ngaşă ari S' eţinu indus trei I s w cinsti _ m 'e cer z a af'f " loare trei toat!геіе?р л ~. i în' 1 " 11 adusé du ' de n u v : I tă ùl le carî 1 nele c d ^toia" lasă degetul jos, şi ridicând I nu le, zice : ost în lni,bine solo (soro) te ne l'atem fălă?" X a np-"» i îmtf^f e noué, ilor. l s e Ţe ne fatem fălă clăi? V gură. Dar d-şoara Leza" ca maî să cu atât mai matură în apreciutăţilor, după-ce a băgat un deget, unul, apoi încearcă sa vîre tot în gură. Fiind-că încercarea nu-î se mulţumeşte, pentru moment, minai patru degete în guriţă. ;a problemă, dar şi mai greu de jţia el. Cu un gest de descurajare, u acelaşi gest, cu aceeaşi ridicare ene, d-şoara Otanţa" zice des t de l'a \ şttflţnrăă cal?" repetă cu aceeaşi întoiă P$Щ а с е ' а^ 8 est ^e exagerată descută această cele două lipsă mai de este n ă datore mari tlai" resimt cu cât în- c trebue sä iie îngrijirea celei mai 111 p r < n u l Ltâi 4л "w.a încât, liind dat că ste res;.iiu S L l n t m u t e adă a critf\c > dunmeaiel s abia nai multca\o^y inte «-iitimele două cuv tinuu eux şură. Cetop " \)-^I'otoia" duce acum degetul :ile. Nuatj л л indu-se încordat, D-soara :1a venia Іі 3 -г$&. din greşală degetul la noastră'a t fi^-^jk d-ra Leza 1, era îmâiu unei şil pav^4 л Ч Л pe urma în nas, pe vîntaree Duh.^.^ ce, slavă domnului, a sportivii pa$zp& \euin aşteaptă, patrioţii vo.-^va trei crai cacl a s t f e l mcito ' югаѵ bune au &'', ândească o domni- lorit verea şi au 4o J < o d-şoara Totoia" )ul ti! nou Jidanii -^Л \Ѵ W^Stai se vezi: eu lasse /Pe vremea Jf Bantazal (Ballon n vre-o îoo dev^ w V (Uaspar). m,-statistica). Л;^Д " aprobe şi s d 1% milion. Bie d e d-ra Otanţa" e ce dintre diw- e v vc\ cvîaraa zis iete ';!! Din numen "(doi)!'' d-rel л е Ѵчіе de mii sunt \.^c^^te de partea roro-;.", Ung, 2 \oc c v> u un ecou, ; să Tm a && % îane ctrept j^arw V.oană obici- ' înveţe c\>-ce greutăţ', caută este trebuinţă de dreiu ut~. v noale lumea fald claiu ie înţeles, & :riiot(')~. mge astfel e j astea d-şoara.otanţa" con- tta el zice: se «Ï Я«n! pote (nu se poate) mama /íá/v'oco'm' gea stfamofj ecou adaugă d-ra Leza, 1VÏ ademefl Jl hotărît: fisme rowwîo i pus" (mama a spus). a este deci împotriva d-rei e-le odihna"»,nu se dă însă bătută uşor, redinţa 1 г > e veacuri! ui ^ 1H1.j c\ ü^ p a g U ba 'n ţupelţ Wlassics\v<i iunem pe Maieu (Marcu) sâ i! ; nd copil П'' n u a ' înveţe nâll pai ^ ' m P o l e umbă stea!" u m b j a c u s t c a ü a ) y i c c h o. Dacă tp. iţ Щ Otanţa" ar ii к<',; -şoara Leza e de părerea ti-ată cu siu(3y 'A>bă prin tăcerea el., - Ji'î de motanul Marcu ; con- 'celei surori, cavalerul lor, că- 4", p; lor, elefantul lor, şi is- GeOffl i r V ideilor ce pot avea aceste eí^0v Marcu e un betrân şi й Lor, care împlineşte я"'л i-se dau pe seamă cu \ cuvenita. jţ d-şoarei Otanţa" să-1 umble cu el prin casă VT?Vsl Mieugas! (Mielu /í/д/ Й ; iúi ü s t o r a e c u P'ăcere că-1 '.'mal când umblă d-şoara /"M - f,mieu" şi î! apucă de Părintele <-. япе pentru cumpărătoare oretuita sci(ciosvîrtă) de mieu numai atunci de fericiterqtestează blajin... încolo, tot m'am bucieşte d-şoarelor prin cap, el este uimit D-'l părerea lor: numai raţă, pui simţire dctiu-î place să lie, din causa inepurtarea urauiell. deca togce n'a fost dl.marcu?! Până şi apă limrst, căci d-ra.,otanţa" 1-a vîndut vai de ă-erl ca peşte strigênd prin casă : inimb, g! capu viu"! (crapu viu). Şi când mé strtotoia" vezênd că peştele meaună, întuneca: da'ţc, clapu volbeşte", d-şoara de-a pv i-a rëspuns eroic : iete viu d'aia vede i (este viu, d'aia vorbeşte) iete capu ''«I ear' ac viu" aşa cu Pisu". d-şoara «are fîn joc. a-3 dacă dl <1 i«si dacă consimte să După câtâ-va diяotanţa" primeşte pe dl Acuma însă rămâne de Marcu vrea să umble cu ii Menchiol". ntr'adevér X la гз-..6 ; coroana este o tichie de hîrtie cu o pană de curcan, care ţine loc de sceptru, sabie, manta de purpură şi restul îmbrăcămintei. D-şoara Totoia" il ia de laba stângă, Otanţa" de laba dreaptă ca să vadă dacă poate şă mealgă flumos" şi să stlige" cu steaua. De mers merge bietul Marcu, dar numai pielea lui ştie cum. Şi când e ia strigat: ţine primeşte steaua"! dl Maieu" strigă şi el : Mauauaaa"! strigăt care aduce şi chiar poate înlocui cu succes cuvêntul : steauauaaa"! In realitate cuvântul acesta înseamnă: val de păcatele mele, iertaţi-ffli de stea". Vobete! vobetel" strigă radioasă d-şoara Otanţa" şi de bucurie sărută pe Marcu. D-şoara Totoia" îl sărută în rîn- ÜU-I, zicênd mândră de noul craiu : Neglesit că vorbeste!" D-şoara Leza" aprobă şi dînsa zicênd: gigea, bete" (frumos vorbeşte) şi 1 sărută pe Marcu, încât bietul motan e p'aci să crape atât se umilă în pene in mândrie că-1 sărută aşa lete-mayi. Iată că d-şoara Leza" trece, cu chiu cu val, pragul odăii alăturate şi se îndreaptă spre mamă, ca să-i spună ceva. Pe cât e de trista mamita, pe atât e de bine dispusă d-şoara. Şi d-şoara vea" să lie băcată" (îmbrăcată) ca toţi craii delà Răsărit: trebue oochie" (rochie) mumoasă" vea să meargă cu teaua". TRIBUNA POPORULUI" 1! că Fie ce frază se rezuma m mama,teaua" şi mânuţele ei mici, rumene se agită, şi ochişorii se deschid mari-marl, ca să convingă pe mama că Toia" şi Anţa" (Totoia şi Otanţa) pornesc cu ste paa paaa" ; adică îs! iau rëmas bun delà tot! şi porlume. Şi şi dinsa vea oochie", nesc în că vea" să peţe" (plece) paa" dar u - ebue să fie mumoasă". Deocamdată d-neael vea opa în baţe". Mamita lasă toate de o parte şi o ia opa". Dar acu abia se porneşte guriţa Leza", şi dă-i, cu vorba ; doamne doamne! ce orator, ce Hux de cuvinte! ce bogăţie de gândire. Mamita stă zâmbindă, cu sprînccncle ridicate, căutând să ghicească ce vrea îngeraşul. Dar n'aţl văzut importanţă, dar n'aţl văzut seriozitate pe densa şi, ce gesturi pe mânuţele grăsulii! Atâta e sigur : îngeraşul vea tea", vea oochie", vea paaa", şi vea mumoasă, ca un,cal u. Negreşit ca să joace rolul de crai îi trebue rochie, căci, mi rog, aici nu se poate închipui un crai de la răsărit fura oochie muntoasa' Nu. «Iată că năvăleşte pe uşe şi d-ra Otanţa". Ea nu vea" nici mal mult nici mal puţin decât cotumene" (costumele) crailor: chivără lui Irod şi coroanele şi hainele celor tlel 'mpăaţ" (trei împăraţi, adică crai) şi ea strigă că medze" (merge) cu teaua". Iată şi d-şoara Totoia". El, dacă c aşa, nu rëmâne alt de făcut decât să le dea cotumene" ca să se baţe". Şi le dă: dar când să plece fetiţele ca să repete cântecele de stea, d-ra Otanţa" se înalţă spre mămica şi-o sărută La rîndu-i şi d-ra Lczt,vea" să utări şi dă din picioruş imperios veau şi o". D-ra Totoia" se întinde spre mama, şi timp de câte-va clipe urmează o serie de sărutări : câte-şi trele sărută şi ear sărută pe mumiţa, încât i-sc topeşte de înduioşare bietei mamite... inima S'a înserat. In odaia alăturată s'aud protestările d-reî Totoia" când cântecul de stea nu e bine executat. De o dată e tăcere. Uşa se deschide şi în prag apare, în bătaia lampel, figura tristă dar hotărîtă a unul bărbat încă tiner cu trăsurile feţei obosite de griji. El înaintează dând bună seara" şi îşi sărută soţia şi după o clipă de codire pune mâna în saltarul mesei, scoate pe furiş un revolver, ia câte-va cartuşe, le bagă în buzunar, şi zicând: Mé duc la prăvălie" se îndreptă spre uşe. In clipa asta, uşa lăturalnică se deschide şi în prag apar cei trei crai delà rësărit. Ilod" înainte cu steaua, îl aţine calea, după dînsul vine craiul Baltazal" şi Caspel" ducând între el, de câte o labă, pe craiul Menchiol" îmbrăcat şi el ca pentru o zi mare. Fără multe fasoane, marele Ilod", ca mal guraliv, începe :,Bnna vlemea, buna vlemea.ţinstiţî mali boell... Bn... buna vio... bu'.. Dar iţele marelui Ilod" se 'ncurcă bărbat v 4ş «râtu un u? «в ÖL tipis mun t.u V, «шюл pat) şi Bantazal" şi Caspel" agăţaţi de câte o pulpană a părintelui lor sunt gata să se urce până ia obrazul lui. El s'apleacă şi-i sărută, şi iar ii sărută cu sete, şi odată se 'neacă şi izbucneşte 'într'un plâns zmăcinat. Soţia lui, privind zâmbindă spre grup, zăreşte revolverul, tresare, se repede, îl ziouceşte, îl aruncă în saltarul mesei, şi, cu ochii umezi de spaimă, întreabă îngrozită: Pentru Dumnezeu! ce al, Nicule?!... vroiai...? E atât de grozav gândul, încât nu-'l poate exprima. El se sprijineşte fără putere de uşă, zicând : Am pierdut tot. Suntem sărăciţi!" Femeia remasă uluită sub lovitura asta, îşi revine şi arătând cu un gest către copil, zice mângâietor : Nu suntem bogaţi? Uite comorile noastre... curaj.." Bărbatul dă să zică ceva, să ceară ertare pentru slăbiciunea lui, dar se'neacă, şi ducând convulsiv mâna la ochi, izbucneşte în hohote de plâns, şi amândoul Ш cad în braţe zguduiţi de emoţie... Otanţa' şi Leza" stau gata să plângă, dar Totoia" le îmbărbătează, dă semnalul şi pe când cel doi părinţi plâng unul în braţele altuia, trei fetiţe, trei îngeraşi, intonează în cor cu glasurile lor dulci de cheruvimî : Ţine plimeste steaua tlumoasă?!"... Vtisile Poj). F e l u r i m i. Un toast renumit. La anul 1813 se însărcinase cu comanda supremă a armatelor aliate contra lui Napoleon, mareşalul austriac prinţul Carl de Schwarzenberg. îndată după respândirea acestei veşti, gurile rele şi începură a cleveti. Militarii ziceau: «Diplomat bun poate să fie dar < ear' diplomaţii îl ţineau de mal bun soldat. Stavilă li-s'a pus însă când la anul í 81 g în Carlsbad generalul Forverts în toastul ţinut în onoarea principelui de Schvarzenberg, ridicându-'şî pocalul esclamă:»ii golesc în sănetatea acelui general, care cu toate-că avusese în lagërul seu 3 domnitori, totuşi ştiu să înfrunte pe duşman»! Prin aceste puţine cuvinte, vestitul Blücher înfătise nu numai situaţia critică a generalisimului austriac faţă de Monarchil aliaţi, ci înfrâna totodată şi pe clevetitori. O bună apucăturii. La curtea franceză, pe timpul regelui Filipcel-frumos, trăia pe la anii 1285 13 14 un poet cu numele Ioan de Meun, supra numit Clopinel. In scrierile sale, nu arare-orî criticase foarte aspru moravurile femeilor de pe atunci. Criticile acestea îl atrase ura tuturor damelor aflătoare la curtea regească; ear' ura puse basa unei conjuraţi'; în fruntea căreia se puse însăşi Regina. Clopinel fu prins şt adus înaintea Reginei. Regina ordonă celorlalte dame să-1 lege de un stîlp şi să-'l supuie unei bătăi cu nuele. Clopinel, care cunoştea prea bine natúréiul femeii, se folosi de o apucătură, care îl mântuî de ruşinoasa pedeapsă. Umilit le rugă, ca înainte de a-'.şi lua pedeapsa bine meritată să-i permită o mică observare. Rugarea 'i-se acordă.»obtinend graţia voastră, zise el:» daţi-'ml voie a vë ruga, ca prima lovitură să 'mi-o capët delà cea mal betrână dintre vol«. La auzul acestor cuvinte se înroşiră cu toatele şi fiindcă nici una nu " 4că începutul, îl deteră m m m m m Ш ШШѢ Despre căsătorie. A fi frumoasă si a cuceri: eală misiunea ce a sădit natura în femee. Frumseţa este în adever menirea l'emeel. Nu 'mi-ar fi greu a documenta chiar, că vieata nu cere altceva femeii decât să fie frumoasă. Ear' femee urîtă peste tot nu există. Pe scara nesfârşită a frumseţiî, cine ar începe şi unde sfîrşe- puté fixa unde ste frumseta. Dar' în mersul progresiv al societăţii a evoluat fireşte si rolul femeii. Vieaţa socială a făcut din frumset femeii noul şi însemnaţi factori existentei.» Doue sunt consideraţiunile sociale ale părinţilor de azi: să-'şl mărite fetele pentru-că e o ruşine să îmbătrânească şi să le mărite ca să lie cineva care să le poarte mai departe de grijă. Nu legătura sfântă a dragostei uneşte tinera păreche,ci îngrijirea reciprocă a existenţei. Taina sfântă a căsătoriei, iubirea ideală, sentimentele inimei, pentru marea mulţime a femeilor sunt numai mijloace cari slujesc esistenţă. Se pare poate paradox, dar educaţia feminină e astăzi în acel chip întocmită că nu se cresc pent u viaţă femei ci fete. Când se termină educaţia, plapânda fiinţă întră in vieată ca fată perfectă. Dar' la noul cămin nu duce cu sine nici o cualificaţie. In momentul ce a părăsit altarul din lungul şir de ani al scoale!, din resultatul educaţiei nu-'ï mal rëmâne nimic. Se convinge, că vieaţa nu e aşa precum a vèzut-o, că ceea-ce a tre/nt că ştie, nu ştie, ori o ştie rëu, că despre ce a crezut că e totul, în realitate nu e nimic. Fata careacăpetat cea mal aleasă creştere, ca tinërà femeie este însaşt sttngăcia, şi rîd de ea servitoarele. De altfel educaţia aceasta nici nu e făcută în vederea vieţii viitoare ci numai pentru timpul 'l-am putea numi de transiţie în care reuşeşte a-'şl câştiga bărbat. Nu se face educaţia femeeï ci a fetei care se mărită. Şi mal caracteristic e, că o educaţie mal serioasă dacă 'i-se dă fetei asta se face numai pentru caşul dacă nu se mărită. In caşul acesta ştie da ore de pian, se face instructoră, în timpul mal nou câştigă diplomă de advocat şi medic. Tot atâtea mijloace de existenţă, de care nu are lipsă îndată-ce vre-o conjectură de căsătorie îl asigură mal favorabil existenta. Şi precum idealul bărbatului este, că prin cualiiicaţiune şi avere să ajungă la o tot mai înaltă formă a vieţii, a femeii este ca prin avere şi educaţie să se cualifice pentru bărbaţi de aceştia. Li-se dă educaţia aleasă, îmbrăcăminte de modă să vîră în societăţile cari stau deasupra societăţii căreia aparţin. Se afirmă tendenţa transcedentală si în relaţiile vieţii femeesli şi în chipul acesta femeea care de altfel ar fi scutită de luptele vieţii se amestecă şi ea în vîrtejul acesta nebun în care se sbat bărbaţii. Statistica ne arată că în numër general sunt mal mulţi bărbaţi decât femei şi sunt sociologi cari reduc Ia fenomenul acesta împuţinarea Y - r à greşesc.
6 ЛШІВОДА PüPOUÜLür Nr. sătoriei. Motivul adcverat e ambiţiunea socială de care sunt îmbibate fetele. Fiecare îsî are ochii atintitî spre clasa de bărbaţi care stă deasupra el. In chipul acesta fireşte ea singură îşi reduce cercul din care ar putea alege elimininand din combinaţiunile sale cercul în mod firesc mal vast al acelora de un nivel social egal ort chiar scoborît, cu dînsa. Frămentarea aceasta se desfăşoră doar în chip evident sub ochii noştri şi în societatea noastră în modul cum este ea alcătuită. Clasă industrială nu e vorbă nici n'avem, dar mi-se pare că de am avea ori poate chiar şi penru aceste cuvinte n'avem, abea s'ar ăsi fete de creşterea cea mal elementară care să se mărite după meseriaş. Fetelor de meseriaş le trebue preoţi ori cel puţin înveţătorl. Fetele de preoţi visează advocaţi, medici ori cel puţin funcţionari. Şcoala din Arad cualificâ nu-i vorbă neveste şi pentru preoţi şi înveţătorl ; cea din Sibiiu însă exclusiv numai neveste de medici şi advocaţi. Fetele acestora, desigur îşi vor fi avênd si ele visele lor dar nefericirea e că aci se sfîrşeşte scara. E greu să te măriţi şi greu să ajungi la ceva în această lume a concurentei. Ne întâlnim insă în concurenţa aceasta şi cu un alt circulus vitiosus al educaţiei şi al averii, foarte interesant. Fetele se cualifică pentru altă vieată decât acea în care s'au născut si crescut. T Li-se dă o educaţie mal îngrigită pentru a se cualificâ pentru o căsătorie mal la rang. Cultura nu însemnează acelaş lucru la femei ca la bărbaţi. Cultura bărbaţilor e menită să mărească producţiunea, a femeilor măreşte exigenţele, servindu-le drept titlu de drept pentru anumite pretenţiunl. Fata care a absolvat mal multă şcoală şi vorbeşte franţuzeşte, trebue să poarte rochii de mătasă. Vanitatea este un atribut al femeei, aceasta este adevërat. Dar atributul acesta morala socială 1-a prefăcut într'un factor social. imamele îşi împodobesc fetele cu toate nimicurile, cheltuesc peste puteri pe toalete şi le expun pretutindenea, în baluri, pe stradă, în biserici. Nu vanitatea mamei alimentează vanitatea fetei, ci nisuinţa de a putea rivalisa în aceasta mare concurenţă de fete, ca prin frumseţă să cucerească şi să pună mâna pe vre-un bărbat. Şirele de mal sus, fireşte, nu se pot referi la căsătoriile pe cart le încheagă dragostea. Nici acea nu o susţin, că în ziua de astăzi căsătoriile de dragoste ar iî în apunere. Nu, dar căsătoria ca instituţiune socială se contractează nu în virtutea amorului ci în virtutea conside raţiunilor sociale. Urmează de aci o situaţie morală în capătul căreia vedem cinstea vieţii familiare, împlinirea datorinţelor cobjugale, cu un cuvent corectitatea femeel şi nimic maf mult. In sensul moralei etice ar dovedi înjosire sufletească femea care s'ar apropia de un bărbat fără a-'l iubi, morala socială nu se împedecă în aceasta, pretinde însă atâta, ca femeea să remână credincioasă. Fără îndoială este aceasta o însemnată devalvare a moralei, dar fiindcă aceasta stare de lucruri uluieşte atât pe bărbatul de azi cât femeea de^êêêêêê^ê^ de ce G/ossă. în cărările vieţii, Pasul bine ţi-'l îndreaptă; Din etatea tinereţii Multe curse te aşteaptă. Tu ia sama şi gândesce Că nimic să nu te 'nsele ; Fugi de clipa ce momeşce ; Lumea-Ï plină de smintele. Sbuciumărî, vêrtej, căinţe, întelni-vel la tot pasul. Este lupta d'existinţă, Ce prin ele afirmă-şi glasul. Amăgiri, viţii şi toane, Urme dc-ale vanităţii, Afli mii şi leghioane In cărările vieţii. Patimi hîde si rancoare, Cabale negre, meschine, Nu fac şi din cel buni oare Chiar adese ori victime?! Tu din cale nu te-a abate, Ori ce şti că te aşteaptă; Dar' ca să le 'nvingî pe toate. Pasul bine ţi-'l îndreaptă. Nu vezi tineri de speranţă Mulţi aspiranţi la diploame, Ce-'sl au pondul de balanţă Cafenele şi cocoane?] Ideal: pocal şi graţii, El se închină realităţii. Traiu-sl duc ca sibariţii, Din etatea tinereţii. De cre\i la câţi paradează Sentimente naţionale, Cu sticle ce spumeghează Pe la mese bacanale ; Te faci rob naivităţii, Ce-au perdut măsura dreaptă; Şi-'n arcanele vieţii Multe curse te aşteaptă. Unii 'mbrac'a lor ambiţii Chiar cu panierul sacru, Şi se nalţă 'n mari posiţil Cu-a smereniei simulacru. Şi când vezi că pe 'ntrecule Toată lumea se 'mbul\esce Că pulpana se-l sărute, Tu la sama şi gândesce. Idei mari, losincl alese Iau-'şl alţii de baghetă, Că l'a lor cerc de 'nterese Să servească de vignetă. Priveghează, ia aminte Când vezi firme de acele ; In linişte treci nainte Că nimic să nu te 'nşele. Sbirii drepturilor tale, De vëd că al ceva vlagă, Caută chip şi caută cale Cătră denşil să te-atragă. De te pleci, lăcat pe gură Şi pe inimă-ţt pun cleşte. Nu te amăgi de^alură, Fugi de clipa ce momeşte. N'avea frică de teroare Nici de gene încreţite. Nu lăsa să te împresoare, Nici patimi si nici ispite. Totdeuna socotesce Cum să te păzesci de rele, Şi stai tare bărbăteşte; Lumea- Y plină de smintele. Lumea-'i plină de smintele, Fugi de clipa ce momesce. Ca nimic să nu te 'nşele, Tu ia sama şi gândeşte ; Multe curse te aşteaptă, Din etatea tinereţii. Pasul bine ţi-'l îndreptă în cărările vieţii. Tralau I. Magier. Legendele mănăstirilor noastre. De George Coşbuc. Noi cunoaştem legendele multor mănăstiri româneşti. De când ne ocupăm cu adunarea a tot ce este creaţiune a fantasiei şi credinţei poporului, am cules mult din ce s'a mal putut culege din rămeşiţele cele din urmă ale tradiţiilor şi ale legendelor referitoare la mănăstiri. Am zis mult, deşi eu unul nu cred să fi rămas ceva neadunat în punctul acesta : mănăstirile sunt puţine în proporţie cu dealurile, văile, munţii, satele şi câte toate care-şi au legendele şi tradiţiile lor, apoi mănăstirile au fost şi sunt mereu cercetate de visitatori, cari pot culege la faţa locului toate amănuntele tradiţionale. Şi după cum toată istoria noastră artistică culturală şi în mare parte cea politică este legată de mănăstiri, toate cercetările noastre asupra istoriei interne a ţărilôr româneşti este aţintită spre mănăstirile trecutului. Ele n'au fost numai şcoli şi centre ale artei picturale şi musicale, dar tot odată stabilimente tipografice, şi mal pe sus de toate cetăţi de apërare şi puncte de observaţie. E greu de aflat, Intru cât numite legende şi tradiţii, referitoare la mănăstirile noastre, sunt creaţiuni originale ale poporului nostru un fapt oare care istoric împodobit cu invenţii poetice ori sunt simple împrumuturi delà alte popoare. Tradiţiile şi legendele se adaptează mai uşor de cât basmul. Legenda clădirii mănăstirii Argeşului, bunăoară, cu zidirea unei neveste de vie în temelia mănăstirii, este comună tuturor popoarelor ereştine din peninsula balcanică. Sârbii, Grecii şi Albanezii povestesc tot despre zidirea unei neveste vii în temelia unor anumite poduri monumentale, cari se surpau noaptea şi n'au putut fi ridicate până ce meşterul-architect nu şi-a sacrificat soţia, în urma unei porunci ce-a primit-o în vis. E prin urmare aceiaşi legenda. Am creat-o noi, şi delà noi au împrumutat-o celelalte popoare, ori am împrumutat-o noi delà alţii? Se poate, că legendă n'a fost creată de nici unul dintre popoarele cari' o au astăzi, ci a fost moştenită delà alt popor mal vechiu, din timpul pe când esista într'adevër nu numai credinţa, că îngroparea unul om viu în temelie dă trăinicie clădirii, dar pe când exista însuşi faptul, care astă-zî e numai o superstiţie. Nu încape nici o îndoială, că au fost vremuri, când se făceau jertfe de oameni vii, ca să dea trăinicie zidurilor. Superstiţia de astă-zî e o dovadă şi o rămăşiţă a acestei credinţe. Nu numai la noi, dar pretutindeni în Europa, esistă superstiţia că dacă meşterul clăditor mesoară umbra unul om cu o ată şi apoi îngroapă aţa aceasta în temelia zidurilor, el dă trăinicie clădirii. Va să zică, tot îngroparea unul om de viu, într'un chip simbolic : dacă nu'l poţi îngropa pe el însuşi, îl îngropi chipul sau măcar umbra lui La această superstiţie s'a adăugat alta : anume, că acel om a cărui umbră a fost îngropată, trebue să moară în cursul anului. De aici apoi meşterul ciăditor poate să fie criminal în înţelesul superstiţiei - căci poate ucide pe un duşman al său, în gropându-i umbra. In Şvedia acu doi ani a fost un proces în sensul acesta, care a mirat lumea: un om, aflând prin trădarea zidarilor, că architectul i-a îngropat umbra, a tras în ju decata trtbunaluluî pe architect. Altă dovadă despre existenţa jertfirii de om viu s'a păstrat la popoarele nordice : de câte ori se dă drumul pe apă unei corăbii nouă, proprietarii vaporului aruncă duhurilor rele jale mării chipul unul om făcut din ceară, ca să le împace şi se nu ceară mal mult. Dacă din lntêmplare cade în apă unul dintre veslaşii corăbiei celei noue, nimeni nu sare së'l scape, ci-1 lasă ca jertfă mării. Legenda mănăstirii Argeşului este deci născută din superstiţia aceasta. E singura legendă cu această tema : mănăstirea Argeşului singura mănăstire cu o legendă păgână. Tema cea mal favorită a legendelor mănăstirilor noastre este eopacul arătat în vis. Cu puţine escepţii, toate mănăstirile noastre au fost clădite pe locul unul copac bëtrân, pe care i-l-a arăta ^^^^адиіці^ ori un foc sub tulpina copacului, or urmă un glas ce eşia din copac şi alte menea semne, toate raportându-se la (J calitate anumită : aici şi nu alt unde-ve" să se clădească mănăstirea.) Cultul o? cilor, mai ales ai acelor seculari, pe a"' de dealuri, s'a atins târziu după întn 1 cerea creştinismului, şi avem destule Л turii, că prin suta VIII şi IX creştini' r de abia întorşi delà păgânism prin \i r teri s'adunau să se închine mal cu F sub un copac bëtrân, după vechiul obi de^ cât în biserici. Copacul, ales de tc sfênt, era locul de adunare al popo nu numai în cause religioase, ci şi în juridice şi de ordine publică, sub ] făceau judecăţile şi legile, bălciurile «petele. Locul rëmânea sfênt şi după! gerea copacului şi în cursul veacj e păstra multă vreme amintirea m acel copac mort de mult. in E natural deci, că în veacuip mal de mult, pe când încă păgânisifăr era şters cu toni din sufletele сщ^лсі oamenii căutau a iacă templul a<?%k adecă biserica săi mănăstirea crt^^ pe locul templuhi celui vechiu, au^? copacului Slabă şi tot mal slabă amîh despre acest fapt a dat naştere legem că un semn ceresc, arătat mal ales în a designat cutare ori cutare copac sfi pe locul căruia trebue zidită mănăsti Aceşti arbori seculari erau de rime impunătoare, ca sub umbre şi ; postul crengilor să poată adăposti m lume. Eu cred, că precum la Slavi e: mănăstiri mai mici clădite -Jftj sfîntuluî copac tăiat, tot aşa i ou P ;i încercarea să clădim o biser,uilt din lemnul unui singur stef^'^'v sfînt şi acesta se înţelege, şi c 3 fapt istoric ce se spune despre-să rx 1 dintr'un lemn, ear dacă e lj P t^il, r o le esplicarea. ' cl' Г Trecem acum peste le acest tirii Slatina, clădită pe loo c u din care eşise un glas ce în cioban să spue lumii, că ace cere mănăstire; trecem pesv ;. nt., pacului, care singur с(ігіша л ' în viaţă pe Radu Neygjimânc jurat de duşmani, pe fi veri Iul Flămânda la Carnfig, und face mănăstire; trec pe.v.e sfântului Nicodem, eja fost acest călugăr după iiaţta u pe locul unde a clămănăst irului. Mănăstirea Coina, Bis cola au aproape aceíegendí nunte, cu copacul, pie se ar; vorbitoare. Tot vorbitoare ost ico; arătat lui Mihaiu Viu pe co[ mănăstirea Dealului, Iul M Mare, pe copacul delzia. De: doi se spune aceea>veste. bătuţi cel dinte) Turci de Unguri au ait obos copac bătrân, şi îiiin li-s icoană vorbitoare, / i-a in plece din nou în ă. Bin mulţumită Domnulu ridica rile lor pe locul tulul.' cel Mare, nici Mihi'au fo şi clăditori de mănţ dar c j doi spune poporuljuu cl3 îndemnaţi prin ac«visiu i Cea mal fruoă din 4 jj mănăstirilor făcute 1осіл}$ este fără îndoealăea^a Mare, clăditorul Pii. Intfj 1 elementul vechiu In (< mentul creştin (arăa ic І rilor) mal întră şieme genda e destul de ó'fc lulneculceaşi ma fl a lui Alexandri. \ \T, năstiie. Unde? Sie ^ u de oşteni şi popovb ^ţ}. cere in aruncareaкіч fë s J I arcaşi al săi. Arc>U'^c.1 lor merg departe. \\ geata lui sboară Сгсѵ^ Д J 11 se împlântă într'un i va fi altarul, zice Şl СЩ Л pe locul copacului. ^"^^bţ I P a s vv Aceasta e tradi' c укпѵ л І Ori o fi încercat Ştet^.lte 1! nu, mănăstirea PutnalJLuY) potrivit obiceiului păgâls a\ unui alt templu mal vec\\l sfânt.,аапь ich í tu U V m ") Aici aparţine şi legonrt' \
I 1 1/14 Ianuarie 1903 7 ЩП şi gingaşă. A fost iţătoare fată è lor a 'V alcătui garde din rondurile Teşell cari se făceau-ib raportul P' a afirmat convingerea delicată, că 'or. S'a reţinut de a cor>!a crâşmele cuvine a te atinge de Jidan, e acestea industrie ovrap. A deschis 1 proiectul despre imigrări s'a valilarg uşurei fiind-că eo îndeletni- asemenea acest spirit. Fieşte-care o 1 1, mai ales ovreiască, a persecutat ă proiectul acesta a fost provocat de c ''cuta necinstită, fiind prin aceasta graţia ovreiască. Ocolim însă mămăliga 'i atins de cercul de intse al Ovreilor, uâ. Eată nicî că maî suntem gingaşi d e _ a Nu cutez a afirma, cfigislaţiunea dreptul ipocriţi. Ni-e frică să-i che- ^pastrd de trei decenvxcoaci a/овф т copilul pe nume. Guvernul să sbate,/ndusă de toate în irit exclusiv dreapta şi in stânga, hesitează şi cere ^nşttent ovreiesc; darşor s'ar putec n P u t e r m c ' r e discreţionară Pentru-că maî Jcumenta că în imenstea de legî» u curos loveşte prin împuternicire discredinatiunî»" aduse în tpul acesta or' o n a ră în libertatea constituţională, decât j,re ait cerc de intere; a suferit, dpă fie sincer. ntra acelea cari deschiau isvoare ma Deşi stau deschise datele statistice, or oyreeştl nu numiă au rëmas n Vre-o cate-va din ele ni li-a cetit deputatul nse, ci au fost unpărtăe de o îngrigi Buzáth, Lukács. Dániel si Széli mai multe Jtematică. Adevërat e - organisatia cj ştiu despre ovreii poloni decât orî-cine Juluí nostru a néglige pàmentuf şi altul. Ţin în pulpitrele meselor închise ţtria, dar a îmbrăţişj comerciul? j rapoartele întinse ale lui Egán Ede. Nu hereiül în noué părdin zece este este om pe lume care ar putea să slăbeescă [mie Ovreilor. AdevU-e că ban L a datele lui Egán. Pentru-că el a fost cinstit, sincer şi human sub orl-ce raport desbrăcat demenirluîde mijloc khunbulur şi măsutor al valor şi A persecutat numai pëcatul. Părţile delà (lacut marfă, prin.re i-s'a asirat Nord ale ţeriî unde locuesc Gabarit sunt formale spelunci dc crime. Acest puhoi au nă fc'iemonia deasupramncel şi a pricini. Banul este maîes în mànï ov^ştî. pădit ca şi duşmanjn acele locuri. Distruge îeverat-e că datorai e paria upită, arul avere în proctura exccutiili (Ucatoreştî este res nüussi este aderat HSCt de pradă a ctitorului. Earrediţ^m cele mar multcasurl e Ovful. ^ Nu continuu cuxemplele ptfru-ca i" nu broşură. Cetorul isi va empiéta nu dovezile. Nuai imigrareao maî a 1 -sc. Delà venia în ţeară a rmenipatria noastră'a fost. Asupa rasseî >fi tii naţiune! şi 1 patriei au ast ade- )inecuvîntaree Dumnezeu oloniştil S'au sportivii patriei ctelemènt ; d nul partidei hamsiste din Timişoara a muncite patriotic şi deştept. răul de coarne. Omul stă uimit când vede şi în organele jidoveşti cu care operează între streini, aşteaptă delà noî nu : şi morav bune au adu; cu sine; că în acel ţinut ajuns la sapă de lemn ex au sporit verea şi au dtvenit malari neaoşi acum în manile Cazărilor Deşi în direc mângăere, să se mulţumească acum dreptul de a vinde beuturi spirtuaee e şi ţiunea aceasta încă se întinde puterea discreţionară a guvernului. Şi stal uimit eă sunt»!; ear iscoadelor trimise printre deodată cu atâta, căci «zilele grele In timpuj r a î n o u Jidanii au năvălit» m massejpe vremea emancipa- proectul încă tot acopere adevërata stare noi le zicem : Duceti-vë delà noi în erau do? K vre-o 100 de mii. (Nu de lucruri. Nu o spune cum am spus-o focul Gehenei... indem; f statistica) Astăzi sunt faţă de epizootia din Orient. Ca şi cum mulp d "n milion. Binecuvinte vita ar merita maî mult scut, decât cetăţeanul patriei. Atragem atenţiunea cetitorilor!^<zeu pe ce dintre dînşti sunt Din numërul acesta noştri asupra valorosului studiu pe care Pentru-ce ipocrisia aceasta? Da ce rfm pan J ne de mii sunt în corni începem a-1 publica în numërul nostru de nu zic : ovrei din Galiţia, Rusia şi Români'i^de aci încolo pe nkî \ш preţ nu lăsăm 3ereg azi la foiţă : Gheorghe Baritiu şi amicii să a^ăfiu U n ß' Zemplin, Să» ^Bfi^rila sfí, de G ' Bogdan Duică şi Al I. Lăpădat. să între în ţeară. Aceasta o aş înţelege. jrotnuae '^'^agabotrî. eî-orî aşa Cu aceasta s'ar putea ajunge la scop. s-o і>' : «ц }'\а Sasil 1 şiapc atâţia Aceasta apoi s'ar şi putea motiva. Acolo Romanul principesei Luisa. '-sta e însă ITci înaintea sunt rapoartele oficioase. Comună de comună ai putea constata, abusurile înfioră După-cum se scrie din Drezda, se vede 'Of ~! petrece v ë r a t a d e s " t că sfirşitul pertractării advocatului de 'ec;,r -car onor. K,r,,trebare că c P r - E mr toare Miseria îngrozitoare a indigenilor JJli'eu atâţia Mag pe timpul s'ar putea arăta om de om Şi necondiţionat s'ar putea documenta că pe poporul curte al Saxoniei cu Lachenal, va fi qitâwluî Arpad. 4pus, că imigra armeană nostru slăbit prin regularea proprietăţii - 1 /'o.sf adeverată ь ѵ е т а г е d e Canarii l-au stors definitiv şi l-au aruncat и Лп е '. Aceasta o zi d e s P r e imi- în crâncenă miserie şi suferinţă. Această JÜfto (Cumanilor, Ia.' r Şi Pecenechbt aceasta o zic e s P r e venirea ţelege-o şi maghiarii de legea lui Moise. motivare ar fi înţeleasă de lume şi ar în lie- a Nemţilor din iat şi din ţicr,estel. Imigraţia deci de multe aplaudată de lumea întreagă. Dar aşa : cu Si sinceritatea noastră de a ne apăra ar fi i/oc foarte m'are ntru 0 ţeară. prinde teren parazitul, pere folositoarea d 'Uni te ale American imigraţiune plantă până-ce în fine ne cuprinde cu totul enit mari. valul unul proletariat netrebnic. ^?.r imigraţia poaă fie şi osênda ;'.viezeu. Statele-te deanldezile '<v ; і_ contra iroiîï rasseî galbene ; 7 / ^stralia înci început a lua ţy 'M'ítfá in contra invmil lor. De ce? ^ ^yoje sunt trêndavl? Jte sunt bestiali? Л - ; ace loc: Din contraint blânzi, mo lc -/cti, i.emétorï de legşi peste mesura m f n/ncitori Dar fiind-cucră mal mult şi.ii ieitin ca cel indiíí, statul a ridicat a ilare în contra imieî..., Faţă cu aceasta să zicem despre jfsia Ovreilor din lliţiaî.' E fapt că au vtt aici fără aven. JjTv. lapi ca n au pint anrta nici un l[/ gitim de existnţă. E fapt că au I/ Ъ cel maî infeior grad de cultură ^scă. E fapt casau abţinut delàcore a orî-cărel ictivităţî productive, i-au lăsat să 5tre cu grămadă fără tt pedecă. Activitatea lor u vëzut-o autorităţile hiare. Primarul atulul, notarul, solgăul, perceptorul de dare, vicişpanul, Ц panul, toţi au vő2t că imigraţii! acesta ~-;e usură cu banilm alcoholul, cu marfa vitele cu păşuni Au vëzut că nu Hjoradic ci pe linie itinsă în chipie mese- ' face usură. Au '\Ut că falsifid bëittit- 4-ile, falsifică cântul, jură strâml. Nu-'şl ' r, ' ; băiatul la oală ci la bocher ca, a f$l :ţe vrăjituriuin Talmud. Ungureşte /aţă nici ЩІ. In chip sistematic c poporul îwioravurl, în avere în vile sale. tu vëzuto,i-au închis ochii, au o. Ear un lişpanl deşi n'au fost şi! frere ecochon, dar 'i-au spri- 'i-au ajutaşi s'au silit în sala co- apt iude, fură tâlhăreşte, despoaie, înşală falsifică. Nici când n'am vëzut, nicî nu ni-am închipuit o astfel de bătae de Dumnezeu ca si aceea ce am experiat-o acolo. Invëţăturile lui Isus Christos n'au acolo nicî o valoare Toate bunătăţile civilisaţieî creştine au ajuns acolo la faliment din pricina Cazărilor. Guvernul bine o ştie aceasta. Căci doară acţiunea Egán pentru aceasta a fost iniţiată. Proectul imigraţiuniî încă pentru aceasta s'a făcut. Totuşi să teme să prindă Cât de frumos şi cât de minunat se înfăţişează, în adevßrata lumină, tovarăşii» mântuire! noastre». Dar toate ca toate; frumoasă companie şi-a ales capul biserice! noastre române ortodoxe, care trebuie să ştie ca Canonul 30 apostolesc spune: > Dacă s'ar face cineva Episcop prin mijlocirea stăpănitorilor lumeşti, acela să se depună si escomunice, apoi fi părtaşii lui. NOUTĂŢI. ARAI), 13 Ianuarie n. 1903. dorim tuturor amicilor, cunoscuţilor şi abonenţilor noştri. Tribuna Poporului". J>in causa sfintei sërbàtorï de mâne, numërul proxim al foii noastre va apare numai Vineri la ameazt. Numërul acesta se trimite şi abonenţilor noştri de Duminecă. Cel mai apropiat numir dublu va apare Vineri la amea\i. Cine-i candidat de episcop în Arad? Eată întrebarea la care unele iscoade umblă să afle rèspuns. Le trebue adică ţintă în care să dea cu acele arme murdare cu care a dat în episcopul ales Vasilie Mangra. Să făurească actele lui Pilat contra candidatului nostru şi cu acele să-1 dea gata prostituit între hohotele celora ce ne urăsc pe noî şi aşezemintele noastre bisericeşti. Cine nu se cutremură de orgiile ce le-a comis» banda < cu feţele bisericeşti până la actul neîntărireî părintelui Mangra de episcop? Acum după ce li-am cunoscut tactica de luptă, n-o să mai espunem pe fiitorul episcop al bisericeî ortodoxe române, să lie tîrât înaintea sinagogelor, a logelor francmasone, a caselor de prostituţie ; ci-i vom spune numele lui în biserică, între cei credincioşi, pentru cari va fi bun ales. Candidatul nostru e >cel ce vine intru numele Domnului. Atâta pentru lumea din afară şi nimic mat mult. Cel credincioşi, cart spăimentaţi de cele ce se petrec de nou în orga acoperirea scandalului Giron. Princesa Luisa a declarat că e aplecată să se întoarcă, sub anumite condiţiunî în Austria, unde curtea din Viena i-a asigurat libertate deplină şi i-a pus la disposiţie un castel. După un alt isvor princesa Luisa n'ar fi fugit din Drezda, dacă marea damă de onoare n'ar fi descoperit amorul eî cu Giron. Şi adecă marea damă de onoare întrând cu o anumită ocasie în sala de studii, în loc de copii a găsit pe Princesa Luisa cu Giron. Marea damă de onoare 1-a silit pe Giron să părăsească imediat Drezda, ear princeseî Luisa i-a promis că deocamdată va tăcea despre toată chestia, dar de atunci încoacî princeseî îi era frică să no închidă în vr'o mănăstire sau în vr'un spital şi de aceea a fugit. Din Genf se vesteşte : Leopold Wőlíling şi Vilma Adamovicï, cu ocasia fugirei, au luat puţini bani cu dînşii şi fiind că n'au făcut economie au ajuns într'o stare financiară foarte critică. Până acuma îi ajuta princesa Luisa, dar acum şi ea e în lipsă de bani. Cu câte-va zile înainte a sosit în Montreux un advocat din Viena, cu care WŐ1- f ling a întrat în negocieri de împrumut. Din Viena se vestesc următoarele despre starea materială a princeseî Luisa şi a lui Wőlfling : Averea familiei marelui duce de Toscana, înţelegând şi bunurile din Italia, cari de présent nu aduc nicî un venit, e în valoare de patru milioane de coroane. Princesele măritate, aşa şi princesa Luisa şi-au căpătat partea lor şi asa :ш maî au nicî o pretenţie delà tatăl lor.»drezdener Journal«, dupăcum se telegrafiază din Drezda, în numërul de azi se ocupă mai pe larg cu Giron. După acesta profesorul de limbă s'a născut la anul 1879 în Gent. Tatăl lui a fost căpitan la pionerii din Belgia. Din serile de Crăciun ale reginei României O foaie germană publică un prea frumos articol al Carmen Syilvei regina poetă a României, în care povesteşte într'o formă mişcătoare serile de Crăciun din trecutul vieţii sale de principesă şi de regină a României. La cel dintâiu Crăciun spune Carmen Sylva Prinţul Ca-rol a plâns gândindu-se la mama sa depărtată şi la scumpii sei morţi. Carmen Silva a aprins luminările unui mic pom de Crăciun, punênd sub el un leagăn mic. Al doilea Crăciun ne-a fost amărît de crise ministeriale, însă ne-am mângâiat în urmă. Voiam atuncî să plecăm La al patrulea Crăciun am revăzut patria cu copila mea adorată şi de toţî iubită. A urmat apoi un Crăciun trist fără pom. Am scris cincî poesii în vreme-ce bărbatul meu lucra Eram mâhnită de teribila nesiguranţă, că n'o să maî am alţi copii. Am revëzut în urmă pomul de Crăciun din patrie. La reîntoarcerea mea în România am luat parte emoţionată la Crăciunul nepoţilor mei. Acum când sunt în vîrstă aproape de 60 de ani, liniştea şi pacea au întrat în sufletul meu. Më gândesc numai la alţii : aceasta e bucuria mea". Carmen Sylva descrie apoi frumoasa şi simpatica personalitate a Regelui Carol. Carmen Sylva sfirşeşte cu un avênt poetic zicênd : Aştept cu speranţă şi mulţumire ultimul meu Crăciun. poate găsi, că vieaţa e prea scurtă". Nu Înţeleg cum se Grogul Tarului. Când dl Delcassé, ministru de externe al Franţei, aiost primit anul trecut în Petersburg, lat palatul de iarnă, de Nicolae II, acesta îî zise cu familiaritate în odaia de fumat : O să-ţi dau un grog rusesc, acesta nu seamănă de loc cu grogurile franţuzeşti pe cari le preparaţi foarte rëu. Majestatea voastră, rëspunse dl Delcassé, ar fi foarte bună dacă mt-аг da reţeta care se întrebuinţează în palatul imperial. Cu plăcere, rëspunse împăratul. In Franţa, se aduce apă caldă şi turnaţi rom. In Rusia, uite cum se face, se procedează cu mal multă artă : Când apa e caldă, se pune zahăr şi doue linguriţe de rom de pahar; se lasă să fiarbă pană ce începe să scadă şi se serveşte fierbinte. Un grog pregătit astfel e un escelent calmant şi te face să dormi. In clipa aceasta lacheul aduse, pe o tavă de aur, Ţarului şi d-luí Delcassé, doue grogurl lumegânde, de o culoare frumoasă de topaz. Ministrul afacerilor streine franceze gustă grogul ţarului, şi el dete această reţetă unul confrate parisian care a nimis'o şi altora. ULTIME ŞTI Budapesta, 13 Ianuarie. Face colosală sensaţie ştirea ce se dă în chip positiv, că contele Lónyay Elemér sc desparte de soţia sa, fosta archiducesà Stefánia. Contele de mal multe sëptëmàrit a şi părăsit pe archiducesà. Red. respons. Ioan Bussu Şirianu ßditor Aurel Popovici-Barcianii. Inserţiunî şi reclame. Mulţumitor onoraţilor mei oaspeţi cari au cercetat în decursul anului <uabi limentul meu, ure\ An nou f e r i c i t atât oaspeţilor cât şi tuturor cunoscuţilor. Solicit în acelaşi timp şi pe viitor binevoitorul concurs, asigurând că din parte-'mi nu voiu cruţa nimic pentru a '1 îndestuli. Vor găsi întotdeauna la mine, beuturi bune şi curate, mâncări, calde şi reci prompt servite. Preţurile moderate. Cu stimă Alexa Tesics, ospătarul delà.cerbul (ie aur'. Arad, strada pocaké.
TRIBUNA POPORULUI îi Spre binevoitoarea atenţiune! Am onoare a Vë încunoştinţa, că am deschis în Arad, strada Deák Ferenci Nr. 24 vis-à-vis de biserica reformata, un institut de Efectuesc tot felul de lucrări carï se ţin de aceste branşe, precum : cărţi de visita, de adrese, bilete de logodnă şi cununie, invitări, vignete, capete de scrisori,placate (afişe), note, blanchete, caete de caligrafie, de desemn, peisage, atestate, diplome, acţii, libele de depunere şi tot felul de lucrări artistice şi în culori etc. etc. Preţuri moderate. Asigurându-Vè, că 'mî voiu da toată silinţa, să îndeplinesc lucrările primite cu cea maî mare punctualitate şi promptitudine, conform gustului şi dorinţei, Vë rog să binevoiţi a më onora şi sprijini cu preţuitele D.-Voastre comande. Cu toată stima : JPJETJEfcTJ S I M T I O N, SI proprietar de lithographie. II = I o Maî iá ca orî-undb== «de.>vr Din priiegiul sesonulufiamă şi pmvară am onoai^ 1ІП e a recomanda onor. public b\ Q şi bogatuheu en dewit de 1 haine bărbâiti şi d copii, ce se vend cu cele maî mo^te preţuri, tecum şi cele maî fine costume de modă şi de gl pentru Mrlţi şi copii, pardosiurî şi îmbrăcăminte de dtnit, paltoanje ploaie, bunzi de iarnă, precum şi bunzi йхщ şi haremuri. Recomand depositul meu Warne de iaifr şi primăvara, maî ales onoraţilor domnî ргц cărora le ind cu cele mai ieftine preţuri. Ca 885 2-6 Isidor Makovitţ Calea Andrâssy 8 (In faţ% biserica moriţilor.) Mai ieftin cavrl-unde. ir 01 Asociaţiunea de economii şi ajutor din pine. CONVOCARE. Domnii membri al AsoeiaţillllCÎ (le есоііошіі şi ajutor dîn GliirOC", prin aceasta se convoacă la a V-a adunare generală ordinară :are se va ţine în 12/25 Ianuarie 1903. în sala scoale! a Il-a greco-orient. română din Ghiroc, la 2 ore. p. m. î. Raportul direcţiune! şi a comitetului de supraveghere despre cursul afacerilor în anul 1902. 2. Presentarea bilanţului şi a propunere! asupra venitului curat. 3. Alegerea comitetului de supraveghere pe 1 an. Ghiroc, la q Ianuarie n. iqo^. Obiectele de pertractare: 4. Exmiterea a do! acţionar! pentru verificarea probului adunări! geoerale. I pe )>. ч f n ( n.? i i X c e «v 5. Lventuale propuneri. ^,i U mií, cu ace. 4 m pest> Contul Bilanţului Mérleg számla. 0 1 V»» ; Active V a g y o n Cor. fil. Pasive Teher Cassa în numerar Készpénz Cambii escomptate Leszámítolt váltók.... Spese de fondare Alap. költség.... Cor. Amortisare Leirás., Mobiliar Bútorzat., Amortisare Leirás 170. «5-10. 158 15-031 85 31 Capital acţionar incurs Befizetett részvénytőke Depuneri Betétek Fond de réserva Tartalék-alap Profit curat Tiszta nyereség L5-27Í) 31 t ^'4., Contul de profite şi perderï Nyereség és veszteség sámla. Ieşite K i a d á s Cor. I fil. Intrate Bevétel Interese după depuneri Betéti kamat Contrib. directă şi aruncurï Egyenes és potadó Remuneraţiun! Fizetések Chirie şi încălzit Házbér és fűtés Amortisare din spese de fondare Leirás az alapítási költségekből. Amortisare din mobiliar Leirás a bútorzatból Spese diverse Különféle kiadások Profit curat Tiszta nyereség.. 2b! 93 14b 43 150 60 5 5 63 1.108 fi5 I Interese de escompt Leszámítolási kamat í Provisiunï Jutalék 3 Interese de întârziere Késedelmi kamat. 4! Competinţă de scris Irásdij 1.660 64 1! i / 1.66 Ghiroc, la 31 Decemvrie 1902. Francise Metzger m. p., proşeflinte. Atanasiu Baicu m. p., director exocutiv. Vasilie kvrumuţiu \ p.,.uff' Lăstar Cärbunariu m. p., Iosif Gaifia m. p., Ioan Stoia m. p., Іоап Jtugla m. p., Titus Miu'm. p., George Motariu m. p Trifu OVI ev 0 membri direcţiune!. Confrontandu-se cu registrele principale şi auxiliare s'au aflat exacte. A fő és mellék könyvekkel Összehasonlittatván hehesnek tiltatott. Ghiroc, la 9 Ianuarie n. 1903. Hosioc Miu m. p., Iosif Buibaşiu m. p., Trifu Andraşiu m. p., Nicolae Aga m. p., Aurel \апаа л menbri comisiunel supraveghietoare. i/nc\ţ Tipografi» ftribun» Poporului", Aurel Popoviciu-Barci»u.
Anul VII. REDACŢIA And, Deik Ferenct-atcze nr. SO, ABONAMENTUL Pentrn Austro-Ungaria: pe un an... 20 oor. pe V 2 an... 10, pe i/ 4 an... 5, «рѳ 1 lună... 2, ţ%ttt de Dumineca pe an 4 coroane. Pentrn România şi străinătate pe an 40 franci. Manuscripte nu se înapolaiă. A r a d, S â m b u t u &/V7 b n u a r j e Ш О POPORULUI Nr. 2 ADMINISTRAŢIA Ar»4, Deik Fereaex-atent nr. 80 INSERTIUMLE: de nn şir garmond: prim» dată 14 báni; a doua" oară 12 bani; a treia oerii H h de fleeare pubifátttiunív Atât ulwnanienteb,,-at j! ineerţinnile sunt a se plntî înainte în Arad. Telefon pentru ora; ;[ comitat 508 Anul VII. In faţa primejdiei. Se ştie că Wlassics, ministrul şcoalelor, nu mal lasă pe eleva români din şcolile statului delà Timişoara şi Ciaba să invele româneşte nici chiar religia. Ceea-ce a făcut cu şcolarii Români din doue oraşe, cine se mai îndoeşte : va face-o, pe încetul, şi cu cei din alte şcoli din alte oraşe ale terii. A început cu Eparchia Aradului, căci porunca în acest înţeles Consistomlul V din Arad a trimis-o. Ce şi-a zis ministrul? Să încerce j Diecesâ fără păstor, căci am intraţi deja in a zecea lună, de când nu avem! jpiscop. Unde mi-icap, îşi va li zis milistrui, ori unde conducerea o are un Ereşedinţe care poate vrea să lie epi- :op, lucrurile vor merge mal uşor!-., ionsisîoru) va lua la cunoştinţă porunca i la rindul sèu va îndruma pe preoţii :aticheţl să propună d'aci încolo sfinte mveţăturî ale legii noastre creştileştî în \imb-a ungurească... Inchipuiţi-ve lonstruositate: copil noştri, invoţaţl de breoţl români, să-şl facă cruce \ingu- 'este, să zică Tatăl nostru şi toate ruj-omâne drept märif^arc ~а""гаьи-лшізі -o înveţe ungureşte, zicênd în loc de indreiu' cel mare Saguna András!.ine înţeles, din cărţi ungureşti... Am ajunge astfel ca nici catechism romaesc să nu mai fie... Nnmör de Вшшлеса scaun vlădicesc, dar pe care biserica -, Se vor împrieteni oare acum acel 1-a respins de doue ori şi-l va respinge minislricu I. P. S. Sa Mitropolitul pentru şi a treia oară, porunca.ministrajux iţkşiuta să înlăture o primejdie trimisă asupra^ bisericei tot de un.mi feine se mal îndoieşte?)'de "rnùït arii indeplinită... nistru?;... Preşedintele Consistorulul arădan a avut însă isteţimea ca afacerea a- ceasta de-atâta însemnătate s-o trimită Consistorulul metropolitan!... Să-1 vedem acum pe I. P. S. Sa Sorl«orl nefruncate no»e primesc. 1 silui şi a treia oară voinţa poporului săturat de domnia «neamurilor», zicem: e greu, ca un asemenea mitropolit să meargă la Budapesta şi stând drept şi cu fruntea ridicată, să protesteze îrrî- Cine-o crede? Eu nu. liussu Şiriami. ^н, teleagă. Ci zic întruna cà mal rëu nu Mitropolitul, cel împrietenit cu stăpânirea ungurească (ori mal bine : supus». í 0 5 vomitat! Atragem luarea amink aspră şi un adevër mai trist despre poate să fie nicăirî. O judecată mal încă d acum a fraţilor membrii în congregaţia j stăpânirei 1), cum va sări întru apărarea stările de lucruri din Ţeara-Ungurească comitatului Arad asupra adunării ce se va bisericei primejduite? ţinea la 26 Ianuarie,саІШагиІ nou). nu a spus încă nici un Ungur ca fraţii Să dea Dumnezeu să ne înşelăm, Se vor desbatc multe afaceri însemnate cari locuiesc în cel mai mănos câmp pentru poporul nostru din comitat şi e păcat al patriei». dar noi ne temen de rëu. Pentru-că şi inumtea lui Dumnezeu şi naţional ca să n u n e ^.P u t e m închipui ca Mitropolitul nu tsbutm avênd dreptatea 'pepartea noastră Şi totuşi stăpânirea îşi frământă delà Sibiiu să aibă puterea de a se numai pentru-că unii dintre membrii nu vin mintea îndeosebi pentru maghiarisarea pune în calea planurilor ministrului la şedinţe naţio na li taţilor. unguresc! E şi greu de închipuit, că Л'а inlêmplal adu-à în trecut nu odată V.. J w-wh U. Iii, Ы mitropolitul, care a bătut pela uşile tuturor miniştrilor unguri şi aşa zicând IL ' " că n'am putut învinge numai şi numaipentru -că ni-a Lipsit un vot doué, Astfel, cine nu uauœ aduce ununce, aminte ca şi în şedinţa din In România şi la noi... ii sa umilit cerşindu-le să nu'întărească urma, dacă eram cu doi mai mulţi ori dacă pe cel ales episcop de Sinodul aradan, numai ca să mal aibă prilej a public János) nu votau cu stăpânirea /raţii Beles (protopopul Vasule şi notarul In una din şedinţele Dietei ma- ungureasca, aceasta nu putea pune zeci de mii durü pe spatele bietului nostru popor. Şi dacă este trist din cale afară faptul că se găsesc Români cari n'au durere pentru poporul din care s'au născut, ci pentru un os de ros s'ar face nu numai francmasoni, dar şi tv " 1 ~ - y-- - dintr, e Dunăre şi Tisa, în Ardeal de bună seamă moare de foame. Dând ştirea aceasta,» Egyetértése scrie. «Zadarnic Ii-se ghiare Hegedűs Lorant sa plâns că Ungurii din România sunt prigoniţi. Românii ar fi oameni foarte rël şi guvernele lor barbare. II dau însă de minciună chiar Ungurii din România, căci eată ce scrie эт"иііпи т л'и"se ei " д 4и dacă n'au uitat-öf^- Щ& «ШЧ '\ Щ patriotică pot s-o ur^tin draga voie. ca să dau o pildă : sunt 50 ani de când exista Magyar Társulat, care are clădirea sa, cu scenă pe care se joacă ori-ce piesă... Aici am serbat nu de mult, în toata libertatea, în amintirea Iul Kossuth Lajos. Sunt apoi 50 ani de când avem biserică reformată 'maghiară : pe turnul bisericei, la serbători, alături de tricolorul tëriï arborăm şi steagul unguresc. In Bucureşti Ungurii au vre-o zece asociaţiuni, unde în primul rînd se cultivă sentimentul national. Ear guvernele României n'au disolvât nicl-odată nici o singură societate de felul acesta nici au impus limba romana Stiru'ei libasiîe iiîgi шишиа^и,;. ; f înii, ~-ti?ărarea drepturilor poporului^ care De altfel, aşteptăm. se încuvoaie de mult sub greutatea ( dărilor Dar să i-se spună obştel ce se de tot ţelul. face, să nu se ţină sub obroc nici o Apelăm deci la dragostea frăţească a ispravă. Foaia delà Sibiiu a I. P. S. fic-caruia şi cerem tuturora să 'şi fac i datoria! Sale nici până azi nu a spus încă : ce Rákóczy a vrut să ne desfacă de s'a făcut în privinţa ordinaţiunil prin legea strămoşească şi să ne facă Unguri ademenindu-ne tipărind cat studiul limbel ungureşti? S'a supus con- care Wlassics cerea mal mult spor în ie familii maghiare sţ re America. Foile ungureşti cu adevërat sunt ehisme româneşti ; dar strămoşii nostn, sistorul archidiecesan ori nu vrea să înspăimântate : le vine adică vestea, că lie-le odihna lină, nu sau clătinat in stie de acea poruncă... Pentru-că astă woo familii de prin cele mal ungureşti credinţa lor, ci au rernas ceea-ce erau toamnă foaia I. P. S. Sale şi spriginitoril (ca să nu zicem stipendiaţii»au- comune, ş anume de pela Szentes, Mindszent, Csongrád, S{egvár, Csány şi al dc veacuri' wiass'ics vrea să ne maghiariseze torisaţb) I. P. S. Sale făceau mare tele sunt gata de plecare spre America.^ silind copii români din şcolile statului gură şi cu multă lipsă de adevőr şi Unele vor să meargă în Ardeal, să- şl cu limbă oficială. J t., ungureşte! cu neruşinare ocăriseră pe Mangia. síi înveţe pană şi religia încerce întaiu norocul p'acolo; sfîrşitul Nu-í adevérat deci că in România S'a'întovărăşit I. P. S. Sa cu miniştri unguri pentru a lovi nu în Man Cât' despre perirea Ungurilor din Dacă în capul consistorulul din va fi însă tot America, pentru că cine^ Ungurii ar ti prigoniţi. Avad ar li Românul pe care Ungurimea nu ştie să trăiască pe câmpia bogată şa ni 1 pună în ' gra ci în biserică România, nu ea este de vină dacă Ungurii, tvală cu sîla ar voi -. u ' ivi» 24- ") precum si altele la care trebue Despre privilegiu Societăţii negustoreşti de acolo, asemenea nu ştiu mai mult deschizend cuvertul, vëzuï ѵе/.ш swiun-aiv. schimbarea in - 1. P1-- d n- o ia <\ 1 - F-, l t v u. - titula foilor Duminecii, şi curios, oare n'au sa ѵш de absuide George Bariţiu decât 'mi-aï scris D-Ta ; ba şi din D. Budai la Sibiiu încă am fost înţeles ceva, merile semestrului al doilea, oare nu cumva ventul meu, că de vă va da Dumnezeu început mai demult, am cercetat toate nu- Eu asî zice, de aţi alla cu cale cu- şi amicii săi. dară în foarte scurte cuvinte. ) De^ va fi n'am băgat eu de seamă până acum. Şi acea norocire sa căpătaţi o redacţia de Corespondenţă. interesat tare a se face cunoscut, îl veţi apoi am vëzut că nrul 7 au început oazetă neatîrnată de fleacurile săseşti, sa vesti, nu më îndoiesc, prin organul Ga epoca nouă. nisă, frate, titula, titula pe (Urmare). zetel D-Voastră, de veţi avea norocire sä acj încolo, eu më tem in text puţin seva 1H37. vi se sloboadă.. fi \schimbat, şi acolo era capul lucrului. Lu pentru interesul dlui Orghidan şi pe carele cunosc atât de rîvnitor, şi-'şl periclitează banii, că ar li bine să se îngrijască de un alt re 4- In stilul acelor 2 numere sunt, cărora li-se pare, după netezimea stilului ce o gazetă literară. Numai cum am zis : 1 Blaj, «Septemvrie, (27 Aug.) 1837. 'se află într'însele, cu totul altmintrelea Iubite frate, dactor sau tălmăcitor, şi să nu se uite că să\'e însţrijitî de o mal bună redacţie; decât în: acum Foae de Duminecă a se Părintele Voina, care'mi-a adus mult Barac e tălmăcitor, ex offo, că, ex offo 2' de o inai grabnică espediţie; nu ştiu bănui pe dreptate, zicênd, c'ar fi peana preţuita scrisoare a D-Tale, 'mi-a povestit poate săfie tălmăcirea cum va ii, Saşii de aiurea, dar' ia noi Foaia soseşte tot la a D-Tale; s ) eu nu hotăresc nimic, numai de 'fericita stare u D-Tale de acolo, şi acolo stiu că nu caută mult la eleganţa, 2-a séptemàna Marti, ca şi scrisorile din atâta zic, că după a mea opinie, e cu ra'am bucurat. Bine că eşti fericit si mulţumit D-Ta; că delà mine au trecut acea ci să sè uite ca să-'şi înmulţească prenumeraniii şi pe care îi are să nu-'i peardă. Viena. Spre esemplu nr. 7 din 24 Avgustie (asa zic Braşovenii?), 'l-am căpetat in mult mai vednic decât a bietului Barac. 4 ) 'Mi-au venii a ride, când Marţi ce trecu, 4\mtire de mult, cu toate ca cineva de pe De va' rămânea redacţia tot aşa, nu ştiu 24; în' Sibibiiu 'l-au căpetat cu o septemână mal curênd.... ce folos mult poate să pricinuiască foaia purtarea si tonul conversaţiei meie ar judeca togma dinpotrivă. Ca un vas cu T. Cipariu. (Va urma). apă limpede de-asupra şi cu tină pe tund, val de câte-ori mi-se turbură hmpezeala inimii, si eu trebue s'o înghit. Şi dacă më străduesc într'adins a-'mî împrăştia întunecoasele idei şi aduceri aminte, care de-a pururea më prigonesc, cine nu- mi vede inima, socoteşte că este linişte acolo, ear' acolo este o geenă, ce arde amar... ') i) Despre vieaţa sentimentală a luî Cipariu, care era o fire poetică, vom mal reproduce vre-o a~3 probe. Căuşele ce '1 agitau nu sunt insă atat A» interesante, ca sä merite» Й reproduse. 2) Aron de Budai a tost secretar la tesaurariatul din Sibiiu pună la 1838, cand s'a pensionat. (Jazeta de Transilvania, 1838, p. 21. El era lnrndit cu Cipariu, zice Cipariu cătră Bariţiu, voi. Ш. al corespondenţei, p. 44. '') S'a copiat esact. <) Foile Duminecii s'au publicat septemanal delà 2 până la 2ft. Decemvrie 1837. Ele se tipăreau la Qött (un german din Prankfurt), tipograf Ш Braşov, cu cheltuiala lui Rudolf Orghidan. Din aceste fol dominicale, redactate de Barac, s'a desvoltat F6e literara, redactată de bariţiu. Foaia literară a apărut la 1 Ianuarie 1838. La 2 Iulie aceia.. De versurile carele înădesc şi implu foaia, din care trebuie să aibă o grămadă de toată mesura cum se va poiti la întêmplare, încă am rîs une-ori, mal cu seama de acele ce sună cam de amor, aducêndu'mï aminte ca autorul săracul, după vîrsta si starea-'i cum auziam, mal că 'si-o fi uitat ce fel de Dumnezeu acela-'!.' Unele-'s ciudate, precum cel delà lăie^ă^refăcut in Foae pentru minte, inima shi literatura. Titlul este imitat după al unei reviste săseşti, caro se publica tot în Braşov. vë schimbaţi planul şi în loc de o coala de Foaie de Duminecă pe septămană, sa daţi două jumetăţi de gazetă politica si apoi de adaus întru toată séptemàna o / 2 de coală Foaie de Duminecă sau mal bine 5) Eată-le: Cino umblă tot În cale Cu carul nădejdii sale, Un tovareş bun să-'şî ia. Să-'şi ia pe drnm lângă sine Pe sărăcia, că bine Se va mângâia cu ea!
2 4/І7Гіапиагіе 1903 veniţi aicï, îşi uită limba. România da, este vinovată, dar numaî aşa cum e de vină apa că cine-va se îneacă într'însa. Ungurimea s'a înecat şi ea în apa asta mare: în România! Să mai. întrebăm însă noi pe Hegedűs cum suni trataţi în Ungaria Românii cari de când se pomenesc au aparat patria de toţi duşmanii?. Anul nou în arad. Obicei străbun : anul bou să ne găsiască împreună să-l putem saluta. Ga şi în anii trecuţi tinerimea şi-a ţinut de datorinţă să dee şi de aată-dată prilej societăţii româneşti să petreacă clipele din armă ale anului în veselie şi voie bună. Convenirea din ăst an s'a ţinut la Milkniu". Pela orele 8 sala destinata pentru convenire era îndesuita de public ales : dame şi d-şoare, bărbaţi şi tineii. Ga un pas de înaintare semnalăm faptul, că de astă-datâ s'au citit şi câte-va lucrări literare potrivite. Publicul a fost salutat de d-nul Dr. T. Papp intr'o vorbire bine simţită. Tragend o paralelă între intâmplăiile anului trecut şi ale anilor premergători, dl Papp sfârşeşte prin a dori ca anul nou ce se apropie, să ne gàsiască mai btrînşî uniţi, ca astfel să putem mal bine résista încercărilor ce ce mai aşteaptă După o poésie a d-iui Alex. Aciu, ne-a cetit dl Eugeniu Şimonca un fel de satiră, in care zefleoiizează greşelile educaţiei de aa ale fetelor, greşeli ce es la iveală după ce s'a măritat. Sfârşitul 1-a format o eehiţă a dlui Iosif Sceopul. Pornind delà proverbul Românul e născut poet" înşiră mai multe proverbe române intregindu-le înţelesul" şi prezentându-ne astfel drăguţe paradoxe. Atât teoria diul Aciu, cât şi lucrarea dlui Şimoua, dar mai ales bchiţa dlui Sceopul a fost viu aplaudată. După această parte oficioasă a urmat ea тягаппггш şi a prc^ ^-.^ЛТ ca semn că anul ісч>2 sa siîrşit. După reaprinderea lor, dl Aciu salută copilul fraged" 1903 prin o poésie ocasională. Petrecerea a durat până în orele dimineţii. Dintre cei de faţă însemnăm: Doamnele: Lazar, St. Pop, Herbay, vëd. Vuia, Miele, Moldo van, Milovrn (Mândruloc), Dr. Crăciunescn, Nicorescu, Magdu, Rai cu, Dr. 1. Baţ, Secula, Laza. Domnişoarele: Hortense Miele, surorile Vuia, Russu (Utvin), Leuca (Pâncota), Raicn, Laza (Galşa). In biseiica rom. gr.-or. din Arad ziua í.nuluí nou s'a s&rbat cu mare solemnitate. Mulţime t.e popor a fost de faţă. P. C. Sa protosincelul 1.1. Pap, preşedinte al consistornluî, a rostit o cuvântare în care a arătat cum toate lucrurile buae prin dragoste frăţească se pot săvîrşi. Intre altele, a adus ca pildă zidirea Casei Naţionale. Seara la Casa Naţională tinerii şi hărnicii meseriaşi au jucat piesa teatrală Noaptea de Sfântul Georqe", de T. Alexi, musica de N. Ştef. Apoi corul mixt al aceloraşi meseriaşi, condus de tinôrul preparandist Stefan Ştef (care de altfel a absolvat conservatorii şi este un escelent musician) a cântat patru piese, după cum s'a cântat şi un duet ( Mai am un singur dor") de d-şoarele S. Boşneac şi A. Niga. Piesa teatială s'a jucat foarte bine, îndeosebi a escelat d-na Artuţa Ponta in rolul Euhelei, precum şi d-nul M. Ursu, în rolul Jui Iţ'g. Cel care a produs însă mai mare ilaritate, a fost Neculă ţiganii. E un talent extra-ordinar tinôrul acesta, care din modestie (şi poate alte cause) nici nu şi-a pus numele în program. Vorba e că ni-a făcut pe toţi să rîdem cu plăcere. D-şoara Ana Niga în rolul ţigancei d'asemeni a fost foarte bine. Musica de N. Ştef a fost melodioasă şi dulce. Laudă lui. Publicul a rosplătit cu aplause Îndelungate pe diletanţi. Tot aşa de cu entusiasm au fost aplaudate prest'îţiunile corului mixt. Cât despre d-şoarele Bosniac şi Niga, au trebuit să repeteze frumosul duet. D-şorel Bosniaci s'a oferit şi un frumos buchet. Adresăm calde felicitări lui Stefan Ştef care a instruit corul. Brava lui 1 Laude se cuvin apoi dlui I. Moldovan, învăţător dir., care a obosit mult cu diletanţii. După concert s'a încins apoi joc care a durat până la orele 5 dimineaţa cu o rară animaţie. Sala iost ticsită de public. D'être, onoraţioii însemnăm numele P. C. Sale dlui protosincel I. I. Pap, Dr. Oncu cu d-na, V. Pap cu d-na, di Raicu cu d-na, V. Beleş cu d-ua, di Adam cu d-na, dl Nicorescu cu d-na, n' garda de tineii cari au făcut veneratului întemeietor aşa zicênd al Casei Naţionale, dlui Dr. Oncu, calde şi me ritate ovaţiunl. Nu mai puţin mulţumitor e şi tesultatul material. S'au încassat adică 340 cor. Casa Naţională se dovedeşte a ii o instituţiune de toa^ă lauda. DIN ROMÂNIA. Serbarea zilei de 1 Ianuarie în Bucureşti. Majestatea Sa Kegele, împreună cu Alteţa Sa Regală Principele Ferdinand, şi înconjurat de Cartea regală, a asistat la oficiul divin, ce s'a celebrat la Sf. Mitropolie, orele IOV2 dimineaţa, faţă fiind d-nil miniştri, d-nii preşedinţi şi membrii Adunărilor legiuitoare, înaltele Curţi de casaţiune şi de comptuil, Cărţile şi tribunalele, dl primar cu consiliul comunal, oficeriî generali şi superiori, car: răsura Majestătei Sale R' ^ M a fost escortată de un escadron de cavalerie. După serviciul divin, Majestatea Sa Regele a trecut In Revistă garda de onoare înşirată în Curtea Sf. Mitropolii şi merge în apartamentele înalt Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului Primat, unde a primit felicitările înaltului cler şi ale persoanelor présente. Călătoria lui Lamsdorff. Ziare bulgăreşti şi ruseşti încep să atribue călătoriei contelui Lamsdoiff semnificaţia unor demersuri ante-mergătoare impartir ei între Puteri a provinciilor creştine din Turcia-4e-Europa. Eată ca curiositate, ce spun ziarele : Novosti", din Petersburg, crede că a fost vorba ca Puterile interesate să cumpere Turciei Macedonia, Serbia-Yeche şi Albania. Le Nord, tot din Petersburg, care în ultimii ani a ocupat locul unei gazete oficioase, se zice astfel informat asupra soluţiunei ce se va dt chestiune! balcanice : Franţa va lua Serbia-Veche şi d.alrictul Debr; Rusia va primi vilaeturile Ihkub şi Monastir; Anglia îşi réserva vilaetul Scotira şi districtul Elbarran ; Italia va lua districtele Karaferin, Salonic şi împrejurimile; Germania şi-a pus ochii pe vilaetul Ianina, ear Austro-Ungaria se va alege cu districtele Seres şi Drama. MDnewnic", din Sofia, e la rîndul Iul informat din sursă politică autorisată" că contele Lamsdoiff şi contele Groluchowski au stabilit următoarea înţelegere: Bulgaria va fi proclamată independentă; în schimb, Prinţul va disolva comitetele macedonene şi va ceda Rusiei porturile Burgas şi Vama. Macedonia va primi autonomia, cu principele Mirko de Muntenegru ca guvernator general. Austro-Ungaria capătă Mitrovitza şi un port a Marea Adriatică. După-cum se vede, vorba e de o adevărată desmembrare a Imperiului otoman. Afacerile delà Concordia". Intimpinarea d-lui Fritz Schmidt. Dl Patiţa judecat aspru. P. S. Sa" monahul Dr. E. Cristea agent de băcănie. Dl Britz Schmidt, fost conducător al Concordiei" din Sibiiu, simţinduse ofensat de cele ce am publicat şi la adresa d-sale In afacerea licuidării Concordiei ceea-ce va sä zică perderea a 400.000 'coroane bani adunaţi greti de acţionarii romani ne trimite o intimpinare. Dacă era scrisă româneşte, o publicam întreagă. Cum nu avem însă vreme să şi traducem, vom da numai cuprinsul el. Dl Britz Schmidt, după cum vedem, s'a simţit atacat în onoarea sa. II asigurăm că nici corespondentul nostru nici noi n'am avut intenţia a- ceasta, ci avëm toată stima pentru d-sa, care cu atâta bunăvoinţă s'a pus la disposiţia societăţii Concordiei". Luăm d'asemeni act că nu d-sa ci Camil Petri şi alţii sunt vinovaţi că societatea a fost dată de mal După cum d'asemeni luăm act de dovezile trimise prin care se atestă că In România d-sa a ocupat posturi de Încredere la «Sucursala Bucureşti a Casei Schenker et C." şi la,80 cietatea României pentru fabricarea Zahărului de Mărăşeştl"... Ni-a mai trimis copil de pe rapoarte adresate direcţiei Concordiei din care résulta că d-sa încă in 1 Iulie 19ul spusese : dacă nu ve pot aduce acel résultat favorabil eare-1 doreaţi, nu este vina mea şi a con gura manevră de concurenţă condusă de cel mal mare inamic al nostru şi anume firma I. B. Misselbacher... Peste tot, d-sa a căutat să îndrepte situaţia ce a găsit, dar n'a fost cu putinţă, că prea erau deranjate lu crurile.. Dl Fritz ne alătură şi alta docu mente, care fiind româneşti, le publi căm cu plăcere. Bată unul: Sibiiu, 31 Octomvrie 1902. D-luî Britz Schmidt, conducătorul de afaceri a.concordiei" Loco. Prin présenta te mcunoştiinţiz că Direcţiunea societăţii.concordia" In şedinţa sa de erl asupra aemoare! D-tale şi soţilor Ialius Binder, RndoJff Taub şi Adolf Klein ddto 26 Octomvrie, prin care perl Februarie 1902 rennnţaţ! la posturile ce ocupaţi la Concordia a decis : că din motivul indicat în acea scrisoare nu primeşte abzicerea. Pentrn-că deşi ştia aprecia susceptibilitatea naţională a Dv. pentru invectivele ntraeritate din partea unul membru al adunări! generale ar urne a advocatului Eubin Patitia din Alba lulia cunoscut de un om pătimaş pe ale cărui espectorărl nimene nu pune nici un pond, espresiunile unei persoane, chiar de cumva ar resnfla acelea fără nici o observare, nu pot trece drept vot de blam. In ce sul acesta Insă aserţiunile lu! Patitia an fost combătute din partea preşedintelui adunării şi apostrofate foarte categorie din partea Dlui vicepreşedinte Iosif St. Siuluţiu, ear D ta, eând ţi-al exprimat indignarea pentru acele invective adunarea generală te-a aprobat strigându ţ!,să trăiască". Deci Direcţiunea, carea deasemenea reprobă acele expectorărî nemeritate şi care are deplină Încredere In Dv, aşteaptă delà Dv. că trecând la ordinea zilei peste acel incident regretabil să revocaţi abzicerea. CONCORDIA", soc. com. pe deţii Cosma m. p., preşedintele societăţii corn..concordia", Credem că nu trebue comentar şi observări ar avea de făcut cel mult dl Patiţa, care a rămas şi apostrofat şi fără parale!,sem pénz sem posztó", cum zice Ungurul. Şi mal interesant este următorul act din care reaultă că monachul Mir on Cristea, cel încins cu brâul castităţii"' cum scria Triteanu In «Telegraful" şi care se lâpădase de cele materiale, are intime legături cu negustorii delà Concordia" şi aceştia îşi pun multă speranţă într'insul. E nostim că cel delà.concordia" i-au acordat d-lul Cristea şi titlul de Prea Sfinţia Sa, deşi la acesta au drept numai episcopii! Dar să citim: Sibiiu, 8 Aprilie 1802. D-Sale Domnului Dr. Ilie Cristea, secretar consistorial. Sibiiu. Conducătorul nostru dl Schmidt a fost informat pe cale particulară, de cătră o firmă dm Tneat, cum c& mai mulţi prea onor. demn! delà Consister aduc orez, cafea oleu etc. delà Firma Hermann Tomtz din Triest. De oare ce până acum na noau fost cunoscut, că această Urmă lifereeza mărfuri in ea gross pe piaţa Sibuuiul, şi In presupunere că se nu űe o firmă dintre acelea care caută a ne strica comercial, resp. а ruina pe comercianţi! de aici, şi prin anunţuri etc. a Îndrumai clientela privată a cnmрбга directe, ne adresăm cătrâ prea sfinţia Voastră, care, ca membru in comitetul de supraveghere &1 societăţii noastre şi carele de sigur posedaţi căldură pentru prosperarea soc. n., a Vë aşterne următoarea rugare: Ne permitem, sub plicuri separate a Vë trimite mal malte mostre, atât de orez cât şi de cafea, cu preţurile noastre ultime msecmte pe fle-eare plic, şi Vë rugăm a confronta licts.ea cu măriurue primae ear pe p. t. Domni amatori al convingă, cum că nu numai, că au cumpë.at mal scump ca ife~1ftire r Bitt?Tîu 4la In presupunere, că tristele evenimente din nainte, de cari a indurat soc. n/, nu a sdruncinat liur'atâta Încrederea naţmnel române faţă de no!, ce chiar şi astăzi, pe lângă castitatea culanta In toată privinţa ce avem, să nu mal putem redobândi încrederea perdută, apelăm la bunăvoinţa prea sfinţiei Voastre ca membru în comitetul ni de supraveghere, să ne spriginiţl Intr'acolo, ca pe viitor, nu firme străine, ş'. no?, cari FUQtem doară mai aproape de naţiune, să fim liferanţil şi onoraţi cu toatft încrederea. Pe de altă parte vë promitem şi asigarăm, că лѳ vom da toată silinţa In toată privinţa, pentru a ne şi arăta demni de încrederea pusă in no!. Vő mulţumim aşa dar, anticipativ pen- j tru binevoitorul D-Voastre concurs ce ne vtţi da cu acest spr/gin şi totodată a ne scuza aceasta molestare şi semnăm., 1 Cu deostbită consideraţiune : I CONCORDIA", soc. com. pe acţiî. j Condnc&torul F. Schmidt m. p. P. S. La cenfrontarea mostrelor cu acelea articole primite, vë rngsm a vë servi de. hârtiile albastre ce v㻺térnem Împreună cu plicurile, pe car! se poate constata mai bine calitatea şi frunmţee martel. ' Trist că»mal mulţi prea onor. Domnii delà Consistor comandează d'a dreptul delà «firma H. Tonitz din j Triest 4, ear nu delà societatea unde membru în comitetul de supraveghiere este monachul Cristea şi alţii, toţi mai aproape de naţiune". Sa vede că cel aproape de naţiune" dădeau marfă proastă... Altfel? Pëcat că nu ne spune dl Fritz ei părerea emisă de monahul Miron după ce a confrontât mostrele şi s'a ser» vit de hârtiile albastre"... Al naibii mal e Miron monahul: se vede că se pricepe la toate 1
Nr. 1 4/17 Ianuarie 1903 3 Răscumpărări de Anul-nou. La apelul fáeut de Dr. N. Oncu de a rescumpăra felicitările de anulnou prin dăruiri pentru biblioteca ce se întemeiază la Casa Naţionala, au mai rëspuns urmëtoril: Suma precedenta Cor. 302'40 Ioan Măcinic (Arad).... Cor. 1. Constantin Don, 2. Nicolas Ştef....., 1. Iustin Olariu Dr. Sietan C. Pop... 1.. 5. Dr. Al. Crăciunescu..., 4. Angastin Hamsea (Bodrog). Ioan Vancu, (Arad).., 10. 2. Georgiu lancovicl... 2 Dr. Petru Oprea Demetriu Boitor... 2...., 2 Traian Pacu,.. 1 lasiin Popa (Ternova).. 2, Georgiu Loizar (Arad).... 10. Dr. Liviu Tămăşdau,.... 10. Iuliu Herbai,.. 5. Ëlevi! mvoţătorulul Moldovan Romul Vaţan, Govoşdia.., 344 1. Georgiu Moldovan, Govoşdia. Petru FiOrescu, 1., 5. Fabnţiue Mănuilă» 2 Traian Vaţian 5. RaBsa Şirianu 2, ioan Bulboaca, Gmla.... 5. Total., 386.84 БЛа Reuniunea de agricultură". Duminecă la 28 Decemvrie c, In comuna Bungard, s'a ţinut a 14-a adunare generală, in care comitetul Reuniune! romane de agricultură din Comitatul-Sibiului samă 'şi-a dat de ceea-ce a săvârşit in 1901. Din acest prilegiu au sosit în mijlocul nostru presidentul reuniunii dl Dom. Comşa şi secretarul ei dl Victor Tordăşianu, Însoţiţi de domnii Ieronim Preda şi Ioan Silaghi, funcţionari consistoriali. La adunare, spre lauda sătenilor fie zis, au participat tot ce bun se găseşte în Bungard, încât de tot încăpetoarea sală a nouei noastre scoale era ticsită. După serviciul divin, la care au asistat şi oaspeţii noştri anume Ia oarele 11 p. m, presidentul D. Comşa prin un discurs rostit la înţelesul tuturora, deschide adunarea şi dă cuventul secretarului V, Tordăşianu, care schiţează lucrările sovîrşite de comitet în 1901. Din spusele dlui secretar am constatat, că comitetul în anul trecut s'a presentat neamintind de com. Âciliu, în care s'a ţinut adunarea generala trecută în 3 comune din 3 margini ale comitatului la îbtruniii agricole, anume în Loman din părţile Sebeşului săsesc, în Sebeşul de jos din părţile Âvrigului şi în Ţichindeal din părţile Nocrichului ; într'o comnnă Ilimbav (cerc. Nocrich) ia esposiţia de vite; în comune Apoldul-român (cerc. Mercurii) Ja plantare de pomi ; în comuna Săsciori (cerc. S.- Sebeş) la cursul de altoit pomi şi în Selişt, din cercul cu acelaşi nume, la preparativele pentru întemeiarea şcoaleî economice practice. O viţea de rassa curată Pinzgau" s'a dăruit membrului Ioan Cloaje din Boita ; 2 oi rasssa Frieslandeză" au primit membrii Ioan şi Iacob Beu din Apoldul-româo 32 mii pădureţi (meri, peri, pruni, gutui, cireşi, caise) s'au împărţit în 87 comune ; întte membrii 34 comune s'au împăraţii seminţe de trifoi, luţernă, napi şi de cânepă italiană; 4 membrii au fost dăruiţi cu găini soiu Playmouth Rock" ; 10 tovărăşii agricole şi 10 însoţiri de credit săteşii sistem Raiffeieen din tot atâtea localităţi au fost ocrotite de Reuniune ; 4 comune s'au folosit în mod gratuit de maşine de sëmëaat şi de grapa de muchi a Reuniunii, ear' lucrările comitetului în unire cu zel osbí protopretor P. Rraghite pentru intemeiarea şcoaleî practice aconomice din Seiişte vor fi îăsplătite de binecuvântarea contimporanilor şi a urmaşilor noştri. M'aş estinde prea departe amintind numai în treacăt multde şi feluritele lucrări sevîrşite de Reuniune în 1901. Raportul ast-fel schiţat adunarea '1-a luat la cunoştinţă, ear' în scopul censurării raţiociailor pre 1901 a instituit o comisiune consistătoare din membrii Torna Ciora, epitrop. Io: n Modran învăţător, şi Ieronim Preda, funcţ. consist, care după censurare prin referentul Preda raportează că raţioniniile s'au găsit în deplină regulă şi propune, ear' adunarea votează, absolututorul pre 1901 şi primeşte şi proiectul de budget pre 1903. La locul devenit vacant prin moartea bunului şi îuţeleptuluî есипош Ctcuige Dordea, se aciamează membru in comitetul central dl Torna Ciora, proprietar în Bungard, care pe basa cunoştinţelor şi înţelepciunii sale, se numără între primii fruntaşi al comunei, fiind şi de peste 20 ani epitrop al bisericei. După toate aceste presidentul Reuniunii dl D. Comşa ţine o conférera in structivă despre cultura pământului după comasare. E de notat, să fácéndu-se la noi comasarea şi primindu-se numai a. tr. tablele de păment, discursul dlui Comşu p fost cât se poate de binevenit şi ur mărit cu atenţiunea cuvenită. Ne găsiam pe la 4 d. a, va să zică bine pe inserate, când dl président mulţumeşte pentru buna primire şi pacinica conlucrare, declară adunarea generală de încheiată. Parochul nostru, veteranul Teodor Necşa, cu plete albe, dar' cu inimă tineră, mulţumeşte oaspeţilor sosiţi pentru onoarea dată Bungardului şi asemănând pe representaţii Reuniunei agricole cu steaua, ce s'a arătat Magilor delà răsărit spre a-'i conduce la Mântuitorul lumei le doreşte ca multă vreme ss strălucească şi să povăţuiască pe muncitorul român pe căile cele bune şi folositoare. La bogata masă, întinsă în casele harnicului înveţător Ioan Modran, veselitu-ne-am după-cum sc euviuo după o oboseală de aproape o ju/nëtate zi. Zn op. Cerşitorie după voturi. Mai zilele trecute am primit delà dl P. Eotariu un bilet mare tipărit de următorul cuprins: ntimişoara, luna lui Dec. 1902. P. T. Die! s'au presentat publicului român,!o anul Ám onoarea a vô aduce la cu acestanoştinţă, că în anul cur. 'ml exprimă cu o a treia serată treatrală deela- mandatul de membru în direcţiunea institutului Timişiana", al cărui acţionari sunteţi şi, prin urmare, 'ml expiră şi postul de director executiv ce l'am ocupat delà anul 1898 încoace. La proxima adunare generală doară în Martie 1903 cad sub alegere. Vë rog a vë interesa de causa şi, dacă veţi afla că merit a ii reales, să bine-voiţl a më părtini cu voturile d-voastră la proxima adunare generală. Tot atunci expiră şi mandatul de membru In direcţiune al dlui protopop Dr. Traian Putici a cărui realegere vi-o recomand. Cu stima P. Rot аrin. advocat, director executiv ui inet.,timişiana". Un atestat de paupertate maî straşnic ca acesta nici nu-'şi puté da dl P. Eotariu; d-sa voeşte nici mal mult nici mal puţin decât să-'i alegem pe alţi 6 ani de director executiv al băncel ; dacă e vorba de merite, apoi de ce nu ne spune, ce merite şi-a câştigat pentru institutul nostru? Doară aceea, că a cumpërat cu»jutorul lui Dr. Putici foarte scump pe seama institutului casa socrului sëu sau că sub directoratul d-sale îndurăm an de an perderi de zeci de mii?! Halal de astfel de director de bancă! II mulţumim că ne recomandă şi pe Dr. Traian Putici ca să-'l realegem în direcţiune ; Castor nu poate exista fără Pollux, căci doară şi Dr. Putici îl recomandă şi-'i alega pe P. liotariu de deputat la congres şi sinod. D-le Rotariu, nu mal al vre-uu loc vacant in direcţiune!, la care să пѳ recomandaţi şi pe Muglaş? Zëu, că v'aţi potrivi toţi trei minunat de bine. Eu apelez la simţul bun şi drept al conacţionarilor mei şi sper, că această obraznică cerşitorie după voturi o vor intîmpină după merit. Să mergem toţi la adunarea generală şi să vedem, meritele rotariuputiciste! Un acţionar datilusionat. Petrecerea din Brad. Brad, 30 Decemvrie 1903 st. v. in 26 Decemvrie 1903 st. v., a doua zi de Crăciun, bravi meseriaşi rom. din Brad matorică. Toate punctele din program:.biletul ds tranval",.şoidan Viteazul", Balada de G. Coşbuc şi, Ar viu te şi Pepelea au fost foarte bine şi natural predate spre deplina mulţumire a publicului, care a acoperit pa diletanţi cu aplause nesfl.şise. In.Biletul de tranval" s'au distins: Anton Fiiip bărdaş şi Hurdea sodal de pantofar, precum şi d-şoara Oimpia Ometă, caro ca fostă elevă a şcoaleî civile dm Arad şi Sibiiu a bine voit a da şi de astădată ajutor; şi d şoara Tecla Benea. Pe.Şoidan viteazul" 1-a predat foarte bine Ioan Peişis, sodal de faur, care a cules aplausa frenetice, balada de Coşbuc a declamat o eu sentiment d-şoara Oi. Ometă, fiind îmbrăcată In un costam pictoresc naţional. In Arvinte şi Pepelea" au escelat: Dumitru Baltes, sodal de шёзагш, frate cu martirul Andreiu Baltes, - care a reprodus pe giupftntll irointn at&t Aa notnral ci «ţrv dv j><»<3«prin vocea dulce şi sonoră, încât publicul ar fi dorit, ca piesa să nu să malfineasea. D'apo!, să fl vëzut pe Sabia Jute, maesim pantofar, cum In rolul lu! Pepelea & sărit de sprinten pe fereaată ca traista Impiută cu rufe pline de apă, ca frânghia dupa ei, cum de deaîru a legat frânghia şi-a întina cuiele, cât de isteţ şi-a pus iaţal in grumsz şi cum vorbia de naiural Înăduşit, la strldgerea laţului, contra risuiul ca fi trebuit, să te cercuiască un ţop, ori apoi un moţ. Laudă şi onoare diletanţilor, ctri pentru pregătirea de a se présenta publсйіи!, şi acum a«jertfit timp, ba chiar şi dm agotiseala grea, cuau.i cu nobiiui gând, -- ca scopul comun: perfectionaxe şi ridicarea pa scara progresului xehg;osшогьі intelectual msterial-n^ţionai sä tnura- Acrostih înalt Prea Cuviosului părinte YASILIE MANGRA. Vézutu-te-am Părinte, în luptă pentru bine, Arzênd de dorul sacru, să scapi un sclav popor, Şi când s'au cerut jertfe, adusu-te-ai pe tine, In tocmai ca şi Avram, pe bunul său ficior. La Tine privim astăzi, căci eşti ca şi Christos, In neagra rëutate, hulit şi condamnat Eşit la căi prin curse, tîrît la cruce jos, Mai rëu ca ori-şi-care... Şi toate le ai răbdat! Ajungă răutatea, de, sunt şi trădători...? Neginele şi spinii de foc se vor topi. Genunchii ni-se pleacă, Fii Domne 'ndurător! Redâ-ne pacea sfântă, şi nu ne mai scârbi, Astfel să putem zice: An nou mult mai ferice! Pataş, în 1903. V. P. Pătăşann. DORINŢE. Unde brazi! împletesc Coperiş din cetini Aş dori să te 'ntâlnesc Să ne prindem prietini. Tu Bă nu më mal cunoşti Dar nici eu pe tine Numai sufletele 'n no! Să se simtă bine, Şi Bă caute necurmat Întâlnire nonă... Sub acoperiş de brad Chiar şi dacă ploauă. Braţele deschise Şi cuvintelc-'n suspin Să uităm de sărise... Ia delir ÎmbrSţoşsţî Făr' să ne dem seamă Să jurăm a fi mal fraţi Ca şi dintr'o mamă... Să ne rldem noi pe no! Dup'o dulce taină Şi Bă Îmbrăcăm apoi Cunoscuta haină. Amăgiţi apoi din nou Când ѳ nouă luna Să ne despărţim apoi... Pentru totdeauna. M. Poesii populare de M. E m i n e s c u. (Urmare). 100. Alei dragă, alei neică Vieaţa trece frunza pică Şi din seara ce ne strică Nu ne-alegem cu nimica, Măcar cine ce grăeşte Altnl alta îndrăgeşte Tot la tine se gândeşte... Alei neică, alei dragă, Ia vezi frunza cea pribeagă Aşa trece vieaţa 'ntresgă Şi nimic n'o ьа se-aîeagă. 101. Aie! neică, ale! dragă! Cine vrea să ne 'n teleagă Vgză frunza cea pribeagă Că I ca vieaţa noastră 'ntreagă ; Depărtarea toată strică, De ne aleg m cu nimica, Vieaţa trece, frunza pică. 102. Ale!, Veronică dregă, Uite frurza cea pribesgă E ca vieaţa noastră 'ntreagă. Alei, dulce Veronică, Depărtarea rëu ne strică, Nu ne-alegem cu nimica Vieaţa trece, frunza pică. 103. Pe dealul mănăstirii Plimbă-se călugări! Blăstămendu şl părinţii De ce 'io că'ugărit De nu 'io căsătorit... O chilie ş'o fântână Fântână cu apă bună, Mers-o fete şi neveste Mers o şi mândruţa lui Cu botele Ca florile, Cu manile Ca rugile... 104. Că roâncatu s de straiul Ca иѵы de bol bëtiânî; Şi mâneatu s de duşmani, Ca iarba de bolovan!; Şi mâneatu s de al mei Ca iarba de meluşel: Căci mila străinului Cà şi umbra spinului; Când vrei eă te rfieoreşti Mai tare te dogoreşti. De aş trăi ca bradu 'n munta N'aş avea necazuri multe Dar trăeec ca peatra 'n vale, Tot cu lacrimi şi cu jle. 105. Jalnică străinătate Mult eşti fără direptata Ocoliiu ţările toate Şi de bine n'avul parte Că de mic am pribegit Tot In străini am trăit Şi odihnă n'am avut... 106. Va?, săracă străinătate, Bău m'ai fost fără dreptate, Incunjura! ţerile toate, Nici de un bine n'avui parte. Multe teri am ocolit Odihaa n'am dobândit!
4 4/17 f. Ianuarie 1903 Nr. 1 fează, desconsiderând, ba chiar neaducânlu şi nici aminte de interese particulare, se Bă dna pe aripile vêntulul. La serată şi de aită-dată, 3 oară, s'a présentât na public destul de numeros şi ales. N'a lipsit inteliginţa din Brad, puţina?m este, în frunte cu protopopul V. Damian, Dr. Oprişa, Rimbaş, Albu, fam. Pârău ca totdeauna, preotul A. Bogdan, fam. Boneu, din giur fam. Datca, Draia j. a. Meseriaşi aproape fara escepţiune cu desconsiderarea tuturor greutăţilor, au alergat şi şi-au sprîginit pe colegi, cari penirs Dinele comun şi-au jertfit timpul. Mândru şi Înălţător, când cele patru bresle plugariul, meseriaşul, comerciantul şi inteligentul cu modestia şi respectul cuvenit sä prind fără genare in horă sau,hal ii dăm mânu cu mână" ca să ridicăm,hunâ stână". Se vede, că toţi au fost pătrunşi în mod instinctiv de principiul:.rivneşte a te Înălţa, de nu vreai a te cufunda". După eshauriarea programului a urmat petrecerea cu joc, care a durat cu multă Veselie până aproape de zorile zilei. In pansa s'au ridicat şi toaste, prin care s'au arötat-, care e scopul ăstor petreceri şi cum se va ajunge acel scop, toţi vom munci Împreuna cu un gând şi cu o simţire, căci altcum, ce ar iasemna scopul vieţii, dacă n'am rivni cu toţii la o ţintă comunal? Uitasem: o bună impresie şi animatoare a făcut asupra meseriaşilor din Brad Mmuiţi la serată comunicarea invitărel meseriaşilor colegi din Braşov. Semne că maseriaşî din centre mari şi mal Înaintaţi In breslă şi cultură poartă la inimă interesul colegilor lor din eentre mici şi mal iernaşi in ale culturel. Trăiască armonia Intre meseriaşii noştri români din toate centrele! Intratele au fost de astă dată in soma de 165 cor 60 fli. ear eşite In sumă de 98 uor. 52 fii dec! venitul curat tn sumă de 67 cor. 08 fll. şese-zeci şi şepte coroane opt flleri, cari s'au predat cassaulul ca să-i depună spre fructificare mărind suma, adică fondul ptntru ajutorarea luvet, şi sodal. rom. din Brad, la cassa de păstrare Crişana. Acest fond după 3 representaţiunl prestate de bravi maeştri din Biad dispune de suma moiieata de 277 cor. Tot începutul ѳ greu, insă speranţă avem, ca şi In alte instiţiuni binefăcătoare ale noastre, că Onoratul public românesc convingêndu se de zuiui maeştrilor şi de dorul lor de a se perfecţiona şi Înainta alăturea ca meseriaşi popoarelor culte spre binele comun 1 I r şi al nsţiunel noastre, nu va hésita la vremea sa de a-şl întinde mâna binefăcătoare şi a sprigini moraliceşte şi materialmente sj ungerea scopului, la care rivnim. Vasilie Boneu. NB. La cassă au binevoit a suprasolvi d-nil : direct. George Părău 80 fll., Cicgudesn oficial de bancă 1 cor. Datca matricul. (Cărasiău) 80 fii, Petru Giurgiu Înv. (Bolzfişti) 1 cor. I. Bârna invoţ. (Vaca) 60 fii., Bock şomere 1 cor. eară Onoratul domn 107. Aşa-'mi vine une-ori Să më duc la munţi cu fiori, Să mő jeluesc cu dor Să-'mi vină ceasul să mor. Aşa-'ml vine câte-odată Să më duc la munţi de peatră, Să privesc în lumea toată Da d'acuma 'm şi venit La acesta loc perit. 108. Vine ml dorul une-ori Să më sul la munţi cu flori Să шё jeluesc in hori Să-mi mal treacă din fiori, Vine-ml doiul câteodată Să më sul la munţi cu peatră Să-mi fac ochii ca o roată Să më uit la lumea toată Pe unde-am umblat odată Când eram la al meu tată. Më uitam spre resărit, Iar in jos cătră sfinţit Vëzênd eu lumea şi ţeara Cum Btam pe munţi ca şi cioara, Ear marea şi Dunărea, Pe deasupra negura Eară cu streinii fiind Pe nimene cunoscând. M6 rugai lui Dumnezeu Să-mi arete drumul meu. Vine-o dragă turturea De-mi arată calea mea Să pot trece Dunărea Dr. Nicolau Oncu a binevoit şi de astă-dată a contribui 5 cor. Cea mal sinceră mulţumită primească In numele meseriaşilor. Din Banat» Din Oraviţa mal mulţi corişti ne trimit versuri de anul nou la adresa dlul Inveţător G. Jianu, cărui II mulţumesc pentru bunătatea şi hărnicia lui de a fi reactivat corul. Luftm ou plăcere spre ştirejaudabila activitate a bravului Invoţator, pe care-l cunoaştem şi noi personal şi-1 punem cu model de Invoţator român. Trăiască la mulţi ani! Creştini buni. Arseniu, fiul lui Atanasie Bogaţian, vëzênd ca In biserica noastră, mal toate obiectele sunt In o stare foarte rea, pe spesele sale a legat sfânta evanghelie In catifea roşie şi a înpodobit-o cat se poate mal frumos. Vezênd aceasta fapta vrednica de lauda a tinörulul cand. de Invoţator, Sava Orga asemenea a legat o alta evanghelie In catifea vînăta, tn preţ de lo cor. Tot aşa Ioan Bogaţian a daruit pe sfintele sorbătorl ale Crăciunului un apostol Intru amintirea părinţilor şi fiilor sei mutaţi delà viaţa. Elena, soţia lui Grhorghie Păcurar, Intru amintirea reposatei sale fioe Christina, o mesăriţâ pe analogul de cetit evanghelia precum şi o panglică frumoasa In evanghelie. încă o panglica a dăruit Persida fica Iul Joţia Dodian. Tot Arseniu Bogaţian cu Savu Orga au înaurit chivotul (pristolul) tot pe spesele lor. Vedem dar că din fapta vrednică de lauda a tinörulul candidat de invoţator In Dutine zile mai mulţi creştini au luat exemplu. In ziua tntăia a Crăciunului toate aceste daruri au fost sfinţite de cătră părintele referent Vasilie Olariucare a ţinut şi o frumoasă predică, începând cu cuvintele înţeleptului Solomon: Bucur atu-m'am de frumseţea casei tale" şi apoi mulţumind bunilor creştini pentru ostenele date pentru sfănta biserică şi rugând pe bunul Dumnezeu, ca să primiască aceste daruri In jertfelnicul sëu. Arad-Gaj, 1903. Ioan Orga, econom. Să vőz, dragă, ţara mea. De-ar trăi măicuţa mea S'au vre-o dragă sora mea Ie-mi Doamne sufletul meu Şi mi-l bagă 'd sinul tön Ca să всар de rentate Şi de grea străinătate Şi de-acum pân 'n vecie Mila Domnului să fie. 109. Fă-mo doamne ce mi-l face Fă-me pasăre măiastră La măicuţa tn fereastră Maica să më hlşiască Dar ea nu m'a hîşli Până nu i-oi povesti Cum petrec cu streinii. La streini, până ce cină Eu sunt feşnie şi lumină, Dacă gata de cinat Nu më 'ntreabă de-am mâncat, Ci më întreabă ce-am lucrat. Dar eu tac, nu zic nimica, Doar din ochi-mî lacrimi pică. Iau năframa şi le şterg Ele tot mai tare merg, Ele pică la pământ De sălbatice ce sunt, Ele pică pe obraz De atât amar necaz. De mâninc pâine uscată Ea-'I cu lacrimi picurată. (Va urma). DELA SATE. Inmormèntare. In 23 Dec. v. a: 1902 la 12 ore din zi s'a început actul înmormentări a mult regretatei Elena Suciu născută Ivaşcu soţia dlul George Suciu tprim pădurar şi proprietar In comuna LabaşinţI la casa mortuală cu prohodul mic continuându-se serviciul funebral In biserica prin : Dimitrie Morariu preot Seeaşiu, Traian Peţian şi Sofroniu Racoviţan învăţător In Checheş, Iuliu Barzu Înv. Şiştaroveţ şi Popeţil înv. In loc pe lângă un public numeros din loc şi din comunele învecinate. Mare onor au făcut colegii pădurari presentându-ѳѳ cu toţii In frunte cu principalul domn Iuliu Cseres din Şiştaroveţiu. La 2 ore p. m. s'a finit serviciul funebral când apoi au ridicat sicriul cu romăşiţele defunctei din biserică şi dus de colegii dlul Suciu până In cimiterul comunei, unde preotul Morariu a ţinut o cuvêntare funebraiă foarte duioasa şi plina de Invoţături creştineşti aşa, că, au stors lacrăml din ochii ascultătorilor, după care s'a lăsat sicriul la locul seu spre odihna de veci. In veci amintirea eil PARTEA LITERARĂ. 0 seară în poveşti sau Lumea schimbată. Comedie într'un act. De Emanuil Suciu. Persoanele : Simion, ţeran Dëtran de 78 ani. Dochia, soţia lui. Torna, cumëtru lui Simion de 80 ani. Clonţa, soţia lui Tom«. (O odae a cărui mobiliar ata din o masă şi patru scaune ţerăneştî, o laghiţă" simpla icoane cu sfinţi de ceï Yechï, etc.. Simion cină cu soţia lui la masă). Simion: Ear' n'aî fert cum se cade mămăliga asta, de 'mpar' că nu'l lucru bun, odată'! prea moale, odatâ'î prea vârtoasă, de'mi vine să më iau de gând. Dochia: Aşa, aşa, că vină şti să bagi, dar să stai şi tu o leacă lângă mămăligă ca bărbaţii, ca să nu dea în foc, na poţi, da ce de lucru am avut la vecina cu urzitul, ta de ѳіѳа nu şti fără să te duci la Torna în poveşti cât îî draga de seară, de se va fi săturat şi biata cumetră de voi. Dragoste cu vrăjiturl. De Lică din Sibiiu. Fira şi Veroana erau vëduve. Şi cum e lumea rea, la flecare om ii arunca câte un ponos. De ponosurl de acestea nu sunt cruţate nici bietele vëduve. Mal ales că Fira şi Verona nu erau vëduve numai de erl de alaltăeri, ci erau vëduve amândouă de mult, una de zece şi ceealaltâ de trel-spre-zace ani. De atâta vreme multe şi-or fi mal auzit şi ele din gurile oamenilor, darjra au voit Bă ţie seama de ele. Ele erau mulţumite dacă aveau cu ce 'şl târâ vieaţa de azi până mâne. Şi вѳ sileau ele dm ce puteau de îşi câştigau cele de lipsă pentru traiu. Le mal iernăiese şi delà bărbaţf o frumoasă avere: bol, vaci, car, plug, adecă de toate ce să simte lipsă in gospodăria unut plugar. Da, dar ce puteau ele să mal facă cu bol, cu plug şi cu carul când nu mal aveau bărbaţi? Nimic Jde bună seamă ori şi cine Îşi poate Închipui că le-au vtmdut pe toate, mal ales din pricina că nu mal aveau voe ва вѳ mărite, Bă-'şl ia un bărbat ca să le poarte grijs. Le-au vândut, că «e era să mal facă cu ele şi Simion: EÍ, taci numai mulcom, că acuma nu'ţi maî zic nimic, pentru mine pune mămăliga şi neieartă pe masă. Dochia: Da bine-ar fi de aî tăcea să nu-'mi maî bagî atâta vină şi să-ţî mâncî mâncarea. Simion : Am tăcut! am tăcut!.. (Simion şi Dochia mănâncă In tăcere ear' Torna ciocane în uşă). Dochia: Intră! Simion: (crezênd că-1 întreabă de ceva) Ha? Torna: Hei, că bine maî nimeresc, mnă seara! Dochia) Mulţămesc D-tale cumetre Simion ] Hai la cină mei Tomă. Torna: Şi bună сіна! Dochia: Poftim la cină. Simion: Mulţămesc d-tale, trezi şi şezi moi Tomă şi-'ţî aprinde pipa. Torna: Yoî şedea, ca-'s cam ostenit de pădurea asta bată-o gheunoile, ca ce mai lemne rele mi-am nimerit de tăiat. Simion: Da numai singur al fost ori aï mai avut vre-un ajutor? Torna: Ba am avut, avut nu s'ar maî fi prăsit рѳ Ciucur ţiganul, dapoî şti zicala: nicî salca nu-i ca pomul nicî ţiganul nu-î ca omul. Simion: Dapoî? Torna: Dapoî cum să fie, soarele era resărit şi ţiganul dracului încă tot nu s'a fost roscolit din pae, până am cam prânzit, soarele ere sus. Aia ca aia, dar' ş' acolo batal ciocârliile de ţigan sâ-'l bată, dar de două treî-orl cu maiul şi să uita să vadă n'o apucat soarele cătră sfinţit. Ba maî şi rideam da necaz, că odată cum s'a băgat soarele după nor, ţiganu dracului aruncă maiu cât colea şi zice; că el nu-'î tomnit să lucre şi pe noapte că soarele a apucat după deal şi a sfinţit. Aşa am păpt-o cu el până o vëzut ear soarele eşind din nor, era p'aci p'aci să më lase acolo să vie acasă mal de pe la amiazî. Dochia: Hahaha! Simion: De ce te bată moţ, aşa'i ţiganul. Dochia: D'a cumstra nu vine cu furca? Torna: (surd) Ha? Dochia: Cumëtra, cumëtra, nu vine pe uliţă? Torna: Ba vine, numai să îşî depene neşte fuse on-ce efântu mai cânta. Dar ele tot вѳ ţineau. Bine ori rëu, cum trăiau, totuşi na mergeau la uşa nimănui să ceară miiă. Etan mal mult bëtrâne, cărunte, dar femei încă in putere. Multă lume mal alera la uşile lor dusêndu-le banii chiar acasă. Pentru-ce? Hhml Pentru-că ele Încă aveau un meşteşug. S a vezi: o biată muere, mal alea dacă II şi vëlurë, ea munceşte din ce poate până e tineră ear când e bëtrtnă încă trebue Bă aibe vr'un meşteşug. Când sunt bëtrâne şi nu ee mal pot mişca ca de pe acasă ori nu vreau să se mal mişte ear acasă încă nu prea pot face multă treabă, din pricina că Ia cusut nu mal vöd, la ţesut nu mal pot ear de tore pentru-ce să toarcă dasă nu mal au ce să facă cu tortul. Ele să pun acuma şi să gândesc la vieaţa lor de eâad erau fete, la şoimane, strigoi, şi câte şi mal câte, şi astfel ele se apucă de vrăjit şi descântat. Altele, pe care nu le prea tae capul ia de-acestea, вѳ fae muceniţe, şed mal mult tn biserica şi ca asemenea muerl sfinte, sunt poftite la facerea prescurilor, la gătirea bucatelor pela pomeni, nunte, inmormontărl ş. a. Fira şi Verona din Întâmplare erau amadoue vrăjitoare. Erau vestite de minunăţile lor u gurile rele acum le aruncă ponosul că au. erau căutate de oameni nenorociţi, cui. fost uşuratice şi astfel şi-au mâncat averea., erau unii la care liee mal stricau vacile Cine ştie dacă aveau drept gurile rele sau I de lapte, li-se deocheau vitele şi copil, i nu, dar ele spuneau că nu, mal ales că mal [ mal ales erau mulţi feciori şi fete care s'a remăsese fle-cara şi cu câte un copil. fi căsătorit după placul lor şi fiind că timpi Şi vëduve şi cu copil", Îşi ziceau ele I nu mai venea, alergau cu banii la vrăjitoai» cum focul s'ar mal putea Bă te mal ţii şi i care le ştiau face ţi de dragoste. ta riad cu ^атепгі". Se zice că ele ştiau închega apa, a d
Nr. 1 4/17 ІашіагіѳГ1903 5 (Simion se scoală delà masă fâcendu-şi cruce, ear Dochia adună vasele in urmă se duce pe un scaun deoparte şi toarce). Simion: Na, acum să povestim (apropiindu-se de Torna) al foc în pipă? Torna: Am, am, numai tabac să avem, apoi de foc nu-'i supărare. Simion: EI bine, bine, să 'mi-o aprinz şi eu (o caută în buzunar) da nu-'i aci, (o caută pipăind pe scaune) da undeharhanghelu o am pus din mână? (caută de arftndul) asta nu-ï glumă, da să te bată afântu pipă nu-i. Da tu betrană unde mi-aï aruncat ear pipa) Dochia : O, mai aruncaţi-u-ar strigoile pipă, da eu unde să ţi-o fi aruncat că doar eu n'am umblat cu ea. Simion : Hei moi... uită mëï pipă dacă ai pipă dacă nu stâî şi te uită, na, ia pipă dacă ai de unde. Torna: Da vezi, nu-ţi cum-va în şerpari? Simion : (caută) nu-ï mëï, nu-ï de unde săfiedacă 'mi-o ascunde bôtràna asta să n'o mai găsesc, ca să nu stric atâta tabac, ş'apoi më lasă să o caut cât'i draga de seară. Dă tu hăi! Vezi nu cum-va ai dus-o cu vasele, ori o ai aruncat-o pe unde-va pe jos, nu cred să nu şti de ea. Dochia : O mai trăsniţi-ar sfântu pipa da unde să ţi-o mai ştiu eu găsi, da eaatăţi-o, că n'ai alt lucru. Duminecile de peste an, care se estinde pe 30 coaie de ţipai octav mare. Preţul cor. 3. piua 20fil. pentru porto. Pe lângă aceea, să se presintä elegant, fiind tipărit cu litere noué, mai are şi fte-care predică câte un clişeu, icoană sfântă. Predicele cuprind citaţiunl şi pilde bogate din Sf. Scriptură, Sf. Părinţi, istoria clasică a anticităţii, precum şi dm istoria noastră naţională. Eşind opul mult mai voluminos decât cum s'a crezut, preţul lui se arcă la 3 cor. Nr. 40 al revistei literare Semănatorul", sub direcţia d-lor A. Vlahuţă şi G. Coşbuc, cu următorul sumar: Exposiţia Verona, de Al. Tzigara- Samurcaş. Saxa loquntur, de Z. Birsan. Note de drum, de Miron Aldea. Hora snopilor, de Ion Bîrseanul. Dina şi Dana, de Ion Gabrovan. Singur, de Eug. Ciuchi. Sărbătoare, de I. Darie. Către cilitori, de Red. Cărţi şi reviste. Un numôr, 20 bsnï. Abonament anual, 10 lei..buchetal Meu, poesil de Iosif loan Ardelean. Preţul 1 cor., plus 10fii. porto. Se află de véűzare la administraţiunea.tribunei Poporului". Geografia cer..aiul Arad de Inventatorul Damaechin Medre, manual cu Simion: (supărat) Na mëï, na mëï mai multe tharţi geografice, întocmit pentru clasele 111. şi IV. ale şcoalelor poporale şi aprobat de Ven. Consister aradan: Se poate procura delà administraţiunea Tribunei Poporului" din Arad. Preţul 35 cr (70 fii.), plus 10 fii. porto postai. acum stal cu gura căscată. Torna: Se duce veste. Simion : (caută, caută în urmă o află in tureac la cismă) eacă-o mëï (rlzend eătră Torna) bt-o crucea pipă. Torna: Hahaha! Dochia: (în parte) O maï s&ca-var năravul cu pipatul vostru, că ştiu că şi biata cumetră va fi sătu'ă de atâta pipat, de atâţia bani arşi în pustiu. (Va urma). BIBLIOGRAFIE Bunul Econom", excelenta revista din Orăştie, va continua sä I apară şi pe anul viitor, îmbunătăţită încă. Preţul rëmâne şi mai pe departe tot 4 coroane. O recomandăm eu căldură. A apărut: Amvonul bisericii gr.-or, române 9, de I. Nicorescil, preot prof, de rituale In Arad, Tomul I. Predici: pentru toate ţi a lua laptele delà vasi si de a le feri grajdul de strigoi, а spune omului îatâmplările dia vit aţa, a face de dragoste şi a descânta de orl-şi-сѳ durere. Be întâmpla că unor oameni puţin pricepători la lngrigirea vitelor ori-că din pricina grajdului neîngrijit şi a imtrirel vitelor fără rlnduiala, de multe-ori li-se Inbolnăveau vitele, şi oamenii nenorocit! crezênd boala din pricina str'goilor eau alt ceva. alergau la ele şi ele daca din întâmplare vita omului se vindeca după câte-va яііе, luau plata cea mal frumoasă. O fată dorea să 'şl ştie norocul dinainte şi alerga la ele să le spue. Alta dorea să se mărite după cutare fecior ; eară la ele le era nădejdea. Astfel câştigau băuişor! şi numai aşa, nelucrând. Ştiut este că: Doi tauri, şi do! meşteşugari tntr'un loc nu se pot nărăvi. Astfel şi ele aveau o ară neîmpăcată una pe alta din pricina meşteşugului lor. Nu se puteau t uteri. Acum le mergea foarte bine că una avea un fecior care Ii purta găzdâşia ear alta o fată care o ajuta foarte mult. Baba fira avea un fecior şi baba Veroana o fată, Lumea spune că copii vöduvelor niciodată na pot Băfle oameni cum вѳ cade din pricina c& rornaşi fiind fără stăpân, iac de eapul lor şi neavéud cine le arăta şi învăţa calea cea bună a vie ţel el, rămân şi se fac oamenii cel mal nesocotiţi. Alţii spun eară că se fac oamenii cei mai muncitori din pricina că sunt de mici tavoţaţi de năcaz cum să trăiască. No Bă PARTEA ECONOMICA. Distrugerea omizilor. Cu toţii am putut observa, pe copacii desbrăcaţi de foi nişte gogoaşe ca bumbac alb, lipite pe crengile lor. Aceste gogoşi sunt cuibul omizilor care vor eşi în primăvară şi vor mânca frunzele tinere. Băul făcut de omizi este atât de mare, în cât în streinătate distrugerea lor este impusă prin legi. Operaţie se face in Februarie sau Martie şi se alege timpul când e frig sau în ajunul unei ploi. Operaţia aceasta consistă în a tăia micele ramuri care supoartă omizele cu cuibul lor, şi se arde aceste crengi cu totul, pe un foc făcut special. Când pomii сѳ po edăm nu sunt plini ştie Insă care să aibă dreptatea. Să ştie atâta că feciorul ЬідЬзі Fira era cel mai muncitor din sat. El Îşi făcuie plug îşi cum - iërase boi şi purta economia ca cel mai bun gospodar. Ileana, fata Veroanei, încă nu să lăsa mai pe jos, ea 'şi făcea hainele şi era eă zice că cea mai frumoasă fată din sat. Dar am mai spus odată şi nu In zadar mai spun şi a doua oară că babele să duşmăneau de moarte. Avea una vie-o grabă să meargă unde-va tu sat şi de să Întâmpla să vadă eşind din curte pe ceealaltă In uliţă Bă trăgea Înapoi şi cu toată graba ei trebuia să aştepte până ce trecea ceealaltă numai ca să nu să întâlnească cu ea. Baba Fira de câte-ori se întorcea acasă de prin sat avea ce să spue feciorului ei numai rele şi batjocuri. Tot as'menea şi Veroana Ei tăceau numai şi ascultau din pricina că ştiau că putinţă de a le Împăca nu mai este fiindcă nu numai odată au Încercat РІ aceasta dar numai şi-au aprins pae 'n cap. Şi apoi dacă e voi ba ce le mai trebuia ІОГ Bă le Împace? (Va urma). Singur bradul. Auzi tu bradul din colţul casei, cum şueră, cum se tadoie? Ei e o istorie vie despre toate nenorocirile casei noastre şi nu afli o coabă mal bună ca el, care re galat prevesteşte toate calamităţile, ce vin asupra noastră. Vine câte odată câte o de omizi, dar toţi pomii vecinilor au, atunci pentru a'i proteja pe ai noştti de invasiunea omizilor streine procedăm în modul următor : Luăm păcură şi ungem trunchiul pomului de jur împrejur, ast-fel ca să formeze o bandă de zece centimetri cel puţin de lată. Se întrebuinţează de asemenea lână sau bumbac cu care se încinge pomul la partea de jos a trunchiului. Nici o insectă din vecinătate nu va putea să se urce pe pomii noştri! aplicând unul din aceste mijloace. Dacă nu am luat precauţiuni la timp şi omizele au făcut invasiune, pentru a le distruge să aruncăm pe pom var ne stins redus în praf, şi aceasta să o facem cu deosebire pe un timp umed. Multe persoane udă crengile pline de omizi cu apă în care s'a topit săpun şi această prin mijlocul unui pâmătuf făcut din cârpe şi pus în vêrful unei prăjini. Toate insectele atinse de această apă intră în convulsiunï şi piere. Cel mai eficace sistem de distrugere este Întrebuinţarea sulfului (pucioasa) in praf. Sulful în praf să se arunce prin mijlocul unui pulverisator рѳ pom, sau dacă nu posedăm un asemenea instrument să luăm o tablă şi să punem pe ea o cantitate de jeratic bine aprins şi să aruncăm praf de pucioasă peste el şi să afumăm cu aceasta pomul făcând roată pe sub crengi, suntem siguiî că toate omizele atinse sau de pucioasă sau de fum sunt distruse. Mai mult chiar, căci pomii cari au fost trataţi ast fel nu mal sunt invadaţi anul acela de alte omizi. Distrugerea vermilor albi (larva cărăbuşilor). Dacă gradinele sunt devastate de aceşti vermi, să semănăm primăvara cât mai de t;p)jşmu posibil semenţă de lăptuci (marul») prin brabdele unde ştim că aceştia vor apărea. Imediat ce această plantă ese din păment atrage vermii şi din causa lor încere a se vesteji. Să o smulgem căci suntem siguri a găsi pe ea maï multe larve. Nu ne rămâne de cât a le omorî. Dacă aceste larve au făcut invasiune în un câmp cu trifoi, luţernă sau alte erburî, cea mai sigură distrugere a lor consistă în a pune plugul a ara, iar în urma plugului să lăsăm curci şi curcani să vină să se hrănească. Dacă avem cu deosebire precauţiunea de a ţine paserile ne mâncate o zi, atunci toţi vermii vor fi distruşi fără cruţare. vo.baiă de vânt, care se pare că nu are nimic comun cu viforul, cu ploaia ce bântuie deodată, ci se sue de din jos cătră vlrf şi ajung In crengile lui, 11 frânge şi in doaie ca pe un firicel de earbă. Se aud atunci nişte genete Înăbuşite, cari іёзипа mal altcum ca şuerul criveţulul. Când le auzi acestea să şti, că o nenorocire e lu prag. Tusa băiatului 11 opri pe botrânul ta povestirea sa şi sculându-se de pe scaun, s'a pas pe marginea patului, apoi se uita lung şi gânditor In ochii cel stinşi al copilului. 01 că era atât de perit. Vieaţa In el era asemenea unei frunze uscate, ce e legată de creanga numai prin un firicel de paianginiş şi primul zefir o mână departe, departe pe drumuri sub picioarele trecătorilor. Cine arfivözut cele doue picături de sânge de pe bu z?le lui, ce îi le-a aruncat tusa din plămâni u'arfi crezut, că în trapul Ini istovit să mal fie vre-o picătură de sâage. Botrânul albit şi el Înainte de vreme iile şterse repede, mal mult pe furiş şi aruncând cârpa pe o laviţă din fundal casei, a luat din nou firul povestind. 6 Vo! aţi fost dragul taţii cinci, trei feciori şi donë fete. Cel mal mare, un bujor de băiat, cum nu era altul, s'a dus pe o furtuna ca aceasta In pădure. Nici n'a plecat bine din curte şi nişte gemete şi trosniri fără seamăn clocoteau tn crengile bradului ; m'am dus după el, i-am spus el n'a voit să mő asculte doar nu» babă să se sperie de aiurările bătrânului şi seara mi-'l aduseră mort turtit oribil de un copac. Distrugerea cărăbuşilor. Cărăbuşul numit şi scărăbuşul este prea bine cunoscut de toţi, pentru ca eă'l mai descriu. Este pentru agricultură un flagel cumplit. Aceşti gândaci în timpul unei nopţi, cu deosebire dacă vor fi mulţi, sunt în stare de a mânca toată frunza de pe copacii unei grădini sau a unei păduri şi să vë găsiţi în mijlocul vereï, a doua zi dimineaţa cu toţi pomii uscaţi parcă ar fi iarnă. Pentru a distruge aceşti rël fâcëtorl să punem in mijlocul gradinei, în momentul când inoptează, o putină veche sau un butoiu căruia 'i scoatem un fund şi ungem doagele în interior cu păcură subţire. In fundul sëu punem o lampă mică sau o luminare aprinsă. Gândacii vëzênd lumina vor voi a se duce Ia ea, imediat ce vor intra în butoiu se vor lipi cu aripele de păcură şi vor cădea în fund. A doua zi veţi distruge o sută de litrurï de gândaci. Să vă păziţi de a'i îngropa căci femeile lor vor pune ouë in pământ şi vor scoate vermii albi. Cel mai bun lucru este a'i d& hrană la păsări sau a'i pune în în apă fiartă şi în urmă a'i întrebuinţa ca îngrăşăminte în gri dină. Se mai pot distruge şi prin următorul mijloc simplu : In timpul zilei când toţi cărăbuşii suat pe copaci stând liniştiţi, se scutură aceştia foarte tare, ei câzêud jos, sunt adunaţi ;;i daţi hrană la paseri. Distrugerea тегтііог de varză (curechî). Mai toţi cultivatorii şi grădinarii au obiceiu de a aduce un preot să facă agiasmă şi să sftnţiască varza de câte ori este devastată de vermi. Cu tot respectul ce port clerului nu më pot opri de a le spune că. ast-fel de lucruri ar trebui lăsate; ştiinţa eă intervină singură pentru a găsi mijlocul de distrugere a vermilor. S'au întrebuinţat in contra acestora sulfurul de carbon, este însă greu de manipulat : cel mai bun mijloc do distrugere este a se lua două litrurï de apă, sa se încălzească până ce începe a ferbe şi pe urmă se adaogă o jumëtate litru acid phenic brut. Acest amestec se conservă pentru a'i avea la trebuinţă. Când voim a'i utilisa punem la un hârdâu de apă de 40 litrurï a cincea parte din preparaţia de ь aï sus şi udăm varza sau planta cu insecte în fie-care sëptëmâna o dată, până ce dispare cu totul.. Ua şuer grozav se isbi în oblon, care tremura ca de o sguduitură. Botrânul îşi pleca capul şi se trudea să-'şi ascundă cele doue lacrămi, ce-'l licăreau ш ochi. Mărioara, când a fost de măritat a Început să pălească şi şti cum se vertejaşte o floare, când Începe odată a se ofilii Toamna i-au pus şi el cruce la cap. Noaptea venea mal cu grabă. Nici nu era mirare, că norii negri au stins toată lumina da pe bolta cerească. Botrânul şi-a rgzimat capul Intre mâni uitându se lui g lung şi fără să clipească, gândind la nişte vremuri pline de duioşie şi amar, cari iau dus tn mormtnt pe toţi al lui, afară de ultimul a cărui stângere o aşteaptă, priveghind de Iun! de zile. Faţa bolnavului lua o expresiune de adtncă durere. O colore vineţie s'a lăsat Încet pe e», ear ochii, adtnciţl cu totul In orbite, inzădar încerca să lăcrimeze. Tată, aprinde lamina, că nu ma! vëd. Bătrânul a aprins lumina şi s'a pus pe laviţa de lângă pat. Un fulger lung şi orbitor risipeşte pe o ciipă Intunerecul de pe sat, ear botrânul Îşi făcu o sfântă cruce, drept Pe trei II şti şi tu. semnul бѵіаѵіеі şi al temere! de Damnez au. Bolnavul earăşi a aţipit puţin. Spuue mal departe, zise Intr'un târziu. Vreau tncă în seara aceasta să ştiu tot. Trebae să-'ml spui tot trebue l Ce Bă-ţl mal spun? Celealalte le şti şi tu. Şti cum s'a înecat fratele tea mijlociu, şti cum а marit soru-ta mat mică, pe patul de naştere, cu copil cu tot. Ştii tot. Ce să-'ţi mai spui?
6 4/17Ianuariel903 Nr. 1 Distrugerea furnicilor. S'au scris mult asupra moravurilor şi inteligenţei furnicelor şi este foarte interesant a face un studiu asupra instinctului eminamente economic al acestei insecte. Dar când te gândeşti că economia la ele este dusă aşa pe departe în cât năvălesc în casele noastre pentru a'şi răpi hrana, atunci ne oprim cu studiul şi ne punem în apörare ÎP contra lor. Présenta lor în o cameră de culcare, în cameră de mâncare sau în bucătărie devina cu totul superătoare pentru noi. í Putem a le înlătura uşor, respâudind în diferite punte ale camerei foi de absint sau de levandă şi a presura drojdii de cafea ueagră. Aceste gonesc furnicele din apartamentele şi dulapurile espuse la învasiunea lor. Când presupunam că furnicele ne visitează un dulap, fără a le putea prinde, atunci pentru a ne asigura de visita lor şi a ie face să părăsească localul întrebuinţăm metodul următor: Luăm o farfurie sau mai multe pline cu zahăr şi le punem în locul unde presupunem că vor visita ele. Imediat le vom vedea că năvălesc batalioane de insecte pentru a consuma această friandiză. - Se ia atunci farfuria plină de furnici şi se moaie cu totul în apă, pe urmă farfuria cu zahăr se pune la loc. Vor veni după aeeabta şi alte furnici, dar se vor opri la Оиге-сагѳ distanţa, căci fie instinctul, fie mirosul de accid formic desvo.tat de la cele moarte, ie opreşte în loc câte-va momente şi în urmă o rup de fugă de nu se mai vede una singura în acel loc. Grădinarii pentru a se apă în contra lor, pun m o sticlă apă cu zahăr sau cu miere şi o atârnă sau de creanga pomului devastat de ele sau o iasă la rădăcina sa. Furnicele foarte lacome de ori ce lucru dulce, intră în butelie şi se îneacă. Trebue dar numai din timp în timp schim bată apa. Pentru a distruge furnicele chiar la moşoroele lor, punem var ne stins in praf pe aceste şi ie udăm cu apă, sau le opărim în mai multe rânduri cu apă ferbinte. Aceste operaţii trebuesc făcute seara când toate furnicele au sosit din escursiunile lor Aceste insecte sunt atât de lacome pentru tot ce este dulce, că do multe ori atacă stubeii de miere şi o mănâncă pe aceasta fără cruţare. Pentru a împedeca această devastare, punem ştiabeile рѳ o masă sau scândură cu picioare de fer. Picioarele de fer le puueni în nişte vase fie de fer, de paœênt sau de piatră pline cu apă, atunci ele ve,si aîâîg ţi-arn spus mult, zise loti'un tâ;ziu, tu eşti tinër, băiat încă, nu trtbue ss şti! câte a trecut peste casa noastră, in tine mi-a fast toată nădfjdea, dar azi nu rn'am mai putut stspâni, a trebuit să spun cuiva biasîămul ce ne-a nimicit cu totul. No mai pot, nu mai pot. Când îmi vine să plâng asupra pustiitei casei noastre, mi să pare, ca şi când cine-va ar rtde cu hohot da suspinele mele şi ceriul e de granit, când înalţ şi câte-o rugăciune, ca să împac mania aceluia, ce poartă destinai luminel. Eu le-am închis groapa la toţi 6. De câta ori începe a şnsra criveţul, a trosni bradul, më iau fiori, nu pefitru mine ci pentru al mei". Afară e vijelie fără păreehe. Din şuerul vontaiul şi sgomotnl isbiturilor de ploaie su пшм un cântec de jale, ce întrece ce Buspinde Iui zgomotul fără păreeh^al elementelor, Bradul trosnea tot mal taro şi gemetele lui luau pe Încetul o formă deosebiţii îngrcznic aceasta simfonie. înţelegi iu dragul meu, ce înseamnă aceasta? Vino tată mal aproape, aşa că mi de grea іёзргагѳа. O de acuma te înţeleg pe deplin. Şi oare să ne fie scăpare? Cu o sforţare supraomenească aruncând toate ţoalele, cu care era acoperit, se ridică repede de tot repede, aruncă o privire desperată la fereastra, unde să sbătea oblonul în şnercl vêntulul, apoi căzu Înainte de ce 'i-ar fi putut sprigiul tatăl-aeu pe spate In locul de zăcut. Aceasta 'i-a nind să sa suie la miere, dau de apă şi se opresc, unele maî lacome dau în apă şi se îneaîă. De multe ori ele năvălesc si în oale cu flori atunci trebue udate mult căci părăsesc imediat florile. Felurimi. Ca să-şi pedepsească păpuşa. O frumoasă amintire din copilăria reginei Wilhelmina a Oiandiel. Eticheta severă a Curţei Olandeze interzicea tinerei prinţese, pe atunci în vîrsta de 11 ani, de a se juca cu fetiţe şi băeţaşi de vîrsta ei. I-se dase, ca să petreacă, o colecţiune întreagă vie păpuşe, pe cari le făcuse de prietene, laânda-le de confidente ale inimei ei amărîte. Intr'o zi fu auzită, ţinend uneia din ele următoriul mic discurs : D-ră, dacă nu eşti cuminte, te fac o prinţesă ; asta va fi pedeapsa ta. Şi când vei ieşi în trăsură, vei fi silită să trimeţî sărutări la o mulţime de oameni cari sunt foarte urîţî şi pe cari nu-i cunoşti. Umbrela regelui Belgiei. Regele Belgiei, care se amestecă ca un simplu cetăţean în vieaţa poporului seu, îşi uită îutr'o zi umbrela intr'o birje din Bruxel Birjarul se grăbi să 'i-o aducă, şi drept răsplată Leopold ii oferi o hârtie de o sută de lei. Birjarul inteligent, ceru ѵоѳ să refuze banii şi să păstreze umbrela ca amintire". Peste câte-va zile o vîndu... pe bagatela sumă de 1.100 de lei, unui bogat colecţionar de obiecte de artă caii au aparţinut oamenilor celebri. Aflând de această operaţiune, Leopold nu se putu stăpâni să nu zică: Nu ştiam că eu ca un nou Midas, trabiorm în aur obiectele pe cari le ating. Uite un preţ la care n'a ajuns nici odată umbrelele strămoşului meu Ludovic Filip. Késpillis potrivit. In onoarea căsătoriei Marei Antoinette cu Dauphin în anul 1770 se aranjeară colosale festivităţi din a căror causa visteria statului suferi enorm. După trecerea acestei serbări Ludovic al XV întrebă pe ministrul sëu de finanţe Terray : Cum ţi s'au părut festivităţile aran jate" î Aproape de nepreţuit, majestate, fu rëspuusul. fost ultima şi desperata împotrivire In centra destinului. O sforţare aceasta nobilă, care arunca peste om un nimb de indîrjire, în contra oarbelor forţe ale naturel. Pe încetul se ivi o dungă venită pe faţa lu', respirarea II era greoaie, ochii îşi perdură orl-ce espresie şi erau adânciţi cu totul, buzele-'i erau albe ca pâszs. In casă era o tăcere deprimătoare. Bătrânul Işî perdu orl-ce duioşie şi pare-că şi prin réserva aceasta voia să se împotrivească jocului grozav, ce să petrecea In casa lui. Afară clocotea vontul şi bradul şuera şi când raza cea dintâiu de lumină se ivi pe bolta cerească a încetat şi vént şi ploaie, deodată cu vieaţa ultimului fiu din familia Stănceştilor. De atuncea a trecut mult. Numaï nişte ruin?, pline de şerpi şi paseri de noaptea mal vestesc locul, unde sta casa cea mal frumoasă din Valea-Sărăţil. Bradul fatal, care a purtat un secol In crengile lui destinul unei familii, el singur, plânge oeă mintele acelora, ce dorm vecinie la radecina lui. Trecëtorul, ce răteseşte prin locurile acelea este oprit de o putere invisi bilă, ca-şi eând glasuri adânci ar recita o poveste înfricoşată, In care soartea unei familii In marele joc al forţelor naturale a fost legată de cel mal măreţ arbore din munte. 1. Bălan. O rëstounare fină. Contele Beljian d'osmond petrece id în anul 1849 în Drezda îşi avea cvartirul la hotelul de Sacsa. Sab odaea sa, locuia un amator de musică, care toată ziulica îi cânta. In sfârşit lucrul acesta îl jena intru atâta pe contele nostru, încât se hotărî a-şi închiria un pian, fiind de alt-fel şi ei pianist escelent. Spre variaţie cântă şi contele. Intr'o zi pe când contele cânta mai cu foc, intră chelnerul şi rugă pe contele să înceteze cu cânturile sale, căci pe domnul ce locuieşte sub dinsul îl jenează colosal. Cu ce drept", strigă contele cam iritat. Erl l-am ascultat şi eu timp destul de îndelungat şi nu mi-a picat prin minte să mă plâng de cântecele sale". Foarte bine", rëspunse chelnerul, d-voastră cântaţi pentru distiacţia d-voastră, d-le conte, câtă vreme dl de jos compune. Este marele şi mult lăudatul compositor Giacomo Meyerbeer". Aşa! n'am ştiut", rëspunse contele iu cu aceste îşî închise pianul. De aici încolo ascultă cu cea mai mare încordare la cântecele lui Meyerbeer, care tocmai compunea Profetul", una dintre cele mai celebre opere. Nu mult după întâmplarea aeeasta, contele d'osmond fu invitat la o sindrofie, la care venise şi Meyerbeer. In decursul sării d-na casei rugase pe marele aitiet să le delecteze cu ceva. Mc-yerbeer la început să cam codea; după multă indstare însă trebui se cedeze. Prohgerea fu foarte scurtă. întreaga societate să adresă acum cătră tinërul conte, ca s'o amuzeze el mai departe cu vre-o cântare la pian. Contele imediat luă loc la pian şi începu a reproduce întreaga composiţie a lui Meyerbeer aşa precum a auzit-o din etagiul prim în al doilea. Meyerbeer remase cu totul deprimat vëzônd, nouile sale idei musicale sunt deja cunoscute, îşi reveni însă îndată ce contele ii deslegă gâcitura. De aici încolo Meyerbeer nu mai era la composiţii forte", ci pianissimo. NOUTĂŢI. ARAD, 16 Ianuarie n. 1903. In afacerea de onoare a depu tatuluî sas Dr. Lutz Korodi din Braşov, mai mulţi fruntaşi ai vieţii i ublice săseşti şi aname Dr. Tr. Schiel, Dr. E. Gusbeth, Dr. C. Flechtemayer, Dr. Carol Lurtz şi biţii, dau o declaraţie prin care-'l apară pe numitul deputat ал învinuirile ce-i s'au adus în presa ungurească, acuze pe cari Ungurii ar fi dorit să fie judecate de MU juriu de onoare iestituit când cu incidentu Kubik, juriu care, nu ne îndonim, s'ar f grăbit să-'l declare vinovat pe agerul ii p- tător SdS. Ziarele maghiare se şi arată supërate că de ce n'a dat Korodi afacerea în jude cata juriului" şi întreabă cu ce drept se amestecă Ia mijloc Saşii. Ciudată întrebare. Dar cine să-'l apere dacă nu fraţii cari îl cunosc, preţuesc şi iubesc î! Distincţiuni. Prea Sânţia Sa Domnu Bpiscop diecesan Nicolae Popea a binevoit a distinge cu brâu roşu pe presbiteriï Gorge Pepa, asesor consistorial şi paroh în Domaşnea, Nicolae Popoviciu paroh în Alibu nariu, Spiridon Şandru, asesor consistoria şi controlor diecesan şi George Petrescu profesor de tipic şi cântare bisericească la institutul teologie pedagogic diecesan. Feli citările noastre! ( Foia Diecesană"). Nouă urmărire. Libertatea" din Oreştie scrie, că fostul ei redactor respon sabil, dl Ioachim Munteanu, fu citat la judele de instrucţie pentru a fi ascultat în causa procesului intentu de procuratura din Cluj pentru articolul: A murit Matia şi cu el dreptatea"! apărut din prilejul desvëliriï statue! lui Mateiu Corvinul la Cluj., Convocare. Pe temeiul înaltului ordin al Veneratului Consistor gr.-or. român din Arad de datul 5/18 Decemvrie j 902 Nr. 6927/1902 şi în conformitate e -iî 12 şi 27 din Statute prin aceasta l convoc adunarea generală extra-ordinară a 1 Reuniunii înveţătorilor delà şcoalele popo- ' rale gr.-or. române confesionale din protopopiatele Timişoara, Bt'liiiţ, Comlăuşul-Mare şi Lipova pe Joi în 16/29 Ianuarie 1903 a 10 ore înainte da ameazi în biserica ' gr.-or. română din Timişoara-Fabric, unde : în aceeaşi zi la orele 9 a. m. se va ce- 1 1 ebra şi 4 chemarea Duhului sfânt. I Obiectele adunării sunt: j 1. Deschiderea adunării. f 2. Designai-ea uaui notar prin corni-. sarul consistorial. ' 3. Coi sistarea présente! membrilor în ' liamër recerut penlra а aduce coucîasiuni valide. 4. Dssignarea a doi bsrbaţi do între-, dere din partea aiurării. \ 5. Restaurarea comitetului central pe ' un neu period dö 3 ani. - 6. închiderea adunării. f Arad, 28 Decemvrie v. 1902. Vasilic Gohlis, comisar consistorial. Necrolog. Piimim următoaiea: Subscrisa cu inima frântă de durere aduc la ' conştinţa tuturor ru Iernilor, consângenilor, 1 amicilor şi cunoscuţilor trecerea din vieaţa 1 a scumpului şi în veci neuitatului lor fiu, 1 frate, cumnat şi ui.chiu, Drd. Aurel Petro-^ viei, candidat de advocat reposât în pri-! mâvara vieţii in etate de 24 ani, împărtăşit fiind cu sf. taine după scurte, dar grele su- 1 ferinţe, in 27 Decemvrie 1902 (9 Ianuarie 1903). Jiemăşiţile pământeşti se vor pune spune veeïaicu odihnă In cimiterul gr.-or. om. din Piiul-Mare, în 29 Decemvrie (11 Ianuarie) d. m. la 1 ora. Fie-î ţerina uşoară şi memoria binecuvântata l Georgiu Petrovici, preot, Ana Petrovici, născ. Bozgan ca părinţi, Georgiu Petrovici, preot, Silvia Petrovici, mai. Stoian Vetaria Petrovici, ca frate şi surori. Ioan Stoian, preot, Marioara Costa, mar. Petrovici cumnată şi cumnat. Elisabeta, Livia, Valeria Olimpia, Romulus, nepoate şi nepot. Comitetul deputaţilor cehi din Reiehsraih şi din Dieta Bohamieï, a declarat că proectul guvernului în privinţa soluţianei de dat chiestiunei limbelor, proiect supus conferinţei convocata pentru încheerea unui compromis intre germani şi cehi, are tendinţe ostiie contra poporului ceh şi nu poate негѵі ca basa ucuï compromis. Deputaţii cehi vor depune în viitoarea conferinţe un alt proiect alcătuit chiar de ei. Aceste conferinţe nu vor avea nici o înriurire asupra atitudinii deputaţilor cehi din Rsichsralh. m D. Nicolae Gané, prefectul judeţilor Iaşi, unul din cei mai buni din probatorii noştri, a îmbogăţit cu un nou volum literatura românească. Noua operă a eminentului probator poartă sugestivul titlu de Zile trăite-'. Ne putem închipui co pagini interesante coprinde acest volum, pagini trăite da autor, când ne gândim la vîrsta şi înalta posiţiune ce a ocupat în totd'auna în societate d. Nicolae Gane. Coinisiuiica pentru supravegherea aplicărei reformelor în Macedonia a supus guvernului numeroase propuneri printre cari reformarea tuturor ofiţerilor şi soldaţilor din jandarmerie, incapabili sau compromişi ; plata soldelor întârziate ale soldaţilor dir jandarmerie care se ridică la snma de 9 milioane piaştri, şi în sfirşit trimiterea în aintea tribunalelor ordinare a celor 11C arestaţi şi anume a membrilor comiteteloi macedonene, a briganzilor, etc. i
; Nr. 1 4/17 Ianuarie 1903 7 A patra pertractare. Măglaş, omul i încredere al d-lui advocat Dr. Bozvány ftván, alăturea cu fratele sëu Jeno, cu care a I venit astfel coleg de barou, diacul de curte P. C. ijale Egumenului Hamsea, eri a st citat la al patrulea termin de pertracîre în procesele de calomnie şi vătămare de uoare intentate de dl Ciorogariu, directorul ţminarului. De astă-dată n'a mai putut jo învêrtâ, ci poliţia din Arad l-a citat şi fltnmanuat decisul tribunalului. Pe G Fefuurie va fi deci dus să respundă ţlomnie şi vătămare de onoare. i pentru! Binefacere. Cu ocasiunea sorbători- >r s'au distribuit, îa cot cursul sëptëmâneï fecute, din Partea M. S. Regelui şi M. Î. Reginei şi a AA. LL. RR. Principelui Principesei României, pe la săracii din ucureştî, precum şi acei din Iaşi, Cr^iova, irlad şi alte localităţi din ţeară, 35,000 й in bani, lemne şi îmbrăcăminte. Numéral tocilor ajut ţi este de 1830 numai din Bucureşti. I Încă Unul! O paginii din vieaţa \uî Arsénié Vlaicu", de un amic al Coralei publice este titlul unei broşuri bu cupertă roşie ce ne-a sosit delà bucureşti. Vom reveni mâne mal pe larg asupra acestei broşuri. I Pentru protopresbiterul Braşovului, scrie T. iegraful" până la pro- DUiiţatea consistoruluï arihiocesau asupra actului de aifgere, tăvii şit deja pentru postul vacant de protopresbiter al Braşovului, a fost numit cu ziua de 1 Ianuarie 1903 administrator protopr sbiteral părintele Ѵазіііе Voma. Tare mai grăbeşte I. P. S. Sa a satisface pe părintele Voiua. Ioan Creangă : Opere complete, a apărut in editura Tipografiei Minerva" diu Bucureşti, cu o prefaţă de It. Chendi şi St. O. Iosif. Nu găsim in literatura română o carte шаі polriritä si шаі frumoasa peutm publicul romane іс, incepênd delà cel mai învăţat până ia cul mai modest cărturar. Preţul unui volum : L-Ï1, 50 cr. Fidailţare. Di Constantin Doboşan, candidat de preot din Mthaiă, Duminecă In 29 Decemvrie s'a logodit cu d-şoara Silvia Colojoară, fiica veneratului preot Silviu Colojoară. dia Sculea, de pnsmte administrator în Denta. IncuaMcabil. Cetitorii noştri, ea şi noï, vos fi cetit ea oara-eare uşuraie Jecla. raţiuaile venite delà fruutaşiî din Ziagna, : d^claraţiuni prin care se încheie o cearta, ѵесач şi penibilă Binele obştesc aşa cere, 1 cî fraţii sa şl dee mâna şi să nu 8«certe, mai ales să nu ftuă certa confesionala. Кчс preotul Beş>, dsse dovadü lar.dabilă ca t vrta pace. i Ne pomenirăm IrtaS chiar In ajunul. Я/uiui nou ea protopopul gr.-cat. Mociani De trimite un articol In care reîncepe cearta. 8e înţelege, cu vom publia» articolul căci snntem ta r e hotărtţi a nu da loc ia certe de pici un aoiu. Vt.dem îusă că Tribuna" chi or în nu- I œërul său delà Anul r.ou publică o dedarnţiti" cu 3«poate aiiii ѵьіеваіой B sab scrisă de oamtni cari de sigur nu-'şi dau ' scama de ceea ce fac. Batjocoresc şi in- Í Eultă pe stimatul preot Beşa, cnre a dat Í dovadă de ic bre creştinească şi frăţească, i In acelaşi timp inconştienţii aceştia ne în jură şi pe noi, cei delà Tribuna Poporului'' şi citează cu multă plâctra insulte scrise la adresa noastră de cunoscutul ' avea prilej să ne răfuim. ) 1 Csicsó Ia Gazta Transilvaniei". (Atâta se poate Impiumuta şi delà Ceíceó: in- 1 sulte!) Cu peîătoşii cari şi-au pus subscrierea Í pe insulte ticluite te miri do ce becisnic, i\ nu stăm de vorbă. Mai ales că Intre ei ; este unul Fenatie Stefan", care.iscăleşte" rj prin Cismaş (vice notar), va să zfcă nu ştie j сѳ,iscăleşto (?)... Dar cu confraţi cari nici la anul nou nu şi asttmperă ura, vom Doctorii onorari ai universităţii din Cluj. După cum face cunoscut numörul de eri al foii oficioase, regele a dit ѴОЗ să se promoveze de do:torî onorari ai universităţii diu Cluj pe Eadnis Já os, sculptor, Szilasi Móricz, profesor la universitatea din Cluj şi pe Henri Poincaré, profesor la universitatea din Paris. Panama în CMchinda-mare. Iu Chichinda-mare ia ptrceptoratul de dari s'a dat de urma unor mari iregularităţi şi defraudârii chiar. Suma defraudata după constatarea anchetei, până acum este de peste noauzeci mii coroane dar după o versiune din Chichinda-mare ea se urcă la câte-va sute de mii coroane. Distincţi une bine meritată. O hii Prea Sânţieî Sale Domnului Episcop Nicolae Popea, şi a distinsului seu vicar-ar> himandnt Filaret Musta, sunt totdeauna aţintiţi, asupra persoanelor active dm diecesa Caransebeşului. Voiesc prin aceasta a raporta în coloanele preţuitului nostru ziar, despre distingerea bine meritată a preotului şi profesorului de rituale George Petresm cu brîu roşu. Sunt apioape 30 de ani de când acest harnic şi activ preot şi profesor, îşi împlineşte cu 8cu«upătate şi punctualitate rară chemarea sa de profesor, numai spre fală este acest bărbat atât diecesei noastre, cât şi întregului stat preoţesc; acest bărbat bine meritat care zeci de ani a muncit şi a lucrat pentru înaintarea în cultură a tineretului nostru delà acest institut. De muitt-orï l-am yezut pe acest bărbat superat pentru şicanăiile сэ a trebuit să îndure delà unele persoane ; dar dinsul ca un om înţelept ş'a căutat totdeauna de oficiul sëu, împlinindu-şi chemarea cu scumpătate. Intr'adevër dacă cugetăm că în decu.s de 30 da ani a instruit suta de tineri, cari viu la institut, fàrà de a avea cea mai puţină pregâtire în cântarea bis. şi tipic, e un lucru nespus de greu, şi acest vrednic profesor ş'a dat toată silinţa ca îatt'adevër tinerii cari es din acest institut să fie buni cântăreţi, prima condiţie necesară pentru preoţi şi iuveţatori, şi ne putem mândri că avem în diecesa noastră cântăreţi de renume, cari primele lor cunoştinţi in cântare şi tipicul cantoral şi bisericesc l-au primit îa acest institut. Profesorul George Petrescu a fost ales îu 3 rôaduri de preot în fruntaşa comună grăniţerească Obrfja; dar Ven. cous, diecesan apreciind valoarea şi sim tind trebuinţa lui de a românea şi mai depaite în centru şi conduce cântările: nu l-a lăsat să plece. Trei-zeci de ani dearôndul cu vocea-i sonoră de priveghitoare la (.rï-сѳ soieamitate a stors admiraţia tuturora cari Iau auzit: câud eram elev la acel institut am auzit delà un fruntaş român membru sinodal şi congresual exprimaudu-se : că de ar fi în orăşelul nostru aşa un preot care cântă frumos şi religios ca profesorul Petreseu, aşi merge zilnic la biserică". Dar eu nu sunt chemat a aprecia valoarea acestui harnic bărbat, dar cetind în numărul 52 din Foaia Diecesanà" despre distingerea profesorului Greorge Petrescu cu brâu roşu, ca un fost elev me simt dator a aduce profesorului iubit cuvinte de laudă bine meritate, rugând pe atotputernicul Dumnez-зи să îî dee putere spre a-'şi putea împlini şi mai departe conştenţios datorinţa. Ear Prea, Sânţieî Sale Domuului Episcop Nicolae Popea, şi Preacuvioşiei S. le dl archimandrit vicar-episcopesc Filaret Musta, le aducem mulţumirile noastre cele mal sincere pentru bine meritata distingere. Bujor, Ia 31 Dec. v. Trandafir. Chestiunea trecerii raselor de rësboiu prin Bosfor In nota pe care Anglia a remis'o alaltă-eri Portei şi prin care protestă contra trecereï Besforului a 4 torpiloare ruseşti, Anglia mai pretinde că alte doue torpiloarea au trecut strâmtoarea acum 12 zile. In adevër, în ziua de 18 Decemvrie trecut, au sositpatru torpiloare la Soudja. Se asigură că Italia, şi poate încă câte va puteri, se vor asocia la reclamaţiunile Angliei în : ceasta privinţă. Afacerea Humbert D-na Humbert, fiind supusă la un interogatoriu, a rëspans la chestiunile ce i le punea judecătorul de instrucţie cu o extra-ordinară aroganţa. Se asigură chiar că ar fi afirmat că toată afaceiea cu moştenirea Crawford era adeverată, că Crawforzii exista, că eî vor fi şi că se va dovedi că moştenirea exist t. Mulţumiri. Familia Petrovici din Pilul-Магѳ adute mulţumiri tuturor amicilor, cunoscuţilor şi rudeniilor şi în deosebi tinerjuit'i universitäre din Cluj pentru condolenţe, participare, etc. din incidentul morţii lui Drnd Petrovici. Petrecere en dans se va arangia Luni, în z\m ui 3. Qzû D-!ui6/19 Ianuarie 19C3 îa sala hotelului,,central dio Brad. începutul la 8 ora seara. Preţul de Intrare : ba.evou Veiml curat este destinat special ptnira pros'iirarea celor mai necesare Utensiln şi Oisameute pa seama biserici! române gr. or. din loc, propuse de cătră comitetul arangiator. Limbile Suveranilor. După vechiul pro vei b iatm care zice, că câte limbî vor bes;e е;оѵа a'âţ 1 oameni face, dintre toţi ruveraui! Euroţ.fr, R g'ie nostru йее ma; mulţi: atâtea ішьі ea űíasul nu vorbeşte шсі «n alt domnitor. Dar' chiar şi pe dlnsui 'l-a întrecut fericita noastră Regină K isab-ti care p; lângă limb le vo.bite în imperiu! seu a mal ştiut perfect franţuzeşte, eng'.tz'-'şte şi spsmioleşte. Cunoştinţe de iimbi mas vastă are Regina Elisabeta care aiîie deopotrivă frumos In iiraba roma ceaşcă, nemtoas'.'ä or? franţuzească dar' vorbeşte foarts bin«englezeşti?, BpauioUşte, italieneşte şi ruseşte. Multe iimb' mai vorbsşts mams R-geluI Alfonzo vöd, Maria СЬпіНіпв. După Regale nostru urmează al üoiiea Ia cunoştinţe de limbi Rcgbie <irecies, sar' cel án urmă îa şirul domuitoriiüi îs»h Bulcanul Turciei, cate îa afară du limba sa maternă nu vorbeşte nums! Atentatul din Madrid. Poliţia din Madrid in toate chipurile să nizueşte să présents astfd atentatailu' Feito, ca şi-cum acesta b'ar fi fost îndreptat coatra regelui, la senstl acesta voi spol lumină toato rapoart le oficioase ale poliţiei. In rapoartele aceste se sflă insă o mulţime de contraziceri, cari dovedesc, că atentatul a fost totuşi contra regelui îndreptat. O depeşă sosită diu Madrid pübhcä conţinutul celui din urmă eomudcäi oficios. După acesta Feito ar fl ßpua înaintea poliţia! uumătoarele: A trăit timp mai iod. iungu; In AiganUma, unde e'et căsătorit ca o fvtneiu uşoratecă freccizâ. Ac:aiîa pentru а putea scăpa da dinsul 'l-a internat îa casa nebunilor. h% siîrşitul lunei Ianie din anul trecut ь'» reîntors In Spania, a; oi 'şi a dat o petiţie la mareşalul curţii cerôad un post ia curte pentru sine. Rygarea nu 'i-s'a primit, dar' niei sc:ele nu le primise delà inteüdatura curţii, încât din pricina aata n'a putut eă-'şi câ ştlge nici ait post. Din скиза aceasta a comis atentatul contra mareşalului curţii şi nu contra regelui, faţă de care na nutreşte u ei o ură. Atentatorul după părerea medicilor e рэ deplin sănetes la minte, dar' txaliat, Cu priitjal atentatului regele s'a arötat foarte race şi de barbat brav. De loc 'şi й oprit trăsura şi a întrebat, că te s'a îotêmplat, raportâudu-'i-sa afacerea a dat poruncă, că să se mâe încet până la curte. Regina s'a spăriat aşa de tare, îacât a prins o un fel de convulsiuai de nervi şi a trebuit sä 'i ae dee medieim? de a se linişti In bazuncrele atentatorului Faito s'au aflit mai multe recipise de epistole reeo mandate şi scrise domnitorilor europeni, in cari să zice eă Feito îi-s'ar plânge că In ArgTitinia se tractes ză íoaríe röu cu airăi nii. Af«ră de aceste a'a mai aflat la ol j-r realul Heraldo în care e descris atentatul în contra regelui Belgiei. A este dovedesc Î.'Î d?»jans, că stematul lui Feito a fost Îndreptat contra regelui. Molţl bani ar putea cruţa omul, dacă în caşuri de boli dubite sr întrebuu ţa leacul potrivit. Un astfel de leac- bun şi folos, ce n'ar tfobui ss Ішэ-аяса dară nici într'o gospodărie, e spirtul Oalic al farm. Vertes. Avis! La dl Vasilie Hersovi, econom In Comicsal-mare ee află de vêazare un bică (Saur) de un an şi 3 luni de imm% Boryháí, deas^menaa şi un armăsar d j 2 ani şi 8 luni. Vitele sunt deplin să osoase эі fără nici un defect. POSTA REDACŢIEI. 1. P. Lipova. Pentru numörul acesta a sosit ргѳя târziu. Servus. G. Bognariu, Dr. 1. Sêrb, Luerin. O nuntă dăscălească, O zi de bacurie în Bozoviciu, se vor publica in nuaiërul viitor. Pentru acesta au sosit târzia. PARTEA ECONOMICĂ. Preţul spirtului din Arad, 15 Ianuarie. Spirt rafinat, vânzare mare. 118. mică. 120. brut vônzare mare.. 116., mică.. 119. 100 ehiiograme borhot uscat. 12.80, 13, Bursa de grâne din Budapesta 50 chlgr. grâu pe Aprilie 1903 c 7.72 7.73, secară pe,, 6.68-6.69,, porumb pe Maiu,, 5 83 5 84,, o vos pe Aprilie, n 6.17 618 Bursa comerciului cu porci din Kőbánya : Raport delà 14 Ianuarie. Porci graşî (ungari), per. peste 400 Kgr. 120 121 fll, până la 300,», tineri pana la 320, 121 122., tineri,. 250, 120 121,, (sérm) per. peste 260, 119-120., pană la 240, 117-118. шлгіме; ş u i i. Budapesta, 15 Ianuarie. In cercurile judecetoreştl se comentează foarte viu osânda ce s'a dat ieri la curtea cu juraţi de aici In procesul nevestei lui Petró Gyula. Aceasta femeie înşelase adică In casa la dînsa pe bijutierul Erdei, pe care 'i-a omorît, 'l-a jefuit luând din busunarele lui 1600 coroane, lanţuri de aur şi inele, şi apoi 'l-a titiat în bucăţi şi după ce 'l-a pus în căruciorul în care işi culca micul copilaş, 'l-a dus sa-'l arunce într'un şanţ, afară din oraş. Totuşi judecetoria 'i-a dat numai 6 ani de robie. Viena, 16 Ianuarie. Ştirile rëapândite despre despărţirea părechel Lónysy, se desmint. însăşi fosta archiducesă Stefánia a telegrafat la Budapesta desminţirea, ear' contele Lóny>y spune că va porni proces pentru a afla cine a trimis ziarelor această ştire care e o insultă şi calomnie pentru dinsul. Budapesta, 16 Ianuarie. Erdas Armând, director adminietiv al societăţii pe acţil Független Magyarország" a fost arestat pentru escrocherii şi delapidări sâvirşite atât la numitul ziar kossuthist cât şi în alte părţi. Red. respons. Ioan ltussu Şiriauu. Bditor Aurel Popoviei-Barcianu. Inserţiunî şi reclame. Prea onoraţilor cumporători, binevoitori şi cunoscuţi le pofteşte An nou fericit Moskovitz Zsigmond, negustor de haine Arad, edificiul Teatrului. 65 holde păment cu casă şi grajd, cel mai bun pumêït. loe frumos In drumul de ţeară a lui Cziraki Jàaos, preţol ar fi 24 mii cor. Mi-ar plăcea să vină In mâna ьпиі Rom n, pentru e& ne năpădesc străinii, aiei a mai cumpsrat uu Român din Késegyháza 300 hol. mari. Doritorii binevoiască a se adresa la dl Romul popa, îme ător In L=.es. 888 1 3
8 TRIBUNA POPORULUI Nr. 2 ÁBC-dar-carte de cetire, pentru elevii clasei I <b losif Moldovan şi consoţiî, ediţii III prelucrată şi amplificată, cu f r 1 O muîţime de ilustraţiuoi frumoase şi atrăgotoare. Se poate procura cu preţul de 40 Ш., porto 5 iii. de la Administraţia Tipografiei diecesane din Arad şi de la Administraţia ziarului Tribuna Poporului". Până la 100 exempl. 10% preste sută 20% rabat. O i Cruce sau stea duplă electromagnetică = Patent Nr. 86967. ===== Nu e crucea Volta. "ЦЩ Nu e leac secret. vindecă şi înviorează sub garanţie. Aparatul acesta, vindecă şi foloseşte contra durerilor de cap, urechi şi dinţi, migrene, neuralgie, impedecarea circulaţiunei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de inimă, gg&rciurl de inimă, astma, anzul greu, sgârciurt de stomac, lipsa poftei de mâncare, receală la mâni şi picioare, slăbirea peste tot, reama, podagră ischias, udului In pat, influenza, insomnia, epilepsia, circulaţie neregulată a sângelui şi contra multor altor boale, cari la trsetare normală a medicului se vindecă prin electricitate, însuşirea acestui aparat este, că vindecă nu numai din timp în timp, ci Introduce constant tn corpul omenesc binefăcetorul curent, când pe deoparte vindecă cu succes boalele aflătoare, eară pe de altă parte e cel mai bun scut contra îmbolnăvirilor. Deosebită atenţiune e a se da împrejurăreî, că acest aparat vindecă boale vechi de 20 ani. In cancelaria mea se află atestate ineurse din toate părţile lume?, cari preţuesc cu mulţumire invenţiunea mea şi orl-cine poato vedé aceste atestate. Pacientul, care tn decurs de 45 иііѳ nu se va vindeca prin aparatul meu, primeşte banii înapoi. Unde orî-ce încercare s'a constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu poate fl confundat cu aparatul.volta", care atât îa Germania, cât şi în Au8tro-Ungaria a fost oficios oprit flind nefolositor, pe când aparatul meu electromagnetic prin deosebita-'! putere vindac&tóre, e în genere cunoscut, apreciat şi respândit. Chiar şi ieftinătatea estraordinară a crucei mele electro-magnetice o recomandă cu înttţire. e 2 4 _ 1 3 6 Preţul aparatului mare c Cor. 6. folosibil la morburi învechite. - Preţul aparatului mic e Cor. 4. ~ folosibil numai la copii şi la femei de consti- tuţ;e foarte slabă. Locul central principal de venzare şi esped.ire pentru ţeară şi străinătate e: Vadász 42./ E Kálmán. au zis deja nenumăraţi bolnavi carî au întrebuinţat spirtul galic a lui Vértes la boalele cele mal osebite şi prin întrebuinţarea luî au scăpat de suferinţele lor sau cel puţin au scăpat de durerile cumplite. Dacă aï vrea să publici zecile şi sutele de miî de scrisori de mulţumită, scrise despre spirtul galic al farmacistului Vertes de oameni de rînd şi cu rang din toate părţile lumii, scrisorile ar umplea o bibliotecă. O broşură, ce conţine scrisorile de recunoştinţă sosite în vremea din urmă, precum si îndrumări cu privire la boalele în contra cărora se poate întrebuinţa cu succese spirtul galic a lui Vertes, îl stă fiecăruia gratuit la disposiţie. Spirtul galic a lui Vertes în urma modului deosebit de prepare se întrebuinţează cu succes ca leac compresă şi ungere, ce micşorează durerile, mal ales la bolile : Fodagra, reumatism, răceală, dureri de cap, măsele şi nervi, paraliza, sclintiri, inflamaţii şi buboi, dureri depiepl şi grumaz, şi a. ; Ca leac recoritor, ce-'ţi redă puterile e a se recomanda mal ales acelora carî umblă mult, precum : turiştilor, factorilor poştali, soldaţilor, vânătorilor, bicicliştilor ş. a. Ca cel mai bun şi plăcut cosmetic serveşte spre promovarea creşterii perului şi curăţirea capului de mătreţe şi spre curăţirea gurii, căci 5 10 picuri ajung să căpătăm o apă de spălat plăcută şi recoritoare pentru gură şi dinţi. Ca leac intern spirtul galic a lui Vértes se poate folosi cu mult succes la spasmuri gastrice, diareă, colică, dureri de cap şi de stomac, ca o beutură recoritoare foarte plăcută, ş. a. m d. E o adevărată binecuvântare in părţile acele unde nu este apă bună, spre pildă în pusta de jos deoare-ce câţî-va picuri turnaţi în apă omoară bacciliî, şi fac din apa de nebeut şi nesănătoasă, o apă bună şi sănătoasă. Peste tot spirtul galic a lui Vértes se poate folosi aproape la toate boalele ca leac la îndemână, cu mult succes. Se poate întrebuinţa ca beutură, picurând câţî-va stropi pe zahăr sau în apă, sau ca ungvent, i'ricţionâna cu el părţile unde suferi. Nici o mirare deci dacă toţi cel cari au folosit odată acest leac de casă excelent, sigur şi multilateral exclamă: Doresc să am numai spirtul galic a luî Vértes şi nu altul I Tot din aceste motive spirtul galic a lui Vértes e lăţit că nici un alt leac, nu lipseşte aproape în nici o casă, ca ori când să fie la îndemână, e un adevărat înger păzitor, şi se poate deci căpăta pretutindeni, în toate farmaciile, drogueriile şi Mö grăbesc a Ve mulţumi pentru remediul în contra beţieî trimis, bărbatul meu nu bea de 2 lunî rachiu şi eu sunt fericită. Elise Unterlercher, Bleiberg. Marca Înregistrată spiţeriile, în special acolo, unde se află afişe cu marca cunoscută. Cumpărătorii sun rugaţi să ceară express spirtul galic a lui Vértes, căci au obvenit cazuri, când cum părătorii au căpătat alt spirt, aşa zis mai eftin, dară fără nici un efect şi puter vindecătoare., Oare spirtul galic a lui Vértes în adevăr e mal scump decât celelalte spirturj cum pretind mulţi venzătorî, cari prin vinderea spirturilor mal eftine" câştigă ma mult şi pentru aceea vor să înduplece publicul să cumpere astfel de spirt ma ei'tin". Aserţia asta este cu desăvîrşire neîntemeiată. Abstagênd delà aceea, că ui leac eficace, corespunzător pentru scopul pentru care îl ial, nu-i nie când prea scump, ci scump e numai un leac fără folos, fie acela orî-cù de eftin, spirtul galic a lui Vértes nici în privinţa cantităţii nu-i mi scump, ci tocmai chiar mal eftin, decât celelalte soiuri, deşi pentru aceîasumă se dă lichid mal puţin. Din spirtul galic a lui Vértes se cere anuu' o cantitate cu mult mai mică ca din alte soiuri; spre pildă ia fricţiuni din ah soiuri trebue să ial o lingură de zupă, din spirtul lui Vértes însă ajunge o lit guriţă mică ; ca sa-'ţî faci o bună apă de gură îţi trebuie 5, cel mult 10 picu din spirtul galic a lui Vértes, pe când din alte spirturï îţi trebue cel puţin de orî atâţia. De aceea o sticlă din spirtul galic a lui Vértes, deşi pe lâng acelaşi preţ capeţi o cantitate mai mică, în urma puterii şi eficacităţ sale ţine mai mult decât alte soiuri, şi e prin urmare absolut mai eftit In vënzare deschisă cu măsura spirtul acesta nu se capătă nicăur cu premiile întâi, ci numai în sticle à 30 fil., i cor.- şi 2 cor. Veritabil e numai atunc dacă pe sticlă sau cutie să află ţeranul marcă de scut şi numele Vértes Spirtul galic a lui Vértes e una dintre puţinele specialităţi ungan cari ве bucură de un bun renume nu numai în Ungaria, ci şi în strănătate. Numai de curînd a fost premiat la exposiţiiie űeia Ostende, Papi s, Roma şi Londra diplome de onoare, cruce de onoare şi medalie de aur. O sticlă simplă din spirtul galic a lui Vértes împr. cu îndrumarea de lipsă, costă 1 cor duplă 2'/2 atâta ca o sticlă simplă 2 cor., o sticlă de probă 30 fii. Se poate căpăta direct.lu Vertes, farmaoia la Vuit m u ", Lugoj, Nr. 346, ear In Arad în farmaciile, drogueriile şi spiţeriile unde se află placate cu ţeraaul-marcu şi In speci la : Kelemen Födos şi Iuliu Tábor, farmacişti, Benő Baunian, Isidor Berger, Ludovic Oaimel, August Dürr, Francise Dusek, Carol Edercr, Samuil Gnttraann, Anton Koracsonyi, Iuliii Lazar, E. Lőcs Co., Maximilian Politzer, Mauriţin Rothstein si David Weisz ; in Aradul-nou la: A. Riegler şi XicoL Theiss; În Pâncota: Ludovic Barna, Ednics Beamter, Colomari Diiffek ; în Pecïca: Emannil Iritz Ferdinand Turczky ; in Sânt-Ana-nouă : Adam Zimmermann. Cine voeşte a se mântui de această patima infama, să întrebuinţeze remediul îtl COfltra beţiei care în cele maî mu caşuri cu stieces Strălucit s'a probat şi pe basa receptulul medical în Apoteca La Vulturul în, Luyoj s gătit. I dosă 5 cor., i dosă duplă care se recere la patima cerbicoasă 8 cor. 80 fii. Franco după primirea preţului. 3 Remediul D-Tale în contra beţieî a făcut miracol! Bărbatul respectiv s'a vindecat total de beţie, contra beţiei, am voie să mântui pe un bărbat de j exprim cea mal piofundă mulţămire, aceasta m'a a avut résultat minunat, te rog a-mi trimite îi ţ Vë rog a-mi trimite o sticlă din remediul în! Pentru remediul contra beţiei donat mie, Iţi Prima sticlă din remediul D-Talo în contra bef, şi este treaz şi diligent, aceasta o putem mulţămi patima beţiei. Inainte de 2 ani m'am mântuit pe vindecat de beţie; ancă odată Vë mulţămesc şi VÖ o sticlă. numai D-Tale. Dumnezeu să ţi-o resplătească. mine de această patimă imorală şi de atunci nu rog a-mi trimite o dosă duplă pentru un amic. Andreas HüttftT, Franz Havlovic, Kruciza. mal beau. Mathias Hauswirth, Rausenbruck. George Ranimiroff, Varna. Ausíiliowitz Iţi exprim mulţămire pentru remediul în contra beţiei trimis mie. Franz Burian, 869 Б 10 Idrbitz. Te rog să-mi mal trimiţi o dosă duplă din remediul D-Tale în contra beţiei şi pentru sticla Întâia Vë mulţămesc. Iosef («asznor, Sonntagsberg. Tipografi» Tribuna Poporului", Aurel Ророѵіеш-В&гсшгди- Remediul D-Tale tn contra beţieî a avut suo miraculos la un beţiv, Vë rog unea o dosă pei un alt individ. August Berger, Gaji