model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare i integrált vállalkozás-fejlesztési modell három fejlesztési régió kisvárosaiban kutatásjelentés i.
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Raport de cercetare I Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Integrált vállalkozás-fejlesztési modell három fejlesztési régió kisvárosaiban Kutatásjelentés I. Potenciális vállalkozók lehetőségek és nehézségek CCRIT EVK Cluj-Napoca Kolozsvár 2011
impresszum
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Rezultatele anchetei pe populaţie şi ale interviurilor focus-grup realizate cu potenţiali antreprenori
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Cuprins 1. Introducere / 7 1.1. Despre proiectul de dezvoltare antreprenorială / 7 1.2. Despre programul de cercetare / 7 1.3. Despre raport / 8 1.4. Planul de conţinut şi metodologia cercetării / 10 1.4.1. Ancheta pe populaţie despre potenţialul antreprenorial / 10 1.4.2. Interviuri focus-grup cu potenţialii antreprenori / 10 2. Analiza socio-demografică a potenţialului antreprenorial şi motivaţiile de a deveni antreprenor în oraşele din cele trei regiuni de dezvoltare / 12 2. 1. Preferinţe în ocupare. Înclinaţia spre antreprenoriat / 12 2.1.1. Determinanţii sociali ai preferinţelor de ocupare şi ai înclinaţiei spre antreprenoriat / 13 2.1.2. Motivaţiile preferinţelor ocupaţionale şi ale înclinaţiei spre antreprenoriat rezultatele anchetei pe populaţie / 14 2.1.3. Motivaţiile preferinţelor ocupaţionale şi ale înclinaţiei spre antreprenoriat rezultatele interviurilor focus-grup / 16 2. 2. Intenţia de deveni antreprenor / 18 2.2.1. Descrierea socio-demografică a potenţialilor antreprenori / 18 2.2.2. Tipurile de potenţiali antreprenori rezultate în baza interviurilor de tip focus-grup / 21 2.2.3. Motivaţiile intenţiei de a demara o afacere / 23 2.2.4. Planurile celor care doresc să pornească o afacere proprie, obstacolele demarării unei afaceri / 27 2.2.5. Obstacolele înfiinţării unei afaceri proprii ce spun foştii antreprenori? / 30 2.2.6. Obstacolele înfiinţării unei afaceri proprii ce spun cei care nu doresc să pornească o afacere? / 30 2.2.7. Motivaţii posibile de stimulare a antreprenoriatului în rândul celor care nu doresc să demareze o afacere / 33 3. Condiţiile sociale ale potenţialului antreprenorial / 35 3.1. Efectele mediului microsocial şi instituţional asupra potenţialului antreprenorial / 35 3.2. Mediul cultural. Atitudini faţă de antreprenori şi antreprenoriat / 39 3.2.1. Încrederea generală / 39 3.2.2. Modele de gestionare a banilor / 40 3.2.3. Condiţiile succesului antreprenorial / 40 3.2.4. Atitudini faţă de antreprenori / 41 3.3. Trăsăturile de caracter asociate cu intenţia antreprenorială / 42 4. Necesităţile de formare şi servicii profesionale în domeniul antreprenoriatului / 45 4.1. Cererea faţă de cursurile de formare antreprenorială şi de servicii profesionale pe baza rezultatelor de anchetă / 45 4.2. Cererea de cursuri de formare antreprenorială şi de servicii profesionale pe baza interviurilor focus-grup / 51 5. Concluzii / 52 6
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I 1. Introducere 1.1. Despre proiectul de dezvoltare antreprenorială Iniţiativa Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni este un proiect strategic de dezvoltare a resurselor umane, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, care se implementează pe parcursul unei perioade de doi ani (Nr. contract de finanţare POSDRU/92/3.1/S/50583). Partenerul principal al proiectului este Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor din România, parteneri: Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Fundaţia LAM, Asociaţia de Afaceri Ungare în România şi Türr István Képző şi Kutató Intézet din Békéscsaba, Ungaria. Proiectul vizează dezvoltarea spiritului antreprenorial şi creşterea abilităţilor antreprenoriale ale persoanelor din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Centru si Vest. Ideea principală care a stat la baza dezvoltării proiectului a fost aceea de a încuraja, prin multiple instrumente, antreprenoriatul şi ocuparea forţei de muncă în centrele urbane din regiunile vizate, prin crearea de noi întreprinderi, precum şi prin consolidarea întreprinderilor deja existente. În vederea realizării acestui obiectiv, partenerii s-au gândit la implementarea unei soluţii complexe, compuse din acţiuni interdependente, complementare, numită de către noi model integrat de dezvoltare antreprenorială. Atenţia noastră se concentrează nu doar asupra importanţei creării de noi afaceri, ci şi asupra sprijinirii acelor antreprenori, care au lansat şi au deja o afacere funcţională, o activitate independentă, dar care necesită formare profesională şi/sau sprijin din partea unor profesionişti în domeniul dezvoltării antreprenoriale pentru a deveni din ce în ce mai competitivi. Potrivit acestor obiective, în cadrul proiectului se desfăşoară: 1. un program de formare profesională antreprenorială menit să satisfacă principalele cerinţe de pregătire antreprenorială, 2. un program de consiliere antreprenorială menit să satisfacă nevoile de servicii antreprenoriale specifice regiunilor şi oraşelor cuprinse în proiect 1.2. Despre programul de cercetare Pentru fundamentarea şi supervizarea profesională a ofertei privind programul de formare profesională şi consiliere antreprenorială, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice realizează o amplă cercetare socio-economică. Cercetarea se desfăşoară în micile oraşe din regiunile de dezvoltare Vest, Nord-Vest şi Centru şi cuprinde următoarele faze: Activitatea 1.1. Cercetare şi analiză privind diferenţele regionale ale densităţii întreprinderilor mici şi mijlocii În această fază a cercetării am utilizat metoda analizei secundare a datelor statistice privind întreprinderile mici şi mijlocii din regiune, obiectivele principale fiind: Elaborarea unei hărţi privind densitatea întreprinderilor mici şi mijlocii cu scopul identificării micilor oraşe defavorizate, care necesită intervenţie accentuată în vederea promovării spiritului antreprenorial. Realizarea unui studiul comparativ privind diferenţele regionale ale densităţii IMM-urilor cu scopul de a identifica cele trei oraşe mici care găzduiesc centrele regionale create şi care funcţionează în cadrul proiectului. CCRIT 2011 Activitatea 1.2. Analiza culturii şi a motivaţiilor antreprenoriale în oraşele din regiunile vizate În această fază a cercetării am efectuat o anchetă pe 3000 de persoane, un număr reprezentativ pe populaţia adultă din oraşele mici ale regiunilor vizate. Obiectivele anchetei au fost: 7
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni descrierea precisă a necesităţilor de formare profesională şi de sprijin în domeniul antreprenorialului; analiza backgroundului socio-demografic al diferenţelor regionale privind intenţia antreprenorială; identificarea grupurilor de potenţiali antreprenori; descrierea problemelor legate de înfiinţarea afacerilor; explicarea diferenţelor privind cultura antreprenorială în regiune. Activitatea 1.4. Analiza necesităţilor de formare profesională şi de sprijin a antreprenorilor şi a potenţialilor antreprenori cu ajutorul interviurilor de tip focus-grup În această fază a cercetării am realizat 13 interviuri de tip focus grup cu antreprenori şi potenţiali antreprenori în oraşele mici din cele trei regiuni. Obiectivul acestor interviuri a fost nuanţarea rezultatelor obţinute prin ancheta pe populaţie (activitatea 1.2.) şi pe întreprinzători (activitatea 1.5.) şi de a oferi o bază profesională fiabilă pentru dezvoltarea pachetelor de servicii şi de formare profesională antreprenorială în aşa fel încât acestea să corespundă cu necesităţile specifice şi reale ale grupului ţintă. Activitatea 1.5. Anchetă despre activitatea antreprenorială şi necesităţile de formare profesională în rândul antreprenorilor În această fază a cercetării am realizat o anchetă bazată pe chestionare aplicate unui număr de 1000 de antreprenori şi manageri de firmă, populaţia de bază a eşantionului fiind întreprinderile mici şi mijlocii din oraşele mici din regiunile Nord-Vest, Vest şi Centru. Obiectivele anchetei au fost: descrierea necesităţilor de formare profesională şi de servicii ale antreprenorilor şi managerilor; analiza backgroundului socio-demografic al antreprenorilor; descrierea detaliată a parametrilor economici ai sectorului IMM; identificarea principalelor motivaţii ale antreprenorilor; descrierea problemelor şi impedimentelor în dezvoltarea şi managementul întreprinderilor mici şi mijlocii. Activitatea 1.8. Anchetă pentru evaluarea popularităţii, eficienţei şi capacităţii de stimulare a mediului de afaceri a centrelor regionale În această fază se vor completa câte 400 de chestionare în fiecare regiune cu persoanele care au participat sau participă la programul de dezvoltare antreprenorială. Rezultatele vor reprezenta un feedback clar exprimat de către grupurile de persoane vizate de proiect, iar rezultatele analizei ne vor ajuta la îmbunătăţirea continuă şi raţională a serviciilor oferite în cadrul proiectului. 1.3. Despre raport Prezentul raport prezintă rezultatele activităţilor 1.2. şi (parţial) 1.4. Obiectivul principal al acestui raport constă în descrierea cât mai detaliată şi exhaustivă a potenţialului antreprenorial în oraşele mici din regiunile vizate, precum şi fundamentarea propunerilor operative legate de formarea profesională antreprenorială şi de serviciile de sprijin. În primul capitol al raportului vom prezenta planul conceptual şi metodologic al activităţilor de cercetare menţionate. Capitolul 2 conţine descrierea backgroundului socio-demografic al potenţialului antreprenorial, prezentarea motivaţiilor legate de preferinţele ocupaţionale şi de intenţia de a deveni antreprenor, planurile legate de înfiinţarea afacerilor, impedimentele şi factorii de stimulare ai dezvoltării întreprinderilor. În Capitolul 3 ne vom axa asupra condiţiilor sociale ale demarării afacerilor urmărind dimensiunile ei microsociale, culturale şi caracterologice. În sfârşit, în Capitolul 4 vom prezenta şi analiza necesităţile de formare profesională şi de servicii de sprijin în domeniul antreprenoriatului tematica centrală şi de o importanţă accentuată a proiectului. Raportul se încheie cu sintetizarea rezultatelor şi formularea concluziilor(capitolul 5). În prezentarea fiecărei teme abordate vom prezenta mai întâi rezultatele anchetei, urmând ca acestea să fie nuanţate de consideraţiile formulate pe baza interviurilor focus-grup. 8
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I Precizări metodologice În datele prezentate în raport, relaţiile dintre variabile sunt semnificative din punct de vedere statistic. În cazul în care nu există o relaţie semnificativă iar datele sunt totuşi prezentate, acest lucru va fi semnalat în text, în tabele sau pe figuri. În text, facem de mai multe ori referiri la analiza densităţii întreprinderilor (activitatea 1.1) şi la ancheta cu antreprenorii (activitatea 1.5). Rezultatele acestora urmează să fie prezentate în cel de-al doilea raport (Raportul de cercetare nr. 2). Autorii raportului La elaborarea raportului au participat cercetătorii şi asistenţii de cercetare ai Centrului de Cercetare a Relaţiilor Interetnice. Coordonator de cercetare: Csata Zsombor Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Sociologie Cercetători: Kiss Dénes István Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Sociologie Pásztor Gyöngyi Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Sociologie Péter László Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Sociologie Toma Stefánia Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Asistenţi de cercetare: Barbovschi Monica Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Pakot Ágnes Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Szőcs Emese Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Vitos Katalin Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale În cadrul programului de internship al CCRIT: Ambarus Annamária Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Sociologie, masterandă László Oszkár Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Sociologie, masterand CCRIT 2011 Cercetători colaboratori: Bacsárszki Pál Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Centrul de Comerţ şi Industrie din Budapesta, Ungaria Györfy Lehel Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor Horváth Anna Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Lengyel György Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Corvinus din Budapesta, Institutul de Sociologie şi Politici Sociale, Ungaria Molnár György Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul de Formare Profesională şi Cercetare Türr István, Békéscsaba, Ungaria 9
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni 1.4. Planul de conţinut şi metodologia cercetării 1.4.1. Ancheta pe populaţie despre potenţialul antreprenorial (activitatea 1.2.) Obiectivul anchetei a fost de a realiza o analiză detaliată a genealogiei şi caracteristicilor potenţialului antreprenorial în micile oraşe din regiunile vizate. Pe lângă aceasta, am urmărit să obţinem cât mai multe informaţii în legătură cu planurile, problemele, oportunităţile şi aşteptările potenţialilor antreprenori. Cu alte cuvinte, am încercat să surprindem sistemele de probleme tipice cu care se confruntă potenţialii antreprenori, atitudinile lor faţă de mediul politic şi economic pentru a clarifica şi înţelege mai bine nevoile de formare ale acestora. Ancheta s-a realizat pe un eşantion de 3021 de persoane, reprezentativ pe populaţia adultă din oraşele mici din trei regiuni de dezvoltare Nord-Vest, Vest şi Centru prin următoarele variabile: sexul, grupele de vârstă, naţionalitatea şi distribuţia pe judeţe. Chestionarele au fost aplicate personal, de către operatori, la domiciliul respondentului, contactarea lor realizându-se printr-o eşantionare multistratificată, probabilistică. Eroarea maximă tolerată a fost de +/- 1,8 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută. 1 Munca de teren s-a desfăşurat în 101 de oraşe mici din cele trei regiuni de dezvoltare, interogarea subiecţilor fiind realizată de către angajaţii Institutului de Evaluare şi Strategie (IRES), sub supervizarea cercetătorilor CCRIT. Aplicarea chestionarelor s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2011, în limbile română şi maghiară în funcţie de naţionalitatea subiectului. 1.4.2. Interviuri focus-grup cu potenţialii antreprenori (activitatea 1.4) Cercetarea de tip calitativ bazată pe focus-grup a avut ca scop completarea şi nuanţarea rezultatelor statistice ale anchetei. 2 Toate acestea au fost făcute pentru ca cei care pregătesc materia pentru formare să poată înţelege problemele potenţialilor antreprenori, iar cu aceste cunoştinţe să elaboreze liniile directoare ale serviciilor, manualele şi ofertele de formare. Pe parcursul cercetării au fost examinate următoarele probleme: preferinţe de ocupare, avantaje şi dezavantaje, oportunităţi şi obstacole faţă de întreprinzători, condiţiile unei afaceri de succes, întreprinzătorii văzuţi de societate, nevoile de formare, servicii de afaceri, aşteptări, viziune. Subiectele au fost înregistrate astfel încât pe lângă scopul de a îndeplini aşteptările proiectului, datele noastre să fie comparabile cu rezultatele obţinute în rândul întreprinzătorilor (vezi Raportul de cercetare nr. 2). În acest sens, analiza de tip focus-grup are următoarele obiective operaţionale, corelate cu scopurile proiectului de formare profesională: a cunoaşte modul de gândire al potenţialilor antreprenori privind problematica cercetată; a dezvălui cum se relaţionează vizavi de mediul social şi de afaceri; a descrie definiţiile schematice şi aşteptările pe care le utilizează în rutina zilnică potenţialii antreprenori; a facilita comunicarea către mediul de afaceri, urmărindu-se ca aceasta să fie mult mai uşoară, în baza cunoaşterii acestor caracteristici; a contribui la o înţelegere şi contextualizare mai exactă a rezultatelor statistice ale anchetei; a oferi o imagine mai subtilă asupra orientării de formare profesionale, aşteptările şi conţinutul. 1 Asta înseamnă că distribuţiile prezentate în raport pot să difere de realitate cu maxim +/-1,8 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută. 2 Având în vedere caracterul calitativ al cercetării bazate pe focus-grup, în sensul că nu este menită să măsoare sau să calculeze ceva, ci mai degrabă să ajute înţelegerea şi descrierea valorilor, atitudinilor, opiniilor şi comportamentelor persoanelor cercetate. Cuvântul cheie al cercetărilor calitative este relevanța, care se referă la faptul că un caz sau o manifestare a unui fenomen este important, remarcabil, articulat, tipic, exemplar, cu o aparență obișnuită. Nu poate fi generalizat la toată populația, dar este un fenomen inevitabil, nu poate fi ignorat și este important. 10
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I Pe parcursul cercetării am organizat şapte interviuri tip focus-grup în cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania. Locaţiile au fost selectate pe baza a două criterii alese de către CCRIT. Pe de o parte s-a urmărit ca locaţiile să acopere gama oraşelor tipice regiunilor (structură, caracteristici etnice, dimensiune, distanţa faţă de oraşele mai mari, situaţia economică), iar pe de altă parte, să reprezinte, din punct de vedere spaţial şi geografic, cele trei regiuni. Interviurile tip focus-grup s-au desfăşurat în următoarele locaţii: Dej, Marghita, Jimbolia, Lupeni, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc. Grupurile selectate au fost menite să reflecte şi să acopere prin caracteristici calitative nu statistice componenţa relativ eterogenă a antreprenorilor potenţiali pentru care descoperirile noastre sunt relevante. Caracteristicile antreprenorilor invitaţi la interviul focus-grup (deşi nu este reprezentativă) descriu structura pe sexe şi vârste a populaţiei din oraşele mici. Informaţii generale: Interviurile s-au realizat în lunile mai şi iunie 2011. Tipul interviurilor: standard şi prelungite. Durata acestora a fost între 92 şi 125 minute. Numărul persoanelor prezente la discuţii, în total: 62 de persoane care s-au declarat potenţiali antreprenori. Statutul de potenţial antreprenor a fost definit de criteriile precum ar fi: înclinaţia, intenţia şi planul de acţiune. Subiecţii au fost recrutaţi cu ajutorul unui chestionar filtru de către institutul IRES, pe baza matricei de recrutare elaborate de către CCRIT. Pe parcursul discuţiilor s-au făcut înregistrări audio şi video cu consimţământul fiecărui participant. Procesarea şi analiza datelor se bazează pe discuţiile transcrise. CCRIT 2011 11
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni 2. Analiza socio-demografică a potenţialului antreprenorial şi motivaţiile de a deveni antreprenor în oraşele din cele trei regiuni de dezvoltare Pentru măsurarea preferinţelor şi înclinaţiei către demararea unei afaceri am utilizat un sistem în două trepte. Prima noastră întrebare s-a referit la ocuparea unui loc de muncă, respondenţii noştri trebuind să răspundă dacă ar prefera să lucreze ca salariaţi, întreprinzători sau ca lucrători pe cont propriu. Referitor la această opţiune, am cerut şi o motivare spontană sub forma unei întrebări deschise. În cea de a doua fază am măsurat în mod concret intenţia de a porni o afacere prin întrebarea dacă respondenţii s-au gândit să demareze o afacere sau să devină lucrători pe cont propriu. În cazul celor care au dat un răspuns pozitiv am pus întrebări referitoare şi la amănuntele şi motivaţiile intenţiei lor. În acest capitol ne vom ocupa de prezentarea acestor rezultate. 2. 1. Preferinţe în ocupare. Înclinaţia spre antreprenoriat În privinţa statutului de pe piaţa muncii, datele noastre privind oraşele mici din cele trei regiuni arată că dacă ar putea să aleagă o treime din populaţia adultă ar lucra mai degrabă ca salariat, 13% ca întreprinzător 3 iar 26% ca liber profesionist. 4 Numărul celor care nu ar prefera niciuna dintre opţiuni este însă semnificativ (19%), ceea ce înseamnă că o cincime a populaţiei analizate nu doreşte să participe activ pe piaţa muncii. Cum era de aşteptat, majoritatea acestor persoane erau inactive din punct de vedere economic (84%), iar dintre aceştia 65% erau pensionari, aceste proporţii reprezintă însă o considerabilă deplasare negativă faţă de rezultatele cercetărilor anterioare (Fig.1). În cercetarea Flash Eurobarometer din noiembriedecembrie 2009 a Institutului Gallup, proporţia celor care nu au preferat aceste forme de ocupare era de doar 6%. Diferenţa poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, în eşantionul nostru nu figurează oraşele mari, iar pe de altă parte, este destul de probabil ca criza economică să fi avut un efect considerabil şi asupra aşteptărilor indivizilor legate de situaţia lor economică. 5 Scăderea semnificativă a veniturilor reale, diminuarea posibilităţilor de angajare şi măsurile guvernului ce au îngreunat funcţionarea întreprinderilor au fără îndoială o influenţă semnificativă asupra faptului că, pentru foarte mulţi, condiţiile de ocupare din ţară nu reprezintă o perspectivă realistă de bunăstare. Această presupunere este justificată şi de motivaţiile ieşirii de pe piaţa muncii (vezi tabelul nr. 2). 3 Antreprenorii sunt acele persoane care sunt proprietari, coproprietari, membri asociaţi, acţionari în una dintre formele de întreprindere prevăzută de legea corporaţiilor/societăţilor comerciale (SRL, SA, SCS, SCA, SNC) sau cei care conduc o cooperativă. Antreprenorii faţă de lucrătorii pe cont propriu unde obiectivul principal este asigurarea unei existenţe pentru familie tind să producă un nivel cât mai mare de profit. Pentru acesta, în general investesc mai mult în domeniile de activitate producătoare de venit. 4 Lucrătorii pe cont propriu sunt acele persoane care conduc unităţi economice fără personalitate juridică activitate individuală (PFA, AI, PF) sau asociaţie familială (AF). Scopul lucrătorilor pe cont propriu este asigurarea existenţei personale sau a familiei. De aceea, activitatea lor este destul de limitată, nu investesc în afacere numai atât cât nu periclitează baza de existenţă. Acivitatea este construită pe munca lor proprie. Lucrătorii pe cont propriu faţă de întreprinzători tind spre stabilitate, asigurarea şi păstrarea clineţilor care asigură existenţa familiei. 5 Aceste rezultate diferite se explică şi prin alte diferenţe legate de procedura de eşantionare şi punerea de întrebări. Cercetarea Gallup s-a derulat telefonic, iar în acest eşantion locuitorii oraşelori mai mari, care dispun de legături telefonice (eventual chiar mai multe) într-o proporţie mai mare, sunt în mod evident suprareprezentaţi. 12
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I Figura 1 Dacă aţi avea posibilitatea de a vă alege ocupaţia aţi fi mai degrabă salariat, întreprinzător sau lucrător pe cont propriu? 2.1.1. Determinanţii sociali ai preferinţelor de ocupare şi ai înclinaţiei spre antreprenoriat CCRIT 2011 Preferinţele faţă de formele de ocupare le-am analizat şi din punctul de vedere al factorilor sociodemografici şi am creat tipurile modale care se conturează în funcţie de acestea (Tabelul 1). Statutul de salariat este preferat mai ales de bărbaţii de vârstă mijlocie cu şcoală profesională sau educaţie postuniversitară, într-o măsură semnificativ mai mare faţă de medie. Tot într-o proporţie mai mare ar lucra ca angajaţi cei care trăiesc într-o localitate de peste 50 000 de locuitori sau în municipii, cei care îndeplinesc funcţii de conducere în instituţiile unde lucrează (în general în industrie) şi dispun de un venit peste medie. Aceste preferinţe sunt explicate probabil de faptul că, cu cât este mai mare un oraş, cu atât mai mult există posibilitatea unui câştig mai bun ca salariat (în special într-o funcţie de conducere), şi a existenţei mai multor întreprinderi industriale cu un capital şi un număr de angajaţi mai mare, care să ofere un salariu competitiv angajaţilor. Proporţia acestora este mai ridicată în regiunea Vest, unde în mod vizibil este mai mare şi numărul celor care preferă statutul de salariat. Statutul de întreprinzător este preferat îndeosebi de tinerii din regiunea Centru care lucrează ca întreprinzători sau care au funcţii de conducere în sectorul serviciilor sau sunt studenţi. Alături de oraşele mai mari (peste 50 000 de locuitori) sau municipii, am putut să înregistrăm o înclinaţie mai pronunţată către antreprenoriat şi în oraşele mai mici (sub 10 000 de locuitori). Majoritatea celor care preferă antreprenoriatul sunt bărbaţi, dintre care o proporţie mai mare au terminat universităţi şi au taţi care au la rândul lor studii superioare. De asemenea, o înclinaţie mai mare spre antreprenoriat se manifestă şi în rândul persoanelor necăsătorite care, în ciuda vârstei tinere, dispun de venituri peste medie. Am constatat diferenţe semnificative şi în funcţie de naţionalitate: în rândul maghiarilor sunt suprareprezentaţi cei care dacă ar avea posibilitatea mai degrabă ar demara afaceri. În mod similar, înclinaţia spre antreprenoriat este mai ridicată în rândul persoanelor angajate cu normă întreagă însă fără contract de muncă. În mod similar, existenţa independentă de lucrător pe cont propriu îi atrage pe tinerii care nu şi-au întemeiat încă o familie, care dispun de studii medii şi îşi câştigă pâinea ca privaţi şi liber profesionişti, sau ca muncitori angajaţi. Dorinţa de a fi independent este ridicată în special în rândul celor fără venituri (o proporţie semnificativă dintre aceştia sunt elevi sau studenţi). În final, majoritatea persoanelor care mai degrabă ar ieşi de pe piaţa muncii sunt în vârstă, deţin un nivel de şcolarizare mai redus, sunt pensionari sau lucrează în agricultură şi câştigă sub salariul minim naţional. Între aceştia, femeile şi văduvele reprezintă o proporţie ridicată. Majoritatea acestora, chiar dacă ar dori 13
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Tabelul 1. să lucreze, ar fi nevoite să lucreze pentru salarii care având în vedere valoarea alocaţiei sau a pensiei s-ar dovedi a fi o alegere iraţională. Background-ul socio-demografic al preferinţelor ocupaţionale (În paranteză diferenţele dintre valorile categoriei şi media pe populaţie) Salariat întreprinzător lucrător pe cont propriu nici una dintre variante SEXUL Masculin (2,4) feminin (2,3) masculin (1,4) feminin (0,9) NAŢIONALITATEA/ETNIA altă naţionalitate (15,6) maghiar (6) român (1) maghiar (3,4) STAREA CIVILĂ divorţat(ă) (5,9) necăsătorit(ă) (7,3) necăsătorit(ă), căsătorit(ă) fără acte (6,5) văduv(ă) (34,2) TIPUL LOCALITĂŢII municipiu (1,8) reşedinţă de judeţ (2,8) municipiu, reşedinţă de judeţ (0,8) alt oraş (2,6) CATEGORII DE LOCALITĂŢI/ POPULAŢIE peste 50.000 (2,2) peste 50.000, sub 10000 (2,3) 20.000 29.999 (4,1) 40.000 49.999 (9,1) REGIUNE DE DEZVOLTARE Vest (9,6) Centru (18,6) Nord-Vest (31,3) Nord-Vest (23,4) CATEGORII DE VÂRSTĂ 35 54 (8,5) 18 34 (6,8) 18 34 (7,4) Peste 55 (26,8) NIVELUL EDUCAŢIEI şcoală postliceală, studii postuniversitare (4,2) studii universitare (6,5) şcoală profesională, liceu teoretic (5,9) 7 clase sau mai puţin (33,4) NIVEL EDUCAŢIE TATĂ studii medii (0,7) studii superioare (11,7) studii medii (5,6) studii primare şi gimnaziale (10,1) SECTORUL ECONOMIC secundar (4,5) terţiar (2,5) terţiar (1,4) primar (26,7) VENIT PROPRIU peste salariul mediu pe economie (2,7) peste salariul mediu pe economie (5,9) fără venit (6,9) sub salariul minim pe economie (3,9) STATUTUL PE PIAŢA MUNCII (întreprinzători, lucrători pe cont propriu) lucrător pe cont propriu (11) întreprinzător (24,6) liber profesionist (37,3) întreprinzător (2,4) STATUTUL PE PIAŢA MUNCII (salariaţi) poziţie de conducere (4) poziţie de conducere (8,5) muncitor (9,5) muncitor (2,5) STATUTUL PE PIAŢA MUNCII (inactivi) Şomer (13,1) elev sau student (14,5) elev sau student (14,5) pensionar (15,5) TIPUL CONTRACTULUI DE ANGAJARE (angajaţi) contract de muncă (1,1) contract civil de prestări servicii (4,1) contract civil de prestări servicii (20,9) contract civil de prestări servicii (1,9) PERIOADA ANGAJĂRII (angajaţi) normă întreagă (0,7) jumătate de normă / part time (0,4) jumătate de normă / part time (25,6) normă întreagă şi jumătate de normă (0,0) 2.1.2. Motivaţiile preferinţelor ocupaţionale şi ale înclinaţiei spre antreprenoriat rezultatele anchetei pe populaţie La întrebarea de ce nu ar dori să lucreze (ca salariaţi, întreprinzători sau ca liber profesionişti), jumătate dintre respondenţi au invocat vârsta avansată, iar 10% starea de sănătate. Proporţia celor care sunt satisfăcuţi de condiţia lor actuală este doar 8% iar a celor care pur şi simplu nu sunt interesaţi în ocuparea unui loc de muncă este de 4,4%. O proporţie semnificativă o reprezintă cei care au considerat că situaţia economică este nefavorabilă (4,4%), cei care ar emigra în străinătate (4,5%) sau cei care sunt indecişi (4,4%). 14
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I Tabelul 2. Motivaţiile neparticipării pe piaţa muncii Vârstă avansată, statut de pensionar, a lucrat destul 52,3 Starea de sănătate, boală 9,3 E satisfăcut cu situaţia prezentă 8,1 Ar prefera să lucreze în străinătate 4,5 Încă nu a decis 4,4 Nu este interesat(ă), nu vrea să lucreze 4,4 Condiţii economice nefavorabile 4,4 Încă e la studii 3,9 Maternitate, muncă casnică 3,1 Nu are pregătirea profesională potrivită, nu se pricepe la nimic 1,0 Alta 4,9 Total 100 Tabelul 3. Persoanele care ar prefera să lucreze ca angajaţi argumentează de obicei decizia alegerii acestui statut prin securitatea locului de muncă. Din această categorie un sfert dintre respondenţi consideră că statutul de salariat este familiar şi comod, în timp ce demararea unei afaceri este riscantă şi necesită o decizie chibzuită. Alţi 22% dintre respondenţi argumentează că riscurile sunt mai mici în cazul salariaţilor, statutul de angajat garantează un venit fix şi regulat (19%). Comparativ cu aceste argumente, găsim considerabil mai puţine argumente, conform cărora statutul de salariat în lipsă de condiţii, oportunităţi sau de competenţe individuale mai bune rezultă dintr-o constrângere. Aici se încadrează lipsa de cunoştinţe privind deschiderea unei întreprinderi/de a fi lucrător pe cont propriu (2,1%), condiţiile economice care nu favorizează înfiinţarea afacerilor (2%), problemele legate de asigurarea de sănătate şi asigurarea socială (1,7%), lipsa de cunoştinţe profesionale (0,7%) etc. (Tabelul 3). Motivaţiile preferinţei pentru statutul de angajat Pentru că aşa s-a obişnuit, aşa îi este comod, decizie grea să devii întreprinzător 25,3 A fi angajat e mai puţin riscant 21,8 Venit fix, regulat (faţă de venitul variabil, neregulat) 18,7 Pentru că aşa îi este normal, să lucreze ca salariat, niciodată nu s-a gândit să fie Întreprinzător/lucrător pe cont propriu 7,7 Stabilitatea locului de muncă 6,4 Salariu mai bun 3,2 Lipsă de cunoştinţe privind deschiderea unei întreprinderi/de a fi lucrător pe cont propriu 2,1 Condiţiile economice nu favorizează înfiinţarea afacerilor 2,0 Lipsă de bani 1,9 Pentru asigurare de sănătate, asigurare socială 1,7 Din motive profesionale nu poate să lucreze numai ca salariat 1,6 Lipsă de cunoştinţe profesionale 0,7 Lipsa ideilor de afaceri 0,3 Lipsă de timp 0,3 Alta 6,5 CCRIT 2011 Motivaţiile privind preferinţele pentru statutul de întreprinzător sunt mai puţin univoce în comparaţie cu statutul de angajat. Mai mult de 40% dintre respondenţi ar demara o astfel de activitate în scopul unei situaţii materială mai bune şi pentru câştiguri financiare, o proporţie similară fiind reprezentată de către cei care consideră că a fi întreprinzător asigură o independenţă personală mai mare. Fiecare al zecelea respondent care preferă statutul de întreprinzător vede în acesta posibilitatea dezvoltării personale şi a realizării ambiţiilor personale. Surprinzător de mică este proporţia celor care ar alege acest statut din cauza unor constrângeri 15
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni (lipsa unui loc de muncă pe măsura aşteptărilor şi calităţilor profesionale 0,9%, dificultatea găsirii unui loc de muncă 0,6% ) (Tabelul 4). Cu motivaţii similare ne întâlnim şi în rândul celor care ar prefera să lucreze ca lucrători pe cont propriu. În cazul acestora independenţa personală se supraevaluează şi mai mult, ceea ce este de înţeles având în vedere faptul că această categorie nu are obligaţii nici faţă de angajator, nici faţă de angajaţi (Tabelul 5). Aceste date sunt în strânsă concordanţă cu rezultatele măsurătorilor anterioare: în cercetarea Flash Eurobarometer efectuată de Institutul Gallup în 2009, tot motivaţiile referitoare la independenţa personală (55% dintre respondenţi), independenţa în stabilirea timpului de lucru şi a activităţilor (30%) şi perspectivele financiare mai bune (39%) au fost amintite cel mai des. Tabelul 4. Motivaţiile preferinţei pentru statutul de antreprenor Venituri mai mari 41,8 Independenţă personală 40,5 Dezvoltare personală, posibilitate de auto-realizare 9,9 Are deja experienţă în antreprenoriat 2,7 E greu să-şi găsească un loc de muncă pe măsura aşteptărilor, calităţilor profesionale 0,9 Lipsă de locuri de muncă, îi e greu să găsească un loc de muncă permanent 0,6 Alte cauze 3,6 Tabelul 5. Motivaţiile preferinţei pentru statutul de lucrător pe cont propriu Independenţa personală, nu trebuie să se acomodeze la mediu ci are posibilitatea de a-l forma în mod independent 60,1 Venituri mai mari 32,3 Posibilitate de realizare personală: sarcini interesante, creativitate, posibilitatea de inovare 4,5 Lipsă de locuri de muncă, îi este greu să găsească un loc de muncă permanent 1,4 Pentru că salariile în sectorul bugetar au scăzut considerabil 0,4 Este greu să-şi găsească un loc de muncă pe măsura aşteptărilor, calităţilor profesionale 0,2 Condiţiile economice sunt favorabile pentru a deschide o întreprindere 0,1 alte cauze 1,1 2.1.3. Motivaţiile preferinţelor ocupaţionale şi ale înclinaţiei spre antreprenoriat rezultatele interviurilor focus-grup La fel ca în anchetă, subiecţii participanţi la interviurile tip focus-grup au fost rugaţi să se închipuie într-o situaţie ipotetică şi să se gândească dacă ar vrea să fie angajaţi sau întreprinzători şi să-şi argumenteze opţiunea. După cum a fost şi de aşteptat, predispoziţia de antreprenoriat a fost întotdeauna ridicată participanţii (toţi potenţial antreprenori) preferă cel mai mult poziţia şi statutul de antreprenor. Interesant şi totodată o excepţie vizibilă s-a putut observa în Marghita, unde participanţii au fost de partea statutului de angajat, spre deosebire de cele trei persoane în minoritate (rata de 8-3) care au fost hotărâţi să pornească o afacere. Narativa celor din Marghita, care nu vor să iniţieze o afacere, porneşte din poziţia tipică de angajat, din situaţia delicată care s-a format între ei şi angajator-întreprinzător, aşa că au furnizat o imagine destul de critică despre antreprenori. Cu toate acestea, dezbaterea dinamică dintre cele două părţi, cu opinii pro şi contra, a scos în evidenţă diferenţele între poziţiile de angajat şi de întreprinzător. 16
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I La baza argumentelor înclinaţiei spre antreprenoriat, subiecţii au pomenit factori (indiferent de locaţie) cum ar fi: gestionarea timpului după dorinţa lor (diferenţa între timpul meu şi timpul tău ), lipsa de control şi supraveghere (lipsa unui şef), beneficiile garantate de independenţă, oportunităţi de dezvoltare a carierei, oportunităţi pentru realizarea de sine. Toate acestea fiind încadrate de capacitatea de decizie asupra muncii şi nu în ultimul rând asupra propriei persoane. Dezavantajele statutului de antreprenor constituie în primul rând responsabilitatea (asupra firmei însăşi, asupra familiei şi asupra nivelului de trai a angajaţilor), timpul de lucru flexibil, dar prelungit, stresul, presiunea continuă de a se dezvolta, toate acestea au constituit elemente pe care subiecţii le-au asociat direct cu statutul de antreprenor. Lipsa de siguranţă, factorii de risc sunt alte elemente pe care participanţii le-au asociat cu dezavantajul de a fi antreprenor. Pe cealaltă parte, ca avantajele statutului de angajat, subiecţii au enumerat responsabilitatea mică, timpul de lucru fix şi lipsa de luare a deciziilor sistematic în toate locaţiile pe lângă linişte relativă şi siguranţă. Cât despre dezavantajele statutului de angajat, subiecţii au pomenit salariile mici (care în ultimul timp s-a simţit la toată lumea), privare de drepturi (de fapt orele de lucru prelungite şi neplătite) şi abuzul faţă de angajaţi. Pe baza analizei de conţinut putem remarca următoarele: pe de o parte, în situaţiile actuale, majoritatea oamenilor ar prefera mai degrabă existenţa de întreprinzător, decât de angajat. Prin analizarea avantajelordezavantajelor statutului de angajat precum şi ale celui de antreprenor, e clar că beneficiile s-au format la cel din urmă. Pe de altă parte, ecuaţia are două niveluri de abordare a naraţiunilor. Primul nivel este acela de interpretare a vieţii de zi cu zi şi situaţia de viaţă reală a participanţilor. La acest nivel, se preferă a fi întreprinzător, deoarece este dezavantajoasă situaţia de angajat. Această stare (în care angajatul este ori servitor, ori are salariu mic, care în cazul celor şcolarizaţi poate genera şi inconsistenţă de statut) funcţionează ca un factor de respingere. Pe scurt, preferarea stării de antreprenoriat refuză univoc statutul de angajat (presupunem că dacă metoda noastră ar fi lăsat, mai mulţi ar fi ales opţiunea Niciuna ), şi nu în mod evident alegerea stării de antreprenoriat. Putem să spunem şi în următorul mod: nemulţumirea ridicată cu situaţia actuală de angajare, stimulează în mod evident dorinţa de a deveni antreprenor, luându-se în considerare abandonarea statutului de angajat. O parte dintre cei cu predispoziţia de antreprenor vor să devină întreprinzători din cauza presiunii şi nu datorită atracţiei exercitate dinspre statutul de antreprenor. Cel de al doilea nivel este nivelul ideal în narativă, acesta apare ca un punct de referinţă. La acest nivel dorinţa de a deveni antreprenor este mai mică, deoarece efectele respingătoare nu funcţionează de aici provine paradoxul vizibil conform căruia unii se consideră antreprenori potenţiali, dar de fapt ar dori să fie angajaţi care au salariu şi timp de lucru fix. În concluzie, putem detecta atractivitatea stării de antreprenor şi forţa de respingere a stării de angajat. În acest fel este un consens în narative. După ideal-tipul stării de antreprenor, antreprenorul este propriul său stăpân, care lucrează mult, are responsabilităţi mari, dar totuşi dispune asupra timpului său, nu are şefi şi are venit bun. Existenţa de angajat are şi aceasta avantajele ei, cum ar fi: venitul fix şi lipsa de răspundere se manifestă din ce în ce mai rar, patronii îi fură pe angajaţi (dacă lucrează în sectorul privat) şi abia îi plătesc, ameninţarea constantă a pierderii locului de muncă. Deci, statutul de angajat în sens absolut (în sine) şi relativ (comparativ cu starea de antreprenoriat) rămâne în urmă. CCRIT 2011 17
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni 2. 2. Intenţia de deveni antreprenor 2.2.1. Descrierea socio-demografică a potenţialilor antreprenori În următoarele paragrafe prezentăm pe rând categoriile identificate în funcţie de intenţia de a porni o afacere proprie. Astfel, vom prezenta pe scurt 1. potenţiali antreprenori în funcţie de intenţie, 2. foşti antreprenori şi 3. pe cei care nu doresc să pornească o afacere proprie. Intenţia de a deveni antreprenor a fost măsurată cu întrebarea V-aţi gândit în ultimul timp să porniţi o afacere proprie sau să intraţi ca partener într-o afacere existentă? şi a fost adresată persoanelor care au declarat că sunt salariaţi, agricultori cu gospodărie individuală, întreprinzători fără firmă sau inactivi în momentul chestionării. Din totalul de 2857 de răspunsuri, 15,2% au răspuns pozitiv, ceea ce înseamnă că s-au gândit în ultimul timp să pornească o afacere, dar majoritatea, reprezentând 84,8% din totalul răspunsurilor, nu s-au gândit la o afacere proprie. Figura 2 V-aţi gândit în ultimul timp să porniţi o afacere proprie sau să intraţi ca partener într-o afacere existentă? Din punctul de vedere al caracteristicilor socio-demografice (vezi tabelul 6), putem vedea că 17,5% dintre bărbaţi s-au gândit la o afacere proprie, comparativ cu doar 13,4% dintre femei. Din punctul de vedere al stării civile, aproximativ un sfert dintre cei necăsătoriţi s-au gândit să pornească o afacere. Dacă ne uităm şi la categoriile de vârstă, putem vedea că un procent de 25,9% din grupul de vârstă cuprins între 18 şi 34 de ani s-a gândit la o afacere proprie, ceea ce reprezintă un procent mai mare decât cel din grupele de vârstă cuprinsă între 35-54 de ani şi mai în vârstă de 55 de ani (15,1%, respectiv 3,1%). Tabelul 6. Caracteristicile socio-demografice ale intenţiei de a deveni antreprenor V-aţi gândit în ultimul timp să porniţi o afacere proprie sau să intraţi ca partener într-o afacere existentă? Total Da (%) Nu (%) 2857 15,2 84,8 SEX 2421 Masculin 1271 17,5 82,5 Feminin 1584 13,4 86,6 NAŢIONALITATEA 2846 Română 2277 15,8 84,2 Maghiară 482 14,9 85,1 Alta 92 2,1 97,9 18
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I Total Da (%) Nu (%) STAREA CIVILĂ 2856 Necăsătorit 739 25,4 74,6 Căsătorit 1493 13,9 86,1 Căsătorit fără acte 62 14,5 85,5 Divorţat 168 12,5 87,5 Văduv 378 2,1 97,9 NR 16 0 100 TIPUL LOCALITĂŢII 2856 Reşedinţă de judeţ 670 21,2 78,8 Municipiu 1016 11,2 88,8 Alt oraş 1170 15,2 84,8 CATEGORII DE LOCALITĂŢI/POPULAŢIE Sub 10.000 392 16,3 83,7 10.000 19.999 652 15,8 84,2 20.000 29.999 551 13,2 86,8 30.000 39.999 225 10,7 89,3 40.000 49.999 192 9,9 90,1 Peste 50.000 844 17,9 82,1 REGIUNE DE DEZVOLTARE 2856 Centru 1077 16,5 83,5 Vest 910 11,1 88,9 Nord-Vest 869 17,8 82,2 CATEGORII DE VÂRSTĂ 2856 18 34 1013 25,9 74,1 35 54 951 15,1 84,9 55 şi peste 892 3,1 96,9 NIVELUL EDUCAŢIEI 2798 Fără şcoală, nivel primar, general 573 6,3 93,7 Studii medii 1650 15,6 84,4 Studii universitare 575 23,5 76,5 NIVELUL EDUCAŢIEI - TATĂL 2345 Fără şcoală, nivel primar, general 1183 9,0 91,0 Studii medii 1003 22,5 77,5 Studii universitare 159 22,6 77,4 SECTORUL ECONOMIC 2425 Sectorul primar 173 8,7 91,3 Sectorul secundar 720 11,4 88,6 Sectorul terţiar 1258 18,1 81,9 Încă nu a lucrat 274 23,7 76,3 VENIT PROPRIU Fără venit 274 21,9 78,1 Sub salariul minim pe economie 1124 13,7 86,3 Între salariul minim şi mediu 1179 14,1 85,9 Peste salariul mediu pe economie 279 19,4 80,6 TIMP DE LUCRU 1252 8 ore 1197 20,4 79,6 Parţial 56 30,4 69,6 CCRIT 2011 19
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Figura 3 Intenţia de antreprenoriat pe categorii de vârste (%) Din punctul de vedere al categoriilor sociale construite pe baza venitului propriu, putem vedea că 21,9% dintre cei fără venit şi 19,4% dintre cei care au venit peste salariul mediu pe economie s-au gândit la o afacere proprie, dar aceste persoane sunt mai degrabă tinerii, studenţii şi cei cu studii universitare. În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, doar 6,3% dintre cei cu un nivel scăzut de educaţie (fără şcoală terminată şi cu şcoală primară şi generală) s-au gândit să pornească o afacere, iar dintre cei care au studii universitare 23,5% s-au gândit la acest pas. Din punctul de vedere al tipului de reşedinţă, răspunsurile au următoarea distribuţie: 21,2% dintre cei care au domiciliul în reşedinţă de judeţ au răspuns pozitiv la această întrebare, doar 11,2% dintre cei care locuiesc într-un oraş municipiu, în timp ce din alte oraşe doar 15,2%. Din punctul de vedere al statutului pe piaţa muncii, 20,8% dintre salariaţii chestionaţi s-au gândit la pornirea unei afaceri, în schimb, dintre cei inactivi doar 10,5% (dintre aceştia mulţi fiind studenţi tineri). Primele coloane de pe Figura 4 ne arată care este distribuţia răspunsurilor DA, defalcat pe judeţe. Putem vedea că cei mai mulţi care s-au gândit să pornească o afacere au domiciliul în judeţele: Braşov, Maramureş, Satu-Mare şi Bistriţa-Năsăud. Iar intenţia cea mai scăzută de antreprenoriat a fost înregistrată în judeţele Mureş, Bihor şi Timiş. Dacă comparăm proporţia potenţialilor antreprenori în fiecare judeţ cu densitatea întreprinderilor găsim o corelaţie pozitivă, ceea ce înseamnă că în acele judeţe unde intenţia de a demara o afacere este mai mare, şi numărul întreprinderilor tinde să fie mai mare. 6 Excepţii există şi în această privinţă în judeţele unde intenţia de a porni o afacere este sub medie (15,2%) dar densitatea întreprinderilor e peste medie (28,9 întreprinderi pe mia de locuitori): în primul rând judeţele Alba, Cluj şi Timiş. 7 6 Valoarea coeficientului de corelaţie Pearson este de 0,345. 7 Indicatorii de dispersie sunt similari în cazul ambelor variabile: abaterea standard la intenţia de a porni o afacere este de 6,1 la o amplitudine de 22,3; în cazul densităţii întreprinderilor este de 5,7 respectiv 17,5. 20
Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare I Figura 4 Intenţia de a deveni antreprenor şi densitatea întreprinderilor (pe judeţe) În concluzie, se pot formula următoarele: femeile, bătrânii, persoanele cu studii inferioare şi cei cu venituri mici sau fără venit se gândesc într-un procent mai mic să pornească o afacere proprie, sau nu sunt deloc interesaţi de antreprenoriat. În schimb, bărbaţii, tinerii, cei fără familie, care provin dintr-un oraş mai mare sau din reşedinţă de judeţ, cu studii universitare şi cu un venit mai mare par a fi mai interesaţi în pornirea unei afaceri proprii. 2.2.2. Tipurile de potenţiali antreprenori rezultate în baza interviurilor de tip focus-grup În opiniile a celor 62 de persoane intervievate am reuşit să distingem şapte segmente de potenţiali antreprenori, bine conturate (independente unul de celălalt, apărute în mai multe grupuri cu acelaşi caracter). În cele ce urmează, vom descrie aceste tipuri modale, fără nevoia reprezentativităţii. Angajaţi de stat nesatisfăcuţi Sunt angajaţi de stat cu studii universitare, ale căror venituri reale au scăzut pe parcursul anului trecut din cauza măsurilor de austeritate ale guvernului, care detectează inconsistenţă de status în relaţia cu mediul înconjurător, sunt de vârste mijlocii şi mai deschişi faţă de ceilalţi. Deoarece situaţia lor financiară este cu mult mai precară faţă de aşteptările lor, preferă să exploateze cunoştinţele şi experienţele lor pe piaţă. În cazul acestora, elementul push este principala forţă care le determină să pornească o afacere pentru completarea venitului (în cadrul focus-grupurilor făcute cu întreprinzători, ne-am întâlnit cu mai mulţi indivizi care au trecut prin acest proces). Afacerea, ca venit secundar, apare ca un al doilea pilon material. Figura tipică este profesorul care a început o afacere. Recunoaşte importanţa cursurilor de formare şi intenţionează să participe la acestea. Pot fi o ţintă precisă. CCRIT 2011 Tineri, la începutul carierei Este vorba despre bărbaţi tineri, cu studii medii, care au o oarecare meserie învăţată (tâmplar, cofetar) şi sunt mobili (au fost lucrători în străinătate, pe timp de vară). Figura tipică este lucrătorul pe cont propriu, cum ar fi mecanicii auto. Preferă formarea într-un grad mediu, ar participa la cursuri în funcţie de situaţii (dacă nu le ia mult timp). Poate fi o ţintă distinsă. 21
Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Tabelul 7. Caracter/ Denumire Vârsta Pensionari anticipaţi Pensionarii înainte de vârsta de pensionare este un grup specific, în primul rând au conexiuni bune, sunt poliţişti sau ofiţeri care au intrat în pensie anticipată, dar vor să rămână activi. Este vorba despre bărbaţii cu studii înalte sau medii, care dispun de un capital social. Figura tipică micul comerciant şi foşti ofiţeri. Sunt de partea formării, numai cu o intenţie mică de participare. Lucrători migranţi care s-au reîntors în ţară Este vorba despre bărbaţi cu studii medii, au lucrat în străinătate pe termen mai lung şi au vârste cuprinse între 30-40 de ani. Ei se întorc acasă cu experienţă şi cu un capital de început pentru a porni o afacere şi a întemeia o familie. Vor să exploateze câştigurile profesionale dobândite în străinătate. Figura tipică este antreprenorul care pune în mişcare o alternativă de pub local. Sunt de partea formării numai în mod moderat, dar sunt deschişi în această direcţie. Foşti antreprenori şi lucrători pe cont propriu De fapt este vorba despre cei care au avut parte de o pierdere în ultimii doi anii, au experienţă în microîntreprindere, cu studii medii, de vârstă mijlocie. Vor să se reîntoarcă la statutul lor trecut, de îndată ce situaţia economică permite. Figura tipică este a celui care desfăşoară un comerţ local cu amănuntul. Sunt sceptici din punctul de vedere al formării, mai puţin dispuşi să participe la aceste cursuri. Femei tinere cu studii superioare Înalt educate au terminat facultatea sau masteratul de cele mai multe ori sunt încă necăsătorite, femei tinere de 20-30 de ani, care au deja experienţă practică în domeniul de activitate (locuri de muncă parttime pe parcursul anilor universitari). Sunt deschise, receptive, independente, hotărâte şi au idei concrete în legătură cu pornirea unor întreprinderi. În mare măsură sunt de partea cursurilor de formare, cu intenţia pronunţată de participare. Figura tipică este afacerista începătoare. Se pot număra în grupul ţintă. Inovatorii Este o populaţie eterogenă, greu de surprins din punct de vedere socio-cultural. Au idei originale sau sunt promotorii unor idei care aici acasă încă nu există. Figura tipică este inovatorul. Trăsăturile de mai sus sunt rezumate în următorul tabel sintetic. Profilul ideal-tip al segmentelor de antreprenori potenţiali Angajaţi de stat nesatisfăcători Vârsta medie, în jur de 40 de ani Tineri, la începutul carierei Foarte tineri, în jur de 20 de ani Școlarizare Superioară Medie Experienţe, know-how Nu au cunoştinţe, da Nu au cunoştinţe, da Pensionari anticipat Mai bătrâni, în jur de 55-60 de ani Medie sau superioară Nu au, da Lucrători migranţi care s-au reîntors în ţară Tinerii maturi, în jur de 35-40 de ani Foştii antreprenori şi lucrători pe cont propriu Tânăr sau vârsta medie, în jur de 30-45 de ani Femei tinere, cu studii superioare Tineri, în jur de 25 de ani Medie Medie Superioară Ucenicie în străinătate, experienţă specială Specialităţi Pierdere de statut Presiune Posibilitate Aspiraţii Începerea asociaţilor Atitudinea faţă de formări Intenţia de a participa Scăderea veniturilor Presiune Asigurarea activităţii Realizare de sine, profit Experienţă directă Recuperarea statutului de dinainte Existenţă Experienţă de bază, cunoştinţe speciale Aspiraţii, posibilităţi structurale Realizare de sine, profit Favorabil Favorabil moderat Favorabil Favorabil Sceptic Foarte favorabil Ridicată şi foarte ridicată Figura tipică Profesor Mecanic auto Observaţie: Pe baza trăsăturilor dominante. Scăzută Scăzută Ridicată Scăzută Foarte ridicată Comerciant, fost ofiţer Barman cool Comerciant de stradă Designer-web, producător de scutece-eco 22