Ö Felsége a Király nevében,

Átírás

1 Anul XI Arad, Joi, Decemvrie 1907 Nr r ABONAMENTUL шв un.24 Cor. F* fnm. an, 12 c Г* 1 hmă. 2 c Kral de Duminecă ря m un 4 Cor. Pentn Komânia şl America 10 Cor. Mnd de zi pentru Ronţăit fi străinătate pe an 40 franci. REDACŢIA ti ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20, INSERŢ1UN1LS ie primesc Ia adralniitratie. Manuscripte nu ie înapoiază. Telefon pentru oraş it comitat /1907 B. sz. Ö Felsége a Király nevében, A nagyváradi kir. törvényszék, mint esküdtbíróság, dr. Csulyck Béla kir. töt vényszéki bíró elnöklete alatt, dr. Szentléitky László kir. törvényi zéki biió és Vámosy Mihály kir. törvényszéki bitó, valamint Nagy János kir. törvényszéki aljegyző, mint jegyzőkönyvvezető (észvétele mellet, a mgyváradi kir. törvényszék, mint saj'óblróíág vádtanácsának 8807/1907 B. sz. vádhatározatában Niţescu Voicu elfen, két rendbeli, nyomtatvány utján elkövetett nemzetiség elleni izgatás vétsége miatt foglalt vád felett, a kir. törvényszék mint esküdtbíróság 9294/1907 B. szám alatt kelt végzése folytán Gáthy Bálint kir. alügyész közvadlónak és a szabadlábon lévő vádlottnak jelenléiében tartott nyilvános esküdtbitósági főtáigyz- Jás adatai alapjára vád és védelem meghallgatása után következőleg ítélt: A kir. törvényszék, mint esküdtbíróság annak alapján, hogy az esküdtszék az eléje terjesztett kérdések közül a következő 1. számú főkérdésre:»bür.öse Niţescu Voicu vádlott, mint szerző abban, hogy az Aradon Bocu Szevér fele/ős szeikeszlése és Nichin György kiadásában megjelent»tribuna«czímíí politikai napilap évi augusztus hó 30 án kiadóit 154-iki szárrában»tömlöczbe«felirat alatt közzétett hírlapi közlerr.ényritk a vádhafárczatban megjelölt szavaival nyomtatvány terjesztése által a Magyarország területén lakó rorrán nemzetiséget a magyar nemzetiség ellen gyűlöletre izgatta?< hétrél több igennel felelt: s míg a következő 2 számú főkérdésre:»bünös-e Niţescu Voicu vádlott, mint szeiző abban, hogy az Aradon Bocu Szevér felelős szerkesztése és Nichin György kiadásában megjelent»tribuna«tzimü polit.kai napilap évi szeptember hó lén 155-ik számában»tömöczbe«felirat alatt közzétett hirlapi közlerrér.ynek a vádhafárczatban megjelölt szavaival nyomtatvány terjesztése által a Magyarország területén lakó román nemzetiséget a magyar nemzetiség ellen gyűlöletre izgatta?«ne m-mel válaszolt : Niţescu Voicu vádlóttat, a ki 23. éves. gör. kel. valásu, lüikösdi (Brassó-megye) születésű, tordai lakos, jogszigorló, nőtlen, vagyonta'an, katora nem volt egy rendű a hikv ába ütköző s ugyanazon. második bekezdése szerint miriösülő nyomtatvány terjesztése s az által elkövetett nemzetiség elleni izgatás vétségében: >Hcgy az Aradon, Bocu Szevér felelős szerkesztése és Nie hin György kiadásában megjelent,»tribuna«czimü politikai napilap 1906 évi augusztus hó 30 án kiadott 154-ik számába»tömföczbec felirat alatt közzétett hirlapi közlemény következő szavaival :»Tömlöczbe!«Háry újságírónkat gyötör lázas gondolatába ez a frázis, a melyet Magyarorszá gra több, mint husz esztendeje gyakoroltak megszakítása és kegyelem nélkül. Közeledik az ösz és ez az ösz olyan szemoru feg lenni az itteni oláh fajra nézve, amely reménytelenül küzd a sors szenvedélyes üldözésével. A magyar esküdtszékek megalakulnak, hegy megfizessenek a rettenetes»oláh lzga(óknak<. A tötök ver meg, a förök itél el. Az izgatók me-g lesznek büntetve, mert bűnösök ök merészkedtek felvilágosítani a népet, ök merészkedtek állítani, hogy oláhek: merészkedtek kiáltani a uralom levők kíméletlen elnyomásai ellen, tehát»gilotinrabörtönben kel), hogy levezekeljékbűneiket ezek a bünösök«, miután pedig befejezték a bünbánást áttérhetnek a más világra és ha még maradnak, mit 1 Ölödnek a zsarnokok az 6 elgyengült idegeikkel, az S elromlott szemeikkel vagy az ő gyötröbetegségükkel? Mit törődik a tészeg a széllel amely a templomok betört ablakain keresztül sivít? mit töröd k a zsarnok a rabszolga faik! alifásával? A kegyelem az ő személyének 1er ézését jelentené, tehát inkább legyen orditá?, üldözés és pusz tulás. A kinek ereje van : él vele, alkalmazza, a hol akarja és a hogyan akarja. A gazdag miért ne pusztítaná kl a szegényt, ha megteheti? Az eröset miért íkadátyozza a gyenge? Inkább félre lőkí Az ember ereje az egyedüli, ami alkalmaztatik, Aki nem beszéli valakinek a nyelvét: pusztuljon, mert nem hasznos tagja az államnak, hanem áiuló! Ez a hazafias katekizmus! Ez az állam biztosítéka, arţl ha nem alkalmaztatnék az állam összeomlik, mért a szenvedélyes izgatók aláássák. Vesszenek el mindazok, akk a répet a haza sze retefére és Tron meghallgatására buzdítják, mert azek veszélyeztetik az osz'áíy érdekeit és lerontják a faji uralmat. Az Ur Isten nagyon messzire van. nem ér el bennünket az égből a bottal, tehelünk tehát, amit akarunk. Elitélhetjük az ártatlanokat, mert az eikölcs nem üt főbe bennünket, Az idegenekkel nem törődünk, mert az állam belső ügyeibe senkinek sincs joga beleavatkozni. Ezt határozta a hágai béke konferenczia Is. Az oláhok izgatók, mert egy álmodozó Iancuró! beszél nek. Tömlöczbe velük. Miért nem пеѵегик rablóvezérnek, a mint mi nevezzük. Izgatók, mert azt merik állítani, hogy lancu egy erős és minden tagjára nézve igazságos hazáért harczolr, egy Magyarországért, amelyben minden nemzet egyenlő jogosultsággal bírjon. Tehát tömlöczbe velük. Mondják, mint mi, hoi y szeparisztikus törekvései voltak, hegy nem harczolt Kossuthtal, aki detronizálta a kit á yi és egy magyar nemzeti áilarrért szónokolt, amelyben az oláhoknak nincs jógezimük a létezésre, csak ha magyarokká lesznek. Mondják így s akkor testvéreink, nem dugjuk a tömlöczbe őket. Izgatók, mert szereti és meghalgatja őket a tép. Hagyd ezt a népet a mi kezünkre, a mi ártatlan ügyrökeink kezére, a szerény gazdasági geseftelők kezére s akkor megértjük, hogy szereti a hazáját és nem izgat ellene. Izgatók az oláhek, mert van politikájuk. Mondjanak le az oláhok arról, hogy politikát csir aljam k: függeszszék fel politikai lapjaikat, mondjanak le nemzeti életükről, olvadjanak össze velünk, vagy legalább Is támogassák a mi érvéin yesü'és ürket mint osztályát és akkor nem izgatnak. Akkor a kolozsvári >OrizontuI«-nak nem volnának perei mert nem léteznék, az Igazgatója Moldovan E. Vazul pedig nem volna, hegy mit keressen a ;vizsgáfóbiró előtt és nem kellene, hogy az ügyész vádjaira feleljen a részre hajlat- Ian esküdtek előtt, mert nem iízgatna többé. A»Tribunac szerkesztőit nem hívnák többé Nagyváradra és onnan nem szállítanák Váczra vagy Szegedre. Moţa lelkésznek nem volna többé mit keresnie a kolozsvári tömlörzben, hanem mulatna valamely kövér, hazafias hivatalban anélkül, hogy ideje volna hetet ként két lapot, a»libertatea«-t és a»foaia Interesantă»-t kiadni. Mondjanak le az oláhek s velük eggyütt az összes nem magyarok az ök iskoláiról, alakítsák át állami iskolákká és e mellett tartsák fent ugyancsak ök s akkor az ö tanítójuk, aki a miénk lesz, nem fog többé izgatni, hanem sok jóakarattal fogjuk felhívni az oláhokat, hogy adjanak neki kövérebb fizetést. Hagyjanak fel egyházunk önkormányzatával és engedjék meg nekünk, hogy a papjainkat mi nevezzük ki, mert akkor ezek a jogok nem lesz- i nek többé, a nép vezetői nem fogják többé teljesíteni ezt az erkölcsi kötelességüket, hanem sok igyekezettel fognak magyarosítani, amint mi cselekszünk. Akkor nem lesznek többé»oláh pópák«hanem»magyar lelkészek* tehát nem fognak többé izgatni. Hogyan is izgatnának, midőn ök Kossuth pártiak volnának, mint ml, midőn ök is arra törekednének, mint mi, hogy váloszszunk maguknak egy nemzeti királyt és csináljunk egy 30 millióból ál ó országot boldogult Belcsus mondása szerint. Igen, cselekedjenek így s akkor hazafiak (vagy Alexandri mondása szerint: hazarablók) Akkor nem fogjuk a tömlöczbe küldeni őket hanem meg fogjuk szorítani a kezüket és együtt fogjuk rabolni a népet. A toll reszket a kezemben... közeledik az ösz és még hány ösz fog jönni... A mi nemzeti életünk horizontjára egyre jobban rá telepszik egy széles és sötét fátyol. Nincs erőnk, hogy megtörjük és helyet adjunk a nap vigasztaló sugarainak. Ha legalább mindnyájan egyek volnánk; ha vigasztalnók egyik a másikat, ha elosztana közü'önk a senvedélyes gyűlölet: lehet, hogy könnyebben elviselnénk a fájdalmakat. Nem fájnának oly nagyon az ütések, könnyebben tűrnénk szeretve egymást, nem éreznök oly nagyon a sors sanyargatását és ki tudja: nem derengne- e részünkre egy más, csendesebb, kevésbé szomorú jövő reménysége, ki tudja, hogy a >Tömlőczbe> frásls nem tűnne- e el a mi minden napi lexikonunkból, mert csak a gyengéknek és a széthuzóknbk volt osztályrésze mindig a fömlőcz. Reméljünk tehát, mert reménységgeléllüok eddig is. De reméljünk meg javulva: És még valamit. A mi martirjainkjt, azokat, a kik a penészes tömlőezük nehéz levegőjét szívják, ne adjuk át a feledésnek- a mint az szokásunk- és ne hagyuk őket elhagyatottságban, hanem emlékezzünk róluk állandóan és ha tehetjük, öntsünk erőt az ő testükbe és lelkükbe.- V. N.< nyomtatvány terjesztése által a Magyarország tetületen lakóromán nemzetiséget a magyar nemzetiség ellen gyűlöletre Izgatta. mint szerzőt, bíróilag is bűnösnek kimondja s ezért eliléli őt a btkv első bekezdése a- lapjáii három (3) havi államfogházra, mint fő,- és jelen ítélet jogerőre emelkedésélői számitot 15 nap s végrehajtás terhe alatt az 1892 évi XXVII. t. cz. 3 ában meghalározott czélokra a nagyváradi kir ügyészséghez befizetendő ş behajthatlanság esetén a btkv. 53 a alapján további husz (20) napi államfogházzal helyettesítendő kettőszáz (200) korona pénz, mint mellékbüntetésre, amely pénzbüntetés az 1848 évi XVIII t. cz pontja alapján az Aradon megjelenő»tribuna* czt'mü politikai napilap biztositékából vonandó le első sorban. Kötelezi a kir. törvényszék, mint esküdtbíróság az 1848 évi XVIII. t. cz. 35. s a B. Р utolsó bekezdése alapján a»tribuna«mindenkori kiadóját, hogy ezen ítéletet indokaival együtt jogerőre emelkedése után lapjainak az ítélet kikézbesítése után legközellebb megjelenő számában 200 korona pénzbüntetés terhe alatt közzétegye ; kötelezi továbbá a B. Р alapján vádlottat, hogy az eddig 6 korona 25 fillérben felmerülendő még felmerülhető eljárási, valamint a tarfással felmerülendő bűnügyi költséget a m. kir. államkincstárnak a fennálló szabályok értelmében megtérítse- ezt a költséget azonban az 1890 évi XLIII. t. cz. 4. második bekezdése alapján egyelőre behajthatlannak nyilványitja : ellenben ugyanezen vádlottat egy rendű, a btkv ába ütköző s ugyanezen. második bekezdése szerint minősülő és büntetendő, nyomtatvány utján elkövetett nemzetiség elleni izgatás vétségének vádja és következményeinek terhe alól a B. P a alapján felmenti. Ind okok: Az esküdtek elé terjesztett mindkét, ugyaz 1 mint a 2 számú főkérdésben körvonalozatt tényállás külön-külön a btkv ába ütköző s ugyanezen. második bekezdése szerint minősülő nyomtatvány terjesztése állal elkövetett nemzetiség elleni izgatás vétségének az alkatelemeit foglalja magában. S minthogy az esküdtek az eléjök terjesztett két főkérdés közül az 1 számú főkérdést hétnél

2 Pag 2»TRIBUNA* 26 Dec H. mt több igennel, míg a 2. számú fokérdés nemmel döntötték el s ekként Niţescu Voicu vádlottnak az 1 számú főkérdésben meghatározott büacselekményben való bűnösségét hétnél több igen szavazattal megállapitotiák, míg a 2 számú főkérdésben meghatározott bűncselekményben nem bűnösnek nyilvánitotfák: ennélfogva vádlottat egy rendű, a btkv. 172 ába ütköző s ugyanazon. második bekezdése szerint minnősülő nyomtatvány terjesztése által elkövetett nemzetiség elleni izgatás vétségében, mint szerzőt, bíróilag is bűnösnek kimondani s azért őt a rendelkező részben felhívott. állapján megbüntetni. ellenben ugyanőt egy rendbeli, a bikv. 172 ába üiköző s annak második btkízdése szerint minősülő, nyomtatvány terjesztése által elkövetett nemzetiség elleni izgatás vétségének vádja és kö vetkezrnényeintk terhe alól a B. P alapján felmenteni kellett. A büntetés kiszabásánál enyhitő körülményül vette a kir. törvényszék vádlott büntetlen előéletét és beismeréséi, ellenben az izgató kifejezések erősségét és halmozott voltát súlyosítónak tekintette s enek mérlegelése után a rendelkező részben kiszabott büntetést találta elkövetett bűncselekményével arányban állónak. Az itéset egyébb intézkedései a rendelkező részében felhívott törvény -ikon alapúinak. Nagy-Váradon, 1907 évi június hó 17. Dr. Csulyók Béla s. k. Váradi Imre s. k. esküdtbirosági elnök. esküdtbíróság! - jegyző. Nedumerirea obştei româneşti. (R) Cuvintele acestea sunt ale dlui dr. V. Lucaciu, care!e-a pronunţat în împrejurarea de mai la vale. In» Viitorul «din Bucureşti (n rul dela 2/15 Dec.) a apărui, Ia loc de frunte o corespondenţă din Budapesta, în care, după-ce se arăta cum deputaţii români au înlesnit situaţia guvernului şi astfel s'ar fi ajuns la înţelegere cu guvernul, sistându-se în primul rând multele procese, se scrie:»terenui s'a preparat. Guvernul a făcut acum pasul din urmă.»a făcut clubului partidului naţionalităţilor propuneri directe. I-a rugat să se sfituiască şi împreună să redacteze un memoriu în care să înşire gravamineie lor cari cer mai grabnic să fie asanate.»când se va prezintă acest memoriu, ce formă va avea, e altă chestie, chestia viitorului apropiat.»fapt, însă, e că guvernul ungar s'a văzut nevoit să facă el primul pas, să întindă ei mâna de împăcare.»e acesta cel mai mare succes a! activităţii deputaţilor naţionalişti. Chiar dacă încercarea aceasta dintâi ar suferi naufragiu, guvernul va trebui să 1 repete, căci fără o sinceră împăcare cu naţionalităţile nemaghiare prin împlinirea cererilor lor juste nu poate să fie pace în Ungaria. Ceeace apăruse şi în Lupta«, dar care a desminţit apoi, punând vina că întreg comunicatul este o născocire a ziarului»az Ujsag«. Vorba e, că ştirea s'a respândit şi cu toată desminţirea dată, a fost crezută. Mai ales că atitudinea clubului naţional într'adevăr nu era de loc resboinică şi pe vremea când în parlament croaţii purtau luptă crâncenă, români erau abea 2 3 de faţa. Era fatal, ca în astfel de împrejurări să se nască nedumeriri. Pentru ca să Ie împrăştie, într'o convorbire publicată tot în Viitorul«, părintele Lucaciu a spus următoarele;»imi voiu da silinţa, ca să Vă răspund, cu atât mai bucuros, cu cât voesc totodată să înlătur prin aceasta nedumerirea obştei româneşti, ce se arată de un timp încoace faţă de lupta în dietă a deputaţilor naţionalişti.»in timpul din urmă s'a bïgat de seamă mai ales la cei mai tineri, că nu Ie place ţinuta noastră >prea moderată* ce am arătat-o Ia desbaterea legii învoelii cu Austria şi că i-ar fi plăcut mult mai bine, dacă ne am fi alăturat croaţilor, ob struând până la sfârşit contra acelei învoeli. ypărerea aeeasta au avut-o şi unii dintre soţii deputaţi, mai ales cei tineri, dornici de luptă. Insă pe cât de uşoară li s'a parut Ia început, judecând numai pe deasupra chestia, pe atât de primejdioasă, în acelaş timp luând mai cu dta măruntul întreaga afacere, şi cugetându-se mai ales Ia urmările rele, ce le ar fi adus cu sine o astfel de obstrucţie, asupra poporului românesc.»noi, Ia mai multe şedinţe ale clubului naţio nalităţilor, am desbătut foarte serios şi cu deamăruntul întreaga treabă, şi, cu toată stăruinţa juvenilă a colegilor noştri mai tineri, am trebuit să ne călcăm pe inimi, şi să lucrăm numai şi numai, după cum ne dictează judecata minţii, bazată pe argumente temeinice, iar nu pe lucruri mici de sentiment!»judecand mai aies din punctul acesta de vedere, am ajuns la credinţa aceea, că, în cazul acela, când printr'o obstrucţie a noastră, am fi izbutit să împiedecăm votarea învoeiii, până la 1 Ianuarie st. n., atunci am fi trebuit să luăm asupra noastră şi toată răspunderea, pentru urmă rile, ce le-ar fi adus cu sine obstrucţia noastră! E ştiut, anume, că învoiala trebue votată cu orice preţ de către die'ă, până la 1 Ianuarie, pentrucă atunci iese terminul celor mai multe contracte comerciale ale Monarhiei noastre, cu celelalte state europene.»dacă guvernul n'ar căpăta dela cameră votarea învoelîi, şi a indemnităţii cerute, până la Ian., n'ar putea reînoi contractele comerciale cu statele străine, şi faptul ar aveà urmări rele asupra ţării noastre, ba poate, şi un eventual faliment economiefinanciar. Constată deci şi d-sa, că în sînul clabului erau două curente : unul al bătrânilor şi altul al tinerilor,»dornici de lupta«... Nu ezităm a declara, că suntem pe partea acestora din urmă. Pentrucă românii nu şi-au ales deputaţi să stea de -taifas pe coridor (expresia e a» Luptei «de ieri), ci să ducă luptă în sensul cum o pornise Vaida! Sa sune în Europa întreagă!... Tot aşa : nu ezităm o cupă să ne mirăm de argumentarea părintelui Lucaciu. Cum aşa? Pentrucă nu s'ar fi votat la vreme monoparagrafuî şi cvota (urcată!), răspunderea ar fi apăsat asupra românilor? Dar noi credem că tocmai situaţiuni de astea ne-ar fi folositoare. Numai dacă guvernul ar fi ajuns în strîmtoare, ar fi făcut concesiuni atât croaţilor cât şi naţionalităţilor. Stăm să nu-i mai putem înţelege pe părintele Lucaciu. Cum, d-sa care a înfruntat cele mai sălbatice prigoniri în lupta ce s'a purtat pentru a combate guvernele şoviniste, să fie acum îngrijorat de situaţia ce s'ar fi creat prin obstrucţia românilor? (Las, că nici nu era vorba de obstrucţie, ci numai d'un lucru : membrii clubului naţionalităţilor să fie toţi Ia postul lor!) Şi săi fie teamă că astfel s'ar fi provocat»şi un eventual faliment economic-financiar? /«Dar era treaba guvernului să înlăture a- ceastă primejdie! Oare actualii miniştri s'au temut de urmările obstrucţiunei ce au făcut sub Széil, Héderváry, Tisza şi Fejérváry? Şi nu tocmai obstrucţia (ba chiar vandalizmele cele mai sălbatice) i-a adus Ia putere! Tot aşa s'ar fi întâmplat şi în caz când croaţii şi naţionalităţile ar fi dat asalt asupra guvernului. Nu zicem că ar fi trântit guvernul, dar în orice caz l'ar fi silit să facă unele concesiuni. Până ce aşa, fără resistente din partea naţionalităţilor, guvernul şi-a trecut victorios toate proiectele, iar înafară s'a produs impresia, că numai croaţii pot să dea piept regimului şovinist. Iată de ce ne place a crede, că în viitor lupta se va purta - cum doresc tinerii (pe cari părintele Lucaciu îi numeşte»juvenilis!). Nui adecă român, care să rămână încântat de-o argumentare în care temeiul este frica: frica pentru răspundere în caz de obstrucţie şi că statul va ajunge la faliment economic financiar... * Ia numărul dela 11/24 c.»lupta«publică un articol în care se desvoltă de altfel aceleaşi idei ca în convorbirea din» Viitor uu. Şi în acest articol se recunoaşte că:»intre astfel de împrejurări ţinuta clubului nnţionallst враге enigmatică şi trebuie să cunoască omul bine situaţia politică, c<i să şl explice această ţmută «. Lipsa de acţiune se explică apoi după cum urmează:»orice acţiune şi lupta obstrucţionistă din partea naţionalităţilor ar fi fost binevenită guvernului, pentrucă de o parte s'ar l amânat chestiunea votului universal ; iar de altă parte i-ar fi dat guvernului în mână o armă puternică încontra noastră cu ajutorul căreia îşi puteà mai uşor validità punctul de vedere şovinistic la facerei reformei electorale. Ar fi fost o greşală tactică neiertată, dacă guvernul ar fi?juns în poz ţia de a ne prezenta la Viena ca pe un element turbulent, care împedecă rezolvirea afacerilor de extremă importanţă pentru prestigiul monarhiei. Când ştiut este, că din partea Coroanei pentru aceea a fost sulevală chestiunea sufragiului universal, ca cu ajutorul lui să înfrângă curentul kîssuthist, care este o primejdie permanentă pentru existenţa monarhiei ; atunci ar fi fost o mare greşală ca deputaţii noştri prin obstrucţie să împedece votarea transacjiunei şi să ne prezentăm, ca un element neapt ",şi incapabil de a pricepe іпагііз literese ale monarhiei*. Articolul este semnat A. V., iára îndoială Aurel Vlad. Ceeace ne îmbucură: dl Vlad, care în prima sa vorbire din parlament se lăpădase de Viena, a revenit la sentimente mai bune şi adoptă principii pe cari nainte le perhorescà. Pe cât aprobăm însă această schimbare la faţă, pe atât ne mirăm de argumentarea privitoare la réserva ce li-s'ar fi impus deputaţilor naţionalişti faţă de lupta croaţilor. Care va să zică deputaţii noştri n'au făcut greutăţi guvernului pentru următoarele motive. să nu amâne astfel chestia sufragiului universal ; să nu dea în mâna gnvernului armă puternică încontra noastră şi pentru a nu se compromită înaintea Vienei. Explicările acestea nise par destul de importante pentru a reveni asupra lor. Programul de muncă al camerii. In 10 Ianuarie camera va reîncepe activitatea sa legiuitoare. Guvernui proiectează de a se continua mai întâi desbaterile asupra compromisului, se va alege comisiunea parlamentară pentru banca naţională, se vor desbate mai multe proiecte de ale ministrului de justiţie Günther şi pe urmi va începe discuţia bugetului care va reclama timp de o lună. Proiectul votului universal va fi depus abia la toamna viitoare. * Banca naţională ungurească vândută. Un ziar unguresc a adus senzaţionala ştire că

3 26 Dec n.!<ш sî R I B U N A«Pag. 3. printr'o convenţie cu Ausfria, guvernul a vândut banca naţională ungurească austriecilor. Conform convenţiei se va ridica, ce i drept, atât la Viena, cât şi la Budapesta câte o bancă Înde pendenlă în aparenţă, dar cele două bănci vor fi cartelate. Fiecare bancă va emite deosebit note, însă rezerva metalică va'fi comună şi fmi siunile se vor face în comună înţelegere. In fond deci actuala bancă austro ungară va rămânea în fiinţă, şi se va schimba numai numele şi firma. Noi credem că ungurii pot fi mulţumiţi cu»cucerirta«asta, căci pe lângă atâtea minciuni ale culturii şl ale vieţii publice ungureşti va încăpea şi minciuna, care nici nu va fi cea mai mare. Soluţia chestiei naţionale prin căpătueli. In şedinţa delà 18 Dec. a camerii mag naţilor, contele Seréryi a spus că neparticipând nemaghiarii la slujbe, intelectualii lor sunt nevoiţi să treacă pe terenul agitaţiei. Primul ministru a spus următoarele:»sunt cu totul în acord cu părerea dlui conte, că a da ocupaţie potrivită şi a plasa (!) în mod potrivit pe intelectualii ieşiţi din sînul naţionalităţilor este nu numai împlinirea unei cereri juste, ci totodată este un mijioc pentru a se ajunge, ca clasa de intelectuali lipsită de activitate şi ocupaţie trebuincioasă, să nu şi mal întrebuinţ< ze puterile spre deşteptarea instinctelor în msssele cele mai de jos (!), ci să lucreze în direcţii bune şi potrivite«. Observăm un singur lucru : dl Wekerle ne confundă cu deputaţii kossuthişti. Interview cu Biörnson. Amicul şi colaboratorul nostru Pompiliu Robescu din Roma, conform învitării ce i-am făcut, a solicitat marelui poet Björnson o convorbire. Celebrul amic al celor apăsaţi a avut extrema bunăvoinţă să-1 primească pe colaboratorul nostru şi săi acorde o convorbire, cu toate că era foarte ocupat. Azi am primit raport despre această interesantă convorbire, pe care vom publica-o în numărul dc mâne al ziarului nostru. Deocamdată dăm următoarele informaţiuni: Marele poet a fost foarte plăcut atins de vizita ce colaboratorul nostru i-a făcut pentru a-i exprima omagii din partea redacţiunii * Tribunei* şi a-i prezintă numere din ziare şi alte informaţiunl privitoare Ia români. Björnson i-a comunicat că încurând va apare în *März«un studiu al său asupra chestiunii naţionale române şi ia despărţire a dat colaboratorului nostru Pompiliu Robescu o a doua întâlnire, pentru a se întreţine cu el asupra chestiunii naţionalităţilor. Chestia naţionalităţilor. Câţi nechiemaţi şi nepricopsiţi toţi consideră, între unguri, chestia naţionalităţilor drept temă pentru exerciţiu stilar în gazetărie ori prilej să pradeze, pentru a-şi face, vezi Doamne, nume. Astfel în» Függetlenseg«delà Crăciun faimosul Boksán Szevér iese şi el din obscuritatea delà Pecica, şi pentru a nu îmbătrâni ca solgăbirău, mai dă o probă pe patriotism. Scrie adecă un articol despre chestia naţionalităţilor. Dupăce se plânge că românii patrioţi pe d'oparte sunt persecutaţi de ultraişti, iar pe de altă parte sunt întimpinaţi cu neîncredere şi din partea ungurilor, dupăce denunţă biserica română că face politică şi nu se ocupă numai de cultivarea sufletelor credincioşilor şi face atenţi pe unguri să nu fie aşa creduli, ajunge la următoarea concluziune : >Naţia maghiară, de când trăieşte pe pământul acesta, este apărătoare a libertăţii. Sute de ani a stat în luptă pentru cultura apuseană, ca stânca de piatră în mijlocul valurilor mării. Cultura conducătoare a Europei ar fi fost înăbuşită pe sute de ani de turci şi tătari, dacă nu i ar fi stat în cale acest popor *barbar,«maghiarii! Frazele acestea pe cari Severul taichii le-a învăţat încă pe când a fost în gimnaziu (sunt în toate manualele de istorie maghiară), nu credem însă căi vor avansa pe Boksán Szevér. De atâta linguşire stupidă lise va fi făcut scârbă şi ungurilor. Din România. Din cameră. Şedinţa delà 8121 Decrmvrie. Şedinţa se desch ; de la oreîe 2, sub prezidenţia dlui M. Pherechyde. Prezenţi 112 deputaţi. : Dl loan I. Brătianu, ministru de interne depune un proiect relativ la deschiderea şi anularea mal multor credite pe sesma ministerului de interne. DI Al. Djuvara, depune rapoitul proiectului de Irge asupra învoe Iilor sgricole. Discuţia generală se fixează pentru Maiţi. Dl Graur cere să i se pună ia dispoziţie mai multe date statistice, asupra arendaşilor străini, asupra întinderii terenurilor pe cari le ţin în a rendă şi asupra numărului colonilor străini de pe acele moşii, deoarece aceşti coloni constituie un adevărat pericol pentru populaţia noastră rurală. Oratorul are nevoie ce aceste date pentru discuţia legei învoielilor agricole. Dl preşedinte anunţă şedinţa viitoare Marţi în 11 Decemvrie. Şedinţa se ridică la orele 2 şi 15 minute. Delà Senat. Şedinţa delà 8121 Decemvrie. Şedinţa se deschide la 8 Decemvrie, sub prezidenţia dlui Costescu-Comănescu, vice-prt zident. Pa banca ministerială dnii : I. I. C. Brătianu, ministru de interne, Sp. Haret, ministrul instrucţiunei publice şl Anten Carp, ministru! dome niilor. Dl Demetrian (Romanaţ), aduce la cunoştinţa maturului corp că a primit mai multe petiţiuni din partea sătenilor din comunele Leul şi Urzica, prin care aceştia se p'ârg că n'au porumb de hrană şi nutreţ pentru vite. Dl Anton Carp, ministrul domeniilor, spune că nu e bine a se învăţa populaţiunea rurală, ca la orice nevoe să alerge la guvern. Ceice n'au hrană şi nutreţ, să se adreseze băncilor populare. De altfel, încelu! cu încetul, se vor luà măsuri ca nimeni să nu mai sufere. Este rău obiceiu a se da drnmul vitelor în păduri, căci acele păduri sunt pierdute pentru 10 ani. Dl ministru spune că d-sa a îngrijit să se dea salcie celor ce n'au nutreţ pentru vite. In acest scop, a împărţit ostroavele în porţiuni de câte hectare, şi lea pus la licitaţie. DI dr. Rîmniceanu. Să nu învăţăm ţărănimea la pomeni. Numai în Ilfov ţăranii n'au voit să pue plugul în mii de pogoane nădăjduind că va aveà grije guvernul de ei. Dacă e vorba să încurajăm lenea, apoi atunci să ne gândim şi la cei de prin oraşe! Eu le-am spus la cei de pe moşia mea că dacă nu vor munci o să se frece pe pântece cu zăpadă de foame! Trebue să 1 moralizăm, să-i deşteptăm, nu să-1 deprindem cu cerşitoria. Ion I. C. Brătiana, ministru de interne: Trebue să pătrundem bine înţelesul amnistiei date de M. Sa Regele şi nici un gând de răsbunare, nici o umbră de ură să nu ne întunece sufletele. Simţim cu toţii după cum spunea dl dr. Rîmniceanu nevoia de-a ridica moralul ţărănimei noastre şi de a-i îmbunătăţi starea economică, pentru a nu mai fi nevoită de a apelă la ajutorul statului. Intru cât ii priveşte pe acei cari sunt în nevoe, să se adreseze instituţiilor de credit, care nu-i va lăsa să moară de foame. (Aplauze prelungite.). Dl Enacovici citeşte raportul cheltuelilor senatului care se aproba. DI Lecca cere ca viitoarea şedinţă să fie fixată pe Marţi. Se admite. La orele 3 şi 10 m., d-nii senatori trec în secţiuni. împotriva jocurilor de noroc. Dl Sp. Haret, ministrul instrucţiunei publice, a trimis o insemnntă circulară tuturor membrilor corpului didactic, pe care o reproducem în întregime:»din informaţiunile ce le aveam, se vede că în societatea noastră de toate treptele şi chiar in tinerimea cea mai fragedă, se lăţeşte cu Iuţeală şi cu furie pasiunea jocurilor de noroc, una din cele mai funeste şi cele mai degradatoare patimi. Lucrul acesta trebuie să ne îngrijască foarte mtalt, căci mai ales la noi, unde cultura este puţin răspândită, o asemenea pasiune favorizată de manoperele necinstite a tot felul de agenţi provocatori la rău poate să ducă la un adevărat dezastru moral. Contra acestui pericol, suntem datori să luptăm din toate puterile, toţi aceia cari ne dăm seama de gravitatea lucrului, şi avem, înlr'o măsură oarecare, răspundere de cele ce se pot întâmpla. Printre aceştia, în prima linie vine corpul didactic, care nu numai că are singur în seamă conducerea şi formarea tinerimei, dar ea poate să lucreze într'o măsură foarte mare şi asupra părinţilor. De aceea vă rugăm, cu toată stăruinţa, să vă siliţi din toate puterile să combateţi răul acesta ori unde îl veţi vedea şi prin toate chipurile, in deosebi, şcolarii vor trebui observaţi cu cea mal mare băgare de seamă. Şi dacă s'ar descoperi că joacă la iote.ia statului sau la ori ce alta, sau la orice alt joc de noroc, să se uzeze faţă de el toate mijloacele de convingere şi la nevoe şl de constrângere, pentru a i desbăra de această ruşinoasă patimă. Ministru, Haret. Contele Andrássy despre atacurile din străinătate. Ministrul de interne contele Andrássy a spus într'o convorbire avută cu un ziarist următoarele despre veleităţile antimaghiare tot mai puternice ce se manifestă în străinătate:»europa, zise ministrul, are nevoie pe teritorul actualei monarhii de o mare putere care să menţină echilibrul între Germania de o parte şi între Balcani de altă parte. Străinătatea crede că aspiraţiile naţionale ungureşti vor tulbura echilibrul acesta, slăbind monarhia ca mare putere. Impresia aceasta au produs-o corespondenţii din Viena ai presei străine şi informaţiile tendenţioase ale naţionalităţilor din Ungara. Aceşti din urmă vor să producă impresia că actuala ordine de lucruri din lăuntrul Ungariei este antinaiurală şi că ea trebuie să se destrame dacă ungarii nu vor face concesiuni naţionalităţilor şi că destrămarea şî dezmembrarea asta se va întinde asupra monarhiei întregi. Noi ungurii, zise Andrássy, suntem vinovaţi că ştirile acestea se acreditează în străinătate. Trebue să ne interesăm mai mult de străinătate şi de informarea ei. Nu trebue să înfrumseţăm şi să schimbăm realitatea, căci avem cea mai mare putere pe partea noastră : adevărul. Naţionalităţile prezintă şovinismul nostru ca o primejdie pentru monarhie, dar logica lor atârnă în văzduh. Politica nu-i ca o teorie, ci ea este chestie de practicitate. Ungurii ar putea să invoace în favorul egemoniei lor o sută de legi omeneşti şi dumnezeieşti, şi totuş ar fi zadarnic, dacă ei nu ar putea invoca faptul real şi practic, că numai ungurii au fost capabili să susţină statul acesta puternic în trecut şi în prezent, atât de necesar pentru vieaţa monarhiei. Poate să tăgăduiască un om cu mintea sănătoasă că orice concesie acordată prin noi naţionalităţilor nu ca indivizi particulari ci ca individualităţi politice ar provoca caos şi mai mare decât în Austria? Zic şi mai mare, căci aici rassa ungurească s'ar obişnui şi mai greu decât cea germană în Austria. Elementul german în Austria nu a avut puterea nici de a întreţine statul, nici monarhia. El

4 Pag. 4»TRIBUNA«26 Dec n a gjuns să fie prin primul plan numai prin faptul că dinastia a fost germană şi a avut legături cu germanii. Ţara şi statul nostru ni I am alcătuit, noi singuri şi singuri 1 am susţinut şi nu avem nici o poftă de a ne mulţămi cu rolul de chiriaşi în casa pe care ne am clădit-o singuri*. Ar fi de prisos să intrăm într'o polemică amănunţită cu dl Andrássy. Scopul său e de a răspândi în străinătate ideia că Europa are nevoie de o Ungarie puternică şi asupritoare a nemaghiarilor pentru menţinerea echilibrului între Germania şi Balcani. Dar nimeni nu va putea convinge Europa, că pacea şi echilibrul puterilor se poate menţine numai prin nedreptăţi şi impilări. Nedreptatea şi asuprirea nu poate naşte decât nepace şi crize în mijlocul Europei. Dar declaraţiile contelui Andrássy pot fi de folos şi pentru noi: Niciodată poporul unguresc nu ne va da concesii politice de bunăvoie. Acesta-i un răspuns neîndoios la adresa precupeţilor»păcii«şi al apostolilor patriotismului cu orice preţ. Barabás se menţine. Barabás se menţine pe arena politicei maghiare. El fu ales preşedinte al delegaţiunei maghiare, M. Sa 1-a distins deci, vorbindu-i adecă întrebândul despre soarta proiectelor privitoare la transacţia cu Austria... Barabás a răspuns că toate se vor petrece cum doreşte guvernul Maj. Sale! S'a svonit apoi că Barabás va fi numit consilier aulic, ceeace ar fi răsplata pentrucă din leu sălbatec ce a fost a devenit un mameluc pe care cel mult dacă 1 întrece Ugrón Gábor. Care are să fie în viitor preocuparea vicepreşedintelui partidului kossuthist, ne-o spune dânsul, într'un articol ce a trimis lui»függetlenseg«, în care scrie:»sfintenia principiilor să o ţinem irează nu numai în sufletele milioanelor, ci să 1 convingem şi pe regele î chis în formele rigide externe«... Mari sunt minunile puterii! Iată, din Barabás care înjura Viena, face dinastic mai abitir decât ori-care drabant! Naţionalismul în sînul socialismului austriac. Alegerile generale de astă-primăvară au adus partidului socialist din Austria o biruinţă cum nici cei mai aprigi socialişti nu nădajduiseră. In camera precedentă a curiilor, partidul avuse 11 membri. Votul universal a trimis în noua cameră 87 de deputaţi socialişti. Dar partidul acesta puternic nu se putu organiză ca partidele socialiste din alte ţări, cu o conducere absolut unitară. Căci în sînul lui sunt reprezintă te 5 na iuni din Austria, anume nemţii, cehii, italienii, polonii şi români (aceşti din urmă prin deputatul Grigorovici). Deputaţii diferitelor naţiuni nu putură să nesocotească cu desăvârşire sentimentele naţionale ale alegătorilor pe cari îi reprezentau. Luptele naţionale atât de înverşunate în Austria au trezit atât de mult sentimentele naţionale ale popoarelor, încât ideia naţională predomină pretutindeni, şi nu poate fi înăbuşită nici prin ideia socialistă. Când partidul socialist acum sunt vreo ani a început în Praga propaganda sa, ea nu a prins nicăiri, căci apostolii socialişti predicau pretutindeni răsboiu naţionalismului ca o ideie a burghezime). Dacă burghezii au timp de luptele naţionale pentru câte o şcoală, câte un post de funcţionar, partidul socialist nu poate sta de asemenea fleacuri. întâi pânea şi bucătura din gură şi pe urmă luxul naţionalismului, ziceau socialiştii internaţionalişti. Dar proletariatul cehesc a dovedit că el cunoaşte şi alt ideal decât pânea zilnică, a dovedit că are şi nevoi culturale nu numai materiale. Timp de vre-o 6 7 ani, socialismul nu putu să prindă nici de cum rădăcini îatre cehi. Atunci şefii socialişti înţeleseră că socialismul nu are 4 viitor decât dacă are putinţă de a se adapta trebuinţelor naţionale ale poporului. Conform acestei experienţe socialismul internaţional a primit în Austria o schimbare însemnata. El a primit în programul său un punct însemnat: autonomia naţională a tuturor ророке lor. După acest punct, fiecare naţiune are dreptul dea să cârmui singură soarta şi are dreptul la o viaţă naţională. Intrat în cameră, partidul socialist, care a crescut atât de repede, deşi se compune din 5 naţiuni, are comitetul central sub conducerea deputatului dr. Adler. Dar în realitate partidul se compune din 5 partide autonome pe baze naţionale. Intre partidul socialist ceh esc şi între cel german s'a ivit un conffict pe tema naţională. La alegerile trecute partidul socialist céhese a reclamai pentru sine un mandat din Viena unde trăiesc peste cehi, cei mai mulţi proletari. Numai cu greu s'a putut évita un conflict pe tema asta şi deocamdată cehii cedară. Dar conflictul nu era decât amânat şi nici decum înlăturai. Partidul cehesc sub şefia deputaţilor Soukup şi Nernec vrea desfacerea complectă de partidul german şi de comitetul central din Viena. Mai mult chiar, partidul socialist cehesc vrea ca şi socialiştii cehi din Viena să fie incorporaţi la comitetul socialist cehesc din Praga. In felul acesta, partidul cehesc va începe la viitoarele alegeri lupta cu socialiştii germani din Viena pentru a cuceri două mandate din Viena. Am inzistat asupra acestor fapte pentrucă ni-se pare că faptele acestea dau o directivă şi socialismului românesc din Ungaria. Este chiar o izbitoare analogia între tendinţele de emancipare ale socialismului cehesc de sub comitetul central nemţesc şi între a!e socialiştilor români din Ungaria de sub comitetul central unguresc d n Budapesta. ' Pentru partidul socialist românesc din Ungaria, deşi încă slab, se desfsce o mare învăţătură ce lt vine din Austria: pentru a trăi, ei vor trebui să se naţionalizeze pe deplin, nu numai d з formă, ci să înscrie puncte naţionale in programul lor socialist. Discurs la sărbarea marelui Andrem baron de Şaguna, rostit în 30 Noemvrie st. v. a. c, de profesorul Vasile Boneu. Dragi Onorat copii! public! In fuga mare a anului dat ne este de-a sărbători anumite zile mari, de cari sunt legate nu numai nume de-ale sfinţilor, ci şi nune de mari bărbaţi. In unele din acelea zile sau avem să îmbrăcăm haine de jale sau haine de sărbătoare. Vă las vouă, dragi copii, mlădiţe preţioase ale neamului şi patriei, să aflaţi răsfoind cărţile noastre, alese, profane şi bisericeşti, îi cari zile am trebui să îmbrăcăm haine de jale şi in cari haine de sărbătoare. Eu însă amăsurat puterilor mele sufleteşti cu sfială îm! deschid gura, să vă zic ceva despre un semizău, un mare sfânt al românilor, al cărui nume astăzi, ca în tot anul îl sărbătorim şi tot româna! bun şi recunoscător haină de sărbătoare trebue să poarte şi să preamărească pe acest sfânt al nostru. Da, noi românii haine de sărbătoare trebue să purtăm azi şi să preamărim pe acel bărbat, care prin mintea şi inima lui a bjuns, să fie păstorul suprem sufletesc al unui popor, ce zăcea în letargie. Nu pentru aceea să-1 preamărim, pentrucă a fost păstorul sufletesc suprem al nostru, ci mai ales pentrucă fiind el pe treapta cea mai înaltă bisericească n'a folosit-o pe aceasta de a se preamări, el însuşi pe sine. De acolo de pe treapta cea mai înaltă de arhiereu n'a folosit cârja păstorească ameninţând şi huiduind, ci înţelepţeşte mănuindu o a deşteptat turma sa cuvântătoare din somnul de amorţire, şi desconsiderând orice osteneală, luptând împotriva oricărei pedeci, cu vorba şi cu fapta în frunte mergând, i-a arătat calea, care duce la mântuire şi fericire nu numai vremelnică, ci şi vecini că. Ace! bărbat, рз cari noi azi îl sărbătorim şi I vom sărbători, până vom trăi, ca semn de recunoştinţă, a fost Andreiu bar. de Şaguna născut în 20 Decemvrie 1808 şi trecut la celea vecinice în 16 Iunie Dragi copiii Acest luceifăr al nostru Andreiu Şaguna, când a văzut îngerul morţii şi i-a auzit glasul chemându 1 la cealaltă vieaţă vecinie fericită a zis şi cu limbă de moartea a lăsat sfetnicilor săi sfatul părintesc: *Nu vă certaţi /«Iubiţi şcolari, Azi în această zi sfântă pentru noi numai către voi mă adresez. Numai către voi, cari peste scurtă vreme (scurtă, căci ea iute trece, iute v'ne), ca oameni cu carte, cărturari mici şl mari veţi ocupa între concetăţenii patriei şi între fraţii noştri de un sânge, scaune cinstite, alese, ca păstori sufleteşti a vre-unui sat, ca preoţi şi învăţători, ca conducători a vre unui ţinut ca pretori, protopretori, ca comite a vre-unui comitat, poate şi ca ministru, nu este eschisă posibilitatea. Ajungând prin vrednicia voastră în atari scaune onorifice, ca să puteţi urma calea marelui Şaguna, vă dau câteva sfaturi părinteşti luate din viaţa şi faptele acestui mare bărbat. Mai îniâiu vă zic: >Fiţi înţelepţi ca şarpele şi blânzi ca porumbul*. Aşa a fost marele Şaguna. Şezând în atari scaune de onoare, problema voastră să fie aceea, care a fost a marelui Andreiu: >Voi ca bărbaţi să faceţi onoare acelor scaune înalte, ce veţi ocupa, iar nu scaunele să vă facă voauaoncare«. Să nu uitaţi, da unde aţi ajuns in atari scaune, acolo să nu vă fuduliţi, nu fiţi măreţi, să nu vă cocoţsţi ca moimeie, cari cu cât se ridică mai sus, cu atât mai ridiculoase devin. Nu. Trebue să ştiţi, ca fudulii se înalţă ca mai apoi să cadă şi cu cât fudulia e mai mare, cu atât e mai grea căderea, cu cât arborele e mai înalt, cu atât mai straşnic se răstoarnă în ţanduri sfărâmându-se. Ajunşi în atari scaune, să fiţi cu cap şi inimă, cu voinţă tare şi energici, să nu începeţi nimic în mod pripit şi nesocotit, cum n'a început nici odată Şaguna, acest mare bărbat al nostru şi al patriei, ci întâiu să cugetaţi şi judecaţi, apoi să începeţi şi să lucraţi trecând peste orice pedeci, desconsiderând ori ce oboseală şi numai cu gândul curat de a face bine neamului şi patriei, cum a făcut şi omul, al cărui nume azi îl sărbătorim. Din acele scaune de onoare căutaţi, ca Ş3guna, a fi prevenitori, cu dragoste faţă de cei inferiori, iar nu grosolani, neciopliţi şi mândri, pentrucă acestea viţuri grele n'au să se sălăşluiască m inima omului, care e creat după chipul şi asemănarea lui D zeu, ci pe o tufă de spini, pe un arbore răsărit cu inimă putredă. De acolo nu vă nizuiţi a plăcea celui mai deaproape al vostru, decât mai mult de a-i folosi. Acolo prima datorinţă să vă fie dreptatea. Dreptate Împărţiţi de acolo, daţi fiecăruia, ce este al său. Atunci apoi veţi mai putea dispune de al vostru. Căci preţuit este bărbatul, care prin inima lui de jertfa iubind adevărul şi dreptatea gata este de a mântui pe oameni de primejdia morţii ameninţătoare şi cu mult mai preţuit este omul, care în aceasta lume stricata are curajul de nizuiri, ca oameni perverşi, suciţi, să fie aduşi la simţeminte mai bune, mai nobile. Căutaţi a fi drepţi faţă de ori şi cine, pretin ori duşman, căci şi soarele, luna şi stelele răsar şi luminează peste toii, peste cei buni ca şi peste cei răi. Faceţi 3 de acolo dreptate şi nu vă temeţi de nime. Ca marele Şaguna, bucuraţi-vă, dacă altora Ie merge mai bine, decât vouă, nu-i pizmuiţi, căci pizma e sabia cea mai ascuţită şi veninoasă, care face ranele celea mai grele şi mortale. Pizma, sau cum îi zic domni, este gâdele propriu al omului pizmătareţ, ea face pe om în mod deosebit asemenea satanei.

5 26 Dec. n »Y RI B U N A c Pag. 8. Producfe T e pizmei sunt cearta, ura şi în urmă lăsbunarea. Tot atâtea viţuri, cari stâng nu numai indivizi, persoane singuratice, ci şi familii, ba duc la perire cu paşi răpezi şi statele celea mai înfloritoare. Cu deosebire fătul pizmei este sfada şi sfada e iscoada dracului. Sfada, dacă întră adată unde va, apoi o să o vezi, cum joacă ЪаІагіриІ, cum se desbracă de ruşine, se sporeşte şi ca vipera varsă venin şi otrăveşte. Da, sfada e spornică şi ca atare te aţâţă, te asmuţă, te înfierbântă, stoarce sudori din trup şi putere din suflet, te slăbeşte şi disgustă delà munca cinstită şi n'are a'tă plăcere, decât atunci, când aceasta hidră vede, că i-a succes, să nască răsbunarea, o fată dintre cele mai sălbatice. Ea, mama pădurii te abate delà calea bună, pe care au apucat, ori vreai să apuci nu din egoism sau interese personale, nu pentru a te cocoţa cândva, cum fac azi multe gujulii. nu pentru a- ţi face reclamă, o deşertaţiune vrednică de dispreţ, ci din. curat şi adevărat interes obştesc, pentru binele tuturor, urând reclama, ce ţi-o fac sau ţi-ar îace fie chiar şi linguşitori joavine foarte greţoase, cari ţintesc să producă pizmă, ceartă, ură, răsbunare, perire. Cearia, neunirea a nimicit persoane alese şi de rând, familii mari şi mici, state mari ca şi state mici. Grecii, o mână de oameni, dar cu inimă mare, cu credinţă unii înalţi, uniţi, în bunaînţelegere, au sfărîmat armata fudulului Xerxes, care adusese cu sine şi lanţuri, să lege pe greci şi ferecaţi săi ducă ca sclavi în vastul său imperiu. Dar, vai! când cearta, iscoade deavolului s'a băgat între ei, ce a trebuit să pătimească grecii din partea macedonenilor, cari faţă de greci şi ei au fost o mânuţă de oameni, cum au fost grecii îaţă de armata lui Xerxes? Jugul, ruşinea! (Va urma.) Ulii străinătăţi* Camera sârbească şi asasinatul Novacovici. Scupştina urmesză discuţiunea asupra asasinatului celor doi Novacovici. Ministrul de interne dă cetire unei scrisori a lui Milan Novacovici către amicii săi prin care îi invită să alerge la prefectură cu arme la primul semnal, să ocupe edificiul poliţiei şi să pună mâna pe putere cu ajutorul studenţilor, lucrătorilor şi ţăranilor din satele vecine. Ministrul declară că aceasta scrisoare în posesiunea căreia a întrat după moartea celor doi Novacovici probează dreptatea bănuielilor sale despre planurile revoluţionare ale Iui Milan Novacovici. Deputatul Toksimovici propune o ordine de zi prin care înfierează faptul delà 29 Septemvrie şi condamnă atitudinea ministrului de interne şi a guvernului care s'a declarat solidar cu ministrul. HOBTĂfl. ARAD, 25 Decemvrie n. IQO'i. Primul nostru de azi. Aşa credem că cetitorii noştri, chiar şi cei ce nu ştiu ungureşte, vor înţelege ce înseamnă primul nostru de azi în ungureşte. EI este.,, o apologie, o apoteoză a libertăţii de presă ungureşti. Dacă cineva n'ar fi din scrisul nostru destul de edificat asupra acestor libertăţi, primul de azi este chiemat să-1 lumineze mai mult, mai temeinic. Şi cu toate că e scris într'o limbă neînţeleasă, el va fi înţeles. Tipărituri confiscate. Se telegrafează din Rosenberg, că vigilenta postă de acolo a făcut arătare la ministru că în vremea din urmă sosesc o mulţime de tipărituri din Boemla de conţinut agitatoric contra naţiei ungureşti. Parchetul de acolo, ia ordinul ministrului, le a confiscat. Procese de presă. Pentrucă au a- vut curajul să înfiereze selbătăcia jandarmilor, cari au stâns 15 vieţi de om şi au rănit grav şi uşor aproape 60 inşi la Cernova, ziarelor naţionaliste slovace:»narodnie Noviny«şi»Narodni Hlasnik«procuratura le-a făcut proces de presă. întocmai cum am păţit-o noi pentru măcelul delà Pănade. Răspunsul lui Björnson oraşului Praga. Oraşul Praga, se ştie, a felicitat printr'o adresă pe marele Björnson, pentru apărarea în care a luat pe slovacii din Ungaria. Acum Björnson vine şi într'o scrisoare trimisă din Roma cu datul de 21 crt. respunde următoarele :» Domnii mei, o călătorie lungă şi obositoare la care s'a mai adaogat şi o boală m'au împedecat a răspunde la şirele Dv\ atât de măgulitoare pentru mine. Admir dragostea dvoastră devotată şi credincioasă faţă de nenorociţii slovaci şi am credinţa că eliberarea lor va izbuti. Din izvorul a- cesta să scoată încredere slovacii, din acest izvor curat şi de vieaţă dătător să scoată guvernul dvoastră sfat şi energie. «Avansare. Ziarele maghiare din loc aduc ştirea că dl colonel Albert Dietrich, comandantul garnisoanei aradane, va fi avansat generai, în care calitate va fi trecut la honvezi. Dl Dietrich este unul dintre cei mai distinşi ofiţer superior în armata comună, a fost ataşat ani de zile la statul major şi avansarea lui va fi o răsplată bine meritată. Nou advocat în Caransebeş. Primim următorul anunţ:»am onoarea Vă aduce Ia cunoştinţă, că mi am deschis cancelaria advocaţială în Caransebeş, strada Transilvaniei nrul 415. Cu stimă dr. George Lâbonţiu, advocat.* Dorim tot succesul. Culmea neruşinării. Ni se telefonează din Lipova, că argaţii protopopului Hamsea cutrieră satele din acel tract şi împreună cu preoţii cari au subscris faimoasa declaraţie în favorul protopopului, caută să pună Ia cale şi în comitetele parohiale şi în sinoade adesiuni la adresa protopopului şi adrese la consister, spunând că au toată încrederea în protopop şi că episcopul să nu-i facă nimic pentru împuşcarea învăţătoresei Putici. Cine nu vrea să subscrie adresa e ameninţat că i-se abzice creditul deia»lipovana«şi va fi împrocesuat... Iată cum se tulbură pacea în biserică... Cât se mai tolerează aceste apucături condamnabile? Apelul clubului naţionalităţilor contra guvernului ungar. Sub acest titlu ziarele din România pubii à următoarea telegramă:»budapest*, 9 Dec. Clubul naţionalităţilor din Ungaria a adresat un apel, către popoarele nemaghiaie în care înşiră prigonirile guvernului actual împotriva a tot ce nu este maghiar. îndeosebi atrage atenţiunea asupra atentatului ministrului Apponyi îndreptat contra şcoalelor nemaghiare, pe cari voieşte să le desfiinţeze. Popoarele nemaghiare sunt chemate la o luptă aprigă împotriva guvernului anticonstituţional*. Noi nu ştim nimic despre acest apel, care de altfel bine ar fi să se facă. Barabás consilier intim? Se afirmă că Barabás va primi drept recunoştinţă pentru complecta sa îngenunchiare titlul de consilier intim. Vor mai primi aceeaş dinstincţie deputatul Thaly, şi secretarii de stat Szterényi, Mezőssy şi Popovics. Ai visat vreodată, die Barabás, o înmormântare politică cu astfel de funerarii oficiale? Apel. Sentimentul de jertfă al societăţii noastre a trezit obiceiul frumos al răscumpărării felicitărilor de Anul nou îa folosul»asociatiunii pentru cultura română şi literatura poporului român*. In timpul din urmă aceste sacrificii sjpu adus pentru»muzeul istoric-etnografic*. Mijloacele materiale de cari dispune Muzeul sunt restrânse, iar înzestrarea, cât mai grabnică a acestuia se impune. Preţioasele obiecte de însemnătate etnografică cari sunt o comoară a trecutului nostru şl tot atâtea mărturii ale unei vieţi sufleteşti bogite şi superioare, se părăglnesc şi se pierd, sau suni adunate cu mult zel de străinii tari au izvoare băneşti şi înţeleg deosebita lor importanţă. Această împrejurare trebue să fie un îndemn de jertfă pentru toţi cari pot aprecia necesitatea ctilturaiă a acestui aşezământ. In preajma anului nou, apelăm la toţi spriginitorii operelor noastre de înaintare culturală, rugându i să binevoiască a-şi rescumpără cât mai mulţi felicitările de Anul nou în folosul Muzeului. Numele donatorilor se vor publica îa ziare şi în revista poporală a»asociatiunii*. Sibiiu, în Decemvrie Iosif Sterca Şuluţu, prezident. Octavian Ooga, secretar. împăratul Wilhelm şi Elena Văcărescu. Domnişoara Elena Văcărescu, cunoscuta damă de onoare de pe vremuri a Majestăţii Sale Reginei a scos acum de curând o carte despre suveranii cărora i-a fost prezentată. Intr'altele spune, că a fost cuprinsă de o emoţie neobişnuită când a fost prezentată de regina împăratului Wilhelm. împăratul observându-i emoţia ia zis : D-ta doar ai întâlnit atâţia domnitori încât cu unul mai mult ori mai puţin într'adevăr nu comptează. Ai mai vorbit apoi şi cu Victor Hugo, acest titan al gândirii, de ce dar te emoţionează prezenţa mea. Cât a costat obstrucţia croată? in ziua de 5 Iulie a. c. obstrucţia croaţilor a început în cameră. Deputatul croat Franz Vrbanici se ridică: Visoki sabore! (Cinstită adunare 1) începu el pentru a protesta cel dintâi împotriva legei lui Kossuth. Preşedinteia camerii fu silit să aducă un interpret croat, stenografi croaţi şi dactilografe croate. Nouă cheitueli, nouă diurne, nouă creştere a bugetului pentru cameră. Cheltuielile de birou a sporit cu de cor. Să mai adaugem şi plusul de cheitueli pentru luminat, încălzit şi lefuri nouă pricinuite prin prelungirea şedinţelor, apoi dacă mai adaugem lefurile deputaţilor croaţi 40 la număr, atunci preţul» trădării* croate să urcă aproape la un sfert de milion. Patrioţii sunt mâhniţi pentru cheltuielile acestea»zadarnice* cum zic ei. Zadarnice, întru cât sumele acestea n'au întrat în buzunarele lor. Un rege buclucaş este Leopold al Belgiei. Pe lângă cele multe din trecut, vârf Ia toate a pus prin cea mai nouă boroboaţă ce a săvârşit. După cum scriu adică ziarele belgiene, regele Leopold a făcut una Iată: s'a căsătorit în taină cu baroneasa Vaughan (fosta Caro'ina Lecroi x, fată de poştar), care deşi zice că are doi copii cu regele, gurile rele povestesc însă că vinovat ar fi altul. Vorba e că astfel sunt doi pretendenţi la tronul Belgiei, că ci căsătoria asta, după legile belgiene, este în toată regula. Martori la cununie au fost prim mareşalul Altremont şi un ofiţer superior. Dacă târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ca la comandă = să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. m

6 Pig. ô. >f RIBUNAc 26 Dec. n. 190?, Dr. Hegedűs Gyula, medicul casei de alienaţi din Budapesta, ţine în 25 şi 26 in sala cea mare delà hotelul»centrale o disertaţie despre nebuni. Interesantul program, pe care 1 primim la redacţie, are opt puncte foarte interesante. Recomandăm publicului cercetarea interesantei disertaţii, care e împreunată şi cu producţii de bioskop. Se începe seara la orele 5. împăratul Wilhelm al H-lea modist. Cu ocazia petrecerii sale la Londra împăratul Germaniei a cumpărat mai multe pălării după gustul său. Dupăce a examinat mai multe pălării în renumitul magazin de mode Pa quin din Doverstreet, în fine s'a decis pentru nişte pălării mari în periferie. Ornamentul admis de M. Sa a fost pene de struţ, penele de vulturi de mare, împăratul nu le poate tolera. Pălăriile ce le a cumpărat Wilhelm II reprezintă un mic capital. E probabil că i va plăcea cel puţin una dintre toate împărătesii germane, care e de şaten purpuriu şi c'o pană albă de struţ. Turme de ol măcelărite.» Românul delà Pind«primeşte din Veria următoarea corespondenţă : Cu două luni înainte comitetul terorist grecesc din Caraferia pusese în vederea celnicului român Muşa Caprini ca să devie grecoman, căci altfel se hotărîse pelrea lui. Se dădu ordin bandelor, cari operează în re giunea Caraferiei să distrugă întâi avutul celnicului şi dacă nu se va hotărî să revie Ia sentimente mai bune atunci să fie asasinat în mijlocul oraşului. In acest scop in ziua de 24 ale lunei trecute, pe la ceasurile 1, à la turca, noaptea o bandă de an tar ţi greci compusă de peste 80 de indivizi s'a dus la Topleanl, localitate la o depărtare de trei ceasuri de Caraferia, unde se găseau turmele sus zisului celnic, ca să se execute ordinul, ce li-se dăduse. Cânii au dat îndată alarmă, iar păzitorii numai decât au sărit ca să vază ce este şi fiindcă nu lise dădea nici un răspuns ei şi-au închipuit că sunt răufăcători şi au tras mai multe focuri de puşcă înspre partea unde se auzea sgomot. Bandiţii erau postaţi de jur împrejur şi au răspuns prin mai multe focuri de puşcă. Păzitorii turci, văzându-se înconjuraţi de toate părţile, se culcară la pământ şi începură să tragă, crezând că dacă rezistă câtva timp ar intimida pe antarţi spre a nu se apropia de târlele cu vite. Primejdia devenind din ce în ce mai mare, păzitorii turci au chemat la ei şi pe cei doi păstori din coliba din apropiere, cari au fost foarte uşor şi fără nici un pericol răniţi Ia cap. Păzitorii văzându-se în imposibilitate de a mai rezista furiei antarţilor şi isprăvindu-şi cartuşele au fost nevoiţi să se retragă, lăsând în mâsile bandiţilor avutul celnicului. Antarţii, văzându-se în largul lor, au năvălit a- supra târlelor CJ vite şi au început fără cruţare să măcelărească cu săcurile şi lăncile turma de oi. Din 200 de cârlani miei de doi ani abia au râmas vre-o 40. După ce s'a dat foc târlelor s'au îndreptat spre turma de capre omorând vre o 60 iezi. Norocul celnicului a fost că în aceea noapte turmele nu fuseră închise în târle; căci atunci antarţii ar fi măcelărit toate vitele. Nu se poate şti pozitiv toată paguba deoarece turmele speriate s'au împrăştiat prin pădure, pre cum nu se poate şti de asemenea dacă antarţii n'au luat cu ei o parte din turmă. Se ştie, însă, că autorităţile imperiale încurajază bandele greceşti prin faptul că în repeţite rân duri românii din Caraferia au cerut să se posteze soldaţi în localităţile Topleani şi Cocargic unde bandele operează fără nici o teamă, şi cu toate acestea până în prezent ele n'au fost luate în seamă, sau dacă se dă ordin delà Salonic slujbaşul de jandarmerie Bahadin Bey refuză a-1 executa. Catastrofa din Palermo. Salvarea a continuat toată ziua şi toată noaptea. Duminecă seara s'a mai scos de sub dă; imaturi proprietarul imobilului distrus de explozie ; el era în viaţă dar leşinat. A fost dus la spital. S'au mai scos alte trei cadavre de copii ; fraţii Carapitta au fost regăsiţi, unui era în viaţă, dar înebunit. Arhiepiscopul a vizitat pe răniţi prin spitale. Se continuă a se scoate cadavre de sub dărîmături. Luni noaptea s'au scos 9 cadavre şi s'au nai scos şi aliele până Ia ameazi. In total s'au scos de sub ruine 53 cadavre până acum dar se mai zăresc altele încă sub dărîmături. Oraşul este pavoazat cu steaguri negre. Luni după г mea zi s'a făcut înmormântarea solemnă a victimelor identificate ale dezastrului din strada Latarini. Au asistat la înmormântare cardinalul Lualdi, deputaţii, senatorii, autorităţile şi peste o sută de mii de persoane. Primarul din Palermo a rosit o cuvântare. Mulţi plângeau la înmormântare, toate clopotele sunau. Consiliul comunal din Milano a hotărît în sfârşit să ridice pe una din pieţele oraşului o statue tquestră a lui Napoleon III, executată de rrai mulţi ani şi care eră aruncată în curtea unui palat. Ea fusese lăsată acolo din scrupul internaţional, spre a nu se jigni guvernul republican francez; dar oraşul Milano trebuind să şerbi ze în 1909 a cine zecea aniversare a eliberării sale de sub jugul austriac, municipalitatea a crezut prilejul priincios spre a scoate monumentul din uitare. Vin de deal din Gioroc, calitate escelentă, e de vânzare, cu preţul de 24 cr. (48 hi. litrul). A se adresa comandele, minimale de 50 litre la dna Cristina Secuía. Arad, str. Kossuth, 68. Butoaiele pentru comande sunt a se trimite la adresa Mitru Ctiruţ, vinţeler Gyorok. Mijlocul cel mai bun de înfrumseţare din lume! Crema de fată Regina, care pentru însuşirea neîntrecută de frumseţare la expoziţia din 1900 la Paris a fost premiată. Crema Regina, curăţă faţa în timpul cel mai scurt faţă de orice catiieiată. Un borcan 1 cor. 40 fii. Pudra Regina de cea mai bună dintre pudrele de pân'acum cunoscute. Se vând în coloare albă, roza şi cremă. O şcatulă 1 cor. 40 fii. Săpunul crema Regina, e săpunul cel mai bun de toaletă pentru înfrumseţarea feţei. O bucată 70 fii. De vândut la laboratorul chemical al lui Temesváry József, apotecar, Szeged, Petőfi Sugár-ut şi la Török József, apotecar, Budapest, Király-utcza. Săpun de viorea de Parma. Sub această numire de câţiva ani e în circulaţie un nou săpun folositor. Cine nu iubeşte mirosul de viorele? Şi dacă ştim, că acest săpun plăcut face faţa fină, dacă ştim, că în astfel de calitate şi pe lângă aşa preţ în străinătate nu putem căpătă atare săpun, atunci putem aştepta, ca publicul mare să nu întrebuinţeze acest săpun, numai ca să-i tindă mâna de ajutor pregătitorului, ci în interesul său propriu. O bucată 80 fii., 3 bucăţi 2 coroane 20 fii. Pregăteşte Szabó Béla fabricant de săpun de toaletă, Miskolcz. Se poate căpăta în Arad în dragheria lui Vojtek şi Weisz, Lugoj i n farmacia lui Fischer János, Timişoara în prăvălia lui Wisemayr Ferencz. Paltoane de piele tocite se văpsesc în colori închise, trainice în fabrica de văpsit haine a lui Halten berger Béla. Va avea sărbători de Crăciun fericite şi neuitate acela, care-şi va comanda un gramofon de-al lui Tóth József. Catalog cu preţuri trimite ori-cui gratuit şi porto franco Tóth József, Szeged, Könyök uteza. mare magazin de gramafoane Matzky Károly, cofetar în Arad, recomandă pentru sezonul carnevalului cele mai fine prăjituri de thee şi bomboane. Fabricaţie proprie. Ec6fi@ml e Bilanţul băncilor aradane. Ziarul» Függetlenség «de azi publică o convorbire cu directorii băncilor din Arad. Iată ce a a spus dl dr. N. Oncu. directorul «Victoriei :» Cu toată situaţia financiară precară, şi în anul acesta am realizat bune afaceri In mijlocul crizei mari de care a pătimit întreaga piaţă financiară, noi am fost reservaţi în ceeace priveşte acordarea nouilor credite ; acolo, unde a fost însă necesar, am deschis şi credit nou. Am avut în vedere mai ales un lucru : să nu abzicem nimănui creditul şi fiecare sa se bucure de el şi pe mai departe. Părţile (clienţii), depunerile şi operaţiunile s'au înmulţit şi aşa vedem că nu numai operaţiunile financiare s'au sporit, ci şi veniturile s'au mărit. De aceea în anul acesta vom arătă un rezultai şi mai frumos decât anul trecut. >Ca în privinţa pieţei financiare să se producă o ameliorare, trebue să contribue foarte mulţi factori ; de aceea azi încă nu putem să spunem : când şi cu cât se va analiză. Singură votarea transacţiunei cu greu va produce acest rezultat, ceeace speră mulţi, dar influinţă decizătoare nu va avea la nici un caz. Nu, din cauză că în urma crizei de ani de zile ce ţine în Germania scontul acolo s'a ridicat şi astfel capitaliştii şi-au plasat acolo banii. Fără îndoială, o ameliorare oare care va fi, dar durere, nu în măsură cum ar fi de dorit în Ungaria săracă în capitaluri. Un atelier preţios. Zilele acestea publicul arădan a avut prilejul să admire o splendidă lucrare săvârşită în atelierul Reuniunei femeilor române din Orăştie. E vorba de un acoperitor de altar pentru biserica română din Deva, care fiind trimis la Arad să fie montat în prăvălia lui Glück Dezső, a fost expus şi admirat în vitrina numitei prăvălii. Lucrarea aceasta face cinste atelierului pentru a cărui înfiinţare dna Elena Hossu născ. Pop, a ostenit cu zel demn de toată lauda. Ba tbs de rărit'h şi «.fecte din Eedapeita Budapesta, 25 Dec ÍNCHEEREA ia 1 ORÄ i Cran pe Apr (100 fcig.) Secara pe Apr Ovăs pe Apr Cucuruz pe Mai INCHEEREA la 4 ORE! Qrâu pe Apr Secară pe Apr Ovăs pe Apr Cucuruz pe Maiu І Preţul cerealelor după 100 klg. Grâu De Tisa 24 K. Din comitatul Albei 25» De Pesta- 24 Bănăţenesc 24 De Bacica - 25 Săcară _ 23 Orzul de nutreţ, cvalitatea 1. 15» de cvalitatea H 15 Ovăs»» >» > Cucuruz vechiu > nou 1 ii a fost următorul K fil > 20 Pentru copii când le cresc dinţii, Emulsiunea SCOTT e adevărată uşurare, căci le face poftă de mâncare, Ie dă putere şi sănătate şi dinţii le cresc tari şi albi. io Emulsiunea SG0TT are gust aşe de bun şi dulce, încât copiii o iau cu plăcere şi predilecţie, linişteşte nervii, prin ce le asigură atât copiilor, cât şi părinţilor nopţi liniştite. Preţul unei sticle originale 2 cor. 50 bani. Se capătă în toate farmaciile. La cumpărarea Emulsiunei vă rog să observaţi marca care reprezintă un pescar. BIBLIOGRAFIE. A apărut în colecţiunea Sfetea din Bucureşti[» Despot-Vodă* de V. Alexandri şi se află de vânzare la principalele librăriei din Bucureşti şi provincie. Preţul 1 leu. Redactor responsabil loan N. Iova. EdHor.Ţuoprietar Oeoiye Nichts,

7 Nr ct R I B U N Ac rag, /. ie мmai sire Ш! <^04> KASSA. lentru că poţi scăpa de ori-ce durere proenită din răceală prin vestitul Spirt de hla ă (iégzesz). E singura mângâiere pentru cei ce sufer le podagră ischiaşi şi reumă. Nu este numai un medicament indispenzabi) le casă, dar din cauza efectului grabnic şi radical hiar o minune. Dl învătător-director Z Szőke Albert din Panzélcseh îmi scrie următoarele: ipirtul de ghiaţă ^ГІ^сГо nare bucurie, că în trei rânduri şi anume la o lurere de măsea, la durere de stomach, la iurere de înţepenirea gâtului şi odată la durere la cap l'am folosit cu deplin succes. II reconand călduros ori-şi-cui, căci e o adevărată binecuvântare pentru cei-ce suîer. Mai cer 3 sticle mari. lurerea de dinţi şi de cap înceată deloc de ei. La oboseală, simţ de slăbiciune, la esolarea după lucrul greu, la împunsături din coastă, la scrintituri, la dureri de stomach, je piept şi la dureri de foaie etc, după o singură frecare omul se simte ca de nou născut. D-Tale U ==^= Spirt do ghiaţă toată aşteptarea mea, drept aceea mai cer şese sticle mici din acest medicament escelent. Cu deosebită stimă Kékellő Josif László, paroch Dragă Die apotecar! Binevoeşte a-mi trimite :u rambursa sase sticle mici din vestitul = Spirt de ghiaţă (jégszesz) :u întoarcerea poştei ; căci au un efect foarte bun fi se pot folosi cu un mare rezultat: şi-1 reconand foarte călduros ori-şi-cui. Dumnezeu să trăiască pe inventatorul spirtuui de ghiaţă. A t k á r Bander Gábor, măsar E cu neputinţă a înşira nenumăratele :pistole de recunoştinţă şi mulţămită, prin spirtul de ghiafă. :ап e ăudat aceste puţine specimene dovedesc escelentă i marea lui răspândire într'un timp foarte curt, încât deja are şi imitatori. flyentatorul şi unicul său fabricant este: Szémann apotecar HATVAN. Ágoston sticle mari sau 6 sticle mici trimit franco ori-unde. reţul : 1 sticlă mare 1 cor.^20 fii., sticlă mică 60 fii. Fie-care sticlă e sigilată şi numele invenitorului se află atât pe sticlă, cât Îşi pe visul de folosinţă. Pe postă numai 3 sticle mari Jsau 9 tlcle mici se poate trimite. w Să ne ferim de imitaţiuni. в ~ш Haltenberger Béla, văpsitorie de haine, curăţltorie chemlcă şl fabrică de spălat în aburi. Se curăţă sau se văpseşte cât se poate de frumos, haine de iarnă, blănării, haine de dame, bluse, toalete de bal. Jachete de piele descolorate, se văpsesc într'o coloare închisă trainică. Gulerele şi manşetele, se curăţă şi se fac albe ca zăpada, fără chior. ime In caşuri de doliu, se văpsesc diat hainele în negru. Firma pune mare preţ pe expediarea cât se poată de repede şi punctual pe postă şi în provincie. Odăjdii bisericeşti, brodariile se curăţă frumos şi multă îngrijire. Fabrică de mobile. Gel mai ieftin isvorde a procura mobile e în TIMIŞIORA. Mare magazin cu tot felul de mobile pentru m i r e s e, d o r m i t o a r e, s a l o a n e, c a f e n e l e, h o t e luri etc., dela cele mai simple până Ia cele mai elegante. Primesc tot felul de aranjamente pentru biarouri de cancelarii şi boite, pregătirea meselor de biliard după desemne date sau plănuite şi desemnate de mine; nu altcum şi tot felul de lucruri şi mobile pentru edificii cari aparţin branşei măsăritului. Onoratul public poate fi sigur de lucruri solide şi serviciu prompt. Mobile se dau şi pe lângă preţ plătibil în rate lunare. In aşteptarea comandelor, rămân cu deosebită stimă: FORMAYER ALBERT fabricant de mobile în T e m e s v á r O r a v i c z a Qyárváros, 3 király-в. 6. Fä-otcza. Sl ănină, kilogramul cu 68, unsoare 70, carne de porc 68, slănină pentru unsoare 68, unsoare 68, untură 72, şuncă afamată 90» dela pulpă 84, dela coastă 72, cărnaţi 80, caş de porc (şwartli) 64, jumeri 60 craceri. Maţe de porc uscate Săpun de casă pe lângă preţuri moderate se pot căpăta la Garai Károly, măcelar în Arad, str. Boczkó nr. 2. Vis-à-vis de piaţa de peşte (Hal-tér) Comercianţii si hotelierii vor profita de avantagii de preţ. Mijlocul cel mai bun de Imfrumseţare din lume! СІШ \\ Щ Ш care pentru însuşirea neîntrecută de îmfrumseţare la expoziţia diu 1900 Рагіз a fost premiată. CREMA REGINA curată în timpul cel mai scurt faţă de orice catifelata. UN BORCAN 1-40 cor. PUDRA REGINA se recomandă ca cea mai bună dintre pudrele cunoscute p&nă acum cunoscute. Se vind în coloare albă, roza şi cremă. 0 ŞCATULĂ 140 cor, SĂPUNUL CREMA REGINA e săpunul cel mai de toaletă pentru înfrumseţarea feţei. O BUCATĂ 70 fileri. De vândut îa laboratorul chemical al lui apote Tem es vai*y József, car.. Szeged, Petőfi Sugàr-ut şi la Török József, apotecar, Budapest, Király-n. ÇIMTALME cu aparat intern de oţel, cu ton fermecător de frumos, cu adjustament plăcut liferează pe lângă plătirea în rate şi cu bani gata fabrica de instrumente muzicale яы Varga Árpád, Makó. (bădiţa de postai nr. 31.) Preţ curent mare şi ilustrat л\ se trimite gratis sşi franco. W IgazSándor ci as o rn i ca r şi giuvaergiu ARAD, Piaţa Libertăţii lângă edificiul teatrului vechiu. Aur şi argint călcat cumpără pentru preţul cel mai mare de zi, ori schimbă pentru alte obiecte de aur şi argint. Productele de ACID CARBONIC din Muschong Buziás tţt aranjata, din nou ~ШЧ expediază şl afară de cartel imediat cantitate cât de maro ACID-CARBONIC-LICHIO chemlceşte curat şi natural, în lichid din Isvorele de accld carbonic din bala celebră Buziaş, pentru prepararea apei gazoase, pentru restauratori şl alte scopuri industriale. II Cel mai s porni e aesid earbonie II Extrásai certificatului analizei chemice al institutului de a examina pe oale eheuiica mâncările şi beatorile a nr. 46I5. Мігозаі şi gastal" ѳ normal. Conţinutul de acid carbonic: /p. In nrma examinării s'a constatat că aceste corespund pe deplin cerinţelor higiena publice şi pe baza conţinutului carbonic bogat se cvalifică de cel mai bun. Gn informaţii serveşte prompt: nroul de expedare de producte acid-carbonice si ape miaerate al staţînnei blncare Muschong-Buzieş în Buziás-Fürdő. (MUSCHONÖ-BUZIÁSFÜSDÖI SZÉN SAV MÜVEK ÉS ÁSVÁNYVIZEK SZÉTKULDÉSI TELEPE BUZIÁSFÜRDÖN). Adresa telegrafică: Muschong-Buziásfürdö. Telefon interurban 18.

8 Pas. 8. TRIBUN A" Nr Cumpărări ocazionale ««Crăciun *» Anul Nou. pana MAŞINI DE VORBIT G R A M O F O A N E ^ а ^. d e la T c o r o a n e Cea mai ieftină sursă de a se procura în Ungaria şi România. înregistraţii de cânt şi muzică, cele mai celebre cântări ale României, muzica militară şi lăutari. Soluri de concert, monologuri, cupleuri ş. a. Tóth József, Szeged, str. Könyök nr. 3 Mare prăvălie de gramofoane. corespondentă în orice limbă. Catalog de preţuri gratuit. Noui plăci româneşti! f$ Cel mai potrivit Dar de Crăciun. COVITS GYÖRGY prăvălie de modă Arad, Forray utcza 22. Stofe de blouse la modă. Stofe de haine la modă. Delene de blouse la moda precum: creton, zeffir şi batist, se vor yinde cu preţuri tare scăzute. şi resturi de pânză in \ preţ. Grósz Kw Ferencz, Ж BEBHECZEN,?as-u. 8, ",,,,!;?";,,,.? Recomandă medicamente speciale preparate. Xumrti exista, reumă.! Cine voieşte să şi de tot felul de sticlă mare din renu (Király Balzsam) al {Jajuezpedrő. Védjegy. scape de orice soi de reumâ, dureri externe să cumpere o mitul Balzam Regesc cărui efect vindecător recunoscut de medici. 1 sticlă mare 2-65 cor. cu îndrumare. 3 sticle mari 6*6.3 cor. cu îndrumare, porto franco cu rambursa. Patentat, în nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai eficace medicament. Numai exist» reuma! J MUSTAŢA E FRUMOASĂ îi dacă întrebuinţezi ípomăda HÄJDUSAG cea mai bună pentru creşterea şi potrivirea musteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. Efectul se vede ioarte iute şi cu siguranţă. Scutit prin lege. Un borcan SO fil. Prin postă se trimit numai 3 borcane cu Cor. Cu rambursa gratuit MEDICAMENT PENTRU VOPSIREA PĂRULUI în culori blond, brunet sau negru. Efect Ia moment. O singură vopsire e de ajuus, ca părul sau mustaţa o 1 u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înăspreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce cuioare 4 cor. usai Feţe de masă de Damast albituri gata, cămăşi, corsette, pantaloni, cârpe de cap şi jupoane, batiste, ciorapi. Apoi cămăşi de bărbat, gulere, manşete, cravate, batiste şi ciorapi, din cari se află un asortiment bogat, cu preţurile cele mai reduse. Serviciu prompt. Preturi ocazionale foarte reduse. Első szegedi len-áru damast és műszövőde secs IVI i h á I y SZEGED, Tisza Lajos-körut 33. Recomandă productele sala proprie de in şi damast precum : covoare, ştergare, fugare milieu şi toate cele trebuincioase pentru pat. Tot aşa haine pentru mireasă, precum lucruri de ajur după plac Preţuri moderate, serviciu piompt. La rugare prin epistolă mă presint personal. TIPOGRAFIA GEORGE NICH1N, ARAD.

9 І Щ. fr: 274. TRIBÜN Ac Pag. 9 Cel mai bun loc de cumpărat TEA rusească veritabilă de China şi Caravan în pachete originale măsurate. Acuma a de Norvegia fără culoare şi miros, calitate escelentă. Preful unei sticle 2 coroane. Rum Jamaika diferite soiuri veritabile în sticle proprii se pot găsi la drogueria şi parfüméria lui VojtekésWeisz A R A D. fl.sjm supărărilor Contra este escelentă reumatice Spirtul R e u m a încercat de atâtea ori cu succes. = Preful unei sticle 80 fileri. = : Se capătă calitatea originală în farmacia lui Rozsnyai Mátyás Arad, Szabadság-tér. Nr. telefon 33i Nr. telefon 331. оло олз aia afa ala ela &Ta вта of a &Тз afa eja aţa > отэ отэ ётэ dfb als ôlfs с cancelaria de arhitectură diplomată A R A D, S T R A D A S A L 1 C Z G Y U L A N U M Ă R U L 1. Primeşte: măsurarea, regularea, comasarea, parcelarea, oraşelor, comunelor, şi a domeniilor precum şi tracirozarea, plănuirea şi construcţia terenurilor de pădure şi industriale. Specialişti: în plănuirea şi înfiinţarea regularei de ape şi a apaductelor. < < Sárga János argintar şi pregătitor de obiecte artistice Kolozsvár, Mátyás király-tér 13. Telefon nr Abundant provăzut cu g obiecte de aur, argint " şi petrii scumpe. Pregăteşte tot felul de lucrări artistice: în aur, argint şi altfel de lucrări de artă maginetră. - Schimbări de aur şi argint, conform cursului zilnic. Cu preţ curent servim gratuit şi franco. CUMPĂRATURI DE OCASIE! d u Vi Aduc la cunoştinţa on. public, cä am cumpărat prăvălia de porcelanuri şi sticlărie a Fraţilor Gebhart şi din cauza greutăţilor mutatului, toate articolele ce se află înmagazin, precum sticlării, porcelanuri, lămpi, lustre de gaz şi electrice, tot felul de articole de podoabă, tacâmuri de masă de alpaun şi alpacca de argint, rase de tert din nickel ş. a. le vând cu preţ redus despre ce rog pe on. public să se convingă Cu deosebită stimă: Următorul Fraţilor Gebhart RAUCH RAIMUND. a 1 1 ex SM a SU a

10 OPURI şi BROŞURI S e r e c o m a n d ă FOf PERIODICE a e x e c u t a următoare/e: ÎNVITARÏ BILETE DE LOGODNA PROGRAME MLETE DE CUNUNIE dop» dorinţa ţi ta eolen dmpx dorfoţs ţi fa «oieri ^ atingêtoare de această branşa ADRESE BILANŢURI BILETE DE ÎNTRARE ANUNŢURI FUNEBRALE TRI BUNA" Ms?'»«' 1» '' i «s* 1 i-fem-k' «1 PREŢ-CtJRENTURÎ NOTE STATUTE «LIBELE CIRCULARE Ф A R A D Ф Str. Pete Ferencz nr. 20 fog Diferite tipărituri pentru banei СшаМеІе prite sa efeehesepromit şi сошішш CĂRŢI U COmSIÏÏEl 1 P*eftiH itwwíei-aeé/ f BDITURi PROPRIE 1 «HB!