Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK

Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK

Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca IVAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HENCZ, HILDA Publicaţii periodice maghiare din România : ziare, gazete, reviste, anuare, calendare, almanahuri, buletine, dări de seamă, îndrumătoare : 1860-210 = Bukaresti magyar időszaki kiadványok / Hilda Hencz. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2011 ISBN 978-973-8369-99-3 016:050(=511.141)(498 Buc.)"1860/2010"

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK Ziare, gazete, reviste, anuare, calendare, almanahuri, buletine, dări de seamă, îndrumătoare 1860-2010 Descriere bibliografică alcătuită de Hilda HENCZ EDITURA BIBLIOTECA BUCUREŞTILOR BUCUREŞTI 2011

INTRODUCERE Alcătuirea unei descrieri bibliografice a periodicelor presupune o muncă extrem de laborioasă, ce se poate întinde de-a lungul mai multor ani sau chiar decenii. La noi, lucrarea românească fundamentală din domeniu a fost iniţiată şi elaborată în cadrul Bibliotecii Academiei Române de către Nerva Hodoş şi Al. Sadi Ionescu, după norme de descriere stabilite încă din 1895. Primul tom al catalogului alfabetic, în care sunt descrise ziarele, gazetele şi revistele apărute în perioada 1820-1906, a văzut lumina tiparului în 1913 1. După o pauză de peste o jumătate de secol, au apărut următoarele trei tomuri (1969, 1987 şi 2003). Ultimul tom (tom. V, partea I, 2009) se opreşte la anii 1931-1935. Cu alte cuvinte, prelucrarea bibliografică a periodicelor apărute în România are deja o întârziere de mai bine de trei sferturi de secol, întârziere ce pare imposibil de recuperat în următoarele câteva decenii. Dificultăţile de care se izbeşte bibliograful sunt multiple. În principiu, aceste dificultăţi provin din multitudinea elementelor ce compun o descriere bibliografică. Descrierea devine extrem de complicată atunci când elementele descrierii suferă frecvente schimbări pe parcursul apariţiei unui titlu. O adevărată piatră de încercare constituie descrierea unui cotidian apărut de-a lungul mai multor ani, uneori chiar decenii, deoarece se adună o cantitate uriaşă de material care îşi aşteaptă prelucrarea. Nu putem ignora nici faptul că, deşi majoritatea titlurilor pot fi găsite la Biblioteca Academiei din Bucureşti, rămân încă destule colecţii incomplete, iar altele lipsesc, ceea ce presupune anevoioase investigaţii în alte biblioteci din Bucureşti, dar şi din ţară. De menţionat faptul că în ultimele două decenii tot mai multe titluri de publicaţii nu mai ajung în colecţiile Bibliotecii Academiei, nici măcar cele apărute în Bucureşti. Astfel, doar pentru perioada postdecembristă, din cele 37 de titluri de periodice,,tradiţionale înregistrate de bibliografia noastră, 16 nu se regăsesc în colecţiile Bibliotecii Academiei, iar alte câteva sunt 1 Nerva Hodoş şi Al. Sadi Ionescu, Publicaţiile periodice româneşti. (Ziare, gazete, reviste). Descriere bibliografică, tom. I, Catalog alfabetic : 1820-1906, Bucureşti, Instit. de Arte Grafice Carol Göbl S-sor, Ion St. Rasidescu, 1913, 812 p.

6 H ilda HENCZ incomplete, cu numere sau ani întregi lipsă. Cât despre publicaţiile electronice, bibliotecile din România n-au abordat nici măcar problema înregistrării acestora, potrivit informaţiilor noastre. După opinia noastră, o altă dificultate este pricinuită de o eroare de concepţie prin care se introduce criteriul etnic în normele oficiale stabilite de către Biblioteca Academiei. Adică, bibliografia periodicelor româneşti include titlurile apărute în toate limbile vorbite pe teritoriul actual al României. Or, ar fi mult mai eficientă alcătuirea unor bibliografii independente pentru periodicelor apărute în alte limbi decât limba română, chiar dacă nu sunt rare cazurile de periodice bi- sau multilingve, cu precădere în perioada interbelică. De fapt, periodicele maghiare (ziare, gazete, reviste) din România, apărute în perioada 1919-1996, au deja descrieri bibliografice temeinic alcătuite. Monoki István, fost bibliotecar la Biblioteca Universitară din Cluj, a alcătuit bibliografia descriptivă a periodicelor apărute între 1919-30 august 1940, înregistrând 5.627 de titluri 2. Graţie unor sponsorizări, munca lui Monoki a fost continuată de Kuszálik Péter de la Tg. Mureş, care a publicat două lucrări 3. Prima înregistrează 690 de titluri pentru intervalul 31 august 1940-22 decembrie 1989, iar a doua, având 807 titluri, se referă la perioada 23 decembrie 1989-30 iunie 1997; unele observaţii includ date până în 30 iunie 1999, ceea ce înseamnă alte 128 de titluri. Lucrările d-lui Kuszálik, rod al unei munci perseverente de cca. cinci ani, ne-au fost doar parţial accesibile, atât pe internet (perioada 1940-1989), cât şi prin datele transmise de autor prin e-mail; fără consultarea acestora ar fi fost imposibilă alcătuirea bibliografiei de faţă într-un timp record de doar cinci luni de zile. Cu această ocazie, ne exprimăm încă o dată recunoştinţa pentru solicitudinea de care a dat dovadă. 2 A magyar időszaki sajtó a roman uralom alatt. 1919-1940, Összeállította: Monoki István, Budapest, Kiadja a Magyar Nemzeti Múzeum Országos Széchényi Könyvtára, 1941, 267 old. (Bibliografia a apărut şi sub un alt titlu: Magyar könyvtermelés a román uralom alatt. 1949-1940. II. Hírlapok és folyóiratok, Összeállította Monoki István, Budapest, Kiadja a Magyar Nemzeti Múzeum Országos Széchényi Könyvtára, 1941, 265 old.). 3 Kuszálik Péter, Erdélyi hírlapok és folyóiratok. 1940-1989, Budapest, Teleki László Alapítvány; Közép Európai Intézet, 1996, 261 old.; Kuszálik Péter, A romániai magyar sajtó 1989 után, Budapest-Kolozsvár, Teleki László Alapítvány-Erdélyi Múzeum Egyesület, 2001, 447 old.

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 7 Propriile noastre cercetări asupra presei maghiare bucureştene din perioada 1860-1941, cercetări ce se extind şi asupra anuarelor, calendarelor şi dărilor de seamă, au completat lucrările bibliografice sus-menţionate. 4 Datele existente în toate aceste lucrări n-au fost preluate ad litteram. Au necesitat alte sute de cercetări şi verificări, efectuate atât în câteva biblioteci bucureştene, cât şi prin căutări pe internet sau prin corespondenţă, prin nenumărate convorbiri telefonice, în special cu foşti redactori ai publicaţiilor din perioada postdecembristă. Totuşi, n-am reuşit să depistăm sursa secundară care să certifice existenţa unui Anuar al femeilor protestante din Bucureşti (Bukaresti Protestáns Nőegylet Értesítője), despre care aveam cunoştinţă, anuar ce pare să fi apărut în perioada 1901-1914, aşa încât am renunţat la înregistrarea sa. De asemenea, în ciuda eforturilor noastre, n-am reuşit să aflăm mai multe date concrete despre revistele şcolare, publicaţiile neoprotestante sau publicaţiile electronice editate de UDMR, descrierea lor rămânând incompletă. În calitate de persoană privată, ne-au lipsit mijloacele materiale, dar şi răgazul pentru a întreprinde cercetări şi în alte oraşe. Doar pentru stabilirea locaţiei câtorva publicaţii mai importante am îndrăznit să solicităm sprijinul unor colegi din Ardeal, şi chiar din Budapesta; datele transmise de aceştia, deşi destul de puţine, au îmbogăţit bibliografia. Le mulţumesc tuturor pe această cale. Ce aduce nou bibliografia de faţă? În primul rând, încearcă să dea o imagine aproape exhaustivă asupra periodicelor maghiare apărute în Bucureşti de la începuturi, adică din 1860, până la 31 decembrie 2010, deci într-un interval de timp ce însumează un veac şi jumătate. Spre deosebire de bibliografiile sus-menţionate, bibliografia de faţă a inclus şi periodice care au apărut la intervale mai mari de timp, adică anuare, calendare, almanahuri sau dări de seamă; sunt şi câteva îndrumătoare şi culegeri, înregistrate parţial şi de Kuszálik. Includerea tuturor acestor periodice am apreciat-o ca fiind importantă, deoarece 4 Hencz Hilda, Maghiarii în universul românesc. Maghiarii din spaţiul extracarpatic românesc şi presa maghiară bucureşteană (1860-1941) /Magyarok román világban. A Kárpátokon kívüli román térségben élő magyarok és a bukaresti magyar sajtó (1860-1941), ediţie bilingvă, Bucureşti, Carocom 94 srl, 2009, 83 p.

8 H ilda HENCZ câteva dintre ele au o valoare documentară de excepţie; este adevărat că altele cu greu pot fi considerate periodice, fiind lipsite, în general, şi de orice valoare. O singură lucrare românească a prelucrat calendarele şi almanahurile, înregistrând un singur calendar maghiar, cel al lui Veress Endre (Andrei) 5. A fost omis însă cel mai important calendar al maghiarimii din România din perioadă prelucrată, şi anume, cel al lui Poliány Zoltán, apărut între 1905-1916. Titlurile calendarelor şi almanahurilor maghiare apărute în perioada comunistă au fost menţionate şi de către Kuszálik Péter; pentru Bucureşti a fost vorba doar de trei titluri. Lucrarea de faţă a fost concepută ca o bibliografie locală, delimitată geografic la oraşul Bucureşti. Totodată s-a avut în vedere faptul că aproape 30 de titluri au avut redacţiile în Bucureşti doar pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, iar acest episod bucureştean al publicaţiilor a fost evidenţiat prin mai multe procedee, atât în corpul descrierii, cât şi în note. Un important element de noutate introdus în această bibliografie a constat în introducerea cuvintelor-cheie (subiecte nestandardizate), amplasate în zona notelor, prin care s-au oferit informaţii despre conţinutul fiecărei publicaţii. Chiar dacă o colecţie lipseşte, datele esenţiale cu privire la conţinutul ei reies din elementele descrierii, cu excepţia a două titluri. Precizarea subiectelor deschide calea digitizării ulterioare a bibliografiei. Bibliografia a avut în vedere, de asemenea, înlăturarea parţială a barierei lingvistice ce blochează cititorii români; în acest scop au fost traduse în limba română mai multe elemente ale descrierii pentru a facilita accesul la cât mai multe informaţii despre presa maghiară bucureşteană şi, implicit, despre istoria maghiarii bucureştene. Organizarea materialului. Scurtă caracterizare a conţinutului periodicelor Pornind de la constatarea faptului că apariţia publicaţiilor maghiare este intrinsec legată de evenimentele istorice petrecute în România, am considerat oportun să împart lucrarea în patru părţi, în concordanţă cu aceste evenimente, după cum urmează: 5 Georgeta Răduică şi Nicolin Răduică, Calendare şi almanahuri româneşti 1731-1918. Dicţionar bibliografic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, p. 187-188.

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 9 Partea I: 1860-1918 (de la apariţia primului periodic maghiar până la Primul Război Mondial; Partea a II-a: 1921-1944 (perioada interbelică); Partea a III-a: 1945-22 decembrie 1989 (perioada comunistă); Partea a IV-a: 23 decembrie 1989-31 decembrie 2010 (perioada postdecembristă). Cele două războaie mondiale, precum şi evenimentele din 22 decembrie 1989 au bulversat viaţa maghiarimii bucureştene şi au indus, totodată, caracteristici distincte presei ce urma să apară în perioada următoare. Aceste trei evenimente istorice au acţionat cu forţa unei bariere, în aşa fel încât doar câteva titluri aparţinând unei perioade vor reuşi să apară şi în perioada următoare, fenomen ce poate fi surprins în diferenţa ce există între cele 223 de titluri descrise, faţă de cele 217 titluri înregistrate în Indexul alfabetic. Totuşi, cifra de 217, respectiv 223 de titluri rămâne relativă, deoarece nu toate titlurile noi au primit un nou număr de înregistrare, iar unele suplimente au un statut de independenţă incert. Dintre cele 217 titluri, 32 sunt anuare, calendare, almanahuri, dări de seamă, îndrumătoare şi culegeri (ce păstrează elementele specifice ale datării unui periodic). Până la Primul Război Mondial, maghiarii din Bucureşti, ca, de altfel, din întreg spaţiul extracarpatic românesc, au fost cetăţeni străini, sosiţi din Imperiul Habsburgic, respectiv Austro-Ungar, cu precădere după înfrângerea Revoluţiei din 1848. Într-un timp relativ scurt, au reuşit să-şi organizeze viaţa culturală şi religioasă, astfel încât preoţii celor două confesiuni importante catolică şi calvină, la care s-au alăturat temporar şi câţiva ziarişti profesionişti proveniţi din Ungaria, au editat 20 de gazete, anuare şi calendare, unele de o importanţă documentară de excepţie, care continuă să-şi păstreze valoarea până în zilele noastre. Două titluri de gazete apărute consecutiv au atins performanţa să apară de trei ori pe săptămână, e adevărat, doar pentru o scurtă perioadă de timp, de aproximativ câte o jumătate de an; luate împreună, au avut şi o continuitate în apariţie de 15 ani. De această perioadă se leagă numele istoricului şi bibliografului Veress Endre (Andrei), cunoscut şi de către români, care, în 1890, a redactat un foarte interesant calendar ilustrat al maghiarilor bucureşteni. Din păcate, câteva colecţii sunt incomplete sau nici măcar nu mai pot fi găsite în Bucureşti, cum ar fi chiar prima gazeta apărută în 1860 şi intitulată Bukuresti Magyar Közlöny (Monitorul de Bucureşti). Prin studierea acestor publicaţii se poate reconstitui cu destulă acurateţe istoria comunităţii maghiare bucureştene.

10 H ilda HENCZ După Primul Război Mondial n-a mai apărut niciun periodic maghiar timp de doi ani (1919-1920). A urmat apoi o adevărată explozie de periodice (80, dintre care 7 calendare, anuare sau îndrumătoare); peste 20% au avut o existenţă efemeră (8 titluri au apărut o singură dată, iar alte 9 au avut mai puţin de 10 numere). De altminteri, apariţia neregulată sau cu frecvente întreruperi după câte un număr ocazional a constituit o caracteristică a publicaţiilor interbelice, în special a celor muncitoreşti. Sub aspectul conţinutului, 18 titluri se adresează clasei muncitoare, 18 au fost redactate de preoţi (12 titluri aparţin neoprotestanţilor), 13 au un conţinut politic, socio-economic şi cultural, 7 sunt destinate marilor comercianţi sau industriaşi din industria metalurgică, textilă, morărit, edituri şi tipărituri, vânzarea de automobile, 3 comuniştilor, iar unul este anticomunist. Restul se adresează altor categorii profesionale sau sunt de divertisment, mică publicitate etc. A apărut un singur cotidian cu o viaţă mai lungă (cca. 4 ani), şi anume Bukaresti Lapok, după două încercări eşuate din anul 1921. O caracteristică a acestor publicaţii constă în redactarea lor bi- sau multilingvă, fenomen întâlnit doar accidental în celelalte perioade istorice. Se constată, de asemenea, migraţia redacţiilor, de obicei de la Cluj înspre Bucureşti sau din Bucureşti înspre Ardeal (de obicei la Cluj sau la Braşov). Migraţia influenţează şi limba în care s-a redactat gazeta respectivă, Bucureştiul fiind defavorizat în acest sens. Spre ex., o publicaţie bilingvă numită Sfinx, apărută la Braşov în 1932, în momentul în care şi-a mutat redacţia în Bucureşti, a apărut doar în limba română; alte titluri au supravieţuit doar pentru o scurtă perioadă de timp. În 1941, publicaţiile maghiare din Bucureşti şi-au încetat apariţia, cu excepţia unei publicaţii neoprotestante. În perioada comunistă au apărut 84 de titluri. La începutul acestei perioade până spre sfârşitul anilor 50, a existat un număr considerabil de publicaţii de propagandă, puse în slujba noului regim, cca. 15 la număr, o bună parte fiind, de fapt, traduceri ale celor româneşti, iar alteori includeau substanţiale traduceri din limba rusă. Publicaţiile religioase au dispărut, cu excepţia a trei titluri neoprotestante. De această perioadă se leagă ivirea a două publicaţii care îşi vor continua existenţa până astăzi, suferind însă modificări ale titlului. Prima publicaţie a fost cotidianul naţional Romániai Magyar Szó (Cuvântul maghiar din România) (1947-), iar cealaltă traducerea Buletinului Oficial al României (începând din 1950). Tot în perioada comunistă au apărut două reviste ale elevilor de la liceul maghiar din Bucureşti, ca o

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 11 consecinţă a faptului că în anii 60 şi 70, regimul comunist a permis apariţia publicaţiilor editate de liceeni. Un fenomen destul de ciudat a fost suprimarea casetei redacţionale, practică aproape generalizată până prin anul 1970, astfel încât a fost necesară consultarea unor surse secundare în vederea completării, cel puţin parţiale, a casetei redacţionale pentru câteva titluri importante, printre care se numără şi cotidianul naţional al maghiarimii (pentru perioada iulie 1951-1989). La sfârşitul lui decembrie 1989, în România existau doar 31 de periodice maghiare sau bilingve; 10 dintre acestea erau redactate în Bucureşti, la aceste titluri adăugându-se şi două almanahuri. După 22 decembrie 1989, ziariştii s-au adaptat rapid noilor cerinţe ale societăţii, şapte dintre publicaţii continuându-şi activitatea cu o faţa schimbată, adică primind noi titluri şi subtitluri; au intervenit unele schimbări şi în echipele redacţionale. Curând însă, va începe migraţia publicaţiilor spre câteva centre culturale din Ardeal, mai ales Cluj-Napoca şi Sf. Gheorghe; este adevărat că au apărut şi titluri noi, însă existenţa lor a fost de scurtă durată. Semnalăm, totodată, şi editarea unui anuar al Asociaţiei Culturale Petőfi din Bucureşti. În acest fel, după 150 de ani de presă maghiară bucureşteană, astăzi mai apar doar două publicaţii, şi anume traducerea Buletinului Oficial al României şi cotidianul naţional Új Magyar Szó (Noul cuvânt maghiar), accesibil şi pe internet, urmaşa Cuvântului maghiar din România. Metodologia de lucru Practic, nicio bibliografie,,tradiţională consultată nu oferă soluţii,,ideale şi definitive de descriere, astfel încât am preferat o descriere eclectică. În principiu, pentru zona notelor şi observaţiilor am adoptat descrierea Bibliotecii Academiei, deoarece constituie o zonă distinctă şi vizibilă, separată de corpul descrierii propriu-zise. În ceea ce priveşte descrierea calendarelor şi almanahurilor, am considerat inoportună adoptarea descrierii oficiale. Descrierea propriu-zisă a inclus următoarele elemente: titlul, subtitlul, localitatea, datarea, periodicitatea, caseta redacţională, editorul, tipografia şi formatul. S-a renunţat la menţionarea preţului, deoarece ar fi încărcat insuportabil de mult unele descrieri şi ar fi irosit un timp considerabil. Descrierea este urmată de note şi observaţii.

12 H ilda HENCZ Deoarece bibliografia de faţă se adresează mai ales cititorului român, au fost traduse următoarele elemente ale descrierii: datarea, periodicitatea, caseta redacţională şi, parţial, editorul. Zona notelor a fost redactată, de asemenea, în limba română. Titlul s-a reprodus în limba de origine, cu ortografia maghiară actualizată, de regulă, deoarece tipografiile din Bucureşti nu dispuneau de toate literele alfabetului maghiar, iar greşelile de tipar erau destul de frecvente. În Note s-au făcut trimiteri la variantele de titlu, în cazul în care ele au existat. Titlurile paralele, bi- sau multilingve s-au înregistrat în ordinea în care au apărut pe frontispiciu, făcându-se trimiteri, în cazul existenţei unei alte ordini, precum şi în cazul în care titlul maghiar n-a apărut pe prima poziţie. Buletinele oficiale s-au reunit sub o vedetă uniformă, intitulată Legislaţie, cu trimiteri la fiecare titlu. Pentru calendare, anuare etc. s-a menţionat şi vedeta uniformă, cu trimiteri la descrierile propriu-zise, deoarece în limba maghiară cuvintele anuar sau calendar etc. apar la sfârşitul titlului. În cazul subtitlului, reprodus ca atare, s-au înregistrat toate modificările pe care le-a suferit, făcându-se şi datarea acestor modificări, de regulă în corpul descrierii. Localitatea în care a apărut o publicaţie este aceea în care s-a aflat sediul redacţiei; acest sediu poate fi şi o filială a unei redacţii principale, situate în altă localitate. În cazul în care publicaţia a avut mai multe redacţii, toate au fost menţionate. Datarea presupune precizarea perioadei de apariţie a publicaţiei prin înregistrarea primului şi a ultimului număr apărut. În componenţa acţiunii de datare se găsesc mai multe elemente: anul periodic (denumit an de,,vârstă de către alcătuitorii bibliografiei oficiale, element introdus de aceştia în corpul descrierii abia din 1987, începând cu tom. III), numărul curent, ziua, luna şi anul calendaristic. Deoarece, în special în perioada interbelică, cca. 20 de publicaţii au migrat spre sau dinspre Bucureşti, intervenind, adesea şi modificări în privinţa limbii în care au apărut, fără a susţine că am ales soluţia ideală, am optat pentru,,decuparea perioadei bucureştene, cu condiţia ca publicaţia să fi apărut (şi) în limba maghiară. Prin,,decupare, deşi a fost nevoie de căutări suplimentare, s-au evitat atât descrierile extrem de laborioase ce s-ar fi putut întinde pe mai multe pagini doar pentru un singur titlu, cât şi riscul ca cititorul să se piardă într-un veritabil labirint, pricinuit de desele schimbări de titlu, subtitlu, limbă, locaţii ale redacţiei,

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 13 tipografii, întreruperi în apariţie; un astfel de titlu-problemă ar fi fost, spre exemplu, Revista morarilor. Molnárok Lapja (1920-1940). În consecinţă, s-a considerat că un titlu aparţine periodicelor maghiare bucureştene atunci când redacţia/subredacţia publicaţiei s-a aflat în Bucureşti, iar publicaţia a fost redactată cel puţin parţial şi în limba maghiară. De menţionat faptul că, dacă o publicaţie are titlul în limba maghiară, nu înseamnă implicit că şi conţinutul său fie şi parţial va fi tot în această limbă. Situaţia este valabilă şi pentru alte limbi străine, prin urmare, în câteva cazuri putem vorbi mai degrabă de titluri şi nu de publicaţii bi- sau multilingve. Un semn grafic, format din trei linii de suspensie (---), pus înaintea sau/şi în urma perioadei de apariţie a periodicului în Bucureşti, a atras atenţia asupra schimbării sediului redacţiei şi/sau asupra renunţării la redactarea în limba maghiară. În Note s-au precizat succint etapele parcurse de publicaţie. Spre exemplu, periodicul trilingv din Bucureşti Bursa automobilelor. Autó-Tözsde a apărut iniţial la Cluj, în perioada 1920-1924 (sub un alt titlu) şi respectiv, 1929-1933. În 1932, a deschis o filială a redacţiei şi la Bucureşti. Perioada în care a apărut în Bucureşti, fiind în acelaşi timp redactat şi în limba maghiară, a fost descrisă în felul următor: ---VIII. 1/2. (ian.-febr.) - /8/. (sept) 1932---. Acelaşi semn a fost folosit şi atunci când publicaţia transcende perioada istorică în care a fost înregistrată prima dată, continuându-şi apariţia în perioada istorică următoare. Date referitoare la periodicitatea publicaţiei se pot găsi chiar în subtitlu, reprodus ca atare, în limba de origine; alte menţiuni despre periodicitate au fost traduse. În cazurile în care periodicitatea a suferit schimbări, s-a efectuat, în general, şi datarea. Precizarea periodicităţii s-a menţinut şi în cazul în care titlul respectiv şi-a încetat/şi-a întrerupt apariţia după primul număr. Caseta redacţională a înregistrat persoanele fizice sau colectivităţile responsabile de redactarea propriu-zisă a publicaţiei: conducerile colective (comitet de redacţie/de direcţie) şi funcţiile redacţionale, de regulă în ordinea în care au apărut pe frontispiciul /antetul publicaţiei (director, redactor-şef, redactor responsabil, redactor, secretar de redacţie, colaborator etc.). Caseta a inclus, de asemenea, numele fondatorului şi al proprietarului. Când funcţiile redacţionale au fost deţinute doar pe anumite perioade de timp, s-a făcut datarea în corpul descrierii. Uneori, la numele persoanelor s-a adăugat şi titlul ştiinţific sau profesional. Mai multe casete redacţionale din perioada comunistă au fost reconstituite.

14 H ilda HENCZ Deoarece cele două cotidiene postdecembriste apărute consecutiv au avut casete redacţionale extreme de încărcate şi într-o permanentă modificare, ne-am limitat la înregistrarea persoanelor din comitetul de redacţie, precum şi a redactorilor coordonatori. Editorul poate fi o persoană fizică, dar şi o persoană juridică, o instituţie sau o colectivitate responsabilă de editarea publicaţiei; denumirea acestora din urmă a fost reprodusă ca atare, în limba în care a apărut. Girantul a fost inclus, de asemenea în descriere, cu precădere atunci când au lipsit alte date referitoare la persoanele responsabile de editarea publicaţiei. Menţionarea tipografiei a ridicat, de asemenea, probleme, din cauza frecventelor schimbări ale tipografiei aflate în Bucureşti sau în alte localităţi; s-a făcut şi datarea, de regulă, cu menţionarea localităţilor. Formatul publicaţiei se exprimă în centimetri şi este elementul care a încheiat corpul descrierii propriu-zise. O publicaţie îşi poate schimba formatul; în acest caz, nu s-a făcut datarea. Zona notelor şi observaţiilor este destinat, printre altele, să ofere acele date suplimentare despre publicaţia respectivă care n-au putut fi incluse în descrierea propriu-zisă. Tot aici s-au menţionat erorile de datare; s-au făcut trimiteri la titlul care precede publicaţia, precum şi la titlul care continuă publicaţia respectivă. S-au înregistrat şi suplimentele. Uneori s-au menţionat şi sponsorii din perioada postdecembristă. Notele au mai inclus date referitoare la locaţia din Bucureşti a fiecărei publicaţii, inclusiv cota de depozit. Pentru câteva titluri importante, care nu s-au păstrat în colecţiile bucureştene, au fost menţionate locaţiile acestora din afara Bucureştiului. Elementul final al zonei este precizarea subiectelor, adică a datelor despre conţinutul publicaţiei prin cuvinte-cheie. Concluzii În perioada actuală, caseta redacţională a unui cotidian naţional include, la data apariţiei sale, cca. 40-50 de nume atât persoane fizice care contribuie efectiv la editarea publicaţiei, dar şi persoane cu diverse alte funcţii, precum şi persoane juridice. Pe parcursul anilor, acest număr se poate dubla sau tripla prin cumul, din cauza schimbărilor frecvente ce intervin în echipa redactorilor, colaboratorilor, corespondenţilor, a schimbării unor funcţii de conducere sau coordonare etc. Totodată, cotidianul poate iniţia sau abandona un număr mai mare sau mai mic de

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 15 suplimente şi rubrici, uneori în mod haotic, poate modifica periodicitatea, redactorii acestora, tipul de numerotare a suplimentelor etc., poate schimba de mai multe ori tipografia, precum şi formatul. Descrierea bibliografică a unui astfel de cotidian apărut, spre ex., pe o perioadă de 5 ani, ce numără cca. 1.250 de numere anual, la care se adaugă suplimente dependente şi independente, necesită cca. una-două luni de prelucrare. Dar ar mai fi nevoie de încă ceva, şi anume de un număr suficient de persoane calificate, dedicate unei munci de uzură extrem de frustrante, condiţii care, practic, sunt imposibil de realizat. Astfel, devine tot mai clar faptul că, astăzi, în era digitală, nu mai putem aplica metode de descriere bibliografică datând din secolul XIX; se impun schimbări urgente şi radicale atât în metodologia descrierii bibliografice, cât şi în gestionarea datelor care servesc acestei descrieri. În acest sens, un prim pas, deosebit de util, ar fi ca redacţiile să preia o parte din această muncă, prin obligaţia de a ţine o evidenţă electronică standardizată a tuturor modificărilor ce apar în descrierea unei publicaţii şi de a transmite anual aceste date, în format electronic, către bibliotecile însărcinate cu stocarea datelor, în vederea alcătuirii unei viitoare bibliografii descriptive. Aceleaşi obligaţii ar reveni şi publicaţiilor electronice. Această strângere de date ar trebui descentralizată, preluată de către bibliotecile judeţene şi/sau municipale, deoarece acestea deţin informaţii mai complete şi mai corecte despre apariţia sau dispariţia unui periodic. Acest adevăr îl demonstrează şi bibliografia de faţă. Sperăm ca prin această lucrare, realizată la cererea Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, să oferim istoricilor şi bibliografilor români, dar nu numai, un instrument de lucru rapid şi eficient în vederea obţinerii unor informaţii utile, pe care n-ar fi avut posibilitatea să le cunoască pe altă cale sau din alte surse. Bucureşti, 2011 Autoarea

Abrevieri adj. adjunct adm. administrativ áll. állami /de stat/ an. anul apr. aprilie atel. atelierele aug. august colab. colaborator(i) colegiu red. colegiu redacţional Comb. Poligr. Combinatul Poligrafic comitet red. comitet de redacţie cond. conducere coop. cooperativa coord. coordonator dactilo. dactilografiat dec. decembrie dr. doctor ec. economic edit. editură f. filă/file febr. februarie foto. fotografii gen. general graf. grafice ian. ianuarie ilustr. ilustraţii imprim. imprimeria inst. institutul iul. iulie iun. iunie întrep. întreprinderea KISZ Központi Ifjúmunkás Szövetség /Uniunea Centrală a Tineretului Muncitor/ kny. könyvnyomda /tipografie/ multigr. multigrafiat nov. noiembrie nr. număr/numere nyip. váll. nyomdaipari vállalat /întreprinderea poligrafică/ oct. octombrie old. oldal /pagină/ p. pagina princ. principal propr. proprietar(ul) prov. provizoriu red. redactor(i) red. resp. redactor responsabil red.-şef redactor-şef RKP KB Román Kommunista Párt Központi Bizottsága /Comitetul Central al Partidului Comunist Român/ RNK Román Népköztársaság /Republica Populară Română/ RSZK Románia Szocialista Köztársaság /Republica Socialistă România/ sept. septembrie /s.l./ /sine loco/ /s.n./ /sine nomine/ supl. supliment ş.a. şi alţii şt. ştiinţific tab. tabel(e) tip. tipografia tom. tomul urm. următoarele vol. volum (ul)

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI PARTEA I (1860 1918) 1. /A Bukaresti Ev. Ref. Egyház Értesítője/. Bukarest: /1878 1914/--- Descriere incompletă. Informaţii referitoare la anii de apariţie găsim la Veress Endre (p. 112) şi Bukaresti Magyar Újság (an. IV, nr. 13, 26 martie 1905), A Bukaresti Református Egyházközség Értesítője (1924, p. 3). Iniţial, publicaţia apare sub forma unor dări de seamă anuale (Kimutatás), apoi sub titlul de A Bukaresti Ev. Ref. Egyház Értesítője. B.A.R. Colecţia lipseşte. În Bucureşti nu se păstrează niciun număr din perioada 1878-1914. Numere disparate se găsesc la Biblioteca Institutului Teologic Protestant, Cluj-Napoca (1901-1904), Biblioteca Batthyaneum, Aiud (1906), Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca (1908-1909). Vezi şi 35. A Bukaresti Református Egyházközség Értesítője (1924-1929). Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, comunitate religioasă, religie reformată, anuar Bukaresti Híradó, vezi 8. Bukuresti Híradó 2. Bukaresti Közlöny. Vegyes tartalmu, de nem politikai lap. Bukarest: /nov. 1884/-16/26 iul. 1885; /serie nouă/: 18/30 sept.-19/31 dec. 1899. Apare la două săptămâni. Red.: Bartalus János. /Comitet de editare/. Delegat al editorilor: Sánta András. Tip. Thiel&Weiss. (37x27). Comitetul de editare este format din 14 persoane, membre ale Societăţii Ungare din Bucureşti. Gazeta fusese anunţată sub titlul (interzis de autorităţi): Romániai protestáns Közlöny. B.A.R. (P II. 813). Lipseşte anul 1884. Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, emigraţie, Societatea Ungară, şcoală maghiară, presă maghiară, publicaţie periodică 3. Bukaresti Magyar Hírlap. (1). Bukarest: I.1. (5 mai) 27. (3 nov.) 1918. Săptămânal. Red. resp.: Feleky József. Tip.,,Bukarester Tagblatt. (46x33). La 7 mai apare o ediţie specială extraordinară, 1 filă.

20 H ilda HENCZ Ultimul număr consemnează existenţa unei redacţii şi la Budapesta. B.A.R. (P III. 4.476) Subiecte: Primul Război Mondial, Bucureşti, străini, maghiari, şcoală maghiară, asociaţii maghiare, publicaţie periodică 4. Bukaresti Magyar Kath. Segélyező Egyesület működésének kimutatása. Bukurest/Bukarest: 1894-1900;?; 1912;?. (22x14): 1) 1894-1895-iki egyleti évre. Bukurest, Tip. Göbl József, Gutenberg, 16 p. 2) 1895-1896-iki egyleti évre. Bukarest, Tip. Göbl József, Gutenberg, 16 p. 3) 1899 június 1-től 1900 június 1-ig. Bukarest, Tip. Göbl József, Gutenberg, 14 p. Continuă Darea de sémă a Comitetului Societăţei R.- Catolice Ungare de ajutor de la 7 apr. 1889 pêně la 1 apr. 1890. Kimutatás În articolul,,két katolikus magyar egylet 1912. évi működése, din V.10. (6 febr.) 1913, p. 2, gazeta Romániai Magyar újság anunţă apariţia (într-un singur volum) a anuarelor editate de către două asociaţii catolice bucureştene pe anul 1912, şi anume: A Bukaresti Magyar Katolikus Gyermeksegélyező Egylet şi Szent István Egylet. B.A.R. (P I. 32.189) Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, catolici, asociaţie caritativă, dare de seamă, publicaţie periodică 5. A Bukaresti Magyar Képes Naptár az 1890-ik közönséges évre. An. I. /Bukarest/. Red. şi editor: Veress Endre. Tip. Alexi, Brassó, 1889. 2 f. + VIII + 140 + 16 f. (publicitate). Foto. (21x15). B.A.R. (P I. 6.483) Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, personalităţi, evocări, relaţiile româno-maghiare, biserica reformată (istoric), tipărituri maghiare din Bucureşti, misiune catolică, regele Carol I, calendar, publicaţie periodică Bukaresti Magyar Közlöny (1), vezi 9. Bukuresti Magyar Közlöny (1) 6. Bukaresti Magyar Társulat Értesítője. Bukarest/Bucurescǐ: /1883-1914?/. (24x16): 1). 1885. Tip. Thiel Weiss, 1886. 28 p. 2). 1895. Tip. Gutenberg, Göbl József, 1896. 30 p. 3). 1896. Tip. Gutenberg, Göbl József, 1897. 34 p. 4). 1897. Tip. Gutenberg, Göbl József, 1898. 34 p. 5). 1899. Stabilimentul Grafic M. Rădulescu, 1900. 32 p.

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 21 Informaţii cu privire la anul apariţiei: Veress Endre, p. 118. Numerele din anii 1898, 1900, 1902, 1906 şi 1908 au fost studiate de Árvay Árpád (fără precizarea locaţiei). B.A.R. (P I 15.711): Există anii 1885,1895, 1896, 1897, 1899. Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, Societatea Ungară, dare de seamă, membri (liste), anuar, publicaţie periodică 7. Bukaresti Magyar Újság. (1). Társadalmi ismeretterjesztő hetilap. Bukurest: 1 nr. semnal (18 nov. 1900/1 dec. 1901); I.1. (5 ian.) 1902 VII.71. (1 iul.) 1908. Săptămânal; de 2 ori pe săptămână între IV.1. (1 ian.) 1905 VI.101. (25 dec.) 1907; de 3 ori pe săptămână din VII.1. (2 ian.) 1908. Red. resp. şi propr.: Bálinth János până în I.25. (22 iun.) 1902, apoi menţionat ca propr. din I.40. (5 oct.) 1902 şi Red.-şef şi propr.: II.24. (14 iun.) 31. (2 aug.) 1903. Red. resp.: Kertész József, între II.24. (14 iun.) 31. (2 aug.) 1903. Red. resp. şi propr.: Poliány Zoltán, din II.32. (9 aug.) 1903. Girant: N. Niculescu (I.35 42.1902), apoi Meskó Lajos (Laioş Meşco). Tip.,,Bukarester Tagblatt, Tip.,,Bukaresti Magyar Újság, din IV.28. (6 iul.) 1905. (40x30, 48x33, 42x29). Supl. de duminică A család, din VI.101 (25 dec.) 1907. Supl. umoristic Trefás Képes Herkó Páter, editat la Budapesta: II.52.1902; II.1,31.1903. B.A.R. (P III-IV. 1.119) Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, şcoală, biserică, asociaţii, publicaţie periodică 8. Bukuresti Híradó. Bukarest: I.1. (1 oct.) 1876 X.26. (3 oct.) 1885. Săptămânal; de 2 ori pe săptămână, din 1884. Red. şi propr.: Vándory Lajos (Red. resp.: X.12-15.1885, apoi red. resp. şi propr.). Colab. princ. şi propr. gazetei: Exner József (X.12-15.1885). Tip. Thiel&Weiss, Bukarester Tagblatt (din X.12.1885). (48x32, 36x26). Apare şi o ediţie paralelă în limba română: Gazetta de Bucuresci (Bukuresti Híradó): V.18. (4 mai) 1880 (1 filă); Bukuresti Híradó (Gazetta de Bucuresci): V.18 (16 mai) 1880 (1 filă). Din aug. 1882, apare doar în limba maghiară: Bukaresti Híradó. B.A.R. (P III. 109): are 17 numere: V.18.1880, VII.44.1882, X.12-26.1885; Biblioteca Széchényi, Budapesta: 1.1876-2.1877; 4.1979-5.1880; 7.1882 (FM 3/8.860 - Microfilmat). Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, politică, relaţia româno-maghiară, publicaţie periodică 9. Bukuresti Magyar Közlöny. (1). /Bukurest: 1 nr. semnal (15 mai 1860); I.1. (16 iun.) 27 (22 dec.) 1860. Red. resp.: Váradi Ádám (nr. - semnal), Oroszhegyi Józsa (de la nr. 12). Red. interimar: Koós Ferenc

22 H ilda HENCZ (I.1-11.1860). Editor: Koós Ferenc, preşedintele Asociaţiei Ungare din Bucureşti./ Primul periodic maghiar apărut în Bucureşti şi în întreg spaţiul extracarpatic românesc. B.A.R. Colecţia lipseşte. Descriere incompletă. Colecţia se găseşte la Biblioteca Teleki Teka din Tg. Mureş, Biblioteca Batthyaneum din Aiud şi B.C.U. Cluj-Napoca. O xerocopie se află la Casa Petőfi, Bucureşti (biblioteca este închisă din oct. 2010). Subiecte: Bucureşti, spaţiul extracarpatic românesc, străini, maghiari, asociaţia Hunnia, viaţă culturală, viaţă socială, viaţă religioasă, ceangăii din Moldova, şcolile pentru străini, şcoala maghiară, relaţiile româno-maghiare, societatea românească, cultura românească, publicaţie periodică 10. Darea de sémă a Comitetului Societăţei R.- Catolice Ungare de ajutor de la 7 aprilie 1889 pêně la 1 aprilie 1890. - Kimutatás a rom. Kath. Magyar segélyező egyesület Igazgatóbizottságának működéséről 1899 április 7-től 1890 április 1-ig. Bukarest, Tip. Gutenberg, József Göbl. 4 p. (21x14). Textul este în limba maghiară, cu unele traduceri de titluri în română. Vezi şi 4. Bukaresti Magyar Kath. Segélyező Egyesület működésének kimutatása (1894-1900). B.A.R. (P I. 32.213) Subiecte : Bucureşti, străini, maghiari, catolici, asociaţie caritativă, dare de seamă, publicaţie periodică Értesítő (anuar, buletin), vezi 1. /A Bukaresti Ev. Ref. Egyházközség Értesítője/, 6. Bukaresti Magyar Társulat Értesítője, 19. /Szent István Egylet Értesítője/ Gazetta de Bucuresci, vezi 8. Bukuresti Híradó (1976-1985) Kimutatás (dare de seamă), vezi 4. Bukaresti Magyar Kath. Segélyező Egyesület működésének kimutatása, 10. Darea de sémă 11. A Jó Pásztor. Protestáns családi újság. Bukarest: I. 1. (31 oct.) 1910 15. (28 mai) 1911. Apare la două săptămâni. Red. şi editor: Márton Árpád. Colab. princ.: dr. Szörnyű Béla. Tip. Brozer Vilmos. (30x20). În caseta redacţională apare fotografia bisericii lui Koós Ferenc (stânga sus). B.A.R. (P II. 3.298) Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, religie, calvini, publicaţie periodică 12. Magyarok Vasárnapja. Katholikus társadalmi hetilap. Bukarest: I.1. (25 dec. 1913) 34. (2 aug.) 1914. Săptămânal. Red.-şef: Kún László. Red. resp.: Nemes Toth Zsigmond. Editor : Csiky Gyula. Tip.,,Romániai Magyar Újság. (27x21).

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 23 B.A.R. (P II. 4.077) Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, religie, catolici, publicaţie periodică 13. Missiói Lapok. Az első protestáns magyar misszió közlönye. Bukurest: I.1. (31 ian.) 1866---. /Apariţie neregulată/. Propr. şi red. resp.: Czelder Márton, primul preot misionar reformat. Tip. Weiss János (nr. 1, 1866), Tip. Francesco Monferato. (24x17). Redacţia se mută la Galaţi de la nr. 2/3. (sept./oct.) 1866, unde mai apar şi nr. 4/5. (ian.-febr.) 1867. B.A.R. (P I. 2.855) Subiecte: Vechiul Regat Român, străini, maghiari, religie, misiune reformată, biserică, şcoală, publicaţie periodică Naptar (calendar), vezi 5. A Bukaresti Magyar Képes Naptár (1890), 18. Romániai Magyarok Nagy Képes Naptára (1905-1916). 14. Romániai Értesítő. Bukarest: I.1. (30 dec. 1899/11 ian.) 1900 4. (30 apr./13 mai) 1900. Lunar. Red. şi editor: Bartalus János. Tip. Nicolae N. Voicu. (37x27). B.A.R. (P III. 1.803) Subiecte: Bucureşti, străini, maghiari, asociaţii, comunităţi religioase, publicaţie periodică 15. Romániai Hírlap. Közművelődési és szépirodalmi hetilap, apoi lap (din 24 dec. 1908); Politikai, közművelődési és szépirodalmi lap (din IV.6.1910). Bukarest: I.1. (?) 1907 IV.40. (18 dec.) 1910. Săptămânal, de 2 ori pe săptămână (24 dec. 1908-30 ian. 1910). Propr. şi red. resp.: /Saier/ Németh Ignácz. Tip. Bukarester Tagblatt, Grigorie Luis (12 ian.- 29 martie 1908),,,Jubileu, Franz M. Lazăr (5 apr. 1908), Toma Basilescu (12 apr.-21 iun. 1908),,,Speranţa (28 iun.-27 dec.1908),,,modernă, Gr. Luis (31 dec. 1908-15 mai 1910), Tip. Cultura Socială, fost Gr. Luis (29 mai-16 oct. 1910), Tip.,,Universala, Iancu Ionescu (6 nov.-18 dec. 1910). (48x33). În 15 mai 1910 apar două numere (nr. 21 şi 22). B.A.R. (P IV. 2.791). Lipseşte anul 1907. Subiecte : Bucureşti, străini, maghiari, viaţă socială, viaţă religioasă, ştiri, literatură, publicaţie periodică 16. Romániai Magyar Néplap. Vallás és ismeretterjesztő társadalmi hetilap; Ismeretterjesztő társadalmi lap (de la nr. 3. 1900); Ipar és kereskedelmi tudósítóval bővitett ismeretterjesztő társadalmi hetilap (de la nr. 26. (1 iul.). Bukarest: I.1. (7 ian.) 52. (30 dec.) 1900. Săptămânal.

24 H ilda HENCZ Red.: Bálinth János. Red.-şef: Rákosy Gerő (nr. 38). Propr.: Albrecht Gusztáv (nr. 38). Tip. Albrecht Gusztáv. (40x29). B.A.R. (P III. 1.243) Subiecte: Ungaria, Ardeal, Bucureşti, străini, maghiari, viaţă culturală, viaţă socială, viaţă religioasă, ştiri din comerţ şi industrie, publicaţie periodică 17. Romániai Magyar Újság. Bukarest: I.1. (12 dec.). 1908 VIII.94. (25 aug.) 1916. Apare de 2 ori pe săptămână (din I.4.1909), de 3 ori pe săptămână (VIII.1-94. 1916). Red.-şef: dr. Székely Béla Albert: I.21. (10 martie) 1909 23. (17 martie) 1909; din II.71. (18 sept.) 1910. Colab. princ: dr. Szőcs Géza (din III.1.1911), apoi red.-şef din VIII.1. (2 ian.) 1916); dr. Rejöd Alpár: III.74. (5 oct.)-99. (31 dec.) 1911. Propr.: Imprim.,,Romániai Magyar Újság ; Brozer Vilmos: din II.71. (18 sept.) 1910 propr. şi editor). Girant: Ioan Vişoiu. Tip.,,Romániai Magyar Újság, Brozer Vilmos&Párzer Sándor, apoi doar Brozer Vilmos (din II.71.1910). Ilustr. (40x29). Nr. 1 din 1916 menţionează ca fondatori ai gazetei pe Brozer Vilmos şi Székely Béla. B.A.R. (P II. 2.368). Lipseşte anul 1915; Biblioteca Széchény, Budapesta: FM 3/1929 (microfilmat) Subiecte: Subiecte: Ungaria, Ardeal, Bucureşti, străini, maghiari, viaţă culturală, viaţă socială, viaţă religioasă, ştiri din comerţ şi industrie, publicaţie periodică 18. Romániai Magyarok Nagy Képes Naptára. /Bukarest-Budapest?/: 1905-1916. Ilustr., foto. (24x17): 1) III. 1907. Red. şi editor: Poliány Zoltán, red. şi propr. gazetei,,bukaresti Magyar Újság. Tip. Franklin Társulat, Budapest. 202 p. + 6 p. + 14 p. (reclame). Coperta 1 deteriorată. Lipsesc coperţile 3,4. 2) IV. 1908. Red. şi editor: Poliány Zoltán, red. şi propr. gazetei,,bukaresti Magyar Újság. Tip. Franklin Társulat, Budapest. 199 p. + 7 p. + 18 p. (reclame). 3) VII. 1911. /s.n./. Tip. Méhner Vilmos, Budapest. 112 p. + 8 p. (reclame) + 16 p. + 10 p. (reclame). 4) X. 1914. /s.n./. Tip. Méhner Vilmos, Budapest. 112 p. + 10 p. (reclame) + 1 p. + 3 p. (reclame). 5) XI. 1915. /s.n./. Tip. Méhner Vilmos, Budapest. 112 p. + 16 p. (reclame) + 22 p. 6) XII. 1916. /s.n./. Tip. Méhner Vilmos, Budapest. 112 p.

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 25 B.A.R. (P I. 10.358). Lipsesc anii 1905,1906, 1909, 1910, 1912, 1913; Biblioteca Documentară Miercurea Ciuc: 1906 Subiecte: Ungaria, România, Casa Regală Română, Expoziţia Naţională (1906), Bucureşti, străini, maghiari, Consulatul austro-ungar, şcoală maghiară confesională, biserici maghiare, asociaţii maghiare, evocări, legea servitorilor, calendar, publicaţie periodică 19. /Szent István Egylet Értesítője/. Bukarest : /1901?/ - 1912 - /?/. Vezi nota de la 4. Bukaresti Magyar Kath. Segélyező Egyesület működésének kimutatása. Este posibil ca anuarul să fi apărut sub redacţia preotului Bálinth János (1901-1903), asociaţia cu acelaşi nume fiind înfiinţată tot de acesta, la 31 martie 1900. Subiecte: România, străini, maghiari, religie, asociaţie, catolici, anuar 20. Szent István Király. Katholikus heti néplap. Bukarest: I.1. (16 oct.) 1910 II. 23. (24 sept.) 1911. Săptămânal. Red. şi editor: Nemes Tóth Zsigmond, preot catolic. Colab. princ.: Lischerong Mátyás (de la 2 apr. 1911). Tip.,,Cultura, Tip.,,Universala (de la 23 oct. 1910). (23x16). B.A.R. (P I. 3.049) Subiecte: Ungaria, Bucureşti, străini, maghiari, catolici, şcoli, asociaţii, literatură, publicaţie periodică

PARTEA A II-A (1921-1944) 21. Adventi-Hírnök. Megjelenik negyedévenként (până în III.1. 1931), apoi A H.Á. Román Unió gyülekezeti havilapja. Bukarest: I.1.1929 - III.12.1931---. Trimestrial; lunar (de la III.2.1931). Red. resp.: Truppel Győző. Editor: a H.N. Adventisták Misszió-Társulata Romániai Unió. Adm.,,Cuvântul Evangheliei. Tip. /s.n./. Ilustr., foto. (26x20). Redacţia se mută la Braşov (IV.1.1932 V.7.1933). Supl.trimestriale: - Melléklet az Adventi-Hírnök-höz. Bucureşti: I.1-4.1930; II.1.1931. - Szombatiskolai Munkás. Melléklet az Adventi-Hírnök-höz. Bukarest: I.1930. Red. resp.: Truppel Rezső. Edit.,,Cuvântul Evangheliei. Bukarest, Tip.,,Cuvântul Evangheliei. Descriere după Monoki, p. 170. B.A.R. (P I. 10.887) Subiecte : România, religie, cultul adventist, studiu biblic, publicaţie periodică Auto-Motor-Sport, vezi 39. Bursa Automobilelor. Autó-Tőzsde Autó-Tözsde, vezi 39. Bursa Automobilelor. Autó-Tőzsde 22. Bányamunkás. A Romániai Bányaipari Munkások Szövetségének hivatalos közlönye; A Romániai Bányaipari Munkáscéhek Szövetsége hivatalos közlönye (din XXI.5.1939). Bucureşti: ---XII.2/3. (martie) 1930 - XXII.5/6. (iul.) 1940. Apare lunar. Red. resp.: Eftimie Gherman. Editor propr.: A Romániai Bányaipari Munkások Szövetsége. Tip. Gutenberg (XII.2-7.1930), Tip. Munca Grafică (XII.8-11.1930), Tip. Presa (XII.12.1930-XIX.9.1937), Tip. Presa Veche Românească (din XII.10.1937). (43x29). Continuă publicaţia bilingvă apărută la Sibiu (15 iul.-1 dec. 1919), apoi la Cluj (1 febr. 1920-1 ian. 1930). B.A.R. (P III. 8.662) Subiecte : România, asociaţia minerilor, publicaţie periodică Bucureştii Katolikus Tudósító, 1937-1941, vezi 26. Bukaresti Katolikus Tudósító. 23. Bucureşti-i Magyar Vicces Naptár 1938 évre. Redactat şi editat de,,agentura Românească. Bucureşti, Tip.,,Steaua Artei. 48 p. (23x16). B.A.R. (P I. 16.625) Subiecte: Bucureşti, minorităţi, maghiari, divertisment, umor, medici maghiari (listă), meseriaşi maghiari (listă), publicitate, calendar

28 H ilda HENCZ 24. Bukaresti Bomba. Gerő Sándor hetilapja. Bucureşti: I.1. (25 dec.) 1933. Săptămânal. Red. resp.: Gerő Sándor. Tip. Lyceum, Cluj. (24x16). B.A.R.: Numărul lipseşte. Descriere după Monoki, p. 17. Subiecte:?, publicaţie periodică 25. Bukaresti Hírlap. Bukarest: I. 1. (6 ian.) 13. (25 ian.); 1 nr. special (27 ian.) 1921. Cotidian. Red. resp.: dr. Bölöni György (până la 25 ian.). Director adm.: Gedeon Imre. Edit. întrepr.,,bukaresti Hírlap. Tip.,,Tiparul Românesc. (63x45). Nr. special gratuit îl menţionează pe Gedeon Imre ca director al editurii şi red. resp. interimar. B.A.R. (P IV. 4.920); nr. 1, 3 deteriorate; Biblioteca Széchényi, Budapesta: 1920?-1921 (FM 3/10.478, microfilmat). Subiecte: Bucureşti, minorităţi, maghiari, statut, drepturi, şcoală, Octavian Goga (interviu), publicaţie periodică 26. Bukaresti Katolikus Tudósító. Az imaapostolság havi értesítője (până în I.3.1935); Az imaapostolság helybeli magyar tagozatának havi közlönye (din V.1.1939); Foaia bisericii Sfânta Elena (din V.2.1939). Bukarest: I.1. (1 sept.)1935 - VII.11/12. (nov./dec.) 1941. Lunar. Red. resp.: / Păr./intele/ Horváth Sándor (Alexandru) (din I.4.1935; între IV.8.1938-V.1.1939 devine şi propr.). Redacţia şi administraţia:,,cuvântul Evangheliei. Tip. coop.,,litera (până în III.8.1937), Bernat (III.9.1937-V.5.1939), Tip. Carpaţii S.A.R. (din V.6.1939). Ilustr., foto. (24x16). Din II.10.1936, primeşte titlul de Bucureştii Katolikus Tudósító. B.A.R. (P I. 15.213; P I 16.992); I.4,5.1935 interzise; II.10.1936 lipseşte. Subiecte : Bucureşti, minorităţi, maghiari, catolici, biserică, asociaţii, publicaţie periodică 27. Bukaresti Kurír. (1). Bukarest: I.1. (25 sept.) 1921 II.16. (8 ian.) 1922. Săptămânal. Red.: Bodó Pál. Edit. de cărţi şi presă a întrepr.,,trio. Director: Weiss Andor. (33x24). Numere cenzurate (textul cenzurat este acoperit cu spaţii albe). B.A.R. (P IV. 5.767). Există I. 1 3.1921. Descriere completată după Publicaţiile periodice româneşti, t. III, p. 93; Biblioteca Széchényi, Budapesta FM 3/8.155 (microfilmat). Subiecte: Bucureşti, minorităţi, maghiari, spectacole teatrale, şcoală maghiară, publicaţie periodică 28. Bukaresti Kurír. (2). Független politikai és közgazdasági lap. Bukarest: I.1. (25 dec.) 1932 II.4. (5 martie) 1933. Bilunar. Red. resp. şi

PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI 29 director: Samu Dezső. Editor: Bukaresti Kurír Lapkiadó Társulat. Tip.,,Voevodul Mihai. (48x33). B.A.R. (P III. 12.627) Subiecte: Bucureşti, minorităţi, maghiari, drepturi, Octavian Goga (interviu), Partidul Maghiar, publicaţie periodică 29. Bukaresti Lapok. A,,Brassói Lapok bukaresti kiadása. Politikai napilap (până în 18 iul. 1932), apoi Független politikai napilap. Bukarest: --- XXXVI.122. (1 iun.) 1930 XXXVIII.161. (18 iul.) 1932; I. 1. (20 iul.) 1932 III.57. (11 martie) 1934---; IV.25. (1 febr.) 1935 V.41. (20 febr.) 1936. Cotidian. Red.-şef: Szele Béla (până în 18 iul. 1932). Red. resp.: Kocsis Béla (până în 18 iul. 1932 şi din 1 febr. 1935), Fűzi Bertalan (I.1.1932 11 martie 1934). Editat şi tipărit: A Brassói Lapok nyomdavállalat (până în 18 iul. 1932). Propr. al edit., gazetei şi tip.: Grünfeld Vilmos şi asociaţii (până în II.67.1933), apoi Lap- és Könyvkiadó R-t, Braşov/Brassó. Ilustr., foto. (43x30, 47x31). Apare la Braşov ca ediţie de Bucureşti (cu aceeaşi numerotare) pe lângă Brassói Lapok din 1 ianuarie 1925; de la 1 iun. 1930, cotidianul are o subred. şi la Bucureşti. Din 20 iul. 1932, devine publicaţie independentă, cu redacţia la Bucureşti şi o nouă numerotare. Numerele 58 99.1934 au conţinutul şi titlul identice cu Brassói Lapok, apoi îşi întrerupe apariţia până în 1 febr. 1935. Vezi şi 76. A Nagy Világ (1932), supl. duminical. B.A.R. (P III. 11.665) Subiecte: România, Bucureşti, minorităţi, maghiari, politică, societate, cultură, publicaţie periodică 30. Bukaresti Magyar Hírlap. (2). Független politikai és közgazdasági lap. Bucureşti/Bukarest: I.1. (30 nov.) 1926 II. 7. (28 febr.) 1927. Săptămânal. Red.-şef: dr. Krenner Miklós. Red. resp.: dr. Gara Ernő. Red.: Győri Ernő. Tip. Brănişteanu. (49x34; 54x40). Suplimente ilustrate, incluse în paginaţie: I.1.1926, II.2.1927. B.A.R. (P IV. 8.896) Subiecte : Bucureşti, minorităţi, maghiari, drepturile minorităţilor, Partidul Maghiar, şcoala maghiară, studenţi maghiari, cultură, reprezentaţii teatrale, publicaţie periodică 31. Bukaresti Magyar Kurír. Bukaresti politikai hetilap (până în I.22.1931); Független politikai és közgazdasági lap (din I.23.1931). Bukarest: I. 1. (21 iun.) 1931 - II.9. (28 febr.) 1932. Săptămânal. Red.-şef: Fekete Tivadar (până la I.3.1931), Kakassy Endre (I.4.-21.1931, apoi red. resp.). Red. resp.: Söpkéz Gyula (până la I.21.1931). Director: Mátyás Sándor. Red. ec.: László Arnold: Serie nouă. I. 1. (22 nov.) 1931. Editat