ANUL III * No. 10 * OCTOMVRIE 1934 Director: PETRU BORTES P R E Ţ U L : 10 LEI
A CUMPĂRA UN LOZ LA LOTERIE NU ESTE O CHELTUIALĂ DE PRISOS!!! Preţul locurilor: 1/4 = Lei 200 1/2 = Lei 400 1/1 = Lei 800 ŞI OMUL MUNCITOR TREBUIE SĂ FIE CĂLĂUZIT DE ÎNCRE DERE ÎN SINE, SĂ AIBĂ PERMANENTA SPERANŢĂ, CĂ ÎN SCURT TIMP POATE DEVENI OM BOGAT ŞI SCAPĂ DE GÂNDURI ŞI VA PUTEA PARTICIPA LA BUCURIILE V1EŢEI. GRĂBIŢI-VÂ DECI SI COMANDAŢI UN LOZ LA ORI CARE COLECTOR, FIINDCĂ PLANUL NOU AL LOTERIEI DE STAT OFERĂ POSIBILITĂŢI DE CÂŞTIGURI COLOSALE. Tragerea la 15 Noemvrie 1934 Colectura principala pentru întreg Ardealul CENTRALA Servim discret!!! BANCA ILIESCU S. A. GLUJ
OCTOMVRIE1934 ANUL III, No. 10 L i t e r a r ă Redacţia * P o l i t i c ă * E c o n o m i c ă şi a d m i n i s t r a ţ i a : C l u j, S t r a d a Regina Măria 3KHHBHBHHB * Nr.36 S o c i a l ă» Telefon: 769 mmmmmm\mmmmmmmmmm Suveranii Jugoslavie! Defunctul r e g e Alexandru ş i r e g i n a v ă d u v ă Mărioara
Asasinatele delà Marsilia P e p i n i e r a d e criminali d e l à J a n k a - P u s z t a C i n e p o a r t ă A u u l 1904 a f o s t u n a n a l c e l o r m a i a b o m i n a b i l e c r i m e politice. Stropit î n chiar pragul lui cu sângele primului mi n i s t r u r o m â n, I. D u c a, a p o i c u c e l al c a n c e l a r u l u i D o l l f u s s, «1 v i n e s ă î n r e g i s t r e z e a c u m o f a p t ă m u l t m a i î n g r o z i t o a r e d e c â t c e a î n t â m p l a t ă î n a n u l 1914 l a S e r a i e v o, f a p t ă c a r e a îngrozit î n t r e a g a l u m e civilizată, e a indicând precis gradul <le a n a r h i z a r e c e s t ă p â n e ş t e a c t u a l m e n t e c o n t i n e n t u l n o s t r u. răspunderea?.iugoslavia Mare a adus p e tapet probleme noui şi mul tiple, probleme ridicate de faptul e ă fraţii de s â n g e trăiseră, sute de ani, s u b stăpâniri streine. Spre a curma nefastele l u p t e f r a t r i c i d e, e l î n t r o d u c e, î n a n u l 1930, d i c t a t u r a p e r s o nală, trudindu-se de atunci, d i n răsputeri, s ă înlăture anta g o n i s m u l d i n t r e B e l g r a d şi Z a g r e b, e e e a c e i-a r e u ş i t î n b u n ă parte. Pe cât de mare o m politic era pentru Jugoslavia, pe atât d e i m e n s e servicii a adus păcii europene, ea diplomat. Pactul Balcanic, realizarea confederaţiei economice a state lor d u n ă r e n e, a u g ă s i t î n e l c e l m a i f a n a t i c a d e p t. Vizi tase î n u l t i m u l t i m p B u c u r e ş t i u l şi Sofia, şi-şi f ă c u s e u n t i t l u de mândrie d i n a realiza mult necesara apropiere j u g o s l a v o bulgară. Evenimentele de pe continent a u ridicat, pentru regatul lui, p r o b l e m e i m p o r t a n t e, p r i n t r e c a r i r a p o r t u r i l e c u I t a l i a şi m a i a l e s A n s c h l u s ş - u l o c u p a u l o c u l d e f r u n t e. D e a c e e a el a mers s ă discute soluţiile ce să se dea unor asemenea pro bleme, î n chiar c a p i t a l a Franţei, c u o a m e n i i politiei francezi, ş t i i n d u - s e r o l u l c o v â r ş i t o r p e care-1 j o a c ă F r a n ţ a î n t r u m e n ţinerea actualelor fruntarii, prin respectarea tratatelor de pace. I ouis Barthou S u n t d e s i g u r r e g i şi c o n d u c ă t o r i d e p o p o a r e c a r i, p r i n faptele, lor, s e f a c o d i o ş i o p i n i e i p u b l i c e. Dar întrucât se poate aplica aceasta, bunului şi loaialulut r e g e Alexandru al «Iugoslaviei, s a u pacifistului L o u i s Barthou, ministrul de e x t e r n e al F r a n ţ e i, c a r i s e î n t â l n i s e r ă î n m a r e l e p o r t d e i a M e diterană. tocmai în vederea strângerii rândurilor pentru g a rantarea păcii europene?! I n d r u m spre acest ideal, R e g e l e A l e x a n d r u a căzut r ă pus de mâna eriminală dar sigură a croatului Petruş Kaelem e n, c o m e r c i a n t d i n Zag-reb, u n f a n a t i c a d e p t a l a s o c i a ţ i e i secrete macedonene ORIM" ce a pătat, de atâtea ori, cu s â n g e istoria c o n t e m p o r a n ă a J u g o s l a v i e i şi a B u l g a r i e i. Odată c u el, o d a t ă c u b u n u l r e g e c a r e ş e g r ă b e a s p r e cetatea păcii, a căzut v i c t i m ă aceluiaş fioros asasin, şi băr batul politic francez, care a fost Louis B a r t h o u. Despre această covârşitoare personalitate politică şi di plomatică a m scris, într'unul d i n numerile trecute a l revis tei noastre, u n documentat articol c u ocazia vizitei l u i î n România. Acum sufletele noastre stau uluite î n faţa mor mântului celui care abia zilele trecute a n i m a şedinţele L i g i i N a ţ i u n i l o r şi v e g h e a, c u s p i r i t u l s ă u c l a r v ă z ă t o r, la g a r a n tarea păcii europene. Cei m a i b u n i, c e i m a i î n d r ă g o s t i ţ i d e p a c e, d e b u a ă v i e ţuire între popoare, două personalităţi, mari n u prin situaţia lor s o c i a l ă, c i p r i n z e s t r e a s u f l e t u l u i l o r, a u c ă z u t c i u r u i ţ i d e gloanţe. Nici odată o viaţă de om demnă, n u a fost m a i m i ş e l e ş t e r ă s p l ă t i t ă. Cu d r e p t e u v â n t s t a r e a d e g e n e r a l ă a n a r hizare ce stăpâneşte continentul nostru, este u n simptom care p r e v e s t e ş t e a p r o p i e r e a u n e i n o u i epoci d e c h a o s. E v i d e n t că î n astfel de împrejurări sancţiunile n u p u teau să lipsească, E o dovadă de frumoasă colaborare intereuropeanâ, munca asiduă ce au depus-o diferitele siguranţe şi p o l i ţ i i p e n t r u d e s c o p e r i r e a f i r u l u i a c e s t u i c o m p l o t. U i m i - P r i n dispariţia regelui A l e x a n d r u, statul,-eem şi amic. J u g o s l a v i a, pierde pe cel m a i mare rege al ei. Descendent d i n v e c h e a f a m i l i e K a r a g h e o r g h e v i c i, f a m i l i e c a r e a d a t i um a i r e g i c e a u m u r i t a n o r m a l, el d ă d u s e, d i n f r a g e d ă c o p i lărie, dovada unor excepţionale însuşiri naturale, pe cari nu ş i l e - a p u t u t c u l t i v a î n v o i e fiind s i l i t s ă a c c e p t e r i d i c a r e a l u i l a rangu! de principe moştenitor, după abdicarea fratelui s ă u George. A fost un p e r m a n e n t b u n sfătuitor al tatălui s ă u, R e g e l e P e t r u, a luptat. î n c u r s u l r ă s b o i u l u i m o n d i a l î n p r i m e l e t r a n ş e e, p e n t r u a p ă r a r e a p a t r i e i, i a r î n 1915 a f o s t numit regent pe lângă tatăl său, mult prea îmbătrânit pentruea s ă poată purta singur grijile regatului. A n u l 1918 a d u c e r e a l i z a r e a r e g a t u l u i u n i t, al S â r b i l o r. S l o v e n i l o r ş i C r o a ţ i l o r. I n 1921 e s t e p r o c l a m a t r e g e i a r in 1922 s e c ă s ă t o r e ş t e c u p r i n ţ e s a M ă r i o a r a a K o m â n i e i, p r i n aceasta realizându-se o temeinică alianţă rouiâno-jugoslavă, c e a v e a să f i e atât de mult desăvârşită, în cursul anilor, în c a d r e l e Micei A n t a n t e. Asaslnarea
r e a ş i i n d i g n a r e a t u t u r o r a f o s t e u a t â t m a i m a r e c â n d fi rele c o m p l o t u l u i a u d u s p â n ă i n U n g a r i a u n d e, î n l o c u l i t a t e a d e t r i s t ă m e m o r i e J a n k a - P u s z t a, ofitsi'i m a g h i a r i t ă c e a u o t e m e i n i c ă ş i cotidiană educaţie teroriştilor ereoaţi, pentru distrugerea unităţii jugoslave. După afacerea falsificării francilor francezi. Janl.aPuszta vine să adumbrească încă odată onoarea internaţio nală a U n g a r i e i şi să p u n ă î n a d e v ă r a t a lor l u m i n î meto dele co se preconizează î n Puszta Panonică pentru învrăj birea Europei. D e c â t J u g o s l a v i a, s u s ţ i n u t ă î n p r i m u l r â n d de F r a n ţ a şi d e celelalte state a l e Micii A n t a n t e, Cehoslovacia şi Ro m â n i a, c ă r o r a l i s'a a l ă t u r a t t o a t ă l u m e a c i v i l i z a t ă, a ţ i n u t s ă p r o t e s t e z e, s ă î n f i e r e z e ş i s ă c e a r a s a n c ţ i u n i. D e l e g a t u l ei l a G e n e v a, d. F o t i c s ş i m i n i s t r u l d e e x t e r n e, d. Jei'tici, a n î n a i n t a t L i g i i N a ţ i u n i l o r u n M e m o r a n d c a r e -îere d e p l i n ă l u m i n ă î n l e g ă t u r ă e u a s a s i n a t e l e d e l a M a r s i l i a şi s a n c ţ i u n i pentru autorii lor morali. I n felul acesta orizonturile încep s ă se estompeze. Tea m a u n u i n o u c o n f l i c t s e p l ă m ă d e ş t e c a ş i î n a i n t e d e 1914 iar bugetele militare a l e statelor sporesc î n mod considera bil, î n g l i i t â n d t r u d a p o p o a r e l o r s p r e a l e d i s t r u g e î n o a r b a luptă fratricidă. A l ă t u r i d e J u g o s l a v i a, R o m a n i a este adânc l o v i t ă d e atentatele dela Marsilia. Pierdem n u numai un cumnat al iubitului nostru rege, Carol a l I I - l e a ş i u n c e t ă ţ e a n d e o n o a r e al ţ ă r i i, d a r p i e r d e m, m a i p r e s u s d e t o a t e, d o i s t r ă j e r i a i păcii continentale, doi prieteni adânc legaţi sufleteşte de aceste plaiuri, unde se bucurau de u n a n i m ă simpatie. I n i s t o r i a u n i v e r s a l ă s'a s c r i s o n o u ă p a g i n ă d e s â n g e, ale cărei urmări sunt încă incalculabile. D a r pentrucâ vorbim d e atentate politice, credem că n u este fără interes s ă d ă m, pentru cetitorii revistei, u n ta b l o u a l a c e s t o r a t e n t a t e, î n t â m p l a t e î n u l t i m i i 60 a n i. 1876: A b d u l A z i s, S u l t a n u l T u r c i e i. 1881: A l e x a n d r u I, a l R u s i e i. G a r a f i e l, p r e ş e d i n t e l e S t a telor Unite. 1894: C a r n o t, p r e ş e d i n t e l e F r a n ţ e i. 1896: N a z r e d - D i n, ş a h u l P e r s i e i. 1898: E l i s a b e t a, î m p ă r ă t e a s a A u s t r i e i. 1900: H u m b e r t o, r e g e l e I t a l i e i. 1901: M a c - K i n l e y, p r e ş e d. S t a t e l o r U n i t e. 1903: A l e x a n d r u ş i D r a g a, s u v e r a n i i S e r b i e i. 1905: S e r g e, M a r e l e D u c e a l R u s i e i. 1908: R e g e l e C a r l o s ş i p r i n c i p e l e m o ş t e n i t o r a l P o r t u galiei. 1909: I t o, p r i n ţ u l d e c o r o a n ă al J a p o n i e i. 1911: P a i e s, p r e ş e d i n t e l e P o r t u g a l i e i. 1913: G e o r g e s, r e g e l e G r e e i e i. 1914: F r a n t z - F e r d i n a n d, a r h i d. d e c o r o a n ă a l A u s t r i e i. 1917: F a m i l i a ţaristă, d i n R u s i a. 1919: K u r t E i s n e r, p r e ş e d. B a v a r i e i. E m i r u l A f g a n i s t a nului. 1932: D o u m e r, p r e ş e d i n t e l e F r a n ţ e i. 1933: N a d i r - S a h, r e g e l e A f g a n i s t a n u l u i. 1934: A l e x a n d r u I. r e g e l e J u g o s l a v i e i. Corneliu Albu Moartea lui R. Poincaré Fostul preşedinte at republicei franceze fiind de multă vreme suferind în ziua de 15 Noembrie a înce tat din viaţă. Un nou voal de doliu asupra Franţei şiaîntreagei omeniri. El cerneşte însă în mod deosebit inimile Românilor, ştiindu-se ce a însem nat cuvântul lui Po incaré pentru reali zarea unităţii noastre naţionale. Patria sa îi va păstra o veşnică recunoştinţă nu numai pentru energia cu care a apărat prestigiul Franţei în marele războiu, ci şi pentru dârzenia apărării francului, în 1926, dela o prăbuşire de unde se părea că nu mai există scăpare. Geniul lui mare a învins şi de astădată şi el a fost pe drept cuvânt numit: salvator al patriei. Note biografice: Raymond Poincaré s'a născut la anul 1660. Licenţiat în litere şi drept a profesat avoca tura la Paris începând de tânăr şi cariera ziaristică. La 1886-1887 e deputat şi ministru de agricultura. La 1893 şi 1895 ministru de instrucţiune şi de finanţe, apoi vicepreşedinte al Camerei. La 1902 este ales senator. In repetate rânduri a fost numit apoi prim-ministru 1912, 1922, 1926 1928. Suprema treaptă a carierii sale R. Poincaré a atins-o la 1913 când a fost ales preşedinte al Republicei, în aceasta calitate conducând destinele Franţei în cele mai tragice clipe ale istoriei sale noui, în cursul războiului mondial, până în 1920. Defunctul a fost ales membru al Acade miei franceze încă din anul 1909. Franţa a pierdut prin el una din gloriile sale cele mai curate şi cele mai mari. Omenirea de asemenea. T o a m n ă în pădure F r u n z e palide ş i moarte, C e r n e v â n t u l prin p ă d u r e, S c â r ă i n d s ' a p l e a c ă ' n cale Un fag m a r e, s u b s e c u r e. Printre crengile uscate S b o a r ă o gaiţă p r i b e a g ă Ş l mereu îşi c h e a m ă s o a ţ a C e i-a fost a t â t d e d r a g ă. M o h o r â t e ceriu'n s l a v ă Ş i s ' a l u n g ă î n t r ' u n a norii, P e s u b ei î n stoluri n e g r e F â l f ă i n d se d u c, cocorii. Ş i ' n potopul a m o r ţ e l i i S u b u n vrav d e crengi uscate, D o a r m e un i e p u r e s ă r m a n u i, C u urechile p e spate. Ion V. T o d e a
Tineretul maghiar şi revizuirea tratatelor de pace Moto: Nem, nem, sohal Şcoala maghiară contimporană, prin educaţia şovină şi teedentâ ce-o sădeşte în sufletul tineretului, comite o adevărată crimă împotriva societăţii umane. Azi, când toate ţările pământului se nizuesc a propaga ideile de înfrăţire a popoarelor şi de pacifism, Ungaria, creşte fcinerile generaţii în spiritul războinic al unei revanşe, care are de scop reintegrarea Ungariei mutilate în vechile ei fruntarii ca pe timpul regelui Sft. Ştefan. Conduşi de lozinca: Sein, num, soha!" (Nu, nu, niciodată!), ţinerile generaţii maghiare uită, că şi alte popoare au dreptul să trăiască libere şi independente, în apropierea şi vecinătatea poporului maghiar. Organizaţi în unităţi de levente" şi vitezele" (eroi şi viteji), tineretul maghiar primeşte o educaţie militărească foarte accentuată, fiind astfel pregătit pentru orice eventualităţi războinice. In şcoală, se învaţă la geografie şi istorie, despre teri toriile anexate Cehoslovaciei, României şi Jugoslaviei, că sunt teritorii ungureşti, cari printr'o pace nedreaptă- au fost anexate, numai vremelnic, statelor vecine, si cari trebuiesc redobândite prin forţa armelor, dacă nu se poate altfel! Deci, şcoala ungurească, nn recunoaşte sentinţa dreaptă a păcii încheiate prin tratatele ee-au urmat războiului mondial şi creşte ţinerile generaţii în ura şi nerespectarea acestora. Dar atunci cum stăm cu ideile de pacifism şi declara Jiunile în acest sens, f^eute de către politicianii maghiari în faţa Li gei Naţiunilor'? Studenţimea maghiară are un rol foarte activ in propagarea curentului -şl mişcării revizioniste. Cu toate acestea, preşedintele din 1930 al Uniunii studenţilor maghiari", Paddny Bela, vorbind de mişcarea revizionistă din Ungaria, nu era mulţumit de activitatea studenţimei în slujba acestei im portante probleme de stat a naţiunei magtìiare. Padăny Béla, spunea: Tineretul maghiar încă nu ţi-a revendicat partea care j-.se cuvine şi cum i-se cuvine, din această mişcare: n'a acţionat aşa cum opinia publică este obişnuită să cunoască manifestările tineretului maghiar, Este însă cert că organizaţiile studenţeşti îşi au punctul de vedere comun şi bine stabilit în privinţa revizuirii. Simţămintele lor în această direcţie nu se pot contesta. In orice organizaţie, la întrunirile ei, când bate miezul nopţii, membrii se ridică în picioare la lozinca:,jsă ne aducem aminte de Trianon, să ne aducem aminte de ţara noastră mutilată". Abia aaeă se cunoaşte vreo organizaţie în statutele căreia să nu fie fixată fă(iş, fie în mod secret, ideia revizuirii, ba se cunosc multe organizaţii, al căror drapel a, fost acoperit cu giulgiu de doliu, pe care nu-l vor ridica, decâi atunci, când vechile hotare vor fi restabilite'. Azi, studenţimea maghiară trebuie să facă uz de legăturile pe cari le are cu străinătatea". La congresele studenţeşti din străinătate, studenţimea ungară trebuie să redea cu mult curaj dorinţele şi gândurile maghiare. Tinerelul în părerile sale este liber şi independent, el trebuie, deci, să exploateze cu curaj această libertate şi independenţă în interesul revizuirii. El are datoria- să se pronunţe categoric şi iar o în jaţa străinătăţii, pentru ca să se încălzească cei indiferenţi şi pentru ca să se înfricoşeze duşmanii". Tinerelul universitar maghiar să strige în urechite lumii că această ţară-i este itrâmtă'! etc. Bursele pe care statul maghiar le acordă studenţilor pentru studii în străinătate, se dau numai sul) rezerva îndeplinirii următoarelor condiţiuni, la satisfacerea cărora studentul maghiar este legat prin cuvântul său de onoare şi prin jurământ că va da tot concursul pentru propagarea, mişcării revizioniste, că va ba -uesiuşirile necesare străinilor, pentru euncaştereit acestor teze Le areptate a nefericitei şi mutilatei Ungarii, că va ţine conferinţe şi va face cunoscută cauza maghiară prin sens!' etc... Şi astfel, studentul maghiar ce pleacă în. străinătate, e înhămat la carul mişcării revizioniste, la n cărui înaintare îşi depune tot elanul său tineresc, toată capacitatea sa de-a JŞ Î'J o argumenta şi-a convinge nişte străini creduli, despre marea nedreptate făcută Ungariei ciuntite. La congresele internaţionale ce se ţin în fiecare an, studenţii maghiari împart gratis colegilor străini, mii şi mii de cărţi, albume şi broşuri revizioniste. Astfel, devine cazul că ziarele străine ne aduc mereu veşti de soiul acesta: La Clubul studenţesc internaţional delà Geneva, studentul Bende Gyôrgy, a ţinut o conferinţă asupra posibilităţii internaţionale a unei revizuiri a tratatelor de pace. Conferenţiarul a tras concluzia, că revizuirea tratatelor este eondiţiunea prealabilă a păcii durabile '. Desigur, eă prin redarea Transilvaniei, Ungariei, pacea mondială va fi asigurată, sau prin destrămarea Cehoslovaciei, redată în parte tot Ungariei, Românii şi Cehii s'ar împăca cu soarta şi n'ar periclita cu război pacea durabilă a Europei şi-a întregei lumi!? Ce afirmaţii neroade şi stupide, dar când te gândeşti eă totuşi ele au fost ascultate de către străini şi comentate, te apucă' o indignare, sau un dispreţ! Şi în continuare la conferinţa tânărului levente", Bende Gyôrgy, aflăm: că după conferinţă a urmat o discuţie(f) vie şi interesantă!!i, la care au participat supuşii celor mai diferite naţiuni. Prezidenţia a fost ţinută de către Dr. Gyggenheim, profesor la Institutul Hautes Etudes" internaţionale delà Geneva. Si desigur, că junele Bende, ea şi toţi conferenţiarii revizionişti maghiari, au descris bietul Ardeal, cu ţinutul românesc al Moţilor, sau cu Ţara Haţegului, ori a Oltului, ca veritabile cuiburi de maghiari şi săcui, deslipiţi cu forţa delà milenara Ungarie. Şi în plus, o mai fi adăugat, că generaţiile tinere maghiare, prin foc şi sabie, dacă nu altfel, vor recuceri aceste pământuri ungureşti, fără de cari existenţa nobilului popor maghiar e în pericol de moarte! Iar afirmaţiile tânărului levente", au provocat serioase şi interesanteft) discuţii! Şi iată cum în Cetatea păcii", care este Geneva, se complotează în mod mişelesc împotriva păcii şi tratatelor echitabile, croite prin jertfa la milioane şi milioane de oameni. Ungaria se pregăteşte pentru războiul revanşă de mâine, în timp ce nouă ni se dau leeţii de pacifism, dezarmare, uniuni europene, etc.. Iată chemarea tinerelor geueraţii maghiare, cari se cresc în spiritul de provocare şi intrigă la un nou masacru european, din care cauza lor să triumfeze în dauna câtorva popoare paşnice, ce trăiesc în apropierea vezuviului balcanic şi-a pericolului roşu. Dar să nu se uite trecutul, că Ungaria a fost una din principalele vinovate şi responsabile, pentru aţâţarea războiului mondial, ale cărui orori mai trăiesc recent în memoria noastră a tuturora! Pentru a ne face o ideie fidelă de spiritul primejdios în care se cresc ţinerile generaţii maghiare, vom cita câteva lozinci iredente dintr'un Cateehhm al naţiunei maghiare", scris de profesorul secundar Dr. Kdroly lănos şi premiat cu premiul întâi, de către Asociaţia naţională a profesorilor secundari". Acest catechism", tipărit în 1922, până la 1926 a ajuns ta cincia ediţie. Cartea poartă următorul titlu unguresc Măgyar Nemzeti Kâté", irta Dr. Kărolyi lănos, Budapest. Studium" Kônyvesbolt. Partea întâia cuprinde perceptele eatechizmului revizionist, iar a doua, versuri patriotice. Cităm din partea întâia: întrebarea 1-a: Ce-i Catechismul Naţiunei maghiare? Răspunsul: Catechismul Naţiunei Maghiare este cuvântul de protest al dreptăţii maghiare, crucificate şi înjosită prin Trianon. Scopul cateckismului este de-a uni toate inimele maghiare în năzuinţa de-a lupta pentru reintegrarea hotarelor istorice ale ţării" şi de-a elibera pe fraţii noştri de sub robia nemiloasă în care au ajuns". întrebarea 6-a: Putem spera într'o revizuire a tratatului delà Trianon?" Răspunsul: Revizuirea păcii delà Trianon se va întâmpla, atunci când naţiunile civilizate, vor recunoaşte, ci pacea aceasta pentru Ungaria e dezastruoasă şi nedreptăţile ei sunt strigătoare la cer" etc.
întrebarea 7-a: Ce are de făcut maghiarimea de iir mai spune: că Panonia (ţinutul unguresc de peste. Dunăr.i, j/enţă, în această chestiunef era locuită, la venirea Ungurilor, ele Slavi, Bulgari, Valahi Răspunsul: Avem nevoie de o muncă uriaşă prin care şi păstorii Romanilor". aă facem cunoscută dreptatea noastră în faţa străinătăţii; Şi aceşti pascua Romanoruur", erau Românii, urmaţii pentru a spulbera calomniile veninoase ale adversarilor noştri. Pentru acest lucru e neapărată nevoie, ca toate inimele popoare, după ocuparea Daciei de către Romani. poporului dac şi roman, din amestecul produs între cele două maghiare să se unească într'o tabără pentru a lupta şi-a Kézai Simon, un alt cronicar maghiar, spune: Sub «păra drepturile noastre strămoşeşti. Şi pentrucă să avem Attila au eşit cetăţenii Romani din oraşele Panoniei, retrăgându-se în Apulia, iar Valahii, cari fuseseră păstorii ( pas arme suficiente de luptă, în primul rând trebuie să înfăţişăm un tablou fidel despre situaţia rfe azi a ţării noastre: cua romanorum" ) şi colonii lor, rămăseseră rfp bună voie trebuie vă arătăm importanţa istorică, geografică, socială şi în Panonia". economică, a. ţării maghiare şi consecinţele nefaste ale păcii Iată purul adevăr istoric, spus, de cronicarii unguri, Trianonului. Această datorinţă o are, în primul rând, s'o îndeplinească tineretul din şcoală, care pa ajunge ca mâine con cari au trăit epoca cuceririi Ardealului de Unguri. de pe la anii 1100 1150, adică de contimporanii acelei vremi ducătorul social al ţării!" Cronicarul rus, Nestor, la anul 1100, scrie în cronica sa: întrebarea 19-a: Cari sunt cauzele mai apropiate a desmembrării Ungarieif" cari s'au numit munţii ungureşti şi se apucară la luptă cu Ungurii veneau dela Răsărit şi trecuseră nişte munţi înalţi, Răspuns: pierderea victoriei în războiul mondial: reia păcătoasă din Octombrie (1918); descompunerea ar Dar acest adevăr îl mai spun şi unii dintre istoriografii Valahii şi Slavii, cari locuiau aceste ţări!" matei noastre şi comunismul, care a dat ocazie binevenită statelor vecine ca să ocupe, fără nici o piedică şi după bunul lor Tôrténete (1933), apărută mai deunăzi şi criticată vehement unguri moderni, ca, de ex. F. Echhdrd, în Magyarorszdg plac, teritorii noui din patria maghiară". de presa maghiară. (Vezi Peşti Hirlap" din 26 August). Cauze mai îndepărtate: în luptele seculare, maghiarimea In general, istoriografia modernă maghiară contestă <t scăzut ca număr(f), iar în mijlocul ei au pătruns colonii acest adevăr, lucru ce-1 face şi cartea din care iuti dat citatele de mai sus, scrisă pentru educarea tineretului maghiar Âe neamuri străine: după 1526 (dezastrul dela Monaci), au urmat încercările de împărţire a teritoriului maghiar de către contimporan. învingători, iar statele vecine, Sârbia şi România şi-au con- Adevărurile istorice scrise de cronicarul Anonymus,,tinvid politica de expansiune ht teritoriul maghiar". după istoriografia modernă maghiară ar cădea. Dar această In răspunsul întrebării a 21-a. se spune: Că Românii teză suferă contradicţii enorme. au emigrat din Balcani în secolul al XlII^lea" ( A XIII ttăsad elèjên iôrténik eldszôr okleveles emlités az olâhokrol"). et D'aujord'hui", écrite par un groupe d'écrivains Hongrois. In cartea de propagandă maghiară La Hongrie D'Hier Adică, cu sec. XIII se aminteşte pentru prima oară în documentele oficiale despre Valahi". pagina 35 se scrie despre clericii unguri, cari au studiat la Bibliothèque Hongroise, Paris 1<>32. Rue de Vaugirard 41, la Apoi, (la întrebarea 26-a) se epune: Erde.ly oslakossdgdt Paris şi sunt consideraţi de fondatorii istoriografiei maghiare: illetolcg c(.ak egy ténu bizonyos, az ho g y a honfoglalăs ide- Ce furent ses études â Paris qui amenèrent le fondateurs Jébcn Erdély teruletén oldhok nem laklak. Egyetlev tdrténeti rie la science historique hongroise, le grand Notaire Inconnu adatot, feljegyzést, helynevet, vagy régészeti levelet nem ( Anonymus"), à résumer en son précieux ouvrage et à conserver à la postérité le recit des événiments les plus impor taldlunk, amely 120H elôtti ottlétezésiiket bizonyitanû. Hiszen Mrdélyt ôk maguk is, magyar neve ut un, Ard.eal-nak nevezik, tants de la conquête hongroise et de l'étabablissement des -mert sajdt elnevezésuk rola ninesen! A. dâkoromdn elneveeés, Hongrois dans leur actuelle patrie". amely ast akarja bizonyitani, hogy ôk romai telepeseknek a Prin urmare le grand Notaire Inconnu ( Anonymus") dâkokkal valo dssr.tkereredésébôl szdrmaztak, me g nem illeti sau marele notar necunoscut, a résumât în precisa sa lucrare iiket, mert nyelriik a latinnak és szlăv, fôleg a'z albânnak keveréke, Erdélyben pedig a honfoglalăs elôtt szlăvok és albârisirea evenimentelor velor mai importante, despre cucerirea ( son précieux ouvrage"), şi-a păstrat pentru posteritate istonok fiem laktak. Az oldhok eredeti hazdja Rumélia volt: şi stabilirea Ungurilor în patria lor actuală". innen a tôrôk-bolgé r hâboruk miatt vonultak éjszakra Rutndniaban, innen pedig a tôrôkôk és sajdt bojârjaik elôl Erbilă a cronicei marelui notar Anonymus, care povesteşte eve Deci, Ungurii recunosc valoarea precisă si incontestadély ben' ', etc nimentele istorice despre stabilirea şi cucerirea nouii patrii In româneşte: Privitor la locuitorii de baştină ni Ar- ungureşti în Europa de mijloc. Dar noi am văzut mai sus, -dealului, un lucru e sigur, că în timpul venirii Ungurilor., că acest Anonymus, spune, că oastea voivodului Glad, era Valahii. MM locuiau Ardealul. Nici o dată istorică, nici o însemnare, nici o numire de localitate, sun relicve istorice, nu. şi că Romanii erau populaţia de baştină a Banatului şi-a compusă din Români (în primul rând!), Cumani şi Bulgari găsim, care înainte de 1208, să ne dovedească existenţa lor Transilvaniei şi că Panonia (deasemenea), era locuită, la venirea Ungurilor, ele Slavi, Bulgari şi păstorii Romanilor în acest ţinut. Doar Ardealul şi ei înşişi îl numesc Ardeal", după numele unguresc, pentrucă o altă numire în limba lor, ( pascua Romanorum" ). nu au! Numirea daco-romană, care roieşte să dovedească, că (Kezai Simon, confirmă acelaş adevăr istorie!). sunt coloniştii Romanilor, iar din amestecul acestora cu Deci, Românii, la venirea Ungurilor erau popor de baştină în ţinutul Ardealului, Banatului şi chiar a Panoniei. Dacii, îşi are originea poporul lor, e inexactă, pentrucă limba lor e un amestec de latină, slavă şi albaneză. Şi în Ardeal, Iar Ungurii, în luptele tor de cucerire a nouii patrii, s'au înainte de venirea Ungurilor, Slavi şi Albanezi, n'au locuit. bătut eu aceştia, precum şi eu Bulgarii, Cumanii şi Slavi. Patria originară a Valahilor a fost Rumelia: de aci, în iim- Dar iată, că aceeaşi carte La Hongrie d'hier et d'aujourd'hui" (Ungaria de ieri şi de azi), spune la pagina 52, ur _pul războaielor turco-bulgare, cm emigrat, spre, Nord în Rumânia, iar de aci, împinşi de furci, şi de proprii boieri, au mătoarele: Roumains: Au XIII-è siècle et au debut du XIX-e, trecut în Ardeal'. les Rrjumains quittèrent en masse la Valachie et la Moldavie, alors svus la dominations turque, pour se réfugier en Transylvanie et en Hongrie, et les quelques comnnus â population, roumaine que l'ou trouve lu Hongrie d'aujourd'hui représentent l'extrémité occidentale du territoire qui leur servit de refuge". Falsuri istoriee mai grosolane nici că se puteau inventa. içi la asemenea lucruri numai nişte revizionişti maghiari se pot preta. Acestor argumente mistificatoare, noi. le-am putea răspunde cu câteva documente ungureşti, care spun adevărul istoric. <'el mai vechi istoriograf maghiar e glorissimi Belae regis Hungariue notorius-anonymus", sau pe scurt: ^Notarul Anonymus". Acesta a trăit pe timpul regelui Belai 1-lea, el a scris Codexul său istoric compus din 14 părţi sub numirea de Gesta Hungarorum". Persoana lui n'a fost identificată, istoriceşte dar se crede că e identic.cu persoana canonicului jrreposit Péter din Buda-veche. El a scris prima istorie despre venirea Ungurilor în Europa (a magyar nemzet elsd tôrtésnelmérôl). Acest Anonymus, spune în cronica sa că oastea voevodului Glod, era compusă din Români, Cumani şi Bulgari şi..«o Românii erau populaţia-de baştină a Banatului. Tot acesta. De aci reiese că Românii au emigrat în secolul al XIIIlea şi al XIV-lea în Ardeal, venind din Muntenia şi Moldova, asupriţi de stăpânirea turcească. Dar în acest timp notarul precis", Anonymus, nu mai putea spune, că Ungurii s'au bătut în oastea lui Glad cu Românii, cari erau populaţiunea de baştină a ţinuturilor noastre, prin -urmare contradicţia ungurească şi falşul istoriografiei ungureşti este evident. Din acestea, rezultă, că notarul Anonymus, a fost un cronicar de valoare, lucru ce-l recunosc şi Ungurii, dar în istorisirea faptelor referitoare la Români şi la recunoaşterea acestora că băştinaşi ai Ardealului nostru, îl desmintesc! Dar
în acelaş timp nu poate fi cineva istoric de valoare, când eronează faptele cu totul altfel, decât s'au petrecut în realitate. Le precieux et le grand Notaire Innconu Anonymus", în Gesta Hungarorum", a scris purul adevăr şi-a istorisit evenimentele istoriei maghiarilor, aşa după cum s'au petrecut, înzadar încearcă istoriografia modernă-maghiară, să denatureze acest adevăr!.. Prin urmare Poporul Românesc, ca neam de baştină al Ardealului, e singurul, care are drept asupra acestui ţinut. Iar falsurile maghiare sunt cele mai criminale atentate de asasinat asupra ştiinţei istoriografe din Europa de mijloc. Referitor la istoria maghiară din aceste timpuri, un ungur şi anume dl Dr. Erdély Jeno, in cartea sa: 1918 1928. sau A Magyarsăg az utodállamokban és Magyarországon" (Ungurimea în statele succesorale şi în Ungaria: 1918 1928), spune: Vambery (istoric ungur) szerint az utolso osmagyarok vagyis azok a lorzsek, melyek a IX. században vonultak be, mar a XI. században teljesen kipusztultak és a mai élo magyar generátioban măr egyetlen csepp ósmagyar ver sem lüktet. Mai megfigyeléseink is volaban azt bizonyitjdk, hogy úgynevezett faji jelleguket csak a hozzáférhetetlen hegyekben élo népek (ca Românii!) tudják megtartani, mig azok a népek, melyek sikságokon, átvonulási területeken laknak, folyton és folyton keverednek. Ezt a keveredést nyomon tudjuk kdvetni a nagy magyar Alfbld egész kdzépkori torténetében". Annak a területnek a torténete hát, melyet a magyar birodalom területének ismerünk, semmiképen sem a, magyar tórzs torténete. A magyar torténelem szereplói, akiket a torténetirás szeret a magyar mult szinmagyar nagyjainak feltüntetni, tulnyomo részben nem voltak alfoldi magyarok, az állitolag az Alfoldon megtelepedett alig néhány ézer fonyi magyar lovasnép ivadékai, hanem a hegyes vidékekról, sot egyenesen a távolabbi külfoldrol származo idegenek. A Hunyadiak valoszinüleg délszlávok voltak, (aci greşeşte dl Erdély, pentrucă Huniadeştii au fost români, lucru ce-1 recunoaşte şi-o parte din istoriografia maghiară!), a Zrinyiek horvátok ă Zápolyák lengyétek és a Rákoczyak bizony ruthének. Az erdélyi nemesség nagyrésze román származásu, a matntarországi nemesség zihne pedig német, olasz és szláv. De ugyanezt a folyamot látjuk a XIX. század magyar polgárságnak torténetében is. Azok a XIX és XX. századbeli hires magyarok, akik foleg a gazdagsági, tudományos és müvészeti életben szereztek érdemékét, sok eéetben még maguk is idegen nevet viseltek, de apáik, nagyapáik még fóltétlenül más nyelven beszéltek. Ki nem tudja hogy Petofi Sándor (cel mai mare poet maghiar!), Petrovics szerb mészáros és a szlovák Hruz Mária fia voltf Ugyancsak szlovák volt Madách Imre, Csiky Gergely és Mikszáth Kálmán. Német eredetüek Liszt Ferencz, a nagy zenész, Toldi Ferencz, az irodalomtdrténész, Hunfalvi Pal, a torténelemiro és Munkácsy Mihály, a festd, hogy a mult szolva, csak a tudomány és müvészet terén maradjunk és ne térjünk át a politikai tereré, kénytelen leven felidézni a mai élo aktiv magyar politikusok családfóját. A magyar torténelem egészen a XIX. század elejéig nem volt nemzeti torténelem. A nemzeti elvet a kozépkor és ujkor nem ismerte, az csak a nagy franela forradalom ota számitodá legujabb korban féjlodot ki. Amit mi magyar nemzeti torténelemnek Kiszünk, az nem egyéb brutális hatalmi eszkdzokkel rendelkezo kisebb és nagyob onkényhralkodok harcánál, melyet a fold termékeiért és rabszolga- vagy jobágysorban élo teljesen jogtalan néptomeg munkaerejéért folytattak" etc. A kozépkor torténelme nem egyéb ilyen oligarchacsaládok hatalmi versengésénél.,jfem lévén nemzeti elv, nemzeti állam sem volt a XIX. század elott. Nem volt magyar nemzeti állam, mint ahogy nem volt német nemzeti állam. Eppen ezért igen nagy tévedés azt hinni, hogy a magyar állam, illetóleg a tulnyomoan magyarok által lákot Alfold felett uralkodo oligarchák fennhatosága ezer esztendeig pontosan vagy akár csak meg kozelitoleg is arra a területre terjed ki, melyet az iskolában mint Magyar Birodalmaţ tanultunk megismerni. Ez a tegnapi Magyarország,, mely Dévénynél kezdodott ée Predeálnál végzodot, mely á Kárpátoktol az Adriáig terjedt, soha létre nem johetett volna, ha azok, akik Magyarország felett as évszázadok folyamán uralkodtak, nem pedig telhetetlen országhabzsolok lettek volna. A magyar államnak az a területi kiterjedése, mely 1918-ban megszünt, az évszázadok folyamán lassan jott létre, tobbnyire abban a formaban, hogy azok, akik Magyarország felett uralkodtak, hol elvesztettek, hol szereztek ujabb tartomdnyokat es hatalmi viszonyok vdltozdsàval e teruletek killômbozô anyanyelvii s egymdssal latinul érintkezs birtokos nemességét egyetlen testiiletben, a rendi orszàggyitlésében tomôritették, mely rendi gyûlés azutân a nemzeti elvnek a XIX, szdzad elején bekôvetkezett érvényesûlésekor hosszu évtizedekig tarto vita utdn szotôbbséggel a magyar hivatalos nyelv melet dôntott. ïly kôrùlmények kôzt Erdély magyarsâga példdul a dunântuli magyarsaggal az 1848, évi unio elôtt soha politikai gazdagsăgi vagy nemzeti kulturdlis kôzosséget nem alkotott. Hiszen 1872-ben még németnyelvu katonai hatàrôrterulet volt a régi ugynevezett Délvidék! Lehetnek romantikut lelkek, akik a tôrténelmi mult alapjdn Danzigot és Kievet is Magyarorszég szâmdra reklamâljàk, mert Nagy Lajos kiràly alatt e vărosok sikeres ostromăban az idegen uralkodo seregét magyar csapatok is tarkitottdk, de ezt a romantikus tôrténelmi elvet a mai nemzetkozi jogfelfogds éppoly kevéssé ismeri el, mint ahogy a bùntetô perrendtartds nem ismeri el az istenitélet bizonyito erejét". (Citat din cartea amintită, pag. 9, 10 şi 11 Cap. A régi Magyarorszăg tôrténelmi kialakuldsa"). Traducerea românească e următoarea: După Vâmbery (istorie ungur), maghiarii străvechi, sau nci>\e triburi, cari au năvălit în Ungaria âe'azi^jprin secolul al_,_ix-lea, până în seçmul al Ji.lX^.auiţicrU-Xlt deş&mrşire, iar generaţiile maghiare de azi, nu au în vinele lor nici un strop de sânge unguresc străvechiu. După cercetările recente se adevereşte, că numai popoarele cari s'au ju^mljkl-mwjmîi~jx^ şi-au putut păstra neamul lor curat, pe când popoarele delà. şes~, expun? continuilt)? TviTfirtTţtînrl, încetul cu încetul se amestecă cu sângele altor neamuri. Acest amestec, pe pusta cea mare a Ungariei, îl putem urmări până la finea evului mediu. Deci, istoria acelui ţinut, pe care-l cunoaştem sub denumirea de Imperiul Maghiar, nu poate să fie deloc istoria neamului maghiar. Figurile mari cari au jucat rol în Istoria, Ungariei şi cari după istoriografia maghiară sunt ridicaţi la rangul marilor maghiari ai trecutului, în majoritatea covârşitoare, n'au fost Unguri de pe pustă, adică urmaşii celor câteva mii de călăreţi maghiari, stabiliţi pe pusta Alfôldului r ci au fost originari din ţinuturile muntoase, iar alţii erau străini deadreptul, veniţi de pe meleaguri îndepărtate. Huniadeştii, probabil, au fost slavi din Sud. (Aci, autorul, greşeşte f iindeă Huniadeşţi erau Români, lucru - ce-1 recunoaşte şi o parte dfn istoriografia mligniară!), Zrinyieştii erjiw r rn "t i, ZjiQolyeştii erau_poloni, iar Rakoczyeştix erau_ ruteul. Cea macmare parte din nemeşii '(nobilimea.) Ardealului erau români, iar majoritatea nobilimei din Ungaria propriu zisă (dintre Dunăre şi Tisa) era germană, italiană şi slavă. Acelas proces îl întâlnim şi în istoria civică a ungurilor din secolul al XIX-lea. Marii maghiari din secolele XIX şi XX-lea, cari s'au distins pe terenul economic, ştienţific şi artistic, in multecazuri purtau nume străine, iar părinţii şi bunicii lor, cu certitudine, că vorbeau încă o limbă străină. Cine nu ştie, că Alexan<ţ u m Petofi (cel mai mare poet maghiar), era băiatul măcelarulu sctrb Petrovici şi-a slovacei Maria Hruz? Tot slovac a fost şi Madăch Imre (cel mai mare dramaturg maghiar), apoi Csiky Gergely şi Mikszâth Kolomdn (scriitori). De origine germană era şi marele compozitor Francise Liszt, Toldi Francise, proeminenta figură literară, Hunfalvi Paul, istoriograful şi Mihail Munkăcsy; pictorul. Dar fiind vorba de domeniul cultural şi artistic să nu ne abatem la cel politic, pentrucă vom fi nevoiţi să facem şi genealogia (de provenienţă străină) a politicienilor activi din Ungaria de astăzi. Istoria maghiară până la începutul secolului al XIXlea, n'a fost deloc o istorie naţională. Conştiinţa naţională n'au cunoscut-o, maghiari, în evul mediu şi nou, ci ea s'a desvoltat abia după revoluţia franceză. Ceeace credem că-i istoria naţională ungurească, nu-i decât o forţă brutală, exercitată prin tirania şi lupta unor despoţi stăpânitori mai slabi sau mai puternici, pentru moşiile şi produsele lor, sau pentru puterea de muncă a robilor, ori a popoarelor cari trăiau sub stăpânirea lor, lipsite complect de orice drepturi. Aceşti tirani, pe cari îi numim după întinderea puterii lor, de împăraţi, regi, principi, grofi, baroni, cavaleri ori nemeşi, au învins prin sabia lor pe tiranii mai mici, făcându-i supuşii (vasalii) lor şi lăsăndu-le o mică putere, iar uniţi cu ei, au atacat apoi pe alţi tirani feudali, supunându-i. Istoria evului de mijloc, nu-i altceva, decât un şir nesfârşit de asemenea lupte de hegemonie, între familiile oligarchiei (maghiare). Nemeşi maghiari, sau mai bine zis vasalii mai mici xati-
mai mari ai puternicei oligarchii maghiare, cari trăiau p<' pusta Alfoldului si în ţinuturile sărăcăcioase din munţi, nu vqrbiau limba maghiară, ci limba latină, care era limba oficială de apropiere, în decursul veacurilor, între diversele familii oligarchice. Această stare de lucruri a început încă de p~e timpul primului oligarch puternic, Sfântul Ştefan, care şi el însuşi era vasalul împăratului german şi bizantin, din care motive s'a căsătorit cu o prinţesă bavareză. Veacuri dearăndul, au avut loc asemenea înţelegeri între cei mai diverşi oligarchi maghiari, cari pe lângă unguri mai stăpâneau şi o ceată întreagă alte popoare străine. La orice schimbare de domnie, se încheia un contract între rege şi nobili (nemeşi), din care fiecare se năzuia să obţină cele mai mari eventagii morale şi materiale". (Acestei stări de lucruri îi pune capăt dezastrul dela Mohaci, când Ungurii sunt bătuţi de către Turei). Nefiind o conştiinţă naţională, nici stat maghiar n'a existat înainte de secolul al XJX-lea. N'a existat stat naţional maghiar, după cum n'a existat nici stat naţional german. Tocmai de aceia e o greşală mare, a crede, că statul maghiar, sau mai bine zis ţinutul de pe pusta maghiară a Alfoldului, locuit în majoritate de unguri şi stăpânit de oligarchia maghiară, şi-ar fi extins puterea de Stăpânire timp de o mie de ani, sau aproape atâta timp, şi asupra teritoriilor, pe cari în şcoală le-am învăţat, că aparţin Imperiului Maghiar. (Acelaş lucru îl spune şi Ekhard!). Această Ungarie de ieri, care se începea dela Deveny şi se sfârşea la Predeal, care se întindea dela Carpaţi până la marea Adriatică, nici când nar fi avut fiinţă, dacă aceia cari au stăpănit-o (nobilii), secole dearăndul, ar fi fost nytmai domnitori maghiari, şi nu nişte hărăpăreţi de ţinuturi străine. întinderea statului maghiar, care în 1918 a încetat de-a mai fi atât de extins, s'a închegat cu încetul în decursul veacurilor, mai mult în felul, că aceia cari stăpâneau Ungaria (nobilii), pierdeau sau cucereau noui ţinuturi, cu populaţie străină, cu care se înţelegeau în limba latină, iar clasa conducătoare de pretutindenea se întâlnia. în adunările ţării; la începutul secolului. al XlX-lea, se trezi si conştiinţa naţională, iar după frământări şi discuţii, cari au durat zeci de ani, c'o majoritate oarecare aceste clase conducătoare hotărărsc va limba oficială între ele să fie, cea maghiară. In asemenea împrejurări, maghiarimea din Ardeal, de ex., înainte de unirea dela 1848, niciodată n'a avut vre-o legătură politică, economică, naţională sau culturală, t;u. magh,iarimea ae peste Dunăre, (din r'chea Panonie = Dundnt'Ul). Ungaria Ce Apus, secole dearăndul a fost proprietatea privată a archiducilor din Austria. Apoi până la 1872, Delvide'kul. (Banatul si-o parte sudică a Ardealului), era ţinut grăniceresc austriac! Pot însă, să existe şi unele spirite romantice, care pe baza faptelor trecute ale Istoriei, să reclame pentru Ungaria, Dnnzigul si Kievul, pentrucă odinioară regele Ludovic cel Mare cu armata sa, împestriţată şi cu unguri, le-a cucerit din mâna duşmanului, dar această concepţie istorică romantică, azi no pot admite principiile dreptului internaţional, şi n'o recunoaşte, după cum nici procedura criminală, nu poate admite, azi puterea sentinţei dumnezeeşti a trecutului, probată prin ordalii!" (Pasagiile sunt traduse din cartea ungurească a dlui Ih. Erdely lănos, întitulată: 1918 1928. sau Ungurimea în statele succesorale si'n Ungaria"). Am deschis această paranteză dela subiectul iniţial, pentru a furniza contra-argumentul, împotriva rătăcirilor şi falsurilor ungureşti, pe cari profesorii maghiari le pun ea armă în mâna tinerelor generaţii ale Ungariei de azi. Am fi putut să ne servim de documente istorice româneşti, dar am crezut de cuviinţă, că e mai bine să le demostrăm rătăcirile cu propriile lor documente. Falsurile istorice din cartea La Bongrie d'hier et d'aujourd'hui', precum, şi contradicţiile flagrantate, pe cari le-am arătat, sunt cât se poate de evidente. Aceleaşi monstruozităţi denaturate reies şi din Catechizmul Naţiunii Maghiare", scris de Dr. Kăroly Iănos, profesor secundar, pentru pregătirea tineretului maghiar în vederea himericei idei: Hungaria restituta"\ Din 93 de întrebări ale cateehizmului revizionist, nici una nu poate rezista unei critici, oricât de slabe. Astfel, la răspunsul al 50-lea, profesorul ungur, Kăroly, «ere revizuirea tratatelor pe motivul: că apele Ardealului aleargă spre câmpiile Alfoldului. spre a se vărsa în Tisa, iar Carpaţii despărţesc Ţara Valahilor de către Ardealul unguresc. Apoi, că natura însăşi a creiat această conformaţie geografică, pentrucă Ardealul să fie a Ungariei". In ultima întrebare a cateehizmului se spune: Care-i datorinţa neapărată a. fiecărui maghiarf Răspuns: Refacerea sau recăştigarea patriei pierdute şi pentru acest scop, fiecare să fie un soldat capabil de orice jertfă, ţi dacă trebuie să fie chiar un părinte spiritual, ori martir al cauzei maghiare! Pentru rege şi pentru ţară! Istoria Ungariei să unească într'o alianţă foţi fraţii maghiari, bărbaţi şi femei, cari au credinţa şi speranţa în redobândirea moştenirii noastre scumpe; obiectul năzuinţei şi suferinţei noastre sfinte de-o mie d eani: reînvierea patriei scumpe, Amin!" In partea doua a cateehizmului amintit sunt versuri iredente, colecţionate de Pinter Ieno şi Sajo Sândor. (Szavalăsra alkalmas Koltemenyek", sau versuri pentru declamări ocazionale). Din poeziile acestei colecţii cele mai iredente sunt: Magyarnak lenni" (A fi ungur!), Hărom szin" (Treicolorul), în care se arată asuprimea maghiarimei din ţinuturile ocupate", căreia i-s'a luat tricolorul, dar pe care, ungurii, îl păstrează în inimele lor; în poezia Uzenet" ( Solie"), se trimite o solie de încurajare, fraţilor" de peste graniţele barbare" pentru a-i pregăti pentru ora răzbun.ării. In Legy biiszke, ifjuşog!..." ( Fiţi mândri, tineri!"), se spune, ea tineretul să fie mândru pentru munca sfântă ce-l aşteaptă", pentrucă se anunţă zorile şi altarul libertăţii" maghiare... In Kolozsvăr ejjel" ( Clujul noaptea"), se arată jalea uimi maghiar, care nu mai recunoaşte veahiwl oraş al Ardealului unguresc", ajuns în manile străinilor. In poezia Panaszkodnak o magyar szelek" ( Se plâng vânturile maghiare", Gyula diăk", sau Studentul luliu", spune, că se reîntoarce din Ardeal, dela poalele Hargitei", aducând, solie calvarul săcuiesc", iar pe piaţa Clujului, calul statuiei lui Matia, nechează înfuriat, lovind cu copitele piatra", (Statuia lui Matia Românul!), pentru durerea maghiară! Iar săcuii, încătuşaţi in lanţuri, se uită spre cer, aşteptând să scânteieze drumul marilor lupte", etc. Şi studentul IuliuO)",^ îşi încheie poezia, isbucnind în lacrimi", şi exclamând: Scump şi cerşitor Ardeal!". Poezia Magyar Cimer" ( Pajura maghiară"), e şi mai otrăvită! Poeziile Catechismului", se termină cu vestitul imn iredent-maghiar Hitvallds" ( Profesiune de credinţă"), care începe cu versurile: Hiszek egy Istenben, hiszek egy har.ăban, Hiszek egy isteni ordk igazsdgban, Hiszek Magyarorszdg feltdmaddsdban"'. Sau pe româneşte: Cred într'un Dumnezeu, Cred într'o patrie, Cred într'o dreptate eternă, Cred în învierea Ungariei!" Poezia e semnată de către dna Papp-Vary Elemer Sziklay Szerena. Din cele de mai sus am putut înţelege, în ce spirit periculos, se cresc ţinerile generaţii maghiare. Şi tineretul înbuibat de asemenea fanatism patriotic, îşi face pe deplin datoria de bun maghiar", pregătind pe orice cale permisă şi nepermisă reînvierea Ungariei mutilate"! Iar influenţa acestei edueaţii revanşarde se resimte şi la noi în Ardeal. O dovadă e şi poezia studentului luliu", pe care am citat-o mai sus. Apoi, tineretul ardelean, maghiar, cape studiază la Budapesta, Seghedin' şi în alte oraşe ale Ungariei, devine şi el un pioner al revizionismului maghiar. In oraşele noastre de frontieră, ca de ex. Oradea, Salonta, Satu Mare, Arad, acest spirit s'a infiltrat adânc, în sufletul tinerilor maghiari de sub robia valahă". Subsemnatul, am avut ocazia să mă eonving personal de acest lucru, văzând la un tinăr maghiar din Salonta, o fotografie, care reprezenta mai mulţi studenţi din Ardeal (din Oradea, Arad şi Salonta), îmbrăcaţi în uniformă de levente", făcând instrucţie militară! Tânărul respectiv era şi el pe fotografie! In anul trecut, am dat publicităţii o circulară a unei Soc. studenţeşti din Ungaria, adresată chiar şi autorităţilor româneşti, de pe frontieră, în cari se află mulţi Unguri, precum şi organizaţiilor tinereşti maghiare din oraşele de frontieră, prin care se cerea sprijinul material al acestora, pentru acţiunea revizionistă întreprinsă de respectiva Soc. studenţească din Ungaria.
Nu sesizat ştim însă de aeest Aceiaşi dacă autorităţile propagandă febrilă g h i a r, CU o c a z i u n e a e x c u r s i i l o r ÎN horeele Sibiu eercetăşeşti. şi Un dolo, pre cea poet dela cercetaşii ÎN săcui Szekely ÎN drept, s'au des voltă tineretul MA A r d e a l, p r e c u m şi l a j a m făcut-o din Ungaria. eu ocaziunea Peşti din o NE-AU Dovada Gbdolb, maghiar(?), (1933), s c r i e noastre lucru!? Hirlap". jamboreele jamboreii următoarea dela din G6- poezie des ARDEAL: cserkcszek" Szekely cserkeszek jâttek Pestre. H o z t a k szep, zsindelyes tetot, K a p u t ă c s o l n a k n i e g m a ESTE, Iamboree-taboruk elott. Hol â g y u t ontot Gâbor Aron, S KEK v i r â g o s A m e r e d e k ; Onnan jottek, ât a hatăron, A szekely cserkeszgyerekek. Hobe dermedt Budapest-vârosa. S most: h a v a s i szelo-deriilt Szeles kalapjuk vad virâgos, T â n a M a r o s szelrol k e r i i l t ţ K i s csapat... Majd kiildenek tobbet! K d n y lepi el a szemeket! Eljottek kozenk. Hazajottek A szekely cserkesz gyerekek!" Farkas Imre. I n r o m â n e ş t e ; Cercetaşii Săcui". Cercetaşii săcui au sosit la Pesta. A u a d u s c u ei u n eoperiş f r u m o s d e şindrilă. O să cioplească încă astă seară o poartă, în faţa taberei din jamboree. Deacolo de unde Gâbor A r o n a turnat tunuri, din depărtarea florilor albastre: a u sosit, peste graniţe, băeţii săcui. A î n c r e m e n i t î n eftldură oraşul Budapestei, şi acum a d i e un v â n t d e m u n t e. P ă l ă r i i l e l o r c u b o r d u r i m a r i, s u n t împodobite cu flori sălbatice, poate-s de pe malul Mureşului? E o trupă mieă...(h) Dar o să ne trimită mai mulţi!...(î) Ochii sunt năpădiţi de lacrimi: au venit în mijlocul nostru. Au venit acasă, băeţii cercetaşi săcui!" Emeric Farkas. D a r p r i m i r e a entuziastă a cercetăşilor săcui, din par tea tineretului m a g h i a r şi-a oficialităţilor budapestane, ne a m i n t e ş t e ş i d e a m i e a l i t a t e a f o r ţ a t ă a c e s t o r a f a ţ ă d e cerce taşii români, p r e c u m şi privirile, abia, stăpânite de ură, p e cari cetăţenii m a g h i a r i le acordau acestora. D a r a c e s t e a v o r fi u n î n v ă ţ ă m â n t p e n t r u v i i t o r! G e n e r a ţ i i l e t i n e r e, d e a z i, a l e U n g a r i e i ŞI c e l e e e v o r v e n i m â n e, c r e s c u t e î n a s e m e n e a s p i r i t r e v a n ş a r d, v o r fi m e r e u un viespar al războiului", ameninţând pacea Euro pei centrale. I a r mijloacele pacifice", p e c a r i le p r o f e s a a c u m c â ţ i v a ani c o n t e l e Bethlen, se VOR t r a n s f o r m a m e r e u, î n a c t e d e p r o v o c a r e ŞI a m e n i n ţ ă r i. B u g e t u l a r m a t e i, s u b G o m b o s, a fost m ă r i t c o n s i d e r a bil, n e r e s p e c t â n d u - s e c l a u z e l e t r a t a t e l o r d e p a c e, i a r U n g a r i a va putea dispune oricând" de-o armată de peste ( 00.000 oameni, pe care o prevăd, tratatele de pace. In privinţa armatei ungare, e foarte semnificativ dis c u r s u l p r e m i e r u l u i d e a z i m a g h i a r, Gombos, ţinut acum doi a n i, p e c â n d e r a m i n i s t r u al a r m a t e i, cu o c a z i u n e a î n t o c m i rii b u g e t u l u i m i l i t a r (1931). I n timpul din urmă, gazetele din Budapesta, aduceau fotografiile şi elogiile făcute nouilor promoţii de ofiţeri d i n A c a d e m i a militară din Budapesta. P e aceşti ofiţeri tineri, g a z e t e l e, îi prezintă ca pe eroii şi stâlpii de mâine a Unga riei ce va reînvia prin braţul lor răzbunător! E x e m p l e de a s e m e n e a n a t u r ă am putea da infinit d e m u l t e, d a r n u p u t e m d e p ă ş i i p r e a m u l t c a d r e l e i d e i i ce n e p r e o c u p ă, p i e r z â n d u - n e î n a m ă n u n t e, cari t o t u ş i a u o i m p o r t a n ţ ă şi s e m n i f i c a ţ i e n e b ă n u i t ă. A m dat acestui capitol o extensiune mai mare, pentru a servi generaţiilor noastre studenţeşti un e x e m p l u de na ţionalism feroce, ce atentează m e r e u asupra existenţei noas tre ca neam, fiind socotiţi de actuala şi viitoarea U n g a r i e, o a u n u l d i n t r e p r i n c i p a l i i d u ş m a n i al ţ ă r i i v e c i n e, d e ţ i n â n d sub ocupaţia noastră teritorii ungureşti('). asupra cărora n'am avea nici u n drept istoric! Iar ţinerile generaţii româneşti, au datoria să le răs pundă urmaşilor acelora, cari în mod barbar au ţinut în sclavie veacuri dearândul o mare parte din poporul româ nesc, ce locuia Ardealul, încă de pe vremea când Istoria,nu cunoştea pe Ungurii năvălitori, cari acum o mie de ani s'au pripăşit în mijlocul popoarelor din Europa de mijloc. Deci, tineretul nostru are aceeaşi datorinţă sfântă de a-şi apăraneamul în existenţa lui, mereu ameninţat, de acel popor zvăpăiat al îndepărtatelor puste ale Asiei. Neputinţa Ungariei de azi e incontestabilă, dar intri gile, falsurile şi calomniile debitate în contul României şi-a ţărilor din Mica înţelegere, trebuie curmat odată şi poate pentru totdeauna. PETRE PETRINCA* loan Honae Doi români în Maroco şi Algeria Doi tineri, fraţii Caba, din comuna Ortelec (jud. Sălaj), despre care au scris ziarele mai amănunţit, vor pleca în curând in Maroco şi Alger, unde au fost în legiunea franceză. mat mult timp p In satul său natal s'a stins într'una din lunile de vară, atunci când to varăşii lui se odihneau după munca unui an bo gat în realizări, tânărul actor al Teatrului Naţio nal din Cluj, Ioan Honae, care se indicase ca un element de bune speranţe. Era absolvent al Con servatorului, student al Facultăţii de drept şi un îndrăgostit al artei, reali zând câteva personagii mărunte dar bine susţi nute, ca Tobbi" din David Copperfield. Ioan Honae a murit de boală şi mai ales de lipsuri. L-au înmormântat în satu-i natal, Breazova, din Banat,, ',,_' â n s d e p a r i n ţ i i b a t r â n i? i d e toţi ce şi au ştiut să şi-1 facă prieten. c a r i au c u n o s c u t
Cumpăraţi lozuri la Banca Iliescu s. a. Cluj '^ A U, E $ I T D, N URNA NOROCULUI CÂŞTIGURI de. UHHILIOH LOTERIA»E JTAT A DiSTR IBUIT IN MAI PUŢIN DE T * E,AN ' Banca Iliescu S. A. Cluj a achitat până azi peste Lei 30,000.000 câştiguri cnnnn cnn n ncgcncnncr:
O H H T 2 2 4 8 SO 52 éoo aftoo "3SÖO t LOTERIA 6-a CONEXATA CU LOTERIA UNIUNII FUNDAŢIILOR CULTURALE REGALE 70.000 LOZURI IN 2 SERII Şl 4 CLASE CU 56.511 CÂŞTIGURI CLASA CAj-tlgurtU l«*«rl*l p* etat«a Leî Total l el l.000.000 2.000.000 500.000 1.00^.000 200.000 400X00 100.Û00 400.000 50.000 400.000 20.000 600.000 10.000 520.000 4.000 ^,00.000 '.354.000.1 12.074.000 cjjhgurl»ntaia Tragerea : 15 Noemvrie 1934 3 3 6 9 51 78 450.3000 3600 CtţtlgurlU tel.rl.lm. A Lei Total Lei 1.000.000 = 3.000.000 250.000 100.000 50000 I o.ooo 5.000 2.000 800 Caruri 750.000 600.000 450.000 510.000 390.000 900.000 2.400.000 ui 9.0000)00 Total 7.100 câştiguri în valoare de Lei 21.074.000 7 CLASA TREIA Tragerea: 15 Ianuarie 1935 SISTEM MIXT Cl«llgurll. lalcrtet p«d.i. Ciallgurrla Marlahanaii Câsllgun s Le) Total Let CA sfiguri. Lei Tolol Lei a I.000.000-2.000.000 3 a 1.000.000 = 3.000.000 2 500.000 1.000.000 3 250.000 750.000 2 200.000 400.000 6 100.000 600.000 4 I 00.000 400.000 9 50.000 8 50.000 400.000 450.000 30 30.000 900.000 51 10.000 510.000 52 20.000 1.040.000 78 5.000 390.000 400 10.000 4.000.000 700 6.000 4.200.000 450 2.000 900.000 2800 2.888 &086.400 3000 800 2/400.000 4000 câjmgurl L.> 22.426.400 3600 ctillgur, Lei 9.000.000 Total 7.600 câştiguri în valoare de Lei 31.426.400 & CLASA DOUA CLASA PATRA Uh ü M Ou Ph H Ü» O u - Tragerea : 15 Deeemvr!» 1934 Ca»llourlla lokrl.l-ui.ii Ceţtigun a Lei Toial L-l Câjtlgyn Lei Total Lei 2 a 1.000.000 = 2.000.000 3 a 1.000.000 3.000.0001 2 500.000 1.000.000 3 250.000 750.000] 2 200.000 400.000 4 6 100.CÜJ 600.000 100.000 400.000 8 50.000 400.000 9 50.000 450.000 30 20.000 600.00s) 51 10.000 510.000 52 1 5.000 780.0O2 78 5.000 390.000 300 1 0.000 2.000.000 «60 5.000 3.300.000 450 2.000 900.000 2800 2.222 6.221.600 3000 800 2.400.000 3760 ewigurl li 17.101.600 3%0Q cd 'ig uri ui 9.000.000 Total 7.360, câştiguri în~val:»ar> de Lei 26.101.600 MMţUL LOZULUI inclu.iv ANEXA i Pentru (oale 4 Clasele....... Lei 3.500 '..400 l/2_ 1.600 3/* Ì ""'/ Lei 600 600 400 1/4 800 200 Canguri CaşHgurila loteriei pa iuu Tragerea: 15 Februarie 1935 CtiHgurlIa lolarlel-.n.ia a Lei Tolel Lei Câştiguri» Lei Tolal L# 2a 6.000.000=12.000.000 12 a I.000.000 12.000.000 2 2.000.000 4.000.000 4 1.000.000 4.000.000 6 400.000 2.400.000 12 200.000 2.400.000 12 100.000 1.200.000 18 70.000 1.260.000 16 100.000 1.600.000 51 20.000 ţ. 1.020.000 20 70.000 1.400.000 200 30.000 6.000.000 87 10.000 9 070.000 250 20.000 5.000.000 T- 888 10.000 8.880.000,471 1400 7.000 9.800.000 4.000 1.884.000 28000 4.444 124.432.000 3000 i.aooi L 3.6OO.0O0 30830 cjfflggrl Lei 181.912.000 3651 clillgurl, ' II 1 %tt2î:»skssb Total 34.451 câştiguri în valoare de Lei 203.746.000 PQ TOTAL GENERAL: 42.060 Câştiguri în valoare de Lei 233.514.000 14,451..... 48.834.000 56.511 282.348.000