de protecţie. Lacurile Sărata şi Slatina sunt importante atât speciilor cuibăritoare cât şi speciilor migratoare. Ele fac parte integrantă a peisajului unic de la poalele Munţilor Măcinului.

5 Desecarea lor precum şi desecarea Lacului Suhaia (unul din cele mai importante lacuri din punctul de vedere al migraţiei din Dobrogea de Nord) ar putea aduce daune ireversibile care afectează păsările clocitoare şi migratoare. Considerăm foarte importantă includerea acestor locuri în interiorul Parcului Naţional sau obţinerea unui statut de protecţie. Deranjul uman poate afecta deosebit de grav natura. De exemplu, un singur grup de turişti prea gălăgioşi trecând în apropierea unui cuib de şoim dunărean (specie periclitată, după clasificarea IUCN) poate cauza distrugerea pontei. Folosirea autovehiculelor de teren in scop sportiv în interiorul Parcului, precum s-a întâmplat de mai multe ori anul acesta pe Culmea Pricopanului (unii au urcat cu maşini de teren până-n vârful Vraju) pot aduce daune însemnate. Autovehiculele pot distruge foarte uşor vegetaţia şi pot avea efecte negative asupra faunei călcând reptile sau cuiburi de păsări. Considerăm important blocarea drumurilor de acces în interiorul Parcului în faţa traficului public Asistent: Komáromi István Coordonator: Pap Péter László

6 Tabel 1: Efective migratoare de păsări răpitoare diurne observate pe culmea Pricopanului în toamna anului 2006 Numele speciilor Aug Sep Total Aug Aug 3-Sep Sep Sep Sep 01 Oct Oct Oct Oct Pernis apivorus Viespar Pandion haliaetus - Uligan pescar Milvus migrans - Gaie neagră Circaetus gallicus - Şerpar Haliaetus albicilla - Codalb Accipiter gentilis - Uliu porumbar Accipiter nisus - Uliu păsărar Accipiter brevipes - Uliu cu picioare scurte Circus aeruginosus - Erete de stuf Circus cyaneus - Erete vânăt Circus macrouros Erete alb Circus pygargus - Erete sur Circus pyg/mac Circus sp Buteo buteo - Şorecar comun B. b. vulpinus - Şorecar comun ssp. Estică Buteo rufinus - Şorecar mare Buteo lagopus - Şorecar încălţat Buteo sp Aquila pomarina - Acilă ţipătoare mică Aquila clanga - Acvilă ţipătoare mare Aquila pom/cla Aquila nipalensis - Acvilă de stepă Aquila nip/pom Aquila heliaca - Acvilă de câmp Aquila chrysaetos - Acvilă de munte Aquila sp Hieraetus pennatus - Acvilă mică Falco tinnunculus - Vânturel roşul Falco vespertinus - Vânturel de seară Falco subbuteo - Şoimul rândunelelor Falco columbarius Şoim de iarnă Falco cherrug - Şoim dunărean Falco peregrinus - Şoim călător Rapaces sp - specii de răpitoare neidentificate Total

7 Tabel 2: Efective migratoare de Pelecanidae, Phalacrocoridae, Ciconiiformes, Anseriformes, Gruiformes, Laridae şi Columbidae observate pe culmea pricopanului în toamna anului Aug Aug 28 Aug- 3 Sep 4-10 Sep Sep Sep 25 Sep- 1 Oct Numele speciilor Total Pelecanus onocrotalus-pelican comun Pelecanus crispus-pelican Creţ 2 2 Phalacrocorax carbo-cormoran mare Phalacrocorax pygmaeus- Cormoran mic 6 6 Ardea cinerea-stârc cenuşiu Nycticorax nycticorax-stârc de noapte Egretta garzetta-egretă mică Egretta alba-egretă mare Ciconia ciconia-barză albă Ciconia nigra-barză neagră Grus grus-cocor Cygnus olor-lebădă de vară Anser anser-gâscă de vară Anser albifrons-gârliţă mare Anas querquedula-raţă cârâitoare Mergus merganser-ferestraş mare 1 1 Larus ridibundus-pescăruş râzător Larus cacchinans/michaelis Larus fuscus-pescăruş negricios Larus sp 5 5 Charadrius morinellus-prundăraş de munte 1 1 Tringa erythropus-fluierar negru 4 4 Philomachus pugnax-bătăuş Columba oenas-porumbel de scorbură Columba palumbus-porumbel gulerat TOTAL Oct 9-15 Oct Oct

8 Tabel 3: Lista speciilor de păsări observate pe Culmea Pricopanului şi pe Lacurile Sărata şi Slatina pe perioada de 14aug-22oct PELECANUS ONOCROTALUS 57 STREPTOELIA DECAOCTO 113 CORVUS CORNIX 2 PELECANUS CRISPUS 58 STREPTOPELIA TURTUR 114 CORVUS CORRAX 3 PHALACROCORAX PYGMAEUS 59 STRIX ALUCO 115 STURNBUS VULGARIS 4 PHALACROCORAX CARBO 60 BUBO BUBO 116 PASSER DOMESTICUS 5 NYCTICORAX NYCTICRAX 61 ASIO OTUS 117 FRINGILLA COELEBS 6 EGRETTA GARZETTA 62 ATHENE NOCTUA 118 CARDUELIS CANNABINA 7 EGRETTA ALBA 63 CAPRIMULGUS EUROPAEUS 119 CARDUELIS CHLORIS 8 ARDEA CINEREA 64 APUS APUS 120 EMBERIZA HORTULANA 9 CICONIA CICONIA 65 UPUPA EPOPS 121 EMBERIZA CITRINELLA 10 CICONIA NIGRA 66 MEROPS APIASTER 122 MILLIARIA CALANDRA 11 CYGNUS OLOR 67 CORRACIAS GARRULUS 12 ANSER ALBIFRONS 68 DRYOCOPS MARTIUS 13 ANSER ANSER 69 PICUS VIRIDIS 14 ANAS PLATYRHYNCHOS 70 DENDROCOPOS MEDIUS 15 ANAS QUERQUEDULA 71 DENDROCOPOS MINOR 16 MERGUS MERGANSER 72 ALAUDA ARVENSIS 17 HALIAETUS ALBICILLA 73 GALERIDA CRISTATA 18 PANDION HALIAETUS 74 LULLULA ARBOREA 19 AQUILA CHRYSAETOS 75 RIPARIA RIPARIA 20 AQUILA HELIACA 76 HIRUNDO RUSTICA 21 AQUILA POMARINA 77 DELICHON URBICA 22 AQUILA CLANGA 78 ANTHUS CAMPESTRIS 23 AQUILA NIPALENSIS 79 ANTHUS TRIVIALIS 24 CIRCAETUS GALLICUS 80 ANTHUS PRATENSIS 25 HIERAAETUS PENNATUS 81 ANTHUS CERVINUS 26 MILVUS MIGRANS 82 MOTACILLA ALBA 27 CIRCUS AERUGINOSUS 83 MOTACILLA FLAVA 28 CIRCUS CYANEUS 84 TROGLODYTES TROGLODYTES 29 CIRCUS PYGARGUS 85 PRUMOD 30 CIRCUS MACROUROS 86 ERITHACUS RUBECULA 31 BUTEO BUTEO 87 PHOENICUROS PHOENICURTOS 32 BUTEO VULPINUS 88 PHOOCH 33 BUTEO RUFINUS 89 OENANTHE OENANTHE 34 BUTEO LAGOPUS 90 OENANATHE ISABELLINA 35 PERNIS APIVORUS 91 OENANTHE HISPANICA 36 ACCIPITER NISUS 92 OENANTHE PLESHANCA 37 ACCIPITER BREVIPES 93 SAXICOLA RUBETRA 38 ACCIPITER GENTILIS 94 SAXICOLA TORQUATA 39 FALCO TINNUNCULUS 95 MONTICOLA SAXATILIS 40 FALCO VESPERTINUS 96 TURDUS PHILOMELOS 41 FALCO SUBBUTEO 97 TURDUS VISCIVORUS 42 FALCO PEREGRINUS 98 TURDUS MERULA 43 FALCO COLUMBARIUS 99 SYLVIA ATRICAPILLA 44 FALCO CHERRUG 100 SYLVIA COMMUNIS 45 COTURNIX COTURNIX 101 PHYLOSCOPUS SIBILATRIX 46 GRUS GRUS 102 PHYLOSCOPUS TRICHILUS 47 CHARADRIUS MORINELLUS 103 PHYLOSCOPUS COLLYBITA 48 VANELLUS VANELLUS 104 FICEDULA PARVA 49 TRINGA ERYTHROPUS 105 PARUS MAJOR 50 LARUS RIDIBUNDUS 106 PARUS CAERULEUS 51 LARUS CACCHINANS 107 PARUS LUGUBRIS 52 LARUS FUSCUS 108 SITTA EUROPEA 53 CHLDONIAS HYBRIDA 109 LANIUS COLLURIO 54 COLUMBA LIVIA 110 GARRULUS GLANDARIUS 55 COLUMBA PALUMBUS 111 CORVUS MONEDULA 56 COLUMBA OENAS 112 CORVUS FRUGILEGUS

9 Harta 1.: Teritorii de hrănire ale păsărilor răpitoare în interiorul şi în afara Parcului Naţional Munţii Măcinului partea Nordică

10 Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus "Milvus Csoport" Madártani és Természetvédelmi Egyesület Milvus Group Bird and Nature Protection Association office: str. Crinului 22, Tg.-Mureş, Romania Tel: , office@milvus.ro web: postal address: O.P. 3 C.P. 39, Tg.-Mureş, Romania Raport de activitate Evaluarea populaţiilor de păsări din Parcul Naţional Munţii Măcinului Perioada 30 martie-6 aprilie Scop: Evaluarea efectivelor speciilor cuibăritoare de pădure Teren şi metode Evaluarea de specii cuibăritoare de pădure s-a efectuat în partea înpădurită a Parcului Naţional Munţii Măcinului, incercându-se să se acopere toate tipurile majore de pădure. Vezi shp file ataşat. Ca metodă de lucru s-a ales metoda transectelor, cele 12 transectele fiind alese în mod randomizat din 77 de transecte în total. Fiecare transect cuprindea câte 5 puncte de observare la 300 de m îndepărtare unul de celălalt. Transectele erau orientate E-V sau V-E la 150 m de la marginea pădurii. Vezi shp file ataşat. Observatiile s-au făcut zilnic între orele 6 30 şi cond 8 30 în condiţii meteo favorabile (fără vânt şi precipitaţii). Fiecare transect era parcurs de 2 persoane. În fiecare punct s-au efectuat observaţii timp de 10 minute. În cursul observaţiilor sau notat atât speciile cântătoare cât şi cele observate vizual. La fiecare punct de observare s-a notat şi tipul vegetaţiei. Rezultate În cursul deplasării de teren am reuşi să adunăm date pe toate punctele de observaţie. S-au adunat date despre 15 specii de păsări cuibăritoare de pădure (Columba palumbus, Dendrocopos major, Dendrocopos medius, Picus canus, Erithacus rubecula, Turdus merula, Turdus phylomelos, Phyloscopus collybita, Parus major, Parus caeruleus, Sitta europea, Sturnus vulgaris, Fringilla coelebs, Carduelis chloris, Coccothraustes coccothraustes ), care îşi încep activitatea de cuibărire cel mai devreme (ocupă teritoriilor de cuibărire la sfârşitul lunii martie, începutul lui aprilie). La prima analiză a datelor se pare că habitatul mai ales procentajul copacilor bătrâni influenţează în mare parte componenta listei de specii, şi abundenţa unor specii, a căror biologie se conectează strâns de existenţa copacilor bătrâni (ciocănitori, piţigoi). Datele despre abundenţa speciilor cuibăritoare în păduri şi marimea populaţiilor acestora vor fi analizate statistic după efectuarea deplasării de teren din luna mai. Numărul persoanelor implicate: 4 Scop: Recensămâtul păsărilor răpitoare cuibăritoare pe stâncării Teren şi metode În cursul deplasărilor de teren am vizitat toate stâncăriile care pot oferi loc de cuibărit şoimului dunărean (Falco cherrug), şorecarului mare (Buteo rufinus) şi şerparului (Circaetus gallicus). Deoarece cele două specii din urmă îşi incep cuibărtiul mai târziu ca şoimul dunărean, recensământul lor va continua şi în luna mai urmând să ne întoarcem la cuiburile găsite în luna aprilie.

11 Locaţia cuiburilor a fost marcată pe GPS (vezi shp file ataşat) şi au fost adunate date privind starea cuiburilor, respectiv starea lor de ocupare. Pe lângă observaţiile despre locul de cuibărit ale acestor specii am adunat date despre locurile importante de hrănire din afara limitei Parcului. Rezultate Datorită observaţiilor de teren am reuşit să identificăm 3 perechi de şoim dunărean, 2 dintre ele cuibăresc în interiorul Parcului iar cel din urmă în vecinătatea imediată a parcului. De menţionat este că aceste 3 perechi sunt singurele perechi din România cuibăritoare cărora li se cunoaşte exact locaţia cuibului, deşi primăvara anului acesta membrii Grupul Milvus în colaborare cu Andrei Doroşencu (INCDDD) au efectuat un recensământ amplu în locurile unde ar fi posibil cuibărirea speciei. Pe lângă observaţiile legate de şoim dunărean am adunat date despre xx cuiburi de şorecar mare(vezi shp file ataşat). Recomandări şi sugestii Este recomandat păstrarea copacilor bătrâni în păduri, deoarece pădurile mai bătrâne adăpostetsc semnificativ mai multe specii de păsări cuibăritoare, biodiversitatea avifaunei aici fiind mult mai mare. Unele specii depind de existenţa scorburilor din copaci, de ex. bufniţe, ciocănitori, piţigoi etc. Şoimul dunărean este una din cele mai periclitate specii din ţara noastră, muţii Măcinului fiind singurul loc cert de cuibărire a speciei din România. Considerăm foarte important protejarea speciei. Cele mai importante măsuri de protecţie practice sunt: păstratrea în secret locaţia cuiburilor (pe panourile informative din interiorul parcului nu ar trebui să apară specia ca cuibăritoare), devierea deranjului uman ce poate consta în prezenţa turiştilor în apropierea cuiburilor, oprirea redeschiderii carierei din apropierea Greciului. Un pericol real este jefurirea cuiburilor, puii fiind vânduţi pentru şoimărit în afara ţării. Ar fi necesar controlarea periodică a zonei de către angajaţii de pază a parcului, şi în mai ales în timpul week-end-ului, când deranjul uman poate fi cea mai mare. Păşunile şi terenurile agricole mozaicate din vecinătatea Parcului Naţional asigură o sursă de hrană neânlăturată atât pentru păsările răpitoare diurne şi nocturne cuibăritoare în Parc cât şi celor care migrează în zonă. Popândăul (Citellus citellus), hârciogul (grivan) dobrogean (Mesocricetus newtoni) şi şobolanul cenuşiu (Rattus norvegicus) sunt unele din cele mai importante animale de hrană a mai multor specii de răpitoare rare precum şoimul dunărean (Falco cherrug), acvilă mică (Hieraetus pennatus) şerparul (Circaetus gallicus), şorecarul mare (Buteo rufinus), buha (Bubo bubo). Distrugerea acestor păşuni sau schimbarea radicală a activităţilor de agricultură ar putea cauza dispariţia din zonă ale acestor specii. Considerăm foarte importantă includerea acestor teritorii în interiorul Parcului Naţional sau obţinerea unui statut de protecţie. Numărul persoanelor implicate: Asistent: Komáromi István Coordonator: Pap Péter László

12 Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus "Milvus Csoport" Madártani és Természetvédelmi Egyesület Milvus Group Bird and Nature Protection Association office: str. Crinului 22, Tg.-Mureş, Romania Tel: , office@milvus.ro web: postal address: O.P. 3 C.P. 39, Tg.-Mureş, Romania Raport de activitate Evaluarea populaţiilor de păsări din Parcul Naţional Munţii Măcinului Perioada iunie 2007 Scop: Recensământul populalaţiilor de păsări răpitoare din PN Munţii Măcinului Teren şi metode Colectarea datelor despre speciile de păsări răpitoare din interiorul şi în afara PN Munţii Măcinului s-a efectuat folosind metoda observaţiilor sincron. Conform metodei s-au făcut observaţii din mai multe locuri simultan. Punctele de observaţie au fost alese în aşa fel, încât observatorul să aibă vizibilitate bună spre teritoriul recensat (vezi shp file ataşat), adică teritoriul parcului şi zonele deschise favorabile pentru procurarea hranei pentru specii de păsări răpitoare. Pentru a alege aceste puncte s-au luat în considerare caracteristicile reliefului pe baza hărţilor 1:50000 şi a imaginilor satelitare, respectiv pe baza cunoştinţelor preliminare adunate pe teren. Pe fiecare punct de observaţie timpul colectării datelor a fost minim 3 ore. Colectarea datelor s-a făcut între orele Datele adunate au fost introduse pe formulare standard iar mişcarea păsărilor răpitoare au fost desenate pe harţi tipărite. S-au notat numărul, sexul, vârsta tuturor speciilor de păsări răpitoare. Colectarile au fost efectuate doar în condiţii meteo favorabile Rezultate În cursul recensământutlui s-au adunat date din 16 puncte de observaţii (vezi shp. file ataşat) totalizând 46 ore de observaţii. Au fost observate 15 specii de păsări răpitoare diurne din care 13 cuibăresc în teritoriul parcului. Rezultetele preliminare arată că şorecarul mare (Buteo rufinus), şorecarul comun (Buteo buteo) şi viesparul (Pernis apivorus) sunt speciile cele mai abundente fiind observate în cel mai mare număr în majoritatea punctelor de observaţie (vezi tabelul de mai jos). Cele mai rar observate specii sunt uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), eretele de stuf (Circus aeruginosus), şoimul dunărean (Faco cherrug), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) şi codalbul (Haliaetus albicilla). Şoimul dunărean, specie periclitată pe plan global conform categorizării IUCN este prezentă în zonăca specie cuibăritoare. 3 perechi au început cuibăritul în primăvara anului

13 2007. Conform observaţiilor nici una dintre aceste perechi nu a cuibărit cu succes, nefiind observat nici o pasăre juvenilă în cuiburi sau în apropierea acestora. Motivele cuibăritului fără succes sunt probabil deranjul uman prea mare, şi la una dintre perechi semnele arată că cuibul probabil a fost jefuit. Observaţiile arată că majoritatea păsărilor răpitoare vânează în terenurile deschise din vecinătatea parcului, cele mai frecventate fiind păşunile. Date despre mărimea populaţiilor cuibăritoare vom obţine după compararea tuturor datelor adunate pe teren în anul acesta, care vor fi incluse într-un raport final al recensământului. Puncte de TOTAL observatie/specii Exemplare Accipiter brevipes Accipiter gentilis 2 2 Accipiter nisus 1 1 Aquila pomarina Buteo b. vulpinus 1 1 Buteo buteo Buteo rufinus Circaetus gallicus Circus aeruginosus Falco cherrug Falco subbuteo Falco tinnunculus Haliaetus albicilla 1 1 Hieraetus pennatus Pernis apivorus Numărul persoanelor implicate: Asistent: Komáromi István Coordonator: Pap Péter László

14 Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus "Milvus Csoport" Madártani és Természetvédelmi Egyesület Milvus Group Bird and Nature Protection Association office: str. Crinului 22, Tg.-Mureş, Romania Tel: , office@milvus.ro web: postal address: O.P. 3 C.P. 39, Tg.-Mureş, Romania Raport de activitate Evaluarea populaţiilor de păsări din Parcul Naţional Munţii Măcinului 1. Scop: Recensămâtul păsărilor cântătoare cuibăritoare pe pajişti Perioada 5-12 mai 2007 Teren şi metode În cursul ieşirilor de teren am efectuat recensământ pe 5 grupuri de pajişti din punct de vedere a avifaunei: pajişti umede, zonele stepice de pe munţi cu sau fără stâncării, stepele de la poalele munţilor respectiv pajiştile secundare de vârstă mică (pârloage). Pajişti umede se găsesc în Valea Taiţa. Stepe cu stâncării se găsesc pe Culmea Pricopan şi la Greci. Stepe de deal cu pietre, dar fără stâncării se găsesc pe Culmea Pricopan, la Greci, la Cerna, Culmea Priopcea, la Mircea Vodă şi la Balabancea. Stepe de şes se găsesc la Măcin (lângă Culme Pricopan), la Greci şi la Cerna. O arie extinsă de pârloage, folosit momentan pentru păşunat este localizat la nord de Îmbulzita. Pentru recensământul de păsări cântătoare am ales şase transecte: pajiştea la nord de Îmbulzita, stepa de la poalele Culmii Pricopan, stepa de la Greci (păşunea de la poalele munţilor), o zonă la nord-est de Cerna (Priopcea şi păşunile la est), o zonă la sudest de Cerna şi două păşuni mai mici la Balabancea. În fiecare zonă am considerat toate transectele cu 500 m între ele, care trec longitudinal peste zona respectivă. Dintre transecte am ales în mod randomificat una pentru fiecare zonă. Lungimea totală a transectelor a fost: km. Recensământul a fost completat între. Observaţiile au fost făcute între 6:00-9:00 în condiţii meteorologice favorabile (nu au fost făcute observaţii în vânt şi ploaie). Hărţile vor fi incluse în raportul final. Rezultate Lista speciilor şi numărul exemplarelor observate pe fiecare transect vor fi incluse în raportul final. Speciile, din care am reuşit să observăm destule exemplare, ca să fie posibil analiza datelor, sunt următoarele: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de câmp (Anthus campestris), pietrarul răsăritean, pietrarul sur (Oenanthe oenanthe), sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) şi presura sură (Miliaria calandra). În cazul ciocîrliei de câmp am obţinut estimări pentru transectul nr. 1 (pârloage) şi restul transectelor, care au fost destul de similare.în cazul pietrarului răsăritean am

15 obţinut densităţi pentru transectul 1, unde nu am detectat nici o pereche, şi restul transectelor, pentru transectele 2 şi 3, care erau habitatul cu cea mai mare densitate şi pentru transectele 4,5 şi 6, care conţineau atât habitat optim cât şi habitate nefolosite de specie. În sfârşit în cazul pietrarului sur am obţinut estimare pentru transectele 4,5 şi 6, care conţineau atât habitate optime cât şi habitate nefolosite de specie şi pe care am detectat 87% din totalul exemplarelor detectate. Numărul persoanelor implicate: 4 2. Scop: Identificarea celor mai importante zone pentru pasărea ogorului Perioada 7-11 mai 2007, 22 mai, 18 iunie Teren şi metode Pentru a identifica cele mai importante zone pentru pasărea ogorului am făcut observaţii la următoarele locaţii: stepa de la poalele Culmii Pricopan, stepa de la Greci (păşunea de la poalele munţilor), o zonă la nord-est de Cerna (Priopcea şi păşunile la est), o zonă la sud-est de Cerna, stepa la vest de drumul principal Măcin-Cerna (Dealul Bujorului) şi două păşuni mai mici la Balabancea. Observaţiile au fost efectuate între 7-11 mai 2007 şi au fost repetate la datele de 22 mai şi 18 iunie la păşunea de la Greci, între orele 20:30 şi 00:00. Metoda folosită a fost parcurgerea unei traseu cu maşina cu opriri la fiecare 500 m. În fiecare punct am petrecut 12 minute: în primele două minute am ascultat, dacă se aude ceva, apoi am derulat vocea păsării ogorului de pe un casetofon timp de cinci minute şi în final a urmat o altă perioadă de cinci minute în care am ascultat eventualele răspunsuri la vocea derulată. Deoarece au fost diferenţe considerabile între observaţiile din mai şi iunie în cea ce priveşte numărul exemplarelor observate în aceeaşi locaţie, nu am putut calcula o densitate pentru această specie. Rezultate Dintre zonele cercetate pentru pasărea ogorului nu am detectat nici o pereche la fâşia de stepă de la poalele culmii Pricopan şi la păşunile de lângă Balabancea. În celălalte patru zone am avut mai multe perechi, care au răspuns la vocea derulată. În prima etapă am detectat 3 perechi la Greci, 3 perechi la nord-est de Cerna, 1 pereche la sud-est de Cerna şi 2 perechi pe Dealul Bujorului. Trebuie să accentuăm însă că sigur nu am detectat toate perechile din zonele respective. În doua etapă, pe păşunea de la Greci au fost observate 8 păsări, iar în a treia 9. La cariera Greci la data de 18 iunie erau 2 perechi. Astfel putem estima numărul perechilor cuibăritoare de pe păşunea de la Greci la 7-9 perechi. Hărţile vor fi incluse în raportul final. Numărul persoanelor implicate: Asistent: Komáromi István, Kovács István Coordonator: Pap Péter László

16 Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus "Milvus Csoport" Madártani és Természetvédelmi Egyesület Milvus Group Bird and Nature Protection Association office: str. Crinului 22, Tg.-Mureş, Romania Tel: , office@milvus.ro web: postal address: O.P. 3 C.P. 39, Tg.-Mureş, Romania Evaluarea populaţiilor de păsări din Parcul Naţional Munţii Măcinului Raport final Studiul păsărilor din Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost planificat şi efectuat în aşa fel încât să cuprindă nu numai perioada de cuibărire a păsărilor, ci şi perioada de migraţie. Au fost adunate date despre păsările cuibăritoare din interirorul parcului, şi în acceaşi timp au fost studiate şi speciile care cuibăresc în imediata vecinătate a parcului. În cursul studiilor efectuarte pe teren am încercat acoperim fiecare tip de habitat important pentru păsări (terenuri împădurite şi deschise). 1. Evaluarea efectivelor migratoare de Pelecanidae, Phalacrocoridae, Ciconiiformes, Anseriformes, Accipitriformes, Gruiformes, Laridae, Columbidae, Apodiadae, Meropidae, Hirundinidae şi Corvidae din Culmea Pricopanului Perioada: 12 August 23 Octombrie Teren şi metode: Punctul de observare se localizează la 28 11' longitudine estica si 45 15' latitudine nordică, la o altitudine de 344m pe vârful Râiosa, culmea Pricopanului. Observaţiile au început în 12 august şi au durat până la 23 octombrie 2006 acoperind tot sezonul de migraţie a păsărilor răpitoare. Observaţiile directe au fost făcute cu binocluri de 10x50 şi lunete de 30x60, zilnic între orele 9 şi 19. Datele meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia) şi de migraţie (specia(forsman, 1999), numărul de exemplare, vârsta, sexul direcţia, altitudinea şi intensitatea zborului, distanţa de la locul de observaţie) au fost notate pe formulare standard (SEO, 1999) folosite şi în alte locuri unde se studiază migraţia (Gibraltar, Hawk Mountain). Pe tot parcursul taberei s-au efectuat şi observaţii faunistice pe culmea Pricopanului, respectiv Lacul Sărat şi Slatina din apropierea Parcului. Rezultate Pe timpul studiului au fost observate de păsări răpitoare aparţinând la 27 de specii (tabel 1.). Din cele 24 de specii non-răpitoare studiate de berze albe (Ciconia ciconia) şi 476 exemlare de berze negre (Ciconia nigra) au migrat peste punctul de observare (tabel 2.). Numărul participanţilor: 51 (România, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Marea Britanie, Franţa)

17 Numele speciilor Aug Sep Total Aug Aug 3-Sep Sep Sep Sep 01 Oct Oct Oct Oct Pernis apivorus Viespar Pandion haliaetus - Uligan pescar Milvus migrans - Gaie neagră Circaetus gallicus - Şerpar Haliaetus albicilla - Codalb Accipiter gentilis - Uliu porumbar Accipiter nisus - Uliu păsărar Accipiter brevipes - Uliu cu picioare scurte Circus aeruginosus - Erete de stuf Circus cyaneus - Erete vânăt Circus macrouros Erete alb Circus pygargus - Erete sur Circus pyg/mac Circus sp Buteo buteo - Şorecar comun B. b. vulpinus - Şorecar comun ssp. Estică Buteo rufinus - Şorecar mare Buteo lagopus - Şorecar încălţat Buteo sp Aquila pomarina - Acilă ţipătoare mică Aquila clanga - Acvilă ţipătoare mare Aquila pom/cla Aquila nipalensis - Acvilă de stepă Aquila nip/pom Aquila heliaca - Acvilă de câmp Aquila chrysaetos - Acvilă de munte Aquila sp Hieraetus pennatus - Acvilă mică Falco tinnunculus - Vânturel roşul Falco vespertinus - Vânturel de seară Falco subbuteo - Şoimul rândunelelor Falco columbarius Şoim de iarnă Falco cherrug - Şoim dunărean Falco peregrinus - Şoim călător Rapaces sp - specii de răpitoare neidentificate Total Tabel 1: Efective migratoare de păsări răpitoare diurne observate pe culmea Pricopanului în toamna anului 2006 Numele speciilor Aug Aug 28 Aug- 3 Sep 4-10 Sep Sep Sep 25 Sep- 1 Oct 2-8 Oct 9-15 Oct Oct Total Pelecanus onocrotalus-pelican

18 comun Pelecanus crispus-pelican Creţ 2 2 Phalacrocorax carbo-cormoran mare Phalacrocorax pygmaeus- Cormoran mic 6 6 Ardea cinerea-stârc cenuşiu Nycticorax nycticorax-stârc de noapte Egretta garzetta-egretă mică Egretta alba-egretă mare Ciconia ciconia-barză albă Ciconia nigra-barză neagră Grus grus-cocor Cygnus olor-lebădă de vară Anser anser-gâscă de vară Anser albifrons-gârliţă mare Anas querquedula-raţă cârâitoare Mergus merganser-ferestraş mare 1 1 Larus ridibundus-pescăruş râzător Larus cacchinans/michaelis Larus fuscus-pescăruş negricios Larus sp 5 5 Charadrius morinellus-prundăraş de munte 1 1 Tringa erythropus-fluierar negru 4 4 Philomachus pugnax-bătăuş Columba oenas-porumbel de scorbură Columba palumbus-porumbel gulerat TOTAL Tabel 2: Efective migratoare de Pelecanidae, Phalacrocoridae, Ciconiiformes, Anseriformes, Gruiformes, Laridae şi Columbidae observate pe culmea pricopanului în toamna anului 2006 Discuţia rezultatelor Rezultatele observaţiilor asupra migraţiei efectuate în 2006 şi a anilor anteriori (2002, 2003, 2004, 2005) subliniează faptul că Munţii Măcinului sunt situaţi pe o rută importantă de migraţie, Via Pontica (ruta de migraţie, care ocoleşte Marea Neagră pe malul de V). După cunoştinţa noastră este singurul loc din ţară unde se poate observa anual în număr mare migraţia păsărilor cu zbor planat, cca de păsări răpitoare, şi mai mult de de berze. Numărul speciilor de păsări răpitoare migratoare este foarte ridicată, nu este cunoscut nici un punct de observare a migraţiei din Europa, unde se pot observa 29 de specii de păsări răpitoare(zalles & Bildstein, 2000). Munţii Măcinului sunt importanţi pentru migraţia păsărilor cu zbor planat, deoarece dealurile de la poalele munţilor oferă condiţii favorabile pentru formarea curenţilor de aer ascendenţi în zilele însorite iar culmile abrupte ale Pricopanului deviază vântul (în special vântul dinspre NE

19 si NV) creând curenti de aer verticali pe care păsările le utilizează pentru menţinerea altitudinii de zbor. Plasarea eolienelor la poalele Măcinului reprezintă un real şi important pericol pentru păsările migratoare (în special păsări de talie mare). Fapt cunoscut este, că speciile de păsări, care migrează în stoluri şi folosesc zborul planat se lovesc în număr mare de rotoarele eolienelor. Aceste amplasamente pot provoca daune serioase dacă se află în zone pe unde trec rute de migraţie. Eolienele pot avea un efect negativ semnificativ asupra păsărilor răpitoare migratoare şi asupra berzelor, acestea Terenurile agricole şi păşunile oferă posibilitaţi de hrănire pentru răpitoarele aflate în migraţie, iar pădurile din parc sunt folosite ca loc de înnoptare. În pădurile aflate pe versanţii culmii Pricopanului migrează anual zeci de mii de Passeriforme. Aceştia folosesc pădurile pentru a se odihni şi îşi procură hrana, care oferă energia necesară pentru drumul lung străbătut de-alungul migraţiei. Multe specii de baltă care traversează Munţii Măcinului se odihnesc şi se hrănesc pe Lacurile Sărata şi Slatina. 2. Cartarea teritoriilor de hrănire a păsărilor răpitoare diurne clocitoare în teritoriul PN, Culmea Pricopanului Teren şi metode Cartarea teritoriilor de hrănire după sezonul de cuibărit a păsărilor răpitoare diurne din Culmea Pricopanului s-au făcut din două puncte de observare fixe, situate pe vârful Râioasa respectiv Sulucu Mare. Pentru colectarea datelor s-au folosit binocluri de 10x50 şi lunete de 30x60 şi s-au întocmit formulare standard şi au fost marcate zonele importante pe hărţi 1:50.000, după care acestea vor fi trasate pe hărţi digitale folosind software GIS. Observaţiile au fost făcute zilnic între orele Rezultate Ca urmare a studiului am delimitat mai multe arii importante de hrănire. Toate zonele neînpădurite din teritoriul PN sunt frecventate de către păsări răpitoare în căutare de hrană, dar şi unele teritorii din afara limitei Parcului sunt importante pentru procurarea hranei (vezi habitate hranire, shp file atasat). Limitele Parcului nu funcţionează ca barieră, păsările răptoare folosesc în egală măsură teritoriile de hrănirte din interiorul Parcului ca şi în afara limitei acesteia. Numărul participanţilor: 4 Discuţia rezultatelor Păsările răpitoare cuibăritoare în PN procură în mare parte din habitatele deschise din împrejurimea parcului bogate în animale de hrană: rodenţi, reptile şi insecte. Unul din cele mai importante teritorii de hrănire pentru şerpar (Circaetus gallicus), şorecar mare (Buteo rufinus), uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes) şi vânturel roşu (Falco tinnunculus) este culmea Pricopanului, singura zonă neîmpădurită din parc. Acestă arie este însă mult prea mică pentru a oferi destulă hrană pentru toate perechile de păsări răpitoare cuibăritoare în parc. Foarte importante sunt terenurile deshise care se află între drumul Măcin, Cerna, Mircea Vodă, Horia şi partea de V şi SV a parcului. Dintre aceste terenuri, cele mai importante sunt păşunile, care au populaţii importante de popândău (Citellus citellus).

20 Popândăul este principala hrană a şoimului dunărean (Falco cherrug), cea mai periclitată specie de pasăre din cele cuibăritoare în parc. Popândăul este de asemenea importantă sursă de hrană pentru acvila pitică (Hieraetus pennatus) şi şorecarul mare. Ar fi indicat să se facă monitorizarea populaţiei de popândău. În partea nordică a parcului importante locuri de hrănire sunt păşunile, care se află între drumul Măcin-Luncaviţa şi parc. Aici îşi procură hrana perechile de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), şerpar, acvila pitică şi şorecarul mare. Au fost observate de repetare rânduri păsări răpitoare procurându-şi hrana la NV de Măcin, iar în alt loc la V de Cerna. 3. Recensământul păsărilor cântătoare şi a ciocănitorilor din păduri: Cea mai mare parte a Parcului Naţional Munţii Măcinului este acoperit de păduri. Astfel în cadrul acestui proiect ne-am propus trei obiective pentru identificarea păsărilor cuibăritoare în păduri: 1. identificarea speciilor de păsări cuibăritoare 2. recensarea unor specii de ciocănitori respectiv păsări cântătoare, abundenţa cărora permite obţinerea unei estimări într-un timp relativ scurt În acest capitol vom descrie metodele folosite, rezultatele şi discuţia obiectivului nr. 2. Totodată vom menţiona şi speciile importante din punctul de vedere a conservării, accentuând ameninţările. Lista totală a speciilor se găseşte în Anexa 1. Acest capitol nu include păsările răpitoare. Perioada: 30. martie 6. aprilie 2007 Teren şi metode Recensământul a fost efectuat între 30. martie 6. aprilie Această perioadă a fost aleasă, pentru că majoritatea păsărilor cântătoare de pădure residente, parţial migratoare sau migratoare de distanţă scurtă respectiv a ciocănitorilor încep cuibăritul în această perioadă, şi detectarea respectiv identificarea lor este cel mai uşor în aceată perioadă. Astfel însă nu am obţinut date despre câteva specii, care se întorc de la teritoriile de iernare mai târziu (de ex. silvia cu cap negru, muscarii, pitulicele sfârâitore, frunzăriţa galbenă). Observaţiile au fost efectuate de la 60 de puncte. Metoda alegerii punctelor a fost următorul: am considerat toate transectele cu direcţie est-vest, cu 500 m distanţă între ei, care trec peste pădure. Am marcat punctele de la marginea pădurii a transectelor, în total 78. Am ales randomificat câte şase puncte de la marginea estică respectiv vestică a pădurii. Am completat câte 5 puncte de pe fiecare transect ales. Primul punct era la o distanţă de 150 m de la marginea pădurii, iar distanţa dintre două puncte vecine era de 300 m. Observaţiile au fost efectuate dimineaţa între 7:00-8:30, activitatea păsărilor scăzând mult după ora 9:00, care ar conduce la subestimărea densităţii. Observaţiile au fost efectuate numai în condiţii meteorologice favorabile. Pe fiecare punct de observaţie am petrecut 10 minute. Despre fiecare exemplar observat a fost notat specia, genul, dacă a fost văzut sau auzit, şi a fost încadrat într-o categorie de distanţă de la obsrevator. Am folosit 8 categorii de distanţă: 0-10 m, m, m, m, m, m, m şi m. Toate observaţiile au fost efectuate de acelaşi două grupuri de câte două persoane.

21 Pe fiecare punct am notat timpul începerii observaţiilor. Am făcut şi o caracterizare a pădurii, notând dacă este vorba despre o pădure tânără (<30 ani), de vârstă mijlocie (30-70 ani) sau bătrână (>70 ani). Pădurile scunde de silvostepă au fost incluse în categoria de păduri tinere, încât aspectul lor din punctul de vedere a păsărilor se asemăna cel mai mult cu aceştia. Toate punctele au fost încadrate în unul dintre următoarele categorii: 1-pădure tânără, 2- pădure tânără şi de vârstă mijlocie, 3- pădure de vârstă mijlocie, 4- pădure tânără şi bătrână, 5- pădure de vârstă mijlocie şi bătrână, 6- pădure bătrână. Specia F p Ciocănitori (Picidae) 3,59 <0,04 Măcălandru (Erithacus rubecula) 1,09 0,34 Mierlă (Turdus merula) 1,77 0,17 Sturz cântător (Turdus philomelos) 1,65 0,2 Pitulice mică (Phylloscopus collybita) 1,69 0,19 Piţigoi mare (Parus major) 0,41 0,66 Piţigoi albastru (Parus caeruleus) 0,006 0,99 Ţiclean (Sitta europaea) 9,67 <0,0003 Gaiţă (Garrulus glandarius) 1,27 0,28 Graur (Sturnus vulgaris) 7,88 <0,001 Cinteză (Fringilla coelebs) 0,77 0,46 Florinte (Carduelis chloris) 2,00 0,14 Botgros (Coccothraustes coccothraustes) 0,46 0,63 Presură galbenă (Emberiza citrinella) 0,23 0,79 Tabel 3: Diferenţa în numărul exemplarelor speciilor observate între pădurile cu vârstă diferită. Datele au fost analizate cu ANOVA, resultatele significante sunt scrise cu caractere cursive La prelucrarea datelor un punct de observaţie a fost eliminat datorită vântului puternic. Astfel am folosit datele de la 59 de puncte. Există posibilitatea, ca activitatea unor specii să se schimbe în timpul celor 90 de minute în care au fost completate observaţiile în fiecare dimineaţă. Astfel ar trebui să existe diferenţe între cele cinci puncte completate. În cazul fiecărei specii am analizat dacă este necesar excluderea unor puncte cu testul ANOVA. Aceeaşi test a fost folosit şi pentru detectarea diferenţelor dintre punctele cu păduri de vârstă diferită. În această analiză am grupat şi mai mult punctele, încât anumite vârste de păduri au fost prea puţin reprezentate: 1; 2 şi 3; respectiv 4, 5 şi 6. Pentru toate analizele statistice am folosit programul Statistica 7.0.

22 Specia F p Ciocănitoare pestriţă mare/de stejar (Dendrocopos major/medius) 0,33 0,85 Măcălandru (Erithacus rubecula) 1,04 0,39 Mierlă (Turdus merula) 1,43 0,23 Sturz cântător (Turdus philomelos) 0,25 0,9 Pitulice mică (Phylloscopus collybita) 1,19 0,32 Piţigoi mare (Parus major) 0,59 0,66 Ţiclean (Sitta europaea) 0,79 0,53 Cinteză (Fringilla coelebs) 1,94 0,11 Tabel 4: Diferenţa în numărul exemplarelor speciilor observate între cele cinci puncte de observaţie de pe fiecare transect. Datele au fost analizate cu ANOVA. La estimările efectivelor am folosit metoda distance sampling (pentru descrierea metodei vezi Buckland et al., 1993). În analize am inclus toţi masculii, toate exemplarele, care au fost singurele observate pe punctul respectiv şi jumătate din exemplarele ai căror gen nu a fost stabilit. Pentru prelucrarea datelor am folosit programul Distance 5.0. Rezultate: Lista speciilor respectiv numărul exemplarelor observate pe fiecare punct de observaţie se găseşte în Anexa 2. Rezultatele analizei diferenţelor dintre pădurile cu vârste diferite sunt sumarizate în Tabelul 3. Diferenţe semnificative au fost detectate în cazul ţicleanului (Sitta europaea), graurului (Sturnus vulgaris) şi a ciocănitorilor, toate cele trei arătând o preferinţă faţă de pădurile bătrâne (în cazul ţicleanului vezi Diagrama 1) În grupul ciocănitori toate cele 7 specii observate de pe puncte au fost incluse în analiză.

23 Diferenţa în numărul de ţicleni (Sitta europaea) observate între pădurile cu vârste diferite F(2, 56)=9,6785, p=0, ,6 1,4 1,2 1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0,0-0,2 Liniile verticale arată 95% din intervalul de confidenţă Media num -0, Categoria de vârstă a pădurii Diagramă 1: Diferenţa în numărul de ţicleni (Sitta europaea) observate între pădurile cu vârstă diferite. Datele au fost analizate cu ANOVA. Categoriile de vârstă a pădurilor: 1-pădure tânără, 2- conţine pădure de vârstă medie, 3-conţine pădure bătrână În ceea ce priveşte cele 5 puncte completat în timp diferit în interiorul celor 90 de minute nu am detectat diferenţe în cazul niciunui specii. Astfel datele din toate cele cinci puncte au fost incluse în analize la fiecare specie (Tabelul 4). Speciile cu destule exemplare observate, pentru a fi posibilă analiza datelor, sunt: ciocănitoarea pestriţă mare/de stejar (Dendrocopos major/medius), măcăleandrul (Erithacus rubecula), mirela (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), pitulicele mică (Phylloscopus collybita), piţigoiul mare (Parus major), ţicleanul (Sitta europaea) şi cinteza (Fringilla coelebs). Observaţiile pentru graur (Sturnus vulgaris) şi botgros (Coccothraustes coccothraustes) au fost iarăşi destul de numeroase, aceste două specii însă nu au fost incluse în analize datorită numărului mare de exemplare neteritoriale.

24 Specia Estimare (pe km 2 ) Standard error 95% Limita 95% Limita Estimare (asumând că inferioară a superioară a toate exemplarele au intervalului de intervalului de fost detectate la dist. confidenţă confidenţă <100m) Piţigoi mare (Parus major) 48,11 9,8 32,27 71,73 35,55 Cinteză (Fringilla coelebs) 145,77 20,68 110,33 192,6 110 Măcălandru (Erithacus rubecula) 43,09 6,45 32,09 57,86 43,88 Mierlă (Turdus merula) 33,72 6,02 23,72 47,92 36 Pitulice mică (Phylloscopus collybita) 34,97 6,12 24,76 49,38 37,77 Ţiclean (Sitta europaea) 7,89 2,25 4,52 13,78 13,33 Sturz cântător (Turdus philomelos) 21,65 3,93 15,16 30,91 37,77 Ciocănitoare pestriţă mare/de stejar 7,51 (Dendrocopos major/medius) 1,68 4,84 11,64 18,88 Tabel 5: Estimările densităţilor cuibăritoare a unor specii de pădure din Munţii Măcinului. La toate speciile, în afară de ciocănitori, estimările se referă la densitatea masculilor. În cazul ciocănitorilor se referă la densitatea exemplarelor. În cazul speciilor marcate cu caractere groase densităţile au fost serios subestimate. Rezultatele estimărilor sunt sumarizate în Tabelul 5. Metoda are la bază condiţia, ca la punctul de observaţie (0 m distanţă de la observator) toate exemplarele sunt detectate. Deşi am depus un efort considerabil pentru îndeplinirea acestei condiţii, şansa ca să nu observăm toate exemplarele la această distanţă este destul de mare, iar acesta conduce la subestimări. Pentru a detecta această posibilă eroare, am calculat densitatea fiecărei specii, presupunând că în cercul cu raza de 100 m am detectat toate exemplarele (vezi ultima coloană din Tabelul 5.). Densitatea reală trebuie să fie întotdeauna mai mare, sau cel mult egal cu această estimare. Comparând cu estimarea pe baza metodei alese, se vede, că în cazul a trei specii (Sitta europaea, Turdus philomelos, Dendrocopos major/medius) datele sunt total eronate şi nu pot fi folosite. În cazul altor trei specii (Turdus merula, Erithacus rubecula, Phylloscopus collybita) estimările calculate iarăşi par a fi subestimări, încât limita inferioară a intervalului de confidenţă este mult mai mică decât acest număr. Discuţia rezultatelor: Cele mai importante specii cuibăritoare (în afara păsărilor răpitoare) identificate în pădurile din Parcul Naţional Munţii Măcinului au fost: ghionoaiele sur (Picus canus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos) respectiv muscarul mic (Ficedula parva), al cărui cuibărit însă nu este sigur. Toate cele cinci specii sunt incluse în Anexa 1 a Directivei de Păsări. Dintre aceştia două specii au populaţii semnificative în parc: ciocănitoarea de stejar cuibăreşte într-o densitate foarte mare respectiv ciocănitoarea cu spate alb are o populaţie izolată în Valea Fagilor. Toate cele cinci specii necesită lemn mort, în picioare pentru cuibărit, deoarece îşi construiesc cuibul în scorburi. Astfel de condiţii se întâlnesc în păduri bătrâne, iar necurăţarea pădurilor de lemn mort este iarăşi benefică. Şi rezultatele obţinute în acest