Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş R E P E R E C U L T U R A L E M U R E Ş E N E 2004 I.S.B.N. 973 8021 96 0 Coperta de Nicolae Băciuţ Coperta I Catedrala Mare Ortodoxă din Târgu-Mureş Coperta IV Turnul cu ceas Cetatea Medievală Sighişoara Editura TIPOMUR Târgu-Mureş, str. Poligrafiei nr. 3 Lector Nicolae Băciuţ Copyright D.J.C.C.P.C.N.M. & Nicolae Băciuţ 2004 Toate drepturile rezervate Culegere Maria Rus Tehnoredactare Mariana Solovăstru Format 16/61x86, Coli tipo Tiparul executat la S.C.Tipomur S.A. Târgu-Mureş, str. Poligrafiei nr. 3 România Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş

R E P E R E C U L T U R A L E M U R E Ş E N E Documentar de Nicolae Băciuţ EDITURA TIPOMUR TENDINŢE ŞI TENTAŢII CULTURALE Reperele culturale mureşene au ajuns la al treilea an de apariţie, dovedindu-şi, cu prisosinţă, rostul, devenind istorie culturală, încercând să dea identitate dinamicii culturale pe parcursul unui an. Sigur, ceea ce conţine acest documentar sunt repere, un inventar de proiecte minimale, cu care instituţiile culturale cele mai importante din judeţ îşi provoacă beneficiarii. În realitate, oferta culturală a fiecărei instituţii a fost mai bogată în fiecare an, într-o firească valorificare a oricăror noi oportunităţi apărute, dincolo de ceea ce poate fi anticipat, programat. Cu plusurile şi minusurile ei, mişcarea culturală mureşeană e una care, în bună măsură, are ritm, diversitate, consistenţă, este performantă, situându-se în plutonul fruntaş al maratonului cultural naţional, la finalul fiecărui an destui performeri culturali mureşeni putând spune: Am învins. Ramarcabilă e solidaritatea multor instituţii de cultură care, conjugându-şi eforturile şi resursele financiare, dau prestanţă multor proiecte care pe cont propriu nu şi-ar fi atins ţinta. Sigur, există un centru al culturii mureşene, Târgu-Mureşul, şi doi poli, Reghinul şi Târnăveniul. Dacă Sighişoara şi-ar valorifica nu doar moştenirea istorică ci şi potenţialul intelectual de care dispune, câştigul culturii mureşene ar fi unul apreciabil. Pentru că Sighişoara, deşi e la margine de judeţ, are toate atributele unui centru cultural, dar care încă nu şi-a dat măsura adevăratei sale valori. Luduşul, Iernutul, Sovata, Sărmaşul, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului sunt şi ele aşteptate săşi confirme statutul de oraş pe care-l au, şi din perspectivă culturală. Câteva localităţi din mediul rural Râciu, Deda, Idicel Sat, Gurghiu, Ibăneşti, Şincai, Solovăstru, Bahnea, Voivodeni ş.a. sunt şi ele bune conducătoare de cultură, prin eforturile de conservare şi promovare a tradiţiilor populare. Revigorarea culturii mureşene, după ce părea a-şi fi pierdut interesul şi energiile, este de domeniul evidenţei, putându-se chiar vorbi, fără rezerve, de o reală perioadă de regăsire şi renaştere.

Nicolae BĂCIUŢ, Director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL MUREŞ Palatul Culturii, Str. George Enescu nr. 2, Tel./fax: 0265-262515, 26695 e-mail: cult.ms@orizont.net Director: NICOLAE BĂCIUŢ PROIECTE 2004 1. Concurs de recitări din lirica eminesciană Pururi tânăr, Ediţia a III-a, Târgu-Mureş - 10-11 ianuarie 2004. 2. Lansare agendă culturală judeţeană, Târgu-Mureş 15 ianuarie 2004. 3. Expoziţie de Artă, Galeria B.C.R., Târgu-Mureş - 17 ianuarie 2004. 4. Simpozion Creştinism, gândire creştină, viaţă civică - ediţia a III-a, 17-18 ianuarie 2004. 5. Spectacol omagial Hai să-ntindem Hora Mare 24 ianuarie 2004. 6. Întâlniri de miercuri seara, Târgu-Mureş serate culturale, a treia zi de miercuri din fiecare lună. 7. Expoziţie de artă, Galeria Izvorul - ianuarie 2004. 8. Luna cărţii la sate, întâlniri cu scriitorii, lansări de carte, în judeţ 1 28 februarie 2004. 9. Simpozionul 250 de ani de la naşterea lui Gheorghe Şincai, localitatea Şincai 28 februarie 2004 Anul Naţional Gheorghe Şincai. 10. Zilele culturale mureşene la Budapesta Colocviu-dezbatere Provincia cărturarului ; Expoziţie de artă plastică; Recital de flaut Budapesta 24 28 februarie 2004. 11. Expoziţie de pictură Femeia, tărâm de iubire, Galeria Radio, Târgu-Mureş - martie 2004. 12. Festivalul de Creaţie Literară Religioasă Credo, Ediţia a IV-a, Simpozion Credinţă şi literatură - 24 25 martie 2004. 13. Expoziţie de icoane, autori contemporani, Târgu-Mureş 26 martie 2004. 14. Podium literar Lato: Aniversare Szekely Janos 75 de ani de la naştere martie 2004. 15. Lansare carte, Lazăr Lădariu, Târgu-Mureş, Reghin martie 2004. 16. Expoziţie de pictură, Galeria Izvorul Lunca - martie 2004. 17. Simpozion Renaşterea în literatura maghiară 450 de ani de la naşterea lui Ballassi Balint, Tinodi Lantos Sebestyen, spectacol literar-artistic aprilie 2004. 18. Expoziţie de icoane, Galeria B.C.R. Târgu-Mureş - aprilie 2004.

19. Lansare carte, Valentin Marica, Reghin, Târgu-Mureş aprilie 2004. 20. Festivalul Zilele Muzicale Târgumureşene, Ediţia a XXIX-a, Târgu-Mureş - 17 23 mai 2004. 21. Salon Judeţean de Carte Ex libris, lansări de carte, întâlniri cu cititorii, Târgu-Mureş 10-16 mai 2004. 22. Festival de Artă, Artă Populară şi Artizanat, Ediţia a III-a, Dezbatere Arta populară încotro?, Lunca, jud.mureş 21-23 mai 2004. 23. Expoziţie de artă, Galeria B.C.R. Târgu-Mureş - mai 2004. 24. Expoziţie de icoane, autori - copiii - 1 iunie 2004. 25. Festivalul Naţional de Dansuri Populare pentru Copii, Luduş - 1 iunie 2004 26. Festivalul de Folclor şi Tradiţii Populare ale Etniilor, Ediţia a III-a, Simpozion Etniile bogăţie în diversitate, Reghin 5 6 iunie 2004. 27. Tabăra Naţională de Pictură Apollo, ediţia a II-a 19 27 iunie 2004. Expoziţie de artă, Simpozion Tendinţe şi tentaţii în arta plastică 26 iunie 2003. 28. Ziua Drapelului Naţional - Simpozion şi expoziţie - 20 iunie 2004. 29. Festival-Concurs Romulus Guga, Simpozion Literatura moştenire şi actualitate 25 iunie 2004. 30. Zilele Catolice, ediţia a IV-a - iunie 2004 31. Spectacol festiv 75 de ani de la naşterea artistei emerite a cântecului maghiar Kerekes Toth Erzsebet 26 iunie 2004. 32. Zilele târgumureşene premiera muzicală Opera baroc 24 27 iunie 2004. 33. Tabăra de sculptură Interart 2004, Ediţia a III-a - Dialoguri interculturale, Lansări de carte, Recitaluri muzicale, Simpozion Ut sculptura poesis - 5 11 iulie 2004. 34. Tabăra de Vară Scena - 14 iulie 31 august 2004. 35. Ziua Imnului - Expoziţie de carte Şcoala Ardeleană, Simpozion Literatura patriotică paşoptistă - 27 iulie 2004. 36. Tabăra Internaţională de Dansuri şi Cântece Populare de la Sâmbriaş 5-11 iulie 2004. 37. Editarea lucrării Biserici ortodoxe de lemn din judeţul Mureş, de Eugen Ioan Man iulie 2004. 38. Festivalul Internaţional de Muzică Academică, Concerte la Sighişoara, Salina Praid, Târgu-Mureş - 1 10 august 2004. 39. Festival de Artă Medievală, Sighişoara 6 8 august 2004. 39. Festival Naţional de Artă Fotografică şi Cinematografică pentru Elevi 6 8 august 2004. 40. Tabăra Naţională de Sculptură In Memoriam, Oarba de Mureş, Ediţia a XI-a, editare catalog al celor XI ediţii - 11 30 august 2004.

41. Expoziţie Internaţională de Pictură, Sculptură şi Arte Decorative TOTEM, ediţia a III-a 1 30 august 2004. 42. Tabăra Internaţională de Sculptură Bolyai 18 31 august 2004. 43. Întâlnirea familiilor urmaşilor membrilor cercului literar Helikon 21 august 2004. 44. Tabăra Internaţională de Sculptură în Sare, Ediţia a IV-a - 1-12 septembrie 2004. 45. Zilele Europene ale Patrimoniului - Expoziţie de icoane, obiecte de cult, carte veche 18 septembrie 2004. 46. Simpozion 450 de ani de unitarism 18 septembrie 2004. 47. Editare Dicţionar de artişti plastici mureşeni - 19 septembrie 2004. 48. Concurs literar pentru elevi George Coşbuc 20 septembrie 2004. 49. Festival Naţional de Muzică Populară Flori de pe Mureş - 25 26 septembrie 2004. 50. Festivalul de Cântece şi Dansuri Ţigăneşti Inimi fierbinţi - 26 septembrie 2004. 51. Târgul ONG-urilor happeninguri culturale septembrie 2004. 52. Bienala Naţională de Artă Fotografică - Salon Internaţional de Artă Fotografică 1 2 octombrie 2004. 53. Zilele Bibliotecii Târgu-Mureş din Chişinău, Simpozion Interferenţe literare româneşti, Lansări de carte, întâlniri cu cititorii 4-8 octombrie 2004. 54. Festival-Concurs de Poezie Romulus Guga, Simpozion Tendinţe în literatura scriitorilor tineri 15 16 octombrie 2004. 55. Festival-Concurs de Epigrame Cobra - 23 octombrie 2004. 56. Lansare carte Nicolae Băciuţ octombrie 2004. 57. Festival Naţional de Satiră şi Umor Studenţesc 6-7 noiembrie 2004. 58. Festival Internaţional de Film de Scurt Metraj Alter-native 4-7 noiembrie 2004. 59. Târg Internaţional de Carte 4-6 noiembrie 2004. 60. Simpozion 100 de ani de la moartea lui Jokai Mor, 125 de ani de la naşterea lui Moricz Zsigmond Proza maghiară la intersecţie de secole şi stil 20 noiembrie 2004. 61. Simpozion Unire-n cuget şi simţiri - Expoziţie - 1 decembrie 2004. 62. Festivalul Naţional de Muzică Folk Chitara de argint, Reghin 4-5 decembrie 2004. 63. Philobiblon mureşean, expoziţie de carte, premii literare anuale, Ziua Tipografilor - 13 decembrie 2004. 64. Sărbătoarea Colindelor şi Obiceiurilor de Iarnă Datini străbune - 27 28 decembrie 2004. 65. Festival de Colinde, Bistra Mureşului - 27 decembrie 2004. 66. Editare revistă social-culturală Comlodul trimestrial, I IV, 2004. 67. Lansare carte Răzvan Ducan decembrie 2004.

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ TÂRGU-MUREŞ, str. Enescu nr. 2, Telefon: 262631 Director: DIMITRIE POPTĂMAŞ După încă un an de activitate, Biblioteca Judeţeană Mureş se impune în faţa publicului mureşean cu colecţii mai bogate, utilizatori mai numeroşi şi o variată paletă de activităţi educative şi de dezvăluire a colecţiilor. Prezenţei noastre prin activităţi tradiţionale, ale căror ediţii cresc an de an, cum sunt cele privitoare la aniversarea şi comemorarea poetului Mihai Eminescu Porni Luceafărul şi Eminesciana, Basarabie română şi Dor de Bucovina, Philobiblon mureşean şi Zilele Bibliotecii Târgu-Mureş din Chişinău, decernarea diplomei Pro Libro Senator, le-am alăturat altele, din calendarul actual sau din evenimentele curente, apariţii editoriale însoţite de lansări. Între acestea amintim implicarea instituţiei în Caravana Gaudeamus, cu prezentările propriilor publicaţii (seria Bibliografii mureşene ), Zilele târgumureşene, Festivalul Lucian Blaga, Săptămâna eroilor şi martirilor neamului românesc, Festivalul-concurs de poezie Romulus Guga, activităţi de primă mărime ca importanţă şi dimensiuni. Momente de neuitat au fost consacrate unor personalităţi româneşti şi străine, între care Vasile Netea, Elena Farago, Gheorghe I. Brătianu, Francois-Marie Voltaire, Alexix Carrel, Emil A. Dandea şi Ciprian Porumbescu. Un simpozion a avut ca temă Tipar şi tipărituri în secolele XV XVI. La toate acestea, se înscriu numeroase participări la întruniri culturale locale, naţionale şi internaţionale. Pe linia acestora se înscrie participarea noastră la a VIII-a Conferinţă a bibliotecarilor maghiari de dinafara graniţelor, care a avut loc la Sarospatak (Ungaria), şi Zilele Bibliotecii Transilvania (R. Moldova). Altele au fost dedicate micilor cititori ai bibliotecii: Jules Verne şi farmecul copilăriei, Gânduri închinate mamei, Ludoteca Alice, De ziua internaţională a copilului şi Păpuşi muzicale. Diplomele Pro Libro Senator au fost decernate reputatului sculptor Martin Izsak şi lui Meszaros Jozsef, fost coleg, bibliotecar, om de aleasă cultură. Anul 2003 s-a finalizat cu partea noastră de contribuţie la marcarea Zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României şi manifestarea complexă Philobiblon mureşean. PROIECTE 2004 1. Medalion literar-artistic Porni Luceafărul 15 ianuarie 2004. 2. Evocare literară Jokai Mor (1825 1904) 18 februarie 2004. 3. Simpozion ştiinţific Gheorghe Şincai 27 februarie 2004.

4. Medalion literar Alexandru Macedonski 12 martie 2004. 5. Reuniunea culturală Basarabie română 27 martie 2004. 6. Conferirea titlului Pro libro Senator, poetului Ion Horea 7 mai 2004. 7. Program literar-artistic EMINESCIANA 15 iunie 2004. 8. Medalion literar Moricz Zsigmond 30 iunie 2004. 9. Simpozion ştiinţific Ştefan cel Mare şi Sfânt 2 iulie 2004. 10. Conferinţă Francesco Petrarca 20 iulie 2004. 11. Dimineaţă de basm închinată povestitorului Benedek Elek 17 august 2004. 12. Zilele Bibliotecii Târgu-Mureş la Chişinău 7 8 octombrie 2004. 13. Medalion Iosif Hodoş 20 octombrie 2004. 14. Reuniunea culturală Dor de Bucovina 24 noiembrie 2004. 15. Zilele Bibliotecii Judeţene Mureş - Philobiblon mureşean 13 15 decembrie 2004. TIPĂRITURI 1. Referinţe despre judeţul Mureş în cărţi (Fulop Maria). 2. Anuarul Bibliotecii LIBRARIA. 3. Indicele bibliografic al revistei Igaz Szo (Meszaros Jozsef şi Agyagasi Hajnal.) 4. Lexiconul oamenilor de ştiinţă din judeţul Mureş. BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ZAHARIA BOIU SIGHIŞOARA, str. Herman Oberth nr. 22, Telefon: 771032 Bibliotecar responsabil: LUCIA ŢARĂLUNGĂ În ziua de astăzi, păstrându-şi înţelesul şi funcţia de instituţie de cultură, biblioteca are funcţionalităţi multiple privind colectarea, depozitarea şi tezaurizarea culturii şi civilizaţiei umane cuprinse în paginile cărţilor, ale documentelor în general, organizarea şi valorificarea acestora în sprijinul procesului de cunoaştere. Biblioteca municipală Zaharia Boiu Sighişoara este un astfel de leagăn de cultură, unde cititorii interesaţi au posibilitatea să consulte cărţi din cele mai diferite domenii (literatură, ştiinţe exacte, artă, istorie, geografie, sociologie, psihologie etc.). Biblioteca se află în centrul oraşului, într-o clădire mare, şi cuprinde 13 încăperi, din care 7 sunt depozite. În aceste încăperi există un fond de carte de peste 159.275 volume.

Biblioteca are trei secţii distincte: secţia adulţi, secţia copii, fiecare având sală proprie de lectură, şi separat de această clădire, secţia documentară, care din anul 1969 funcţionează într-o clădire din Piaţa Cetăţii, unde îi stau la dispoziţie patru încăperi spaţioase, dintre care una serveşte drept sală de lectură. Secţia documentară este cea mai valoroasă secţie a bibliotecii. Ea mai este numită şi Biblioteca documentară, fiind şi cea mai veche secţie a bibliotecii, având o vechime de peste 400 de ani. Ea este nucleul pe care s-a format mai apoi Biblioteca Municipală. În anul 2003, Biblioteca şi-a mărit spaţiul cu încă patru încăperi în aceeaşi clădire, puse la dispoziţie de către Primăria municipiului Sighişoara. De asemenea, au mai fost achiziţionate două calculatoare noi, astfel încât fiecare secţie din bibliotecă este dotată cu calculator. S-a mai realizat de asemenea şi conectarea calculatoarelor la reţeaua de Internet, în acest sens Biblioteca beneficiind de ajutorul Primăriei Municipiului Sighişoara şi al firmei de televiziune locală SC Teleson SA. Tot în anul 2003 Biblioteca municipală Zaharia Boiu a preluat fondul bibliotecii Clubului CFR, din localitate, care s-a desfiinţat. Aflată într-un proces de modernizare, Biblioteca municipală Zaharia Boiu Sighişoara, răspunde tot mai mult cerinţelor unei biblioteci moderne. PROIECTE 2004 1. Eminescu poetul nepereche evocarea operei eminesciene, recital de poezii, expoziţie de carte secţia pentru adulţi 15 ianuarie 2004. 2. Basmele eminesciene audiţie de basme, expoziţie de carte secţia pentru copii 15 ianuarie 2004. 3. Unirea Principatelor Române, primul pas spre făurirea României Mari expoziţie de carte secţia pentru adulţi 23 ianuarie 2004. 4. Moş Ioan Roată şi Unirea evocarea importanţei Unirii Principatelor Române din 1859 pentru făurirea României Mari secţia pentru copii 23 ianuarie 2004. 5. 190 de ani de la naşterea scriitorului Grigore Alexandrescu evocarea operei şi expoziţie de carte secţia pentru copii 13 februarie 2004. 6. 50 de ani de la moartea scriitorului Ionel Teodoreanu evocarea operei şi expoziţie de carte secţia pentru copii 20 februarie 2004. 7. O mamă, dulce mamă expoziţie de carte şi recital de poezii secţia pentru copii 8 martie 2004.

8. 150 de ani de la naşterea marelui poet Al. Macedonski expoziţie de carte şi evocarea operei lui secţia pentru adulţi 19 martie 2004. 9. 110 ani de la naşterea scriitorilor Camil Petrescu şi Gib Mihăescu expoziţie de carte şi evocarea operei lor secţia pentru adulţi 22 aprilie 2004. 10. Mari dramaturgi ai lumii: Shakespeare (440 de ani de la naşterea sa) expoziţie de carte şi evocarea operei secţia pentru adulţi 14 mai 2004. 11. Copiii viitorul omenirii 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului expoziţie de carte şi recital de poezie secţia pentru copii 3 iunie 2004. 12. Incursiune în lumea copilăriei prin evocarea operei lui Ion Creangă (165 de ani de la naşterea lui) evocarea operei şi expoziţie de carte secţia pentru copii 10 iunie 2004. 13. 105 ani de la naşterea criticului şi scriitorului George Călinescu expoziţie de carte şi evocarea operei lui secţia pentru adulţi 23 iunie 2004. 14. Mari scriitori francezi care sunt evocaţi în anul 2004: Honore de Balzac (205 de ani de la naşterea sa) şi Anatole France (160 de ani de la naşterea lui) evocarea operei lor şi expoziţie de carte secţia pentru adulţi 14 iulie 2004. 15. Mari scriitori ruşi evocaţi în anul 2004: A.P.Cehov (100 de ani de la moarte) şi N.V.Gogol (195 de ani de la naştere) evocarea operei lor şi expoziţie de carte secţia pentru adulţi 19 august 2004. 16. 185 de ani de la naşterea scriitorului Nicolae Filimon evocarea operei lui şi expoziţie de carte secţia pentru adulţi 6 septembrie 2004. 17. Titani ai literaturii universale J.W. Goethe 255 de ani de la naşterea lui evocarea operei lui şi expoziţie de carte secţia pentru adulţi 16 septembrie 2004. 18. Mari scriitori americani: J.F.Cooper 215 ani de la naşterea lui expoziţie de carte secţia pentru copii 14 octombrie 2004. 19. 120 de ani de la naşterea scriitorului V.Voiculescu evocarea operei lui şi expoziţie de carte secţia pentru adulţi 25 noiembrie 2004. 20. 1 Decembrie Ziua Naţională a României recital de poezie şi expoziţie de carte 1 decembrie 2004. Biblioteca va participa şi se va implica în organizarea tuturor acţiunilor cultural-educative la nivel de municipiu, în colaborare cu instituţiile de cultură. BIBLIOTECA MUNICIPALĂ PETRU MAIOR REGHIN, str. Petru Maior nr. 1, telefon: 520579 Director: MARIN ŞARA

Aflată în al 53-lea an de activitate, Biblioteca municipală Petru Maior este una din principalele instituţii culturale ale municipiului, permanent raportată la comunitatea ale cărei interese de informare şi documentare le serveşte şi pentru care a fost de altfel creată. De la înfiinţarea sa, în anul 1950, şi până în prezent, a cunoscut un drum continuu ascendent, sub raportul îmbogăţirii patrimoniului său, al diversificării serviciilor pe care le oferă populaţiei, dar mai ales în privinţa creşterii numărului utilizatorilor care beneficiază de acest însemnat act de cultură. Extinzându-şi în permanenţă activitatea, a reuşit să se impună în viaţa spirituală a urbei, fiind apreciată şi căutată de numerosul public, pe care-l deserveşte. Prin aceasta, pe bună dreptate, i s-a conferit acestui lăcaş de cultură atributul de instituţie de ţinută ştiinţifică, cu profil distinct, care răspunde cerinţelor de lectură ale tuturor categoriilor de cititori. Principalele direcţii urmărite vizează valorificarea fondului de publicaţii al Bibliotecii, prin elaborarea de studii şi volume bibliografice, activitate ştiinţifică, de informare şi documentare, conservarea colecţiilor printr-o permanentă selecţie calitativă, achiziţii directe de la edituri sau librării, donaţii, îmbogăţirea fondului bibliotecii cu carte diversă, utilă, care cere diversificarea ofertelor către utilizatori, dotarea cu aparatură de practică culturală. În acest sens am urmărit promovarea instituţiei bibliotecare printr-un complex de activităţi prin care se urmăreşte fidelizarea utilizatorilor faţă de instituţie, construirea unei imagini pozitive a instituţiei la nivelul comunităţii, edificarea încrederii cititorilor şi a colaboratorilor în valoarea colecţiilor, a manifestărilor şi a personalului bibliotecii. Astfel, activitatea bibliotecii în această perioadă a fost orientată spre organizarea şi promovarea unui program complex de metode prin care s-a urmărit formarea unei imagini pozitive la nivelul comunităţii, o bună colaborare cu toate structurile comunităţii, administraţiei, instituţiilor culturale şi şcolare, massmedia, cu întreaga populaţie a municipiului, reuşind în mare măsură să răspundem tuturor doleanţelor utilizatorilor, asigurând fiecărui cetăţean accesul la informaţii, documentare, un larg acces la toate valorile bibliotecii. Creşterea numărului de solicitări privind serviciile bibliotecii ne determină în permanenţă să îmbunătăţim şi să valorificăm instrumentele de informare şi documentare pe care le deţine biblioteca, să diversificăm tematic bibliografiile de recomandare, să avem o bună comunicare cu toate structurile comunităţii, în aşa fel ca obiectul muncii noastre, cartea, să o ridicăm la rang de valoare spirituală. Pentru creştrea eficienţei şi modernizării activităţii în bibliotecă, conform noilor standarde folosite pe plan universal, biblioteca a început o nouă etapă în organizarea şi evidenţa fondului de carte prin dotarea cu mijloace de informare moderne.

În prezent, Biblioteca dispune de cinci calculatoare, două imprimante şi un scanner, care constituie începutul trecerii activităţii la toate secţiile spre un sistem modern de evidenţă a activităţii. Baza materială este asigurată în cea mai mare parte, de asemenea, spaţiul unde ne desfăşurăm activitatea, mai ales prin extinderea lui în cursul anului 2003, prin preluarea şi trecerea imobilului în care ne desfăşurăm activitatea în proprietatea domeniului public, oferă condiţii bune de lucru. Avem toată speranţa că printr-o bună colaborare cu toţi factorii educaţionali cu sprijiul Consiliului Local, biblioteca să se impună tot mai mult în viaţa comunităţii prin diversele activităţi pe care le organizează. PROIECTE 2004 1. La bustul lui Eminescu din Parcul Central al municipiului, recital de poezie şi muzică din creaţia poetului nostru naţional - 15 ianuarie 2004 - cu participarea Cenaclului literar Lucian Blaga. 2. Lansarea volumului REGHINUL CULTURAL - VII - Studii şi articole, la Biblioteca municipală Petru Maior - 30 ianuarie 2004. Coordonatori prof.univ.dr. Grigore Ploeşteanu şi prof. Marin Şara. 3. Simpozion aniversar Gheorghe Şincai - 250 de ani de la naştere - 26 februarie 2004, la sediul bibliotecii. 4. Medalion literar Alexandru Macedonski, la Biblioteca municipală Petru Maior - 15 martie 2004. 5. Ziua bibliotecarului. Evocare Personalităţi ale culturii, personalităţi ale profesiei - 23 aprilie 2004, în sala de şedinţe a bibliotecii. 6. Evocare personalităţi reghinene Virgil Oniţiu şi Arnold Muller - 21 mai 2004, la sediul bibliotecii. 7. Săptămâna culturii reghinene, în perioada 24-30 mai 2004. Dialog cultural cu scriitorii şi publiciştii mureşeni: Nicolae Băciuţ, Lazăr Lădariu şi Valentin Marica. 8. Simpozion comemorativ Ştefan cel Mare şi Sfânt 1457-1504, 2 iulie 2004, la bibliotecă. 9. Medalion literar Francesco Petrarca (1304-1374) - 700 de ani de la naştere, 23 iulie 2004, la sediul Bibliotecii municipale Petru Maior. 10. Şezătoare literară Jokai Mor (1825-1904) 100 de ani de la moarte, 20 septembrie 2004, la bibliotecă. 11. Evocare Iosif Hodoş cărturar şi om politic transilvan - 175 de ani de la naştere, 20 octombrie 2004, la sediul bibliotecii.

12. Zilele Bibliotecii Municipale Petru Maior, 4-5 noiembrie 2004. Dezbateri profesionale, lansări de cărţi, întâlniri cu oameni de ştiinţă şi cultură. 13. Şezătoare literară închinată Zilei de 1 Decembrie Ziua Naţională a României, 1 decembrie 2004, la Biblioteca municipală Petru Maior. 14. Lansarea volumului biobibliografic Personalităţi de seamă ale Reghinului, 14 decembrie 2004, la Biblioteca municipală Petru Maior. BIBLIOTECA MUNICIPALĂ TÂRNĂVENI Str. Republicii nr. 65, Telefon: 440573 Bibliotecar responsabil: VASILE BACIU Aidoma unei fiinţe vii, cu destin, biblioteca din Târnăveni, s-a născut din dragostea unor intelectuali cu patimă pentru cultură, care în anul 1949 au donat circa 2000 de volume în beneficiul comunităţii locale. După un an, aceasta devine bibliotecă raională, iar până în 1952 îşi dublează oferta, iar numărul celor care o frecventează creşte proporţional. Tânăra firavă de la debuturi ajunge ca, la şapte ani de la naştere, să ofere celor aproximativ 1500 de cititori fideli, posibilitatea consultării unei colecţii de peste 17.000 de tomuri, sporite prin aportul mai multor biblioteci sindicale din zonă. La pubertate, în 1964, îşi deschide şi mai larg braţele, permiţând, cu generozitate, pentru prima dată, accesul liber la raft, celor muşcaţi de morbul înţelegerii, al cunoaşterii. Urmează maturitatea, legitimată prin crearea succesivă, în 1970, 1973 şi 1980, a catalogului alfabetic, sistematic şi, respectiv, topografic. Morfologic bine constituită şi perfect funcţională, această fiinţă nobilă şi împlinită zămisleşte, firesc, un urmaş, care să se dedice, la rândul său, viitorimii: secţia pentru copii a bibliotecii orăşeneşti (1971). La fel ca orice organism viu, care vibrează frenetic în sânul comunităţii, fiinţa pe care o evocăm s-a bucurat de dragostea, aprecierea şi respectul celor cărora s-a dăruit, dar a avut parte şi de vicisitudinile vieţii: a trebuit să-şi găsească sălaşuri, mai mult sau mai puţin fericite, în diverse spaţii (respectiv, clădirile fostului Club Muncitoresc, a Poştei, a Casei de Cultură şi, actualmente, la parterul imobilului din strada Republicii 65, din centrul municipiului Târnăveni). Constituţia robustă a acestei instituţii pline de vitalitate este rodul unei creşteri armonioase, ritmice şi în progresie aproape geometrică. Dacă la 20 de ani de existenţă, biblioteca număra circa 20.000 de exemplare, iar după 40 de ani ajunge la peste 65.000 de volume, după scurta criză post-revoluţionară

de după 1989, urmează o uşoară redresare, ea beneficiind, în prezent, de un tezaur de aproximativ 74.000 documente. Chiar dacă, temporal, se îndreaptă spre vârsta a treia, Biblioteca Municipală din Târnăveni, matură şi consolidată, trăieşte şi va trăi perpetuu prin cei care sorb din izvorul cunoaşterii oferit de această instituţie. Numărul impresionent de personalităţi marcante, care s-au format consultând cărţile acestei alma mater, probează rolul şi aportul său incontestabil la formarea spirituală a locuitorilor de pe Târnava Mică. Câteva cifre reci reflectă potenţialul cultural al acestui lăcaş: secţia pentru adulţi însumează peste 56.000 volume (20.000 direct accesibile, iar peste 36.000 aflate în depozit). Peste 17.000 cărţi constituie fondul secţiei pentru copii, al cărei sediu se află în Str. Republicii nr. 32. Fondul de carte are caracter enciclopedic, adresându-se tuturor categoriilor de cititori. Indiferent de vârstă, de formaţie profesională, de domeniu de interes, locuitorii sunt aşteptaţi cu dragoste, cu atenţie şi cu generozitate de personalul Bibliotecii Municipale (reprezentat de 5 bibliotecari, pentru ambele secţii, plus un legător şi un îngrijitor). Efectul este firesc: aproape 4.000 de persoane care consultă colecţiile bibliotecii în fiecare an. Pe viitor, ne propunem stabilirea unor mai strânse legături cu bibliotecile din judeţ şi din ţară, crearea unor parteneriate cu diverse organizaţii neguvernamentale, precum şi realizarea de contacte cu comunităţi din străinătate, pentru sporirea colecţiilor de carte străină prin eventuale donaţii din partea acestora din urmă (avem în vedere faptul că a devenit aproape indispensabilă cunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională, a căror aprofundare se poate realiza mai ales prin lectură). Dorim, de asemenea, să ne intensificăm eforturile în sensul popularizării cărţii, al atragerii, în special a tineretului şcolar, spre sursa de lumină care este cartea, şi al satisfacerii, cu şi mai multă promptitudine şi profesionalism, a cerinţelor tutoror categoriilor de cititori. PROIECTE 2004 1. Dacă treci râul Selenei evocarea copilăriei şi tinereţii Luceafărului 15 ianuarie 2004. 2. Unirea românilor şi unirea cu Europa dezbatere 23 ianuarie 2004. 3. Sub semnul raţiunii pure 200 de ani de la moartea marelui filosof Immanuel Kant prezentarea operei şi expoziţie de carte 12 februarie 2004. 4. Alexandru Macedonski 150 de ani de la naşterea poetului medalion literar (secţia copii) 14 martie 2004. 5. Gala Galaction 125 de ani de la naşterea scriitorului român - medalion literar (secţia copii) 16 aprilie 2004.

6. Ziua bibliotecarului aniversare UNESCO întâlnire colegială şi profesională cu bibliotecarii din localitate 23 aprilie 2004. 7. Jokai Mor - 100 de ani de la moartea scriitorului maghiar prezentarea vieţii şi operei, expoziţie de carte 5 mai 2004. 8. Zilele Bibliotecii Municipale Târnăveni medalioane literare, prezentări de carte, întâlniri ale autorilor cu cititorii 27 28 mai 2004. 9. Copilărie fericită expoziţie cu desenele copiilor (secţia copii) 1 iunie 2004. 10. Gheorghe Lazăr - 225 de ani de la naşterea cărturarului iluminist român prezentare şi vitrină omagială 4 iunie 2004. 11. Mihai Eminescu - 115 ani de la moartea poetului montaj omagial, literar-artistic 15 iunie 2004. 12. A.P.Cehov 100 de ani de la moartea scriitorului rus prezentarea operei şi a impactului acesteia asupra literaturii universale 15 iulie 2004. 13. Victor Babeş 150 de ani de la naşterea medicului şi bacteriologului român prezentare 28 iulie 2004. 14. Concurs de cultură generală, cu premii: Cine ştie, răspunde 20 august 2004. 15. Incursiune în universul cărţii vizite de iniţiere şi de informare a elevilor din ciclul II al şcolilor generale, la biblioteca municipală 27 30 septembrie 2004 16. Al. Davila 75 de ani de la moartea dramaturgului şi omului de teatru român vitrină omagială 19 octombrie 2004. 17. Arthur Rimbaud 150 de ani de la naşterea poetului francez recital de poezie al elevilor de liceu, în limbile română şi franceză 20 octombrie 2004. 18. Anton Pann 150 de ani de la moartea scriitorului, folcloristului şi muzicianului român şezătoare literară (secţia copii) 2 noiembrie 2004. 19. Ziua Naţională a României expoziţie de carte, expunere 1 decembrie 2004. 20. O, ce veste minunată! expoziţii de carte religioasă, audiţii muzicale de colinde şi urări de Anul Nou, prezentări de carte pe tema Crăciunului 16 22 decembrie 2004. BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ LUDUŞ Str. Republicii nr. 16, Telefon: 412074 Bibliotecar responsabil: CAMELIA ADELA CAZACU

În anul 1949 ia fiinţă Biblioteca Căminului Cultural Nicolae Bălcescu, care a funcţionat în aceeaşi clădire cu Căminul Cultural până în anul 1953. Între anii 1951 1968 devine Biblioteca Raională, iar din 1968 Biblioteca Orăşenească. Din 1961, biblioteca îşi desfăşoară activitatea într-o clădire din centrul vechi al oraşului, iar din 1997, datorită degradării clădirii, biblioteca a fost mutată într-un sediu provizoriu (fost depozit de mobilă) pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 19. Prin structura colecţiilor, biblioteca noastră are un caracter enciclopedic, ea adresându-se tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu şi lectură. De-a lungul anilor, ea a acumulat o colecţie de publicaţii valoroasă, oglindită în cele peste 61.000 de cărţi, în limba română şi în limbi străine. În limita posibilităţilor, anual achiziţionează titluri noi şi înscrie peste 1.200 de cititori (numărul de locuitori al oraşului este de aproximativ 19.000), difuzează peste 24.000 de volume şi înregistrează o frecvenţă anuală de peste 15.000 de cititori. În prezent, biblioteca funcţionează cu următoarele secţii: - secţia pentru completarea colecţiilor - secţia de împrumut pentru adulţi (cu acces liber la raft) - secţia de împrumut pentru copii până la 14 ani (cu acces liber la raft) Prezentându-se astăzi ca o adevărată oază de cultură, în Biblioteca Orăşenească Luduş se desfăşoară activităţi complexe, menite să îmbie cititorii a se opri şi a sorbi, fie şi numai câteva picături, din izvorul nesecat al cunoaşterii. PROIECTE 2004 1. Al. Odobescu (23.01.1834 10.11.1895) expoziţie de carte - ianuarie 2004. 2. Ştefan cel Mare şi Sfânt 500 de ani de la moartea domnitorului spectacol realizat de elevii Şcolii Generale Ioan Th. Olteanu îndrumător prof. Radu Cornelia ianuarie 2004. 3. Ionel Teodoreanu şi copiii (6.01.1897 3.02.1954) medalion literar realizat de elevii Şcolii Generale Ion Vlăduţiu, prof. Bota Anca februarie 2004. 4. Portrete, portrete... expoziţie realizată de elevii Şcolii Generale Ion Vlăduţiu, prof. Petrea Delia februarie 2004. 5. Al.Macedonski (14.03.1854 23.11.1920) expoziţie de carte martie 2004. 6. Nică, copil universal spectacol realizat de elevii Şcolii Generale Ion Vlăduţiu şi Ioan Th. Olteanu, prof. Bota Anca şi Rusu Cornelia martie 2004. 7. Gala Galaction (16.04.1879 8.03.1961) expoziţie de carte aprilie 2004.

8. Cârcotaşii la bibliotecă spectacol realizat de elevii Şcolii Generale Ion Vlăduţiu, prof. Bota Anca aprilie 2004 9. Cu mască, fără mască expoziţie de colaje realizată de elevii Şcolii Generale Ioan Th. Olteanu, prof. Şopterean Ioan aprilie 2004. 10. Jokai Mor, cel mai popular prozator maghiar (18.02.1825. 5.05.1904) medalion literar realizat de elevii Grupului Industrial, prof. Nagy Eva mai 2004. 11. Vis de mai concurs de recitări mai 2004. 12. Florarul anului oglindit în desenele elevilor de la Şcoala Generală nr. 1, prof. Soos Hajnal mai 2004. 13. Antoine De Saint-Exupery poet al acţiunii (29.06.1900 31.07.1944) medalion literar realizat de elevii Grupului Şcolar Industrial, prof. Maior Doina iunie 2004. 14. Plimbare prin lumea poeziei concurs de creaţie literară iunie 2004. 15. D.Diderot - unul dintre ultimii mari intraţi în sacrul panteon al culturii franceze (5.10.1713 31.07.1784) expoziţie de carte iulie 2004. 16. Veronica Micle 115 ani de la moartea poetei expoziţie de carte august 2004. 17. Nicolae Filimon primul romancier român (6.09.1819 19.03.1865) expoziţie de carte, medalion literar realizat de elevii Grupului Şcolar Industrial, prof. Şerban Lucreţia septembrie 2004. 18. Pierre Corneille fondatorul tragediei clasice franceze (6.06.1606 2.10.1864) medalion literar realizat de elevii Grupului Şcolar Industrial, prof. Maior Doina octombrie 2004. 19. Anton Pann expoziţie de carte noiembrie 1004. 20. De la lume adunate... şezătoare realizată de elevii Şcolii Generale Ion Vlăduţiu şi Ioan Th. Olteanu, prof. Bota Anca şi Rusu Cornelia noiembrie 2004. 21. Despre mănăstirile lui Ştefan prezentare istorică, geografică şi artistică, prof. Banea Ioan Adrian decembrie 2004. BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ IERNUT P-ţa 1 Decembrie 1918 nr.6, telefon: 471266 Bibliotecar: VIRGINIA VUŢĂ La data de 1 martie 1953 se înfiinţează prima bibliotecă publică în comuna Iernut, având un fond de 1.946 volume. Acest fond s-a constituit din donaţii de la fosta bibliotecă raională Luduş şi Cooperativa de consum Iernut.

Biblioteca comunală Iernut a funcţionat la început pe str. Dacia Traiana, într-un spaţiu impropriu desfăşurării activităţii corespunzătoare a bibliotecii; între timp, fondul de carte s-a mai îmbunătăţit, astfel în anul 1968 atinge cifra de 10.325 volume. În acelaşi an biblioteca primeşte un spaţiu corespunzător compus din patru încăperi: sala cataloagelor, sala de lectură, o încăpere destinată literaturii universale şi un depozit. Tot în anul 1968, prin desfiinţarea bibliotecii sindicale a C.T.E. Iernut, biblioteca comunală îşi măreşte fondul cu încă 5.000 volume cărţi cu caracter tehnic. În anul 1989, comuna Iernut devine oraş, biblioteca se va numi bibliotecă orăşenească şi începe să funcţioneze cu un post de bibliotecar cu normă întreagă. În anul 1990, biblioteca deţinea un fond de 18.004 volume, colecţiile erau în scădere, deoarece în anul 1990 s-a operat la scoaterea unui număr de 12.000 volume de la clasa 3 şi cărţi cu conţinut depăşit. Colecţiile bibliotecii orăşeneşti sunt structurate în colecţii de bază destinate conservării şi studierii la sala de lectură şi colecţii uzuale destinate împrumutului la domiciliul utilizatorilor. În prezent, biblioteca orăşenească are un număr de 27.690 volume şi un număr de 786 utilizatori. Referitor la dotarea bibliotecii, se vor achiziona câteva rafturi pentru cărţi, despre informatizare nu ne putem pronunţa momentan, numai după discutarea bugetului pentru 2004. Biblioteca orăşenească Iernut a semnat un protocol de colaborare cu Clubul copiilor Iernut, astfel avem programate mai multe manifestări în comun: 1. Medalion literar muzical Mihai Eminescu. 2. Concurs literar Eroii basmelor româneşti. 3. Moment poetic Nichita Stănescu, în colaborare cu Liceul Teoretic Iernut. 4. Marea Unire de la 1918 - evocare TEATRUL NAŢIONAL TÂRGU-MUREŞ P-ţa Teatrului Nr. 1, Telefon: 264848 Director: CRISTIAN IOAN Situat în estul Depresiunii Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Mureşului, Târgu-Mureş este un important centru cultural şi turistic. Viaţa artistică a oraşului este animată de Teatrul Naţional, Teatrul pentru Copii şi Tineret Ariel, Universitatea de Artă Teatrală (toate având secţii în limbile română şi maghiară), Filarmonica de Stat, Ansamblul de Cântece şi Jocuri Mureşul. Teatrul din Târgu-Mureş, cunoscut ca unul dintre cele mai importante colective artistice din România, numără peste 50 de ani de existenţă. Din anul 1946, când a fost înfiinţat de marele regizor şi animator de teatru, Miklós Tompa, până în 1973, activitatea teatrului s-a desfăşurat în clădirea Palatului Culturii.

Actuala clădire a Teatrului, dovadă a preţuirii de care se bucură arta în România, a fost inaugurată la 13 octombrie 1973. Proiectul a fost realizat de arhitectul Constantin Săvescu din Bucureşti, distins pentru această lucrare cu premiul Uniunii Arhitecţilor pe anul 1973. Tapiseria din foaierul principal, de o inestimabilă valoare, a fost concepută de Aspasia Burduja, artistă plastică din Bucureşti. Pentru bogata sa activitate, evidenţiată de-a lungul anilor în valoroase repertorii, în numeroase distincţii obţinute la diferite festivaluri de teatru din ţară şi străinătate şi nu în ultimul rând în succesul la public, în anul 1978 Teatrului din Târgu-Mureş i s-a conferit numele de Teatru Naţional. Teatrul Naţional din Târgu-Mureş este subordonat Comsiliului Judeţean Mureş. Specificul artistic: este un teatru de repertoriu, unicul teatru naţional din România (şi din lume), cuprinzând două secţii - română şi maghiară. Are în dotare o sală principală cu 599 de locuri, o sală studio cu 100 de locuri, 7 ateliere, cabine pentru actori, spaţii de repetiţii. Numărul premierelor scoase într-o stagiune este de 18 (9 în limba română, 9 în limba maghiară). Personalul artistic este angajat prin contract: sunt 62 actori; regizori; scenografi; graficieni. Turnee efectuate în străinătate - Viena (Austria); Budapesta, Esztergom, Kisvárda, Eger (Ungaria);Ljubljana (Slovenia); Belgrad, Novi Sad (Iugoslavia), Paris, Strasbourg (Franţa). În Franţa spectacolele au fost prezentate atât în limba franceză, cât şi în limba română. Rămân înscrise în cartea de onoare a instituţiei spectacole care au înnobilat menirea teatrului românesc, a slujitorilor lui. Repertoriul a cuprins întotdeauna valorile literaturii române şi străine, clasice, moderne şi contemporane, începând cu Sofocle, Racine, Moliere, Shakespeare, Goldoni, continuând cu Schiller, Ibsen, Dostoievski, Cehov, Durrenmatt, Osborne, I.L.Caragiale, Kiriţescu, Sebastian, D.R.Popescu, Zsigmond Móricz, Ferenc Molnár, Jenö Heltai, Cocteau, Ionesco, Tremblay, Jean-Claude Grumberg, Victor Haïm, Arnold Wesker, Francis Veber, Eric-Emmanuele Schmitt etc. Versiunile scenice rafinate, interpretate cu multă sensibilitate, atrag în fiecare an un mare număr de spectatori. Regizorii Teatrului Naţional din Târgu-Mureş sunt creatori de mare prestigiu, care au obţinut numeroase premii la diverse festivaluri naţionale. De asemenea, numeroşi regizori de renume, atât români cât şi străini, au colaborat cu Teatrul din Târgu-Mureş: Liviu Ciulei, R. Penciulescu, Sică Alexandrescu, Gh. Harag, D. Alexandrescu (România), Radoslav Lazici (Iugoslavia); Rial Karmi Johnes (Anglia); András Ronai şi Anatol Constantin (Israel); Gali Lászlo (Ungaria); Tino Geirun (Austria); Scott Johnston (Scoţia); Pierre Bokor (Canada), Alexandre Colpacci (Franţa), Achille Roselletti (Italia). În cele două limbi în care comunică, română şi maghiară, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş se dovedeşte a fi locul de elită în care arta dramatică clasică, modernă şi contemporană îşi dezvăluie semnificaţiile şi frumuseţea, dăruindu-se cu generozitate oamenilor.

PROIECTE 2004 1. Promovarea dramaturgiei române contamporane cuprinde următoarele premiere: Românie, dragă, Elveţia mea, Steaua fără nume, Provocarea, Dramaturgie autohtonă transilvăneană, Regina Iocasta versiunea în limba română continuare şi a programului Face - a Face. 2. Festivalul Internaţional TEATRU - IMAGINE. 3. Festivalul Naţional al Teatrelor din Provincie. 4. Dramaturgi de renume mondial cuprinde următoarele premiere: Livada de vişini, de A.P.Cehov, Pescăruşul, de A.P.Cehov, Picasso, Einstein şi alţi clienţi, Lulu, Antigona la New-Zork, Comedie Englezească. 5. Viitorul începe în prezent - cuprinde următoarele premiere: Undeva în Europa, Buratino, Cartea junglei. 6. Regizori străini la Târgu-Mureş- cuprinde următoarele premiere: Scrisori intime ale Elizei M, Nunta lui Figaro. 7. Comedie de vară târgumureşeană turnee cu spectacole reprezentative. 8. DIVERTISMENT CABARET. 9. Hai să ne jucăm de-a teatrul la orice vârstă şi Adevăr şi legendă. 10. Dramaturgie maghiară contemporană. 11. FACE A FACE schimburi franco-române în plan teatral program 2000 2006. TEATRUL PENTRU COPII ŞI TINERET ARIEL TÂRGU-MUREŞ, Str. Poştei Nr. 2, Telefon: 215184 Director: GAVRIL CADARIU Înfiinţat în 1949, într-un imobil de pe strada Poştei nr.2 din Târgu-Mureş, este unul din cele trei teatre de păpuşi din România cu secţii în limbile română şi maghiară şi unul din cele mai mari din ţară: 24 de actori (câte 12 la fiecare secţie), cărora li se adaugă tehnicieni şi personal administrativ. Secţia română a Teatrului Ariel a luat fiinţă în anul 1963. Primele spectacole au fost regizate de Antal Pál, unul dintre întemeietorii Teatrului de păpuşi din Târgu-Mureş. Au regizat apoi, la secţia română: Mihai Raicu (1963 - Capra cu trei iezi, 1964 - Katia şi crocodilul, Prietenii Mihaelei); Claudiu Cristescu (1966 - Cenuşăreasa), reputatul şi regretatul Harag György, în 1967 (Patru pagini din istoria râsului, de Valentin Silvestru.)

În ciuda enormelor greutăţi materiale, a sediului impropriu (un fost restaurant), a interdicţiilor repertoriale din anii dictaturii comuniste, artiştii au dat dovadă de un deosebit curaj, afirmând prin comportamentul lor profesionist, autonomia creaţiei. Repertoriul a cuprins practic toate valorile literaturii române şi maghiare clasice şi contemporane, de la Ion Creangă la Petőfi Sándor, alături de Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu, Gellu Naum, Alecu Popovici, Valentin Silvestru, până la Mihai Sin,Vörösmarty Mihály, Arany János, Éltető József, Fodor Sándor, Méhes György. Participările la festivaluri naţionale şi internaţionale, turneele în ţară şi străinătate, în Europa şi în alte părţi ale lumii (Pakistan, Iordania, India, alături de Ungaria, Bulgaria, Franţa, Italia, Polonia, Iugoslavia etc.) au fost întotdeauna încununate de succes şi de numeroase premii de regie şi interpretare. Din 1991, se numeşte Teatrul pentru copii şi Tineret ARIEL. Din 1998, de când directorul teatrului este regizorul Gavril Cadariu, Teatrul a căpătat un aer înnoitor şi o deschidere europeană. Mijloacele tradiţionale ale animaţiei pentru copii sunt permanent reînnoite, teatrul şi-a deschis porţile adolescenţilor şi publicului adult, prin spectacole de seară, aria colaboratorilor s-a extins, iar proiectele teatrului au început să aibă parteneri europeni. Din octombrie 1999, teatrul dispune de un spaţiu alternativ de spectacol, înfiinţat împreună cu fundaţia Dramafest, spaţiu dedicat experimentului şi căutării noului. Spectacolele deja produse în underground s-au bucurat de participări la festivaluri şi de un considerabil succes de public. Underground este un program teatral semiindependent, fondat în 1999, de Teatrul Ariel şi Fundaţia Dramafest din Târgu-Mureş, cu ajutorul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile Bucureşti. Amplasat în pivniţa Teatrului Ariel, underground prezintă de doi ani încoace spectacole pentru un public-ţintă, format din tineri intelectuali, studenţi, elevi, artişti, oameni al căror gust se îndreaptă spre experiment, ludic, căutare, nonconformism estetic. Spectacolele underground au participat în ultimii cinci ani la festivaluri în ţară şi străinătate (Leipzig, Ljubljana, Piatra Neamţ, Bucureşti etc.) contribuind la crearea unei imagini actuale, pozitive şi dinamice a Teatrului Ariel şi programelor sale. Dotări: - 1 sală mare multifuncţională (160 locuri), 1 sală mică Underground (40 locuri), ateliere de creaţie proprii (pictură, sculptură, croitorie, lăcătuşerie) - instalaţie amplificată de sunet, orgă de lumini cu 40 reflectoare - o cafenea teatrală deschisă pe tot parcursul anului cu posibilitatea prezentării spectacolelor de interval, arte participative (Teatru Forum, teatru invizibil, recital actorie, seri de muzică, expoziţii de artă plastică etc.) - o curte interioară amenajată pentru spectacole şi ateliere de lucru cu copii în aer liber - o bibliotecă cu enciclopedii, dicţionare, cărţi şi reviste de artă în limbi de circulaţie mondială

- acces pe internet pentru copiii şi tinerii care activează în programele de teatru educaţional şi dramă în educaţie derulate de Teatrul Ariel şi Fundaţia Dramafest PROIECTE 2004 1. Repertoriu de spectacole pentru copii la secţiile română şi maghiară permanent. 2. Deplasări, turnee în ţară cu spectacole pentru copii mai, octombrie 2004. 3. Participări la festivaluri în ţară cu spectacole de animaţie şi experimentale cu secţiile română şi maghiară ianuarie, aprilie, iunie, noiembrie 2004. 4. Participări la festivaluri în ţară cu spectacole pentru tineret cu ambele secţii - aprilie, iunie, noiembrie 2004. 5. Participări la festivaluri în străinătate cu spectacole pentru copii cu ambele secţii iunie, august, septembrie 2004. 6. Participări la festivaluri în străinătate cu spectacole pentru tineret cu ambele secţii iunie, septembrie. 7. Realizarea la Târgu-Mureş a Festivalului Internaţional TANDEM de teatru pentru copii şi tineret octombrie 2004. 8. Spectacole pentru tineret în cadrul programului Underground în colaborare cu Fundaţia Dramafest permanent. 9. Spectacole pentru copii în colaborare cu Universitatea de Artă Teatrală Tg.Mureş februarie, iunie 2004. 10. Spectacole Underground în colaborare cu Cafeneaua 6 fix permanent. 11. Microstagiune estivală cu spectacole pentru copii şi tineret în colaborare cu Fundaţia Dramafest şi Cafeneaua 6 fix - iunie 2004. 12. Personalizarea relaţiei cu publicul prin lansări de carte, seri de muzică clasică şi contemporană, în colaborare cu Liceul de artă, expoziţii de artă plastică în colaborare cu Cafeneaua 6 fix permanent. 13. Program de teatru educaţional în colaborare cu Fundaţia Dramafest, Fundaţia Concept Bucureşti, Fundaţia Cultural Europeană pe Centrul de Resurse Tg.Mureş, având ca parteneri ECYnet permanent. 14. Textul nou în arta teatrului contemporan program teatral pentru tineret în colaborare cu Fundaţia Dramafest, UAT, Teatrul Act Bucure şti permanent. 15. Realizarea unui spectacol pe model AGORA în parteneriat cu Fundaţia Dramafest, Fundaţia Concept Bucureşti şi Reţeaua Internaţională ECYnet iulie 2004. 16. Spectacole de animaţie de păpuşi supradiomensionate pentru Teatrul de Vară iunie 2004. 17. Parteneriate pentru realizarea unui schimb de spectacole experimentale cu centrul Gift din Carlow- Irlanda, respectiv Noul Teatru din Porto-Portugalia iulie, octombrie 2004. 18. Realizarea unor parteneriate cu presa scrisă şi audio-video permanent.

19. Crearea unei biblioteci cu cărţi, reviste, enciclopedii, dicţionare, publicaţii teatrale cu o secţie de împrumut pentru tineri şi copii, în colaborare cu Fundaţia Dramafest şi Cafeneaua 6 fix permanent. 20. Întâlniri cu actorii teatrului şi actori colaboratori la Cafeneaua 6 fix (artişti şi public) permanent. 21. Publicaţii teatrale carte, tipărituri publicitare, pagină internet permanent. FILARMONICA DE STAT TÂRGU-MUREŞ Str. Enescu Nr. 2, Telefon: 262548, 266958, e-mail: filmures@orizont.net Director: VASILE CAZAN Filarmonica de Stat Târgu-Mureş a fost înfiinţată în 1950, această acţiune fiind o încununare şi o recunoaştere oficială a statutului unor orchestre care au funcţionat sistematic în oraşul nostru încă din a doua jumătate a secolului XIX. Pe parcursul celor cinci decenii de existenţă, Filarmonica şi-a desfăşurat activitatea pe stagiuni anuale, aducând pe scena de concerte, pe lângă angajaţii săi, şi artişti (dirijori şi solişti) de valoare de la noi şi din toată ţara şi de peste hotare, unii de talie mondială. Orchestrei simfonice existente din 1950 i s-a adăugat începând cu anul 1970 şi Corul mixt, ambele colective artistice funcţionând şi la această oră. Menirea Filarmonicii de Stat a fost, este şi va fi aceea de a promova genul muzicii culte: simfonii, concerte instrumentale, lucrări corale, lucrări camerale, oratorii, mise, opere (gen concert), fiind prezentată aproape întreaga creaţie românească şi universală a genurilor mai sus menţionate. În afară de concertele la sediu, au mai fost susţinute concerte în foarte multe localităţi din judeţ şi în alte mari centre ale ţării, cât şi în străinătate (în majoritatea ţărilor europene şi chiar în Japonia). Pe lângă stagiunile anuale organizăm mini-stagiuni pentru elevii târgumureşeni cu seri de concerte lecţie şi educative. Un loc important în cadrul fiecărei stagiuni îl ocupă cele trei festivaluri de renume: Zilele Muzicale Târgumureşene, In memoriam Constantin Silvestri şi Musica Sacra. La ora actuală, Filarmonica de Stat din Târgu-Mureş este una dintre cele mai dotate instituţii muzicale profesioniste din ţară (mai ales în urma donaţiei constând în instrumente pentru Orchestra Simfonică făcute de Guvernul Japonez în 1999), iar în plan profesional fiind apreciată ca printre primele 3 4 din ţară. Sala de concerte în care ne desfăşurăm activitatea este de asemenea una dintre cele mai frumoase de la noi, iar cabinele, care au fost reparate în vara anului 2003, ne permit într-adevăr o activitate cât mai reuşită.