Duminecă, 25 Martie (7 Aprilie) Foaie politică. Apare în fiecare Duminecă. Telefon Nr Adresa telegrafică:»foaia Poporului Sibiiu.

Átírás

1 Anal al 20-lea Duminecă, 25 Martie (7 Aprilie) 1912 Nr, 13 P R EŢUL A B O N A M E N TU LU I: p, nn i n...4 «or. 4 0 bani. P, o jumslata de an... 2 oor. 2 0 bani America ţl aha ţări ström 11 cor. anual Abonamente ea iac la Tipografia Poporului, Sibiia Foaie politică Apare în fiecare Duminecă. Telefon Nr Adresa telegrafică:»foaia Poporului Sibiiu. IN SER ATE: ea primesc la BIR O U L ADMINISTRAŢIEI,' (Strada Măcelarilor Nr. 12.) Un ţir petit prima-dată 14 bani, a doua-oar» 12 a treia-oară 10. bani. _ Ziua Învierii, popoară ' să ne luminăm. Precum s'a sculat Christos 'din morţi prin mărirea Tatătăi. aşa şi noi intru inoirea vieţii să umblăm. (Romani, 6. 4). Iată-ne, fraţilor, ajunşi ca din mila Domnului să serbăm din nou preamărita "şi prealuminata zi a Învierii Domnului nostru Isus Christos. Când s au arătat mironosiţelor muieri după învierea sa, Mântuitorul le-a zis: bucuraţi-vă! (Mat ). Asemenea acelor femei sfinte, inimile noastre se umplu astăzi dc bucurie negrăită, căci învierea Domnului ce a fost altceva decât biruinţa Juminei asupra întunerecului, biruinţa mântuirii asupra p<crattri?, biruinţa dragostii asupra urii, biruinţa dreptăţii asupra nedreptăţii. Căci întunecate erau sufletele oamenilor de^atund de clubul minciunii, lăcomiei, zavistiei, tle duhul necunoaşterii lui Dumnezeu şi a sfânt învăţăturilor lui. Nici ca trebuie să vorbim de grozava prăpastie, in care se prăbuşiseră sufletele păgânii-. lor de pe acele vremuri, cu toate că ei se lăudau cu învăţătura cea mare, la care a- junseră Grecii şi Romanii cei vechi. Chiar şi poporul ales al lui Dumnezeu, neamul lui Israel se îndepărtase dc adevărul cuprins în cuvântul lui Dumnezeu şi întune- t ccu! stăpânei pretutindeni. Vai, şi înfricoşate au fost urmările a- eestui întunerec, care cuprinsese sufletele amenilor. Grozava vorbă a Celui ce alungase pe păcătos din Jad Cu \ţnoarte vei jrnuri eră cu atât mai înfricoşată, că tot un fel ide moarte îl aşteptă şi pe suflet după( moartea trupului, căci iadul era lăcaşul scehiia. Nimenea, afară de Isus Christos, n a fost şi nu este în stare să isbăvească din starea aceasta pierzătoare omenirea osândită şi să îndestuleze -dreptatea lui Dum nezeu pentru păcatele neamului omenesc. Şi iată Unul născut Fiul lui Dumnezeu, ne- ~ arând însuşi nici umbra păcatului, a hiat asupra sa toată greutatea păcatelor, ai pătenît, a murit pe Cruce şi cu moartea sa a biruit moartea noastră. Căci Christos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dü- ruinda-le. Deci roăcar că oamenii mor şi acum, dar mor îrt nădejdea învierii; întru acest adevăr ne încredinţează Mântuitorul zicând: Va veni clasu t şi acunt este, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, şi cari vor auzi vor înviu (Ev. loán, 5. 25). De aceea sa ne bucurăm şi sa ne veselim, fraţilor, căci moartea nu mai e pentru noi întru întunerec, ci este înviere întru lumină. Aşa va fi însă numai dacă nu uităm legea lui Dumnezeu şi ne ferim de vrăşmaşul mântuirii noastre, care cu vicleşug a plecat pc Aclam şi pe Eva cătră călcarea poruncii lui Dumnezeu $i pentru aceasta strămoşii noştri au perdut fericirea raiului. Acela? vrăşmaş şi aann pândeşte dintru întunerec şi ispitind pe oameni se sileşte să-i încurce în păcate şs să-i jdepârteze dela împlinirea legii lui Dumnezeu. Diavolul lucrează întru aceste zile sfinte îndemnându-i pc unh dintrânşii elitră beţie, sfezt, bătăi şi alte fapte rele, ba pe alţii Ü îndeamnă cătră alte deşertăciuni lumeşti, cu care ci defahnă sfinţenia acestor zile sfinte. Să ne sârguim deci fraţilor a petrece aceste zile sfinte după legea creştinească, precum ne învaţă Sf. apostol Pavel zicând: Precum s'a sculat Christos din morţi prin murirea Tatălui, aşa şi noi întru învierea vieţii umblăm (Romani, 6. 4). Bucuria noastră de astăzi să fie duhovnicească, sfântă, curată, dar nu plină de kleşertăciuni lumeşti, să ne bucurăm de Domnul, care cu învierea ea ne-a dat nouă începer-ea vieţii veşnice. In aceasta zi sfântă cade-se însă să primim în sufletul nosfni şi putere nouă de viaţă pentru faipta noastră naţională. Căci nu este arătare mai frumoasă, mai înălţătoare şi mai dătătoare de viaţă si de putere în lupta pentru lumină, ca petrecerea minunată a Mântuitomlui nostrn pe pământ. Coborând din cer şi lyând haina trecătoare a trupului de ţărână, nts s'a sfiit în bunătatea sa pentru neamul' omenesc să îndure batjocuri, chjnuri, răstignire şi chiar moarte, numai să vadă pe cei căzuţi în întunerec e$ind iară la lumină, pe cei ajunşi în robie eşind iară la libertate, pe cei mândri şi asupritori căzând iară la locul ce li-se cuveniâ. De aceea şi în aceasta Sfântă zi a In* vierii, când sufletele noastre au pentru câtva timp prilej de reculegere şi de îndreptare înspre bunurile mai mari ale unui neam, să ne rugăm Mân tui toni lu.i, ca să ne dea tăria trebuincioasă, pentru ca să învieze la viaţă nouă şi mai puternică, dragostea de Dumnezeu, dc poruncile lui şi de biserica noastră naţională românească, pentruca luptă dreaptă să luptăm pentru scăparea ei de năvala vrăşmaşului, care din întuncrec şi pe faţă vrea să iii-o spargă, să ni-o pângărească cu duhul necurat al limbii străine, cu ameţirea sufletelor celor încă credincioşi, pentruca cu atât mai uşor să poată fi apoi smulşi dela sânul ei mântuitor; dragostea de cultura românească numai românească, pe care ni-o dau, pe lângă biserica noastră naţională, şcoalele no.'ratre confesionale, cărţile şi gazetele noastre româneşti, societăţile şi reuniunile noastre culturale româneşti; mândria tte neam, care să ne facă să?nc*uijur.1m pc orice venetic de şi alt aânge pripăşit Pe pămntul nostru românesc, sa-i despreţuim ca fiind dc neam mai prejos de neamul nostru românesc, iar pe ceice djintre ppi ar fi lipsiţi de mândria aceasta 91 e ar înjugă în slujba străinului, să-i urmărim ai toată urgia mâniei noastre, ca să nu mai fte ; simţul economic, pentruca să Jie întărim în creşterea avuţiei noastre, care să fie unealtă tot ma^ tare în lupta pentru cultura şi libertatea deplină naţională. Iar toate acestea s dovedească dragostea ierbxnte şi nesfârşită cătră naţiunea noa*tia românească, pentru a cărei înălţare veşnic eâ lucră«. Numai astfel lucrând» se va împlini şi faţă de ac* făgăduinţa mântuirii, căci întru înpirea vieţii umbuiat.

2 Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nr. 13 Cum vrea Kossuth şi Apponyi legea electorală. Cel mai barbar proiect de lege electorală l-ău făcut partidul Iui Kossuth. Gazeta Világ dîn Budapesta publică cele cinrî puncte, din cari e alcătuit. In putictui întâiu ccre, ca drept de alegător diétái să aibă mimai celţe ştie ceti şi seric ungureşte. Fiindcă după legea şcolară tătărească a Iui Apponjn uuinai preste 20 de ani se poate aştepta, ca să fie maghiarizată cultura naţionalităţilor nemaghiare {paşte imirgule--!). cere în punctul al doilea, ca dcocamdată să fie alegători şi de ceice nu ştiu ungureşte, dacă plătesc o dare mai marc. In punctul al treilea se cere dreptul de vot pentru toţi muncitorii industriali (fabrici şi meserii), fie că -plătesc dare, ori nu plătesc, numai să fi stat doi ani la acelaş 'stăpân, iar 'muncitorii dela moşii încă să aibă- drept de vot, dacă au stat zece ani Ia acelaş stăpân. I ot secret,v> fie mimai la oraşe şi în comunele mari. lintle majoritatea locţiitorilor o formează 'Alttg/iia/Vi. In punctul 4 se cere votare secretă pentru oraşele libere regeşti (cari stau deadreptul sub minister, nu sub comitat), iar in oraşele ai magistrat numai dacă simt uncinreşti. In punctul S se cere o altfel de potrivire a cercurilor electorale. inc.it Maghiarii să fie în majoritate şi domnii, adccă nemeşimea. să poată rămânea stăpâni. Prin urmare niti n/ml dintre partidele maghiare tui vrea <> lege electorala dreapta, taci fiecare îşi bate joc iu modul cel mai ticălos.mai ales de ţar»nime. De aceea goniţi ca pe nişte lupi pe orice mişel străin sau vândut străinului, care vrea să va ademenească sa votaţi cu vr un Jidan sau Ungur sau vândut străinului i Aşa sc cade! Am fost «lat şi noi ştirea, ca nenorociţii năimiţi ai dujmanului iiosliu de moaite. ai guvernului unguresc, Mangra şi Hrote şi-au mai câştigat im tovarăş de înjosire naţională iu persoana lui Vlaicu din Braşov, din nenorocire director al şcoalei comerciale romane de-acolo. Roinâini din Braşov, pe drept mâhniţi în a- 1 klâmul sufletului lor. cum de altminteri 'mâhnit este tot Românul cinstit, au publicat in Gazeta Transilvaniei o declaraţie, pe case am dat-o şi noi in numărul trecut in care spun, că de-aici înainte rup orice legătură cu Vlaicu şi protestează cu tărie împotriva oricărui sprijin, care i s'ar da din orice parte pentru a rcdactâ o gazetă, care stă deadreptul sub tutela trădătorilor dc neam Mangra şi Brote. Iar dacă e bine sa ne ferim de Românii vânduţi străinului, datori suntem să î ic ferim şi de âtrăin, nu numai în cele politice, dar şi în viaţa socială. De aceea săvârşesc o mare grcşalâ ceice se târăsc la picioarele câtorva Jidani şi alţi străini dc origine necunoscută şi-i invită la petrecere românească, făcând invitări in limbă străină ca A sövényfalvi román ifjúság (Şomfalău) in Ianuarie trecut sau câţiva -domni dc Român, cari şi-au pus numele lor intre aranjatorii balului pus la cale de scaunul şcoalei de stat. aşadară al unui aşezământ pus în slujba otnoririi noastre, din Şicul mare. Mai multă mândrie de neam, căci nu sunteţi Ţigani! Din Comitate. La propunerea tui Or. Gustav Kelp şi alţi câţiva Saşi s a convocat adunarea comitatului Bistrifa-Násifud, pentruca să i-se voteze tiu Khueu-Hedervarv şi celorlalţi miniştri încredere şi dra- goste mare din partea Saşilor. Din partea Românilor a luat cuvântul Dr. Victor i Onişor, care a cerut, ca propunerea aceasta să se iee dela ordinea zilii, pcntruca Hedervârv şi tovarăşii lui nu Sunt cu nimic mai buni ca ceialalti răpitori ai drepturilor poporului nostru. îndeosebi în privinţa legii electorale nu ne putem aşteptă la nimic bun dela el, când el e întovărăşit cu Tisza. A vorbit apoi Kelp, care l-a ridicat pe Hedervârv până in inaltul ceriului. Propunerea Saşilor s a primit, căci pentru ea au votat mai toţi viriliştii (mulţi Jidani între ei), apoi de sigur şi slujbaşii români, pe cari din nenorocire poporul român încă tot ii mai trimite în congrcgaţiuni. In comitatul Atbei-de-jos şi in al Aradului s au ţinut adunări generale, convocate pentruca să-i voteze lui Khuen-Hedervâry încredere. In adunarea comitatului Albei a protestat dl Dr. Maniu, iu cea dela Arad dl Dr. Ştefan C. Pop cu tărie contra acestei propuneri, arătând, că sub guvernul lui Hedervârv n\au încetat nelegiuirile, îndeosebi nu s a introdus votul universal, egal şi secret. Propunerile (te încredere au fost insă votate fiind Românii in minoritate (mai putini). Necuviinţa ministerială. I.a şcoala gr.-cat. românii din Alba-Iulia era, din nenorocire, învăţător (totodată şi cantor) unul, carc-şi zice Pap Ianos. Purtarea Iui a fost aşii de ticăloasă', încât, după cum spune Unirea", Consistorul nostru din Blaj a trebuit să-l dea afară din slujbă ca pe un netrebnic. In locul lui a fost pus un învăţător român. Ministrul Zichy însă, care crede a face un bine pentru ţară ridicând hurucnilc aruncate de noi preste gard şi plaiitâiulu-le de nou iu stratul curat al culturii noastre naţionale, l-a pus pe cel alungat cu ruşine de nou cu puterea în postul iiivăţătoresc, plătit din sudoarea poporului nostru şi din fondul cultural înfiinţat de binefăcătorii noştri. Iar poporul nostru din acest oraş jidovii a luat liotărîroa să nu mai susţină şcoala, de care chiar ministrul ţării îşi bate joc intr'nn mod aşa de ordinar. Să nădăjduim, că veneraţii noştri mai mari din Blaj vor găsi mijlocul, ca să scape şcoala nu numai de perire totală, ci chiar şi de un vândut. In lupîa contra înfiinţării episcopiei gr.-cat. maghiare au început să ne - ajute chiar şi Maghiarii calvini. Preoţi calvini, vice-comitcle comitatului Şaroş, insperctonil şcoalei calvine, clubul Széchenyi, comunitatea calvină, inspectorul diecezei calvine, toţi din Eperjes au adresat telegrame Papei dela Roma, cerând să înfiinţeze cât mai curând episcopia gr.-cat. maghiară. Se'nţelege, că paşii calvinilor, dujmanii de moarte ai bisericii catolice, vor deschide ochii şi celor mai orbi dela Roma, ca sâ vadă, ca scopul înfiinţării episcopiei gr.-cat. maghiare nu e in interesul bisericei catolice, ci in al celei calvine, căci maghiarizând pe Români, vor să-i pregătească pentru calvinism. Iată pentruce zicem, că şi calvinii ne ajută in lupta contra înfiinţării episcopiei gr.-cat. maghiare. Deşteptarea Rutenilor. lână a îtvtrat groaza între patrioţii cu perciuni şi fără perciuni. Am mai spus odată, că chiar şi Rutenii, poporul cel mai prăpădit dela noi, căci preoţii lui sunt renegaţi iar vlaga i-au stors-o potopul de lăcuste jidoveşti vărisate peste el - ău început să se deştepte. S au găsit câţiva Ruteni cu durere^ k în suflet pentru neamul acesta. Ei vreau să-l oprească de-a cădea în prăpastia ma-'~ gliiarizării. Se nţelege, că foile jidano-maghiare ţipă, că iată! agitatorii vreau să vândă Ungaria Ţarului Rusiei! Câtă prostie, dar şi câtă mişelie! Criza. Criza s a poiolit dcocamdată. E cunoscută cauza ei. Ca să pontă birui pe Justhiştii cu obstrucţia lor, Hedervârv a fă- cut o tovărăşie cu Kossuthiştii, cari ce- 1 reau însă, ca *jirim-nrinistnij să declare, că împăratul nu poate să ţină pe rezervişti mai mult îmbrăcaţi, decât timpul, pentru care au fost chemaţi. Ca să poată seni mai mult, trebuie să se ceară învoirea die- ] tei. Hedervârv s a declarat învoit cu cererea Kossuthiştilor, care c însă nebunească. Se poate întâmplă să fie ameninţată monarhia noastră, iar Juslhiştii sau Kossuthiştii să facă tocmai atunci obstrucţie şi sii mi voteze numărul de recruţi, ceeace ar fi o nenorocire pentru împărăţie, iar pentru feciori n ar fi de nici un folos, căci ci totuşi ar trebui să-şi facă serviciul militar numai cât ar fi amânaţi, ceeace nu le foloseşte Ia nimic. Chiar şi obstrucţia de-acum e spre stricăciune, căci după proiectul de lege e vorba să se scadă la infanterie anii dc serviciu dela 3 la 2, cum e de pildă şi in Germania. împăratul nu s a învoit cu declaraţia lui Hedervârv, aşa că acesta şi-a dat demisia. Au fost chemaţi când unul, când altul dintre bărbaţii conducători ai Maghiarilor, pană când in audienţele de Vineri şi Sâmbătă când a fost Hedervârv de nou la împăratul, I-a însărcinat tot pe el cu conducerea guvernului. In audienţa de Vineri, spun gazetele din Vicnn, împăratul s a arătat foarte supărat pe conducătorii M a ghiarilor şi a ameninţat chiar, că se va lăsa de domnie, ca să vie arhiducele. Franr Fcrdinand, care nu va mai fi aşa dc îngăduitor. Când spunea vorbele acestea se roşise la faţă. şi tremură. In sfârşit Sâmbătă s a ajuns la înţelegere, ca Khuen-Hcder- vâry şi cu toţi ceialalţi miniştri să rămână in posturile lor. Tot Sâmbătă s a întocmit, iar Dunii- necă s a publicat scrisoarea împărătească de mai la vale. Pentru cetitorii noştri spunem, că in orice scrisoare adresată ministrului, împăratul ii zice Scump, şi orice scrisoare împărătească in trebi politice trebuie iscălită şi de ministru, care primeşte răspunderea pentru ea, căci Domnitorul nu c răspunzător. Iată scrisoarea: Scumpul meu conte Khueti- Hedervary, - Cu adâncă părere de rău am luat cunoştinţă de deosebirile de păreri ivite ctr privire la prerogativele (drepturile) uncie 1 regale. deosebiri cari te-au silit pe d-ta j şi pe colegii d-tale din guvern să vă prei î j j j zintaţi demisiile. In totdeauna, in cursul binecuvântatei vieţi constituţionale a ţărei,» am fost ca~ lăuzit decât de grija păstrărei legislafianiî şi ordinei constituţionale. j

3 N t Iii Naţiunea e în stăpânirea neturburată a tuturor drepturilor sale constituţionale, printre cari şi acela privitor la formarea contingentului recruţilor şi nimic nu e mai străin*gâudiihii meu, decât a aduce vre-o ştirbire ori vre-o îngrădire acestui drept. De au~t parte, inşii, eu trebue sii ţin cu tărie la prerogativele regale ce-mi sunt xvasfinţite prin articolul JS al legei din 1888 prerogative in virtutea cărora eu pot când împrejurări extraordinare ar cere-o, să convoc şi să reţin pe rezervişti sub drapel. Alături cu respectul ce am pentru ' -drepturile constituţionale ale naţiunii, treime cu aceeaşi tărie să susţin neştirbite propriile mele prerogative regale. Nu e cu putinţă să-mi îndeplinesc îndoita misiune decât c u. condiţiunea unei conlucrări armonice cu naţiunea. Apelez dar plin de încredere la naţiune. să-mi înlesnească exerciţiul acestei misiuni şi să asigure astfel viaţa constituţională a ţărei, bazată pe armonia dintre iege şi naţiune. Viena, 30 Martie Franz Josef m. p. Contele Khucn-Hedervary m. p. Din Bucovina. Adunarea cea mare naţionnlă din CernSuţl Am dat şi noi în repeţite rânduri ştiri despre. încercările neamului veneţie al Ru- tenitor de-a răpi averea bisericei naţionale româneşti din Bucovina. Obrăsnicia lor a crescut tot mai mult, văzând mai ales des binările dintre Români. In sfârşit s'au de şteptat şi ei şi Duminecii in 12 Martie st. v. a. c. au ţinut o ttiare adunare naţională * în Cernăuţi pentnica să protesteze în contra încercărilor rutcnc. La adunare au luat parte delegaţi din toate păturile şi din toate comunele locuite de Români, domni şi ţărani, preoţi, meseriaşi, baroni. Adunarea a fost deschisă de baronul român Eudoxlu de Hurmurachi, care a arătat, câ biserica veche crcştină a fost de când se pomeneşte de ea numai moldove ncască, adecă românească, şi a fost înze strată cu averi mari mai ales de principele Alexandru-cel-Bun şi Stefan-Vodă-cel-Mare, amândoi ai Moldovei. Din averile lăsate de aceştia s a înfiinţat şi fondul rcligionar, din care se susţine biserica şi la care râvnesc acum Rutenii veniţi ca ccrşitori flămânzi pe pământul Bucovinei, cum au venit de altminteri şi celelalte neamuri. Baronul Hurmuzachi îşi termină frumoasa cuvântare ai versurile: Fii ai Bucovinei, fraţii mei de sânge, Răscoliţi cenuşa vetrei strămoşeşti Şi văpaia slavei din trecut va'ncinge Inimile noastre mari şi bărbăteşti. S apărăm a noastre drepturi vechi şi sfinte! Puternice strigăte de Trăească împăratul şi jos Rutenii au acoperit înflăcărată cuvântare a baronului Humuzachi. Se trimit apoi împăratului precum şi s jrnpştenitorului de tron, arhiducelui Francisc Ferdinand, telegrame de credinţă şi fee hotăreşte a se da preşedintelui ţării, contelui Meran, precum şi metropolitului câte o adresă, prin care să fie rugaţi să :sprijinească pe Români în munca lor de-a isc scăpă de veneticul întrat în casa romanească. A vorbit apoi deputatul român Dori ipopovici, arătând pe ruşine mare ar fi, FOAIA POPORULUI.Pkg i) când un popor de neam aşa de falnic ca cel român să se lase a fi încălecat de un mea'm de barbari pripăşiţi din pustiurile, Oaliţiei pe pământul românesc al Bucovinei. Mai vorbesc apoi primarul Dornei, ţăranul fruntaş Forfotă, precum şi profesorul universitar Dr. V. Gheorghiu, cu toţii propunând, ca să se ceară,cât mai grabnică desfacere a Rutenilor de biserica roţmânească, care i-a încălzit la pieptul ei. Cererea aceasta se va cuprinde îhtr un memorand, pe care-1 va prezenta o delega- ţtune de Români împăratului. Dupâ-ce s a terminat adunarea, miile de Români au plecat în rânduri frumoase spre palatul, unde locuieşte contele Meran, preşedintele ţării. Eşind pe balcon, Românii l-au salutat cântând Imnul împărătesc ( Doamne ţine, şi protege patria şi pe mpărat ). De-aici s au dus la metropolie, unde au salutat Cu respect pe mitropolitul român, care încă- eşise în balcon. * Astfel a decurs strălucita adunare naţională a fraţilor noştri din Bucovina, atacaţi şi ei de neamuri venetice în drepturile lor strămoşeşti pe vechiul pământ românesc. Le dorim isbândă deplină, cu atât mai vârtos, că isbânda lor ne va întări şi pe noi tot mai mult în lupta ce o purtăm în ceastalaltă parte a împărăţiei, tot pentru cele mai sfinte comori ale unui neam: legea şi limba. _ pentru cei 16 dela Oradea. Românii 'din America au ţinut, după cum am arătat pe scurt în numărul trecut, o frumoasă adunare de protestare în contra barbariei episcopului şi directorului seminarial rornano-catolic dela Oradea-mare. Pc la oarele 2 dup ameazi, într o Du- minccă inimoasă, clopotele celor două biserici româneşti din Clcvcland-Ohio \estiră Românilor să se adune. Au venit societăţile cu drapelele lor, comitetele parohiale, Românii din împrejurimi şi toţi în frunte cu preoţii noştri Aurelii» Hăţăgan şi Ilaric Şerb au pornit spre locul adunării. Aid a sosit apoi şi părintele Alexandru Pop şi dl Victor Tinercanu, cari reprezentau pe Românii din Youngstown. Şedinţa a deschis-o părintele naţe- gan, apoi a vorbit părintele Şerb, dl Ntcolac Barbul, directorul gazetei romane-ame- ricane Românul, şi părintele Pop. Mai iau cuvântul dni i N. Crişan din Sharon şi C. Stăncscu. Toţi au înfierat după cuviinţă prigonirea tinerilor şi toate prigoniri e, ce ie îndură Românii în vechea lor patrie La urtnă au subscris cu toţii o adresă cătră P. Sf. Sa episcopul Radu, declarând, că, inimile Românilor din America sunt tfeauna cu cei de-acasă. ^ ^ Cântând Deşteaptâ-te Romane, adunarea aceasta frumoasă ţi înăl*ăt(f re J suflet s a sfârşit. Onoare vrednic, or no stri preoţi, onoare poporului, care a ascu tat de glasul chemător al lor- j î r t a w a pomilor în Cacota. Cu începere din 1910, obicinuita plani o* cari Reuniunea noastra tare a altelor, pe cari, Kj» ^ membrilor agricoli i» dărueşte încotit Dre- J i din cutare localitate, s a însoţit, pre^ S n t ^ $tie de o anume sărbare şcolara s«5 > jwtea din comună şi dm la care parte ia obşt a ^ comunele învecinate. ^ în mitor * ţinut în comun V ^ ^ T^îmăcel, iar a 3-a să va» _ faţă în comuna Cacova (lângă Sălişte). Pentru a să asigura buna reuşită si şi a. acestei întreprinderi, de interes obştesc.' economic, comitetul Reuniunii a f ăcut un - cald apel cătră parohul loan. Hamu din Cacova, rugându-1 să facă tot ce-i stă în putinţă, ca sărbarea pomilor să fie de aşa, ca ea pomenită: să fie din neam, în neam, şi prin ea să se contribne la îndrăgirea poporului cu îndeletnicirea ţinerii şi îngrijirii pomilor. Intre.altele a fost rugat, ca să stărue pe lângă dl învăţător din Cacova, ca să deprindă copiii de şcoală în cântece şi declamaţiuni şi în exerciţii gimnastice, cu cari să se producă în faţa obştei, apoi şă îngrijască, ca copiii de şcoală, cărora să vor dărui altoii, să pregătiască de cu bun a vreme gropile, în care să vor planta altoii. Ca loc de plantare vor servi grădinile părinţilor copiilor, curţile, şcoala de pomi, drumurile, fânaţele etc. Cu o cale. li s a pus fruntaşilor djn.'cacova în vedere, că. marele proprietar şi mecenat, 41 Alexandru Lebu, originar din Cacova, dorind să fie şi. dânsul între cei car? sprijinesc această pornire bună a Reuniunii, a dăruit.în scopul procurării de pomi 100 cor. şi tot 100 cor. dărueşte şi Reuniunea agricolă. Fruntaşii comunei, adunaţi la sfat, au. luat cu multă bucurie la cunoştinţă împărtăşirile făcute şi hotărând, ca sărbarea să se ţină a 3-ia zi de Sf. Paşti, au adus la cunoştinţa comitetului Reuniunii, că pentru sărbare dl învăţător Stanciu Stroia, pregăteşte copiii de şcoală, iar pentru cumpărare de pomi, banca Brödetul" din Orlat, a dăruit şi ea 100 cor.; mai departe s au cumpărat dela firma Fisther din Aiud 420 altoi cu coroana înaltă,de 2 (metri, «oiu áles şi potrivit pentru plantarea în liber, a- nume soiul: Bőiken" şi Kassel-Rencthe iar 30 bucăţi soiul,,maschantzkei din Stiria, potrivit pentru plantarea fânaţelor de munte, dintre Cari 380 să împart^ economilor mai cu stare cu preţul de jumătate, iar 70 bucăţi să împart gratuit celor mai lipsiţi. Comuna politică, în loc de a vinde, ca alte dilţi, prin licitaţie, altoii din grădina comunală, va împărţi ai preţul de jumătate cam 400 altoi meri şi peri,^ iar 100 bucăţi să vor împărţi gratuit intre copii de şcoală. Ca începutul bun şi de toată lauda, făcut de Reuniunea agricola să dăinuiască, părintele loan Hanzu pune témeiu cu cor. 50 la fondul parohial pentru prăsirea pomilor. Toate acestea luându-le.în dreaptă! socotinţă, cei în drept dau următoarea Invitare. Ne luăm voie a învita cit frăţască dragoste pe toţi membrii Reuniunii noastre agricole sibiene cum şi pe prietinii ţăranului român la sărbarea pomilor, ce dă vă ţinea Marţi la'9 Aprilie. T c (d 3-a zi de Sf. Paşti) în comuna, Cacova (cercul Săiiştei) Începutul sărbării să face îndată dupa, slujba dumnezjăiască, în şcoală, under.sava.. 5? *, «va declama şi să va vorbi despre, foloasele pomii0!- şi ale Pase" d -., rm arioi va continua la locurile, uncie & vor planta pomii şi unde participanţu t l e r g e in ţinui reglate 5i înm.t. i e : cântările copiilor. Sibiiu, 1 Aprilie Comitetul central al.. T mâne de agriculturi din cpnutatul S t a. P a n m m Lumt*. piez. Victor secretar. To,i^ pm'

4 Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. IS D e pe Valea Hăşdăţii. CoreaporHtenţâ particulară a Foii Pop. Progrese economice. -Starea culturală nemulţumitoare. Un apel. Mai 'nainte de asta cit ani mulţi ţărani români de pe valea noastră şi-ati zălogit livezile de cosit la ţărani maghiari din comuna Săvădisla. Accştia curgeau apoi vara ca ploaia pe valea Haşdăţii în jos şi duceau în preţ de camătă de 8 fl. câte 2-3 cară de fân şi otavă. Asta aşa ă ţinut panii când s au trezit Românii şi au scos livezile zălogite păiiă la una. Iar în loc ca să mai deie Ungurilor, cumpără ei dela străini, aşa că actitn pe j valea noastră aproape nu-i nici un străin. Tot pământul acestora a căzut în mâni româneşti. - Şi amiine: Petridenii din mijloc au cumpărat dela Unguri locul numit Muiicel. Micuşenii <au cumpărat multe păduri şi loc dela străini. -- Săliştenii (de lângă Turda) au cumpărat pădurile toate dela văd. Tordai cu S-l,000 cor. Micuşenii cu Mueranii au cumpărat locul arător şi de cosit dela Pustasâncraiu (lângă Turda) cu [ÎL*,000cor., tot dela străini. Mueranii au cumpărat pădurea dela vád. contcsa Mikes Aliklos cu 33,000 cor. Va silit? Popa cu soţii din comuna Şutu au cumpărat o moşie dela un renegat cu 12,000 cor. Şi alţii mai mulţi :ni cu m pa fit ici colo câtc o bucată de pământ, pc cari nu-i ştiu cu deamanuntul. Dar cu cât ni c mai mare buciţiia, că pc valea llaşdălii in avere au sporit şi au! «.lat inainte Românii, pe atât uc e tuni marc năcazul şi ruşinea, că in cultură şi chiar şi în purtare iu i dam tot aşi inamic. Şi asta numii şi numai din vina unora dintre fruntaşii carturari ai noştri. Pentru ce? Voi spune pc scurt. Iu cu- j muna Alictts (tea mai marc comuna de pe j valea Ii.'isil.itii) m i j i i doi invatatori rumâni, I -, i dar unul din 300 familii româneşti nu şi-au j aflat om, unde sn-şi ai ba locuinţa şi masa, ci şade iu putoarea şi gunoiul unui Jidan, Nu-i pasă. ca a ajuns şi pe la judecătorie. Preotul dc acolo încă nu se intcrescaza. }.Mai ştiu cu şi pe alţii dintre fruntaşi, cum ; şi ce fac, dar ii las in ştirea Domnului: atâta vocsc sa se ştie, că foarte mulţi învăţători şi preoţi de pe valea Hăşdăţii nu abonează nici o foaie românească, făr să ţ mulţumesc când pot ceti Poporul dela Pesta, care vine la comuna pentru 3 cor. Ia an. A scris dl Dr. Vaier Moldovait, advocat in Turda, că iu comitatul nostru Turda- Arieş poporul nostru ceteşte foarte multe foi poporale naţionale. Dar ar face bine dl Moldovan să bincvoiasca să stiricească : câţi preoţi şi învăţători abonează foi româneşti? Căci e. drept, că mulţi dintre popor abonează foi româneşti, pc când preoţii, învăţătorii si alţi cărturari onoare esccpţiitnilor -- nu abonează, ci duc dela postă şi dela cancelaria notarială foile nltora şi Ie cetesc făra să le ducă ori să ie deic îndărăpt. Apoi ce e mai dureros, că pc valea Hăşdăţii nime nici odată nu pune la cale vre-o convenire socială, o petrccere poporală, nimic, nimic, par că nici un om nu i avem de seamă. Pentru aceasta rog pe stim. domn Dr. Vaier Moldovan adv. în Turda şi d-nul Dr. îoan Giurgiu adv. în lara să bincvoiasca a i J j î face ceva pentru noi atât de înapoiaţi. Ar fi bine să se ţie o adunare poporală în Petridul'ung. sau in lara, aşa cum s au ţinut în anul trecut pe aiurea. Fratele tui T odor aş. (tutiitarnl Ini CaVrtlă jtiuntainii. In Februarie aiuil acesta s a împlinit 100 de ani dela naşterea lui Gavrilă Mun- teanu din Vingard, unul din apostolii noştri şi fost pe urmă întâiul director al şcoalelor noastre din Braşov. In anii 1S31 1S3-I isprăvise cursurilc filosofice şi de drept (iura) la universitate. Atunci, mai mult ca astăzi, era însă aproape cu neputinţă pentru un tinăr român să ocupe un post cu plată, dc aceea Muntcanu trecu în România la liceul (gimnaziul) Sf. Sava, apoi profesor şi inspector al seminarului celui nou din Buzău. Opt ani lucrează aici, publicând şi o foaie Vestitorul bisericesc, precum şi câteva cărţi de cuprins mai ales religios. La anul 1814 a fost însărcinat să organizeze seminarul dela episcopia din Râmnic, unde a stat pana n 184S, când a isbugnit revoluţia cea mare iu Ungaria şi Transilvania şi Muntcanu şi-a ţinut de datorie s;i se întoarcă in patria lui, ca să slujească popoiului său dc-aici. LI a fost membru iu Comitetul naţional. Iu cetele snlbatice ale lui Bem, i-au furat întreaga lui avere de preste trei mii de fiorini, bani strânşi cu muncii grea în vreme dc I I ani. La 1830 Românii din Braşov au deschis giuina/iul, la care întâiul profesor a fost Muntcanu. Iu 1S33 fu numit director şi rămase in slujba aceasta pană la moartea lui întâmplată la 17 Decemvrie ISO*). In tot timpul, cât a funcţionat, nu numai, că a dat dovadă de o pricepere deosebită ca profesor şi director, dar a lucrat şi o mulţime de cărţi, ceeace eră lucru marc pe atunci, când nouă ne lipsiau a- proapc cu totul cărţile pentru şcoală. A scris cărţi de geografie, carte dc cctire pentru gimnazii, gramatică, apoi a tradus mai mulţi scriitori latini (romani) vechi în limba românii. Munca aceasta literarii a lui Muntcanu a îndemnat Academia Română (pc-atunci Societatea Academicii) să-l aleagă in anul 1807 membru al ei şi să-i premieze lucrările. lubiâ ferbinte pe poporul său dorind luminarea lui prin şcoală şi dela început încă i se adresa zicând: Popoarălc neînvăţate, ca şi oamenii singuratici, în veci au fost şi vor fi roabe Ia popoarăle. cele luminate. De nu vom invăţă noi carte, alte popoară conlocuitoare vor învăţă, cum au învăţat şi pană acum. Noi atunci şi în viitor vom rămânea trup, materie şi astfel osândiţi a purtă pururea numai Ia greutăţi ca hamalii (muncitori cu ziua, cari poartă greutăţi mari, mai ales în porturi); în vreme ce aedea, devenind minte luminată, se vor bucură de foloasele statului şi vor domni preste noi. Gavrilă Munteanu a fost unul din fruntaşii generaţiunii trecute, cari ai munca lor au luminat mintea neamului românesc din două ţări: Transilvania şi România. Numele lui se va pomeni pururea ai laudă. Şcoalelc noastre din Braşov au serbat foarte frumos centenarul (jubileul de 100 de 3ni) al marelui nostru dascăl. Ştiri politice din străinătate Războiul italo-turc. Italienii devia tot mai neliniştiţi din cauza prelungirii războiului, care costă multe sute de milioane, dar în schimb nu se vede nici un icâştigdupă el. Italia ţine acum în Tripolitania '120 mii de soldaţi, cari se războesc ctţ Arabii şi cu cele 2400 de soldaţi turci, dar iun războiu, în care nu se pot câştiga laude. Nu e deci mirare, ca poporul năcăjit şi poate şi ruşinat cere cu tot dinadinsul dela guvern sa pornească războiu şi contra Turciei europene. Flota de războiu a Italiei umblă prin apropierea coastelor turceşti, ba la Bairut (în Asia) a şi bombardat. De porturile europene ale Turciei nu s au apropiat încă, cu toate că dia când în când vine câte o ştire, că s au văzut corăbii italiene de războiu ba în apropierea Salonicului, ba în a gurii Dardanelelor, ceeace se desminte însă în curând.. Ca să împedece pe Italieni dela atacul Turciei europene, Puterile mari fac mereu încercări dc împăcare, chiar şi acum, după ce Italia şi Turcia au pus nişte condiţiuni* pe cari nu le poate primi nici una din ele.. Bulgaria şi Turcia. Până acum se părea, că guvernul bulgar n ar vrea să tulbure pacea cu Turcia. Cel puţin aşa declarau mereu miniştri şi gazetele bulgăreşti. Nu-i vorbă, din Bulgaria mereu treceau şi trec bande de comitagîi, cari îngrozesc lumea din Turcia. Dar guvernul bulgar se spală spunând, că el le oprişte cât poate. Sc pare însă, că Bulgaria vrea sîr pornească mai aspru contra Turciei. O cauză de ceartă e şi chestia sârbească îa Turcia. Intre ţările învecinate, cari ar dorî să pună mâna pe o bucată din Turcia şt Serbia, care zice, că atât în Serbia veche (turcească), cât şi în Macedonia Slavii sunt Sârbi. Turcia, care se teme mai mult de Bulgaria, decât de Serbia, sprijineşte pe Sârbi in propaganda lor culturală printre Slavii din Macedonia. De-aici supărarea Bulgariei, cari zice, că Slavii din Macedonia sunt Bulgari. De fapt, n au nici unii dreptate, căci limba vorbită dc Slavii din Turcia nu c nici bulgărească pc deplin» nici sârbească, ci un dialect, care sc poate preface cu timpul in oricare din aceste două limbi. Destul, că guvernul bulgar a înaiatat celui turcesc o notă, in care cere între altele următoarele: 1. Să se dea drumul tuturor Bulgarilor condamnaţi fără a fi vinovaţi. 2. Să. se înapoieze toate bisericile şi mănăstirile bulgăreşti date Sârbilor. 3. Să se alunge toate bandele sârbeşti, cari sunt susţinute de tinerii turci. 4. Să fie apărată popora- ţiunea bulgară dc prigonirile comitetului june-turc. 5. Armata turcă să fie demobilizată (soldaţii să fie trimişi acasă). Punctul acesta din urmă e de râs, căci Turcia n ar avea decât să-şi trimită soldaţii acasă, pentru ca armata bulgară!sănâ> vălească în Turcia. Grecia. In Grecia au fost alegeri nouă. Partidul condus de Cretanul Venî- zelos a eşit biruitor, ceeace e mare noroc pentru Grecia, care de zeci de ani a avut nenorocirea să fie condusă de guverne şî partide compuse din oameni, cari ştiau sît vorbească mult şi frumos, dar de făcut m * făceau nimic pentru ţară.

5 Nr. 13 F.OAIA P OPOR ULUI Pag. 5 L a u văzut... L'aii văzut nutrind în chinul Păgân esc al răstignirei, S au cutremurat de groază Toate sta vili le fir ei, Apostolii lui, orfanii, Mai trăiau, pentru m dor: Credincioşi să moară şi ei Cum murise Domnul lor. Petru doar lupta in taină Cu gândul de-a mai trăi, ii strigă un glas in suflet: Fugi, şi nu te răstigni. Şi-au plecat să fugă noaptea, Dar la porţile cetăţii, S'au oprit, pe culmi departe Clipea raza diminefei Şi de-odată, din lumina Soarele ce răsărea, S au desprins o umbră albă Ce spre Petru cobora, l-au scăpat din ntăiti toiagul Şi genunchii i s'au frânt Umbra era însuşi Domnul, Ce 'nviase din mormânt. Tu eşti Doamne? 'ngână Petrm. Atunci isus i-a vorbit: Vreau să mor a doua-oară Pentru c/r nt'ai părăsit! Doamne", mai îngână Petru, Vream să fug ca un mişel! S'au re'ntors apoi la Roma Ca să moară pentru el. Marla Cunfait. Nana.*) Divcricro. Mă întrebi cum am venit pe gândul bun dc a face colecţiune de cântccc populare? Iată cum: Eram la Sălişte, şedeam la poarta casei în care locuiam, era Duminecă seara. Pc uliţa curat măturată mi vedeai urmă ) I)e.*prc celo povestite aici, «l-ţ'onra Mnrin Cmiţnn a făcut r, fninion;'«ptc^n tcnlrnlfi, po caro vom publică*«în cur;ln<l. Cu paloşul. 1 Uovcstc vitejască din vremea descălecatului Moldovei de Radu Rosetti. (Unnire). VI. In care facem cunoştinţa unui Neamţ foarte îndrăgostit. Aproape de vârful Capotei, în mijlocul unei poieni din Ciortolom, pe drumul ce duce dela Borzeşti, pe Trotuş, la Răcăduni pe Şiret, se vedeau în vremea în care se petreceau întâmplările care le povestesc, un rateş mare de piatră acoperit cu şăn- dilă. Clădirea era îndoit de lungă cât era lată. Una din feţele mai lungi privea spre Ţrotuş, cealaltă în spre Şiret. La capătul dela deal, în păretele despre apus, era o poartă mare de stejar în două canaturi ide pai, vecinele şedeau pe Ia porţi îmbrăcate încă în hainele lor de sărbătoare, cum sosiseră dela biserică. Două femei mai bătrâne s'au apropiat de mine, ca să mă întrebe de sănătate, după obiceiul prietinos al poporului. Povesteau mai una mai alta, de departe preste acoperişele caselor, preste copacii din marginea văii, s auzeau sunetele tremurate de ţimbală şî vuietul tineretului dela horă. A trecut atunci un om pe drum, cânta următorul cântec: Cu bărbatul beutor, Nana lui Drăgoj,. Nu mai bagi pâne'n cuptor, Nana lui Drăgoi. Am întrebat ce cântec e acela? Hei, domnişoară, zise una dintre femei, ăsta e cântecul Nanei, Dumnezeu s o ierte c o murit demult. Cine n o ştie la noi în sat pe Nana, urmă ceialaltă vecină. Aşa din vorbă în vorbă am aflat ce ştiu, dar să*ţi povestesc după cum mi s a povestit: Dacă te duci pe Stează la deal, până unde să isprăvesc casele, dai de o casă veche, în curtea căreia lângă sălaşele bune încă de cătră drum, stau stâlpii unui bordei dărăpănat. Bordeiul acela a dat pe vremea lui locuinţă la o femeie, ctitn puţine sunt: tot satul o cunoştea sub numele dc Nana. Pe ca o chicina de altcum Măria, dar oamenii i*a zis, Nana, de dragul cântecelor ci pe care le începea cu na-na-na. Sc zice, ca Nana avea mi glas ca o priveghitoare. Dac o rugai sa-ţi cânte, să uita la tine cu nişte ochi vii ca dc şcarpe. Te măsura din tălpi p.w la creştetul capului, de-ţi venea nu ştiu cum. Pe urmă începca cântecul şi te cânta pe tine, aşa cum crai, cu toate durerile tale, cu frumuseţile ori scăderile, cum erai. Iţi venea să crezi că te uiţi într o oglindă fermecată şi te vezi. Nu era 111 sat nuntă, nu era îngropăciune ori mumă, iarna nu era şezătoare, la care Nana să nu fi cântat,de durere ori de voie bună. (aripi), prin care intrai într im fel de sala mergând pănă Ia jumătatea cladirei. Poarta era destul de largă pentru a lăsa să între carele mocăneşti cele ni3i largi, înhămate cu patru cai buziş. In stânga săleî»e \edeau uşile şi ferestruicile a douăsprezece chilioare menite a adăposti pe călători, iai în dreapta uşile o;!ăii care slujea deciuşmă, a altor patru odăi şi a cuhnei. In capătul sălei, la dreapta, era tui grajd cu stânoage şi corlăţi, iar în stânga un loc slobod sub acopereinânt unde se adăposteau trăsurile. In păreteie care privea in spre Sirer, din jumătate de siânjin în jumătate de stânjen se vedeau deschizături înguste, numai de doua degete şi îun i de 0 palmă în chip de metereze, iot astfel de deschizături se vedeau în dreapta şi în stânga porţii de întrare precum şi în îpăretele dela vale, în fata acelei porţi. Păretele despre m e a z ă z i/ c u privirea în spre Trotuş, avea şapte deschizături: o uşă şi şase fereşti. Două deschizături mai i, fără giamuri, fără cercevele şi o uşa erau Bărbatul Nanei era un om voinic şi frumos. La începutul căsătoriei lor trăiau bine, să luaseră din dragoste. Dela o vreme înissă Drăgoi ălnanei a început să cam bea şi să umble pe căi rele. Pleca de-acasă, şi nu mai venea cu săptămâna. Când \finea îi arăta Nanei şerpariul plin de bani şi îi spunea, că el e împăratul pădurilor. ţ\şa azi, aşa mâne, biata femeie nu îndrăznea să-i zică nici un cuvânt. Nu să plângea' nici prin sat despre căile lui, dar era din zi în zi tot mai supărată. Să închidea în casă şi cânta nişte cântece rupte din 'inima ei. Doinea de-i plângeai de jale auzindu-o. Despre bărbatul Nanei am aflat, că să făcuse lotru, adecă hoţ de codru. Pe vremea aceia, să zice, că cutreereau munţi} României cete de haiduci, oameni netrebnic?, care n.u ştiau tnunci cinstit, dar să pricepeau la cheltuitul banilor. Bărbatul Nanei ajunsese în cursele unei cete, ce avea de cărp^itan pe un aşa numit Pxu-Băiat. Drăgoi al Naneii şi încă un mărginean cu numele Oasu, uitandu-şi de sfintele porunci ale lui Dumnezeu, au jurat într un ceas slab sub steagul lui Pui-Băiat. Dar de unde să ştie Nana, femeia cinstită şi cu suflet bun, de unde să poată ea ghici adevărul. Să făcusc beutor bărbatul ei, umbla pustiu, atâta ştia biata femeie. Dar într o noapte ceata lui Pui-Băiat tăbărâsc într o mănăstire din munţi, unde jefuiră d pană când hoţul, care era pus de pândii, le dete ştirea, că sunt urmăriţi şi că soseau soldaţii. Căpitanul şi 01 doi mărgineni luară desagii cu satlele furate şi să mântuiră prin fugă. Ceilalţi fură prinşi. Fiind aproape de graniţă, cei trei lotri coborîră munţii Şi pătrunseră preste dealurile din viile Săliştei şi de acolo prin grădini la uşa bordeiului lui Drăgoi. C u m zice sfânta Scriptură? P e cel drept D u m n ezeu îl va apăra în căile lui. N a n a lui Drăgoi era dusă de acasă -i uşa zăvorită. U n neam de-a lor pusese a crâşmei, nu' patru fereşti mai mici luminau fiecare câte o odaie. Uşa crâşmei era alcătuită <fin blăni dc stejar, groase de un lat de mână, legate pe dinăuntru cu şini puternice de fier încrucişate şi prinse de lemn prin numeroase piroane. In partea dreaptă a acestei uşi se vedea tm oblonaş mişcător în balamale (ţâţâni). In loc de fereşti, precum am spus-o, erau două deschizături ce se puteau închide sau descinde după voie, ridicând şi scoborând nişte obloane grele de stejar, întărite cu fier. şi legate dc uşorul de jos prin. balamale groase, în care se vedea asemene câte un oblonaş mişcător. Celelalte fereştri, toate, aveau geamuri mici, rotunde, şi erau apărate pe din afară prin zăbrele de fier., groase şi încrucişate. Două zile după cele povestite în capitolul din urmă, pe la toacă, se aflau în crâşmă doi inşi. Unul era un bărbat nalt şi spătos, cu părul şi barba bălai, cu ochii albaştri, cu trăsături regulate şi chiar fru~ moaşe, a cărui îmbrăcăminte era acea pur-»

6 Pasr 6 f o a i a p o p o r u l u i Nr, 13 pomană de un an, şi Nana era la frământatul colacilor. Căpitanul înfuriat scoase cleştele să frângă încuietourea, atunci Drăgoi, care tot mai avea în inima lui rătăcită o rază de credinţă, a zis căpitanului: Păn aci, căpitane, mai departe nu. Să nu-mi spargi casa, că nu m am deslipit sufleteşte dc nevasta mea şi de vatra, la care am trăjit prea fericit. Nu mai era vreme de pierdut. Oaşiu, care avea un frate prin apropiere, îi chieniă cii el: plecării, dar pe drum fură prinşi. In dimineaţa următoare, un car trecea de-a lungul satelor mărginaşe şi să opri Ia Sălişte înaintea judecătoriei. Pe car şedeau intre soldaţi cei doi haiduci legaţi In lanţuri. Pui-Băiat le scăpase şi de astă dată. Le-a rămas oamenilor în minte, frântura unui cântec de pe atunci: Dă-te Oaşiule legat... Nu mă lasă - Pui-Băiat. Să zice, că din clipa, în care I'a văzut Nana pe bărbatul ei între puşti, a jjiteles soartea Iui amară. Dar a mai înţeles un lucru şi anume: a înţeles, că cu ţoală netrebnicia lui, el iu i i-a fost ikvredincios ei, n a iubit altă femeie. L a plâns ca pc un mort. Spun oamenii, că la bătrâueţele ei, Nana în marea ei durere s a cam dat beţiei şi că chyfnita. ca cânta cântece haiduceşti. Multe comori sufleteşti s au pierdut la noi pe vremilc negre, când din popor puţini ştiaţi scrie şi ceti. Cu toata stăruinţa mea u aiu putut culege nici unul din cântecele Nanei, - aiitunc, dar dintre celc ce mi s'au cântat poate cit vor fi şi dc-ale ei. După cuprins, i-s ar potrivi următoarea doină: Sa fi bătut Dumnezeu Aţa Icagamilui meu. Cum in'a legănat pe mine, Nn mai legene pe nime. Ursitoare, de le-aş ştii, Păn la tine mi-aş veni, Si cu lacrămi te-aş ruga, Să iui mai urzeşti aşa -- Pc lume Ia nimenea. Maria ('un(an. tatii atunci iu toată Europa de lefegiii nemţi, cunoscuţi în ţara lor sub numirea de landesknechte,-pe care Francezii au schimbat-o mai târziu în lansqtienets. Preste o haina scurtă de piele galbena. purta o cămeşa de zale, striiisă la cingătoare prin o curca dela care, in partea dreapta, spânzura un junghier. Dela altă curea, mai lată, ce trecea preste umărul drept şi era prinsă sub brâu, atârna o spadă dreaptă, lungă şi lata, cu mânerul în chip de cruce, menita a fi mânuită cu amândouă manele. Nădragii erau dc piele galbănă, cu franjiîri tot de piele la genunchi, acoperind in parte turetcile ciubotelor care se suiau pană de asupra pulpelor. Coiful de oţel rotund, cu o pănă de vultur şi mânuşile de piele îmbrăcate cu platoşele su b ţiri de fier, erau puse pe masa lângă care se aşezare pe un scâuieş cu trei picioare. La părete era răzămată o suliţă cu coada ele lemn, lungă şi scobită la mijloc, purtând sub fier o flamură neagră şi argintie. Diminciţa învierii Un duh de viaţă. acuma străbate, In toate /mterilc firii, Deschideţi boerilor porţile voastre, Să între nrpăraiul măririi. Natura să 'mbraed in raze de soare, Vestindu-ne o nouă viaţii, Azi vălul cărunt dc pe faţă-i dispare, Şi câmpul sc tu bracă'n verdeaţă. Când glasul dc toacă sc ' ut praştie'n zare, Lumina 'n candelă zimbeşte, Christos a 'nviat! răsună 'n altare, Azi toată făptura 7 măreşte. Salutul dc Paşti pretutindeni răsună, Pe 'ntinsele noastre hotare, Şi îngerii sal Pi cn noi imprcunli. Azi ura cu totul dispare. Christos a '«viat! venifi la 'nchinare, Prinosul la ceruri sc 'naltă, l.n cei păcâfaşi dclrucşte iertare, I.a cei din /norniânturi viaţii. Mari a din Ocna. Cum bate Dumnezeu pe om. Poveste n'.l'vnnuii despre u n poritit. Iii satul A. tliu părţile Clujului familia B. era una dintre cele mai de frunte. Pc feciorul C. îl cununase chiar preotul cu o fată iarăş de frunte. Tinerii aceştia erau tare fericiţi, fiind bogaţi şi oameni văzuţi. Dela o vreme insă tinarul nost s a cam apucat şi de lucruri slabe. Şi ce făcea? Pentru câţiva rzloţi să lega a scăpa pe fcj ciori dela cătănie, va sa zica făcea ce fa- cea cu bieţii fcciori, le Iun sănătatea şi pe când aceştia ajungeau la măsură nu erau buni. Nănaştil sau. preotul satului i-a tras luarea aminte, ca ce face nu e bine, dar dânsul im le lua acestea iu samă. Pe semne vre-o câţiva feciori fu trimişi pe ceia hune cu meşteşugul lui cel necurat, şi treaba ajunse şi pe la lege. Deci el luă o ura mare pe naiinşiil sau ; s au învrăjbit amândoi pe veci. Iu ura aceasta a lui ce face? Nici mai mult. nici mai puţin, trece la pocăiţi. Să alege din el cel mai mare pocăit, ba chiar Plin uşa deschisa se vedea, legat de căpăstru, la un stâlp iu faţa crâşmei, un cal sur, marc şi puternic, cu frâul scos, care mânca voios ovasul cuprins iulr o traistă atârnată de capul lui. Sub şea, o zale deasa acoperea spinarea, coastele şi deserturile calului, gâtul şi pieptul îi erau acoperite de platoşe de fier şi la pământ, lâng;i frâu, se vedea fruiiteiul, tot de fier, cc-i fusese scos pentru a-l lăsa să mănânce în tihnă. A doua fiinţă care se afla in crâşmă, din dosul tcjghclii, cu coatele răzămatepc ea, era o femeie care arăta a fi cam de douăzeci şi rinei de ani şi dc o fnnnseţa neobicimiită. Parul bogat, bălan, bâtea in roşu, fruntea scurtă era lată şi albă ca zăpada, ochii mari, verzi, presăraţi cu aur, sub nişte sprincenc mai închise decât panii. erau plini de viaţa. Chipul nasului era fără prihana, gura gingaşă, cu buzele deschise, pline, roşii ca cireşele coapte, descoperea nişte dinţi mici, strălucind de albeaţă. Pieliţa întregii feţi era străvezie, predicator. După el familia sa, ba chiar şi alţi săteni, â căror voevod era dânsul. Ani de-a rândul cutrieră satele şi îndemna pe oameni să treacă la pocăiţi. Lucrurile casei lui mergeau în timpul ăsta, cam pe dos. Nu-şi vedea de lucru şl începea a sărăci. Familie grea n avea, că Dumnezeu i-a luat toţi copiii, i-a lăsat numai unul de năcaz (nesănătos). In vara trecută îi plesneşte alta în minte. Trece dela secta asta la alta, numită cum zicea el pocăit de toate zilele, şi că el îşi va vinde ce arc şi merge Ia Ierusalim, că doar nu preste mult e judeţul (capătul hunii). Domnul Christos vine la Ierusalim şi el merge să moară acolo. De secta asta nouă în satul lui nu era decât numai o femeie de ungur. Ai lui n att voit să treacă la aceasta sectă, d au rămas tot aşa. La cântat şi la rugat nu era cu ei nime, numai el cu unguroaica. Hi să pregăteau de Ierusalim. Femeia-lui, ba chiar şi oamenii din sat simţise ce simţise, destul că e trai rău şi năcaz îu casă. Să vorbeşte adecă că pocăitul naibii mai are o femeie, pe unguroaica. Acolo căra bucatele, banii şi tot ce avea pe lângă casă. LI zicea că duce la sora că-i săracă, apoi ei de regulă să ajutoră unii pe alţii. Şi acum ciue-i mai de poveste în părţile acestea ca el? S a făcut dc râsul lumii. A nefericit pe întreaga-şi familie pe veci. A dus îb rătăcire alte familii din sat şi din împrejurime. Doar el umbla mult, chiar şi prin părţile Turzii, Oradea marc şi Câmpie. Aşa bate Dumnezeu pc om. Alai întâiu îi ia mintea, c apoi celelalte năcazuri vin ele. Cine n altă lege sare Nici un Dumnezeu nu are. Am dat îu foaie aceasta poveste scurtă, dar plină de ruşine, a pocăitului nost, în nădejdea că după ce va fi cetită de mulţi vor da de ştire hunei, că vezi totuşi nu-i bine să stricăm legea strămoşească şi să o schimbăm cum schimbi hainele de pe tine. Dumnezeu e numai unul şi acela nu să poate împărţi. Feriţi-vă de pocăiţi, ca-s lup! îmbrăcaţi iu piele de oaie. Creştin. albă şi rumăuă. Ciâtul alb şi mlădios, linia umerilor fără greş, pieptul bogat. Din mânecile largi ale cămeşii, ieşeau braţele albe, purtând nişte mâni mari dar strimte, cu degete lungi şi subţiri, a căror albeaţă dovedea că frumoasa femeie le privea ca o podoabă menită a fi pururea scutită, nu numai de munca câmpului, dar chiar şi de multe lucruri ale gospodâriii casnice. Purta o cămeşă de pânză dc in albă, ai mânecile largi şi, de asupra, o bontă de postav alb, cusută cu flori roşii; preste o fustă albă, o fotă de lână albastră ai dungi roşii,, lăsând, pe partea stângă, să se vadă fusta şi strinsă la cingătoare dc o bată roşie şi albastră. Părul îi era strâns intr o basma de rruătasă roşie ce-i acoperea toată partea de dinapoi a capului şi a cărei capete îi cădeau pe spete. Ostaşul vorbea şi, din când în când, întrerupea vorba pentru a sorbi din ulcica cu vin pusă dinaintea Iui. Da, zicea el şi după vorbă se cu-

7 Si. 13 Versul Paştilor. Astăzi cel înmormântat Din mormânt a înviat Şi la iad s a pogorît Pre Adam l-a mântuit Acum Cliristoş I-a isbavit De chinuri l-a mântuit, De muncă l-a isbăvit L-a dus în raiul fericit Astăzi Christos a înviat Din mormânt s a sculat Mântuindu-ne din păcat Ducând în raiu pe Adam Christos astăzi a nviat Pe diavolul l-a surpat Scoţînd sufletele din chinuire Ducându-le n veselie Christos cu-a lui înviere Ne-a făcut mare veselie, învierea lui Christos Să ne fie de folos Azi c învierea. Astăzi oamenii din lume Nu au graiuri spre a spune Cum Christos s a sculat Şi din morţi a înviat Când sosî ora nvicrii Bticură-se n cer îngerii Bucurându-sc sc vcscliau Şi pe Christos îl măriau Astăzi c zi de veselie 1 1 Ziuă mare de bucuric Că prorocia prorocită Astăzi fu împlinită Azi c învierea. Astăzi să nc luminăm Toţi, (oţi să nc bucurăm Că au sosit ziua prorociei Ziua mare a bucuriei Astăzi sunt Pa şti li* isbăvitoare Oamenifor folositoare, «oştea a fi Neamţ, Dumneta tot mă porţi ou vorba. De un an eu vin pe aice în fiecare lună şi te rog să te înduri de mine^ iar Dumneta tot răspunzi că încă nu eşti hotărîtă, că trebuie să mai aştept... Ţi-ar fi părut poate mai bine ca din capul locului să răspund: nu, întrerupse frumoasa femeie râzând. Iţi pot împlini lesne dorinţa şi pot spune: nu şi acuma. - _ Tot îţi baţi joc de mine, răspunse Neamţul. Ştii cât te iubesc şi Dumneta: numai mă necăjeşti. Nu mă iubeşti de loc, numai râzi de mine. A h! şi îmi eşti atât de dragă; de când te-am văzut numai la Dumneta gândesc. Ia ascultă Hans, zise ea, eu nici nu le-am rugat să mă iubeşti, nici nu ţi-am făgăduit că te-oiu iubi. Când mi-ai spus; că vrei să mă iei de nevastă, ţi-am răspuris că nu pot să mă hotărăsc aşa, cu una cu două, să-mi leg soarta şi să mă duc după un bărbat de alt neam şi de altă lege. Văzând, însă, cât de mult ţii la mine şi FOAIA POPORULUI" Acestea-s Paştile lui Christos, Ce ni-3u deschis raiul cel frumos Azi e linierea. Astăzi sunt Paştile folositoare O am enilo r mântuitoare i Când în ţările creştine Bucurie ne-aduc cu sine Paştile ne nveselesc Pre noi ne ntineresc, Paştile, când le serbăm, Toţi, toţi ne bucurăm Aceste-s Paştile Domnului Stăpânitorul pământului, Că Domnul fiind înmormântat EI din mormânt a înviat Dar când Christos pătimiâ Apostolii plângea, Cum îl pironiră Cu -suliţa n coaste-1 împunseră Acum a trecut ziua ntristării Şi-a sosit ziua nvierii, Ziua învierii ne veseleşte, Pe noi ne minereşte. Azi e Învierea. Astăzi noi ne bucurăm, Pre Christos îl lăudam, Că Christos ne-a făcut Accasta zi de prăsnuit. Azi c învierea. Acum cu ouă roşi nc cinstim Şi mult tare ne veselim, Acum cel îngropat Din morţi a înviat. Acum toţi nc veselim Pe Cliristoş toţi îl mărim, CA el din morţi s a sculat Isbăvind pe Adam din iad. Azi c învierea. Acum să nc luminăm Lui Christos să. ne 'nchinăm, Acum să. nc veselim Şi să zicem toţi amin. Azi c învierea. Culeasă din Mcsteacăii (din manuscrisele lui locn Pop Ret clanul). c3 eşti un bărbat frumos şi un oştean voinic, ţi-am spus să-mi dai vreme să mă mai gândesc şi să mă deprind cu gândul de a-ţi fi nevastă. De atunci in am tot gândit şi ceia ce mi se părea altă dată cu neputinţă, mi se pare astăzi lucru mult mai firesc şi mai puţin greu. Mai aibi puţintică răbdare şi, deşi nu-ţi pot făgădui numai decât, totuşi îţi zic că ai sorţi mari să-ţi fiu soţie. Dacă pui pe mine preţul care zici că-i pui, nu-? mare lucru să mai aştepţi câteva luni.. Ah, Vidro, nu câteva luni, dar şi câţiva ani aş aştepta bucuros dacă aş fi încredinţat că odată vei fi a ^ar sin" g u r ă s p u i că nu poţi să făgăduieşti numai decât, vra să zică tot este primejdie sa nu-mi fie împlinită dorinţa. Gândeşte cata grijă am eu departe de Dumneta, când te ştiu aici, la o crâşma pe drumul mare, pnde vin fel de fel jde oameni şi eşti aşa de frumoasă în cât nu te poate vedea m a un barbat fără ca să te poftească. - Şi crezi poate că eu sunt femeie să La Paşti Ne-a sosit acuma iară. Drăgălaşe sărbători, Car' n-e-adite o primăvară, Şi la fete itdulori. A mai stat o iarnă ntreagă Codrul veşted şi tăcut,. Acum corn-si dirigeaza Pentru-al verei drag salut. Tinerelul sub colină, Plin de dragoste şi dor, Toţi păşesc pe violină, Cu paş (adie şi uşor. Pag, 7 Şi neveste tinerele, Stau d'oparte la un loc, Cum stă bucură şi ele, Să se 'nvîuii n iâte-un joc. Ouă roşii şi 'liniştite, Copilaşii nir'unu sparg, Marnele lor fericite, Râd privind la ei cu drag. Mieluşeii /Hisc la iarbă, Sărind veseli pe rozor, Iar bobocii prin livadă, Toi cu ciocul prin văltori. Acum rîde ciobănaşul, C a trecut o iarnă grea, Dimineaţa strânge caşul, Şt mai bea o strungărea. Mfaiă turma la poiană, Luând ftuerul din cui. Şi mai trage o sfântă doină, Asta-i rugăciunea lui. 1' Tuniră fi zimbitoare, Ne aduce'n brafă flori, Ş o frumoasă serbătoare. Vara ş'ale fi comori. Măria din Ocna. Vorbe înţelepte. De n ai treabă, fâ-tc martor; bani mulţi, fă-tc chizeş. de ai Nu începe multe, că nu sfârşeşti nici una. Şedcrea-i neavere, lcnca-i rugiiiă. mă uit Ia toţi drumeţii câţi trec pe aici, întâmpină Vidra ridicându-se în picioare şi Lăjsând astfel să se vadă falnica ei statură cu mijlocjil SlHbţire şi mlădios. Crezi poate că aceea pe care,vrei să o iei de soţie este femeie mulţămească poftele călătorilor pentru a-şi spori preaipeţia, Mrmă ea cu glasul răstit, cu sprincenile încreţite şi cu ochii scânteietori. Iţi baţi joc de mine fiind că sunt o feineie singură... Nu, Vidro, nu,.răspunse Neamţu îngrijit de supărarea ei Jşi îmblânzindu-şi glasul, 'm înţelegi, eşti prea iute. Eu cred că eşti curată ca îun înger, dar frece pe laice multă lume, pe m^ne nu mă iubeşti şi poate să-ţi placă vre-unul din ei şi atunci vei uita pe bietul Hans şi vei frnerge după acela care poate va fi mai fru- hios şi mai bogat decât H ans! Eu de asta tn4 tem şt, zicând aceste cuvinte cu jale,. Neamţul ridică iar ulcica cu vin la gură,, dar zadarnic p răsturnă căci nu mai era nici o picătură într rnsa. j Vidra kiă. atunci în fnână un ulciofi

8 Pag. 8 Scrisori dela sate. Răspuns In scrisoarea unchiului Chimu. Iubite Unchiule! Cu bucuric am cetit cele scrise de Duinniata şi îţi mulţumesc de sfaturile părinteşti, pe cari mi-le dai. Dar crede-ma Unchiule, că nu toate se pot face aşa dintr odată. De altcum pe Ia noi nu să mănâncă cu lingura rachiul, făr Ia unii care-s mai în bunăstare la înmormântări. La cununii, ce e drept, de regulă nu se dă cu porţia pe rând, ci înaintea fieşte căruia e pus un colac şi o sticlă de o jumătate litru plină, obiceiu trecut la noi dela vecinei mai în bunăstare' dc preste deal. Cred însă, că tot e mai bine să bea numai câte o linguriţă numai, decât o jumătate de litru pănă când vom ajunge să scăpăm odată cu totul de rachiu. La noi. l/ncliiulc dragă, afară de un magazin dc bucate, pe care îl măresc credincioşii din al lor, nu este mai nici un izvor de venit. Spune-mi, te rog. ce-ar fi xie făcut, ca cât de cât să ajungem la o stare mai bunicea? Că iiitr adevăr suntem putini, aceea o ştii D-ta. Se apropie alegerile de primari îmi, nu ştiu cine va învinge, că la noi sunt două partide. E vorba de a se ridică o crâjniă comunalii. -- al cărei venit să fie aj comu- nci. - Unii insa, cari ţin la cel ce îşi are anim crâjma lui proprie (cred că*l ştii cine-i), ar alege bucuroşi pe unul, cârc să lase luciul pornit baltă. Ştii Unchiule, că cu azi-vară, intr'o vreme mă aflam intr un loc foarte plăcut in mijlocul atâtor albine sirguiiicioase. In primăvara aceasta voicsc a porni fabricarea proprie a coşniţclor raţionale, dar te rog da-mi sfatul de unde aş putea să-mi procur nişte stupi şi cu cc preţ? CU pe la noi nu-i vând spre prăsire pe mai departe, zicând că dându-i stupii îşi dau şi norocul şi-apoi aşa pot sufla in păsat. Iar de a- colo, de unde zic cu că mă aflam între câteva mii, încă nu vând; insă aceia nu pentrucă şi-ar da norocul, ci îi cultivă pentru producerea in mare de miere, pe care o vând chiar şi in străinătate pe hani frumoşi. Mulţumindu-ţi şi inaiute pentru răspunsurile cari mi-le vei da la întrebările FOAIA POPORULUI cea mai inare altora, nu mie care mă prăpădeam după dânsul. Când o murit, ucis «din pricina unei femei, nvo lăsat săracă pe drumuri şi, de nu mă lua la dânsa mătuşa Sanda, nu ştiu unde ajungeam..mie îmi trebue un bărbat statornic şi cuminte. Lingă care să pot trăi liniştită. Pănă astăzi efin câţi m au peţit eşti cel cătrc care mă trage inima şi mintea mai tare. Dragă Vidră, zise Hans, fii încrepuse,*) Ui promit, ca şi eu îţi voiu- scrie despre viaţa frumoasa şii cumpătată vrednică de urmat a micilor albine. al D-tale nepot: Vasilica. Melancolie. Stau la geam, privesc eum norii Cern povara lor in picuri. Şi in ritmul lin al ploii Eu croiesc cântări în stihuri. Despre o singurătate Şi de-tut suflet fără nume, Care-'şi macină viata fntr'irn sat ferit dr lume. Şi cum stau şi ascult doina Ploii, care vine, vine. Par'c aş desluşi întrânsa O poveste despre mine. O poveste eu 'neeputui Frumos, ca un câmp în floare, Dară tristă mai la urmă, Cu o noapte cu ninsoare! Petru O. Orlă(anu. Pentru ce roşeşte oamenii ouă ia Paşti? Orwlinţă din popor In Muuţii-Apiiscni cred Românii, că este o făptură, Ante Christ, acesta are de ros un lanţ mare, mare, şi când l-a giitâ de ros, atunci s a potopi lumea. Şi el fot roade pănă'n ziua de Paşti, atunci i mai gata, dar copiii umblă atunci cu ouă roşii şi el se uită la ei şi-şi uită de munca, iar intraceca lanţul iar se ngroaşe şi lumea mai scapă im an de potop. Când insă oamenii n or mai 'înroşi oua la Paşti, atunci şi lumea s a potopi. Vorbe cuminţi. Nu cecaro intră in {jura spurca pe om, ci ceeace iese din pura Iui.» In nădejdea slugii, dai «le fundul pungii. ') Ar urmii, cn I'noii iul i<it «cric dexpn»»tujiării (fi tlcsprc nlio i«vonră do venii. Red. Foii Pop.'1. Glum e şi snoave. Ţiganul şi eapa. Nr. ÎS Un Ţigan furase o eapă şi prinzându-1, l-au dus Ia judecată. Judele I-a întrebat : Cum ai făcut Ţigane, de ai furat eapa? Apoi să vezi cocoane: M am suit într^un carpen să inânânc carpene şi eapa a venit să se scarpene, atunci carpenul s a mişcat şi eu pe eapa am picat. Eu îi dădeam călcâie ca să stea şi ea mai tare fugea ; eu o trăgeam la Rumân pe poartă şi ea ni mine spre Mediaş moartă căci eapa eră din Mediaş dfc neamul ei. Ei, şi ce-ai făcut tu acolo cu ea? Ei, ce să fac? Ceaca, paca, am vândut eapa. Dar banilor ce le-ai făcut? I-am băut pe toţi, că-mi era frică de hoţi, că hoţi ai dracului ca acolo n ammai văzut. Jidanul milostiv. Românul: Cine pe săraci ajută, Dumnezeu împrumută. Jidanul: Cu cât Ia sută? Frântură de ied. pe Nuţa se băgase slujnică Ia un boier în Bucureşti. Odată îl durii gâtul pe boier. El chiamă pe Nuţa şi-i zice: Nuţo, du-te păjiă la farmacie (apotecă) şi i-ami de 50 de bani tinctură de iod (un lene negru, cu care se unge pe dinafară). îndată boierule! Nuţa pleacă şi pe drum se tot gândiâ, ce-o fi doftoria aia, pe care s'o aducă. Tot gâmlindu-se, întră in farmacie şi cere: Dă-mi de 50 de bani frântură de ied, că-1 doare n gât pe boierul. larăş ţiganul şi iapa. Puseşi cu caii astă-noapte, Ţigane? Haoleo, Românico, toată iapa câtă-i noaptea şi când fu la revărsatul lupilor, sc ştergeaţi zorile pe bot. Vorbă adâncă. ('ine dă celui sătul, toarnă apă în fântână. mare ce se găsea lângă dânsa şi, ridicând oblonul din mijlocul tejghelii, merse la masa unde şedea Hans şi împlu din nou ulcica Neamţului. Apoi, punând ulciorul iar Ia loc, rămase in picioare lângă tejghe. Lucni! despre care vorbeşti, zise ca, s o întâmplat odată, dar sunt mulţi Isorţi, că n are să se mai întâmple de anim înainte. Nu mai sunt eu femeie să mă îndrăgostesc în cel de intâiu făt frumos ccini va eşi înainte. Destule necazuri iras-am cu bărbatul meu care o murit. El era tânăr, frumos şi bogat dar din tinereţa, frumuseţa şi din bogăţiile lui făcea partea dinţata că voi face tot pentru ca să fii fericita. Jur ca, de când ochii mei te-au văzut pentru întâia oară, de atunci nu ni ani»nai gândit la aliă femeie şi cât voi trăi nu va fi alta pentru mîne. Dar, îndură-te dc mine nu mai pot îngădui asemine traiu, necontenit tremur să nu cumva să te pierd. Aş aştepta cât dc mult dacă cel puţin nu ai trăi intr o crâşmă. Mută-tc Ia Trotuş \ sau la Bacău sau la Piatră şi voiu fi lini- ; ştit. Dacă ţi-i milă de Hans, te rog mută- ; te dc aici. Vidra scutură capul. Nu pot să părăsesc pe mătuşa care mi-o fănit atât bine, mai ales acuma când e slabă şi bolnavă. Ş apoi ce-aş facc cu singură mfr un oraş? Acolo primejdia dc care te miri ar fi cu mult mai marc, căci «n ar vedea lume mai aleasă. Aice. intr a- *de\ăr. trec mulţi dar ştii bine că eu nu mă port prin crâşmă li stau mai totdeauna în odaia mea. Numai când vine vre-un prieten \echiu, mă mai arăt; avem slugi care Toartă grija crâşmei. Trebne de o cam- dată să ai răbdare... Pănă când? întrerupse Hans supărat. De o caindată, răspunse Vidra, aşteaptă până la toamnă, iţi făgăduesc ci atunci îţi voiu da uu răspuns hotărîtor. -- Şi Ia toamnă vei fi nevasta mea? întrebă Hans voios, sculându-sc de pe scaun şi apropjindu-se de Vidra. La toamnă îţi voiu da un răspuns hotaritor şi cred, zise ea plecând ochii în jos, că voi zice da. (Va urma.) Foaia Poporului cu numărul se află de vânzare?n Sibiiu în tot decursul săptămănei la Administraţia foii, strada Măcelarilor Nr. 12, precum şi îa trafica şi prăvălia de ziare L. v. Németfai In strada Turnului (Saggasse) Nr. 12, iar pentru partea de sus a oraşului în trafic*- fi prăvălia de ziare H. Frank, strada Cisnădiei Nr. 36.

9 Nr. 13 Sibiiu, 4 Aprilie n._ ;Christos:a nviat! Cu aceste frumoase cuvinte ne adre- sămlluturor "M o r ilo r, colaboratorilor fi sprijinitorilor foii noastre, iorindu-le: 4 Săbători fericite! ' Numărul de Paşti al Foii Poporului" cuprinde 20 de pagini. Am făcuţ foaia műi mare, ca artei ce.utorn nostn sa. aibă în aceste zile de sărbatoare ma, mult material de cejüt. Fundaţiunea Oojdu (cea mai mare fundaţie românească, care se de 8 milioane coroane) e vorba, că se knutată dela Budapesta la Sibiiu. Cauza este, pe deoparte, că în SiHuu locueşte, preşedintele fundaţiei (care este totdeauna mitropolitul), iar Pe de altă par e tot aici se chiverniseşte fundaţia (la Albina ). De secretar al fundaţiei se spune, că va, fi ales dl Octavian Goga. Schimbări. Dl loan fiuculescu, subdirector la direcţiunea financiară din bifalru, a fost strămutat la Murăş-Oşorheiu. Dl George Anghel, care era tot la direcţia din Sibiiu, a fost strămutat ca şef de con- tabilitate la dircctia din Kaposvár. Dl Dr. loan Matciu, fiul preotuluji din Sebeşul dc sus, a fost numit, in şedinţa plenară a Consistomlui arhidiccczân din Sibiiu, de corcfcrcnt pentru aface- rilc şcolare djn arhidiccera noastră. - D-ltii Mat du, carc face parte din generaţia tinără, îi dorim tărie şi putere de munca în ogorul şcoalci române, unde multe sunt de făcut şi de îndreptat. Alt dar al dom nului V. Strocscu. Reuniunea femeilor române din Sibiiu a primit dela dl Strocscu un dar de cinci mu de coroane, şi anume 1500 cor. să se dea ajutoare la fete, cari vor merge să înveţe cursul dc văpsit ai colon vegetale (de plante) din Mora; 3000 cor. ajutor la fete, să meargă în străinătate să înveţe ţăsutul la maşini bune; 500 cor. să mc,^rba Cl neva dela şcoala dc menaj din Sibiiu la 1 Vicna, ca să viziteze expoziţia de bucătărie. Şcoală civilă în Sălişte. Afară de gimnazii şi de şcoalc reale, mai este inca un fel de şcoalc, cari, fără să Tic speciale, adecă anume pentru o meserie sau ocupainaltă decât cea care se poate câştiga in ţiune, dau elevilor lor o învăţătură mai cele numite mai întâiu. Acestea sunt şcoalele chile (nemţeşte Bürgerschule, ungur, polgári iskola). In ele se învaţă mai cu temeiu computul, geometria, geografia, desemnul, contabilitatea (ţinerea socotelilor), aşa că elevii eşiţi din şcoalele civile po s devină şi măiestri, şi negustori mai bum decât cei numai cu şcoala primară sau c iar şi cu clase gimnaziale sau reale. La ucru acesta s a gândit dl Dumitru Banciu m Sălişte, când a propus într o şedinţă a comitetului parohial să se chibzuească asu pra înfiinţării unei şcoale civile române e băieţi în Sălişte. Comitetul parohial a pri mit propunerea şi a însărcinat biroul şi pe părintele-protopop Dr. Lupaş să se chi zuească asupra lucrului, Sar când vor crede, 5 că e de lipsă, să cheme 1«o consfătuire FOAIA POPORULUI pe reprezentanţii comunelor din protopopiatele SălŞştei şi Mercurii. Aceasta ar fi întâia şcoala civila de băieţi română, căci şcoli de-acestea n au pănă acum nici cei din România. Din năcazurile noastre. Neajunsurile ce le întimpinăm cu trimiterea fon, ne pun de multe ori pe gânduri. Ce putem noi să facem, când ne vin plângeri, că cineva de săptămâni de zile nu Pr eş foaia, iar de aici e totul în rându.ala? Pe de altă parte recunoaştem, că şi dela noi se mai poate întâmpla vr o greşala. Doar încă suntem oameni. In cazuri de acestea ajunge a ne înştiinţa îndată pe o carte poştală Dar prea de multe ori suntem siliţi a ne bate capul în fel şi chip, cum am putea afla unde zace răul, de cutare abonat nu primeşte foaia? - Am făcut uneori arătare la posta de aid ca ea să introducă cercetare secretă, pentru a urmări ce se alege cu cutare foaie, unde rămâne, sau unde se ascunde ca n pământ? De multeori ne-a succes a afla pe vinovat, care şi-a primit apoi răsplata.., La mulţi le dăm răspuns in posta redacţiei. Dar dacă numărul ai răspunsul nostru încă nu-1 primeşte, atunri ce se a- lege Unde sunt mai mulţi abonaţi in comună avem nădejde, cămilă unul dela altul. Mai rău stă lucrul însă, dacă in comuna aceea ar fi numai un singur abonat. La aşa unul îi putem.tot răspunde la posta redacţiei, că cl nu află nimic. Foaia lui o ceteşte 'sau prăpădeşte altul. In cazuri de acestea am recurs la alt mijloc. Ne-am pus şi am scris respectivului abonat o scrisoare închisă, dar dc aşa, că pc din afară să nu se cunoască nimic, că dc unde vine. Bine înţeles, pe acccaş adresă, deoarece altă a- dresă noi mai nici când nu ştim. Şi astfel dc scrisori totdeauna le-a primit omul nostru. Cc va să zică asta? Nu j e o dovadă, că pe adresa aceea ar trebui j să primească omul şi foaia l Desigur, c ^ Numai cât iată - unul din multele cazuri ce ne spune un nou abonat, in urma scrisorii noastre. El nu primea foaia de o lună dc zile, dar scrisoarea a primit-o, şi ne-a răspuns: Relativ la ştirii. D-tră epistolă din 23 Martie Vă răspund că tare mă bucur cum Vă interesaţi D-tră despre aceste lucruri. Dar cu aşa cred, că nu poate fi mirare despre pcrderca foii, deoarece aici a- vem cci mai încarnaţi şovinişti. Nu numai la postă, ci în general la toate oficiile e stat. Numai atâta le trebue să audă, că eşti Român; ded cum ei ne au aşa de ţdragi, se înţelege dela sine, că nici cel mai bun izvor de lumină naţională, adecă foi e noastre politice, nu le văd cu ochi bum, ci avem şi abonaţi, cari cu anii nu se plâng de loc... Sunt însă şi o seamă de primam, pe unde se perd foile. Unii notari, - daca sunt străini, - nu dau foile oamenilor, ca Pag. 9 astfel să rămână poporul tot în întunerec. Alţii nu le dau fiindcă le cetesc ei. le nimicesc, şi din când în când ne mai scoate ochii cu câte una, pe care Ie primim. Numărul de pe urmă Fam primit Duminecă". (Scriitorul epistolei e dint^o comună din comitatul Murăş-Turda. Numele nu-1 punem, pentracă atunci respectivul şi mai mult şi-ar atrage ura acelor şovinişti). r3 Ei, iată unde zace un mare rau, mulţi nu primesc foile regulat. Ce e drept, Aceştia dşn urmă sunt Români, cari au ceva funcţie la primărie, bine înţeles, că sunt Români tare prăpădiţi, dacă fură ei foile (altora, sau li le dau la câteva zile, dupăce le-au cetit ei întâiu. Dar de astfel de scăpătaţi o să purtăm noi grije pe viitor. In toate cazurile o să-s punem în foaie, ca Să-i cunoască lumea. Iar arătare contra lor încă vom face. Tot asemenea vom aminti şi primăriile, unde se tot perd foile. Le va fi spre cşnstea celor din fruntea pri- mărid. A bună seamă, pentru delăturarea a- cestor rele, rugăm pe abonaţii noştri, ca să ne stee şi ei într ajutor. Să stiricească fiecare însuşi ce se alege cu foaia? Iar dacă poate dovedi cu ceva martori să ne serie.,., Altcum noi încă suferim pe lângă cel ce nu capătă foaia. Controlarea reclamelor, facerea răspunsurilor, trimiterea de scrisori şi de foi nouă, indignarea şi năcazul cu astfel de afaceri, toate acestea sunt în stare să răpună pe omul drept, pe omul care caută, după cea mai bună chibzuială, ca să facă totul din ce se poate. Intre astfel de împrejurări e grozav de grea administraţia unei foi poporale ca a- ceasta, la care preste jumătate din preţul abonamentului costă numai hârtia ne tipărită şi niarca postată de 2 bani pentru fiecare foaie. * Unde ajungem, daoă în decursul unui an, o seamă dc abonaţi reclamă tot mereu foi, pe cari trebue să le trimitem a doua oară? Aci din nou se reccre controlare şi pierdere dc timp, trimiterea de foi nouă şi spese dc postă, cari toate trebuesc acoperite din celc 2 cor. 20 bani sau 4 şi 40. * x Toate acestea le-am făcut însă pănă acum şi Ie vom facc şi de acum înainte, îndeosebi, că ţinem mult la aceca, ca toţi abonaţii noştri să poată avea şi ceti romanul Cu paloşul" după olaltă. Acesta se va publica încă mult în foaie. Abonaţii, cărora le-ar lipsă vr'un număr, să ne scrie. O să le trimitem numărul acela, sau, dacă n ar mai fji, atunci Ie trimitem cel putm partea cu romanul. Dar cu reclamarea mmerilor nu-i destul Cu toţii.trebue să căutăm într acolo, ca aceste picdeci să se delăture. Noi aici i suntem destul de cu mare băgare de seamă la trimiterea foilor. Rugăm deci şi pe iu biţii abonaţi, ca ci încă să urmărească lucrurile, spre a ne putea spune, cine e de vină la perderea foilor? Trebue căutat izvorul răului. I ar odată gă^it, desigur că se vor afla şi mijloace pentru delăturarea Iui. Nu mai puţin trebue avut bine ide grije cu scrierea adresei, despre ceeace spunem la alt loc al foii. DI Dr. Alexandru Dobrescu, medic univ. şi dentist (medic de dinţi) s a reîntors şi şi-a început praxa în Sibiiu, Piaţa mare Nr Pentru şcoală. Ni se scrie: Fostul nostru parohian, dl Nfcolae Surdea care trăieşte acum în Panada (America) a - ruit şcoalei gr.-or. române din Brazeşti, comit. Turda-Arieş, tot venitul după averea sa nemişcătoare aflătoare în comuna noastrâ, pe timp de 5 ani începând cu Să trăească la mulţi fericiţi ani ces bun Român şi creştin! Gavriil Runcean, învăţător. -

10 f t * 10 Pentru biserică. Ni se scrie : Dl Balog Lajos şi soţia sa Roza din Pojga au cumpărat sfintele odăjdii pentru biserica noastră, dând 100 coroane pentru scopul acesta. Dumnezeu să le răsplătească fapta lor cea bună! Ger asin Crăciutiescii. Întunecime de soare. La 4/17 Aprilie, între orele 1 3 după ameazi, va fi o -întunecime de soare, care se va putea vedea şi Ia noi, de jiu va.fi cerul înorat. Foc groaznic. In oraşul Trstena (în Slovăcime) a isbugnit un foc grozav, arzând trei sute de case, banca, giimnaziul, tribunalul, biserica, posta şi cazarma jandarmilor. Pagubele sunt de preste un mi- iion de coroane. Păţania unui soldat adventist din România. Adventiştii sunt o sectă religioasă, cari s au lăpădat de legea lor cea veche (fie gr.-or., fie catolică, fie protestantă) şi s au dat într o lege mai mult jidovească, ţinând în loc Ide ^Duminecă, Sâmbătă. Rătăciţi de-aceştia se găsesc ici colea şi prin România. In ziua de 8 Nocmvrie a fost încorporat în regimentul 21 soldatul Vasile Diaconu. Trei zile după încorporare fiind scos la instrucţie, s a împotrivit, spunând, că el e adventist şi Sambăta nu lucrează. Din cauză de nesupunere a fost dat în judecată şi mai zilele treeutc a fost condamnat la şase luni închisoare pentru neascultare. Pedeapsa l-a cuminţit căci a declarat, că se va lăpădâ de credinţa Iui greşită. O m o r în crâjmă. Din Boiul-mare ni se scrie: Beţia a mai făcut o jertfa. Intâlnindu-se loan Cârţan ai llie Stoica intr o Sâmbătă seara în crâjmă şi bfmd acolo păns s au dobitocit, Cârţan a sărit la tovarăşul lui, cu care avea o pricină incă de pe când erau in America, şi l-a străpuns pe triat multe locuri cu un cuţit. Pană / a doua zi a murit. Ucigaşul a fost arestat. fönn BMcu. Cine a prins pe spărgătorul E n d esz Ârpăd? Din Fcldioara săcuească ni se scrie:. Pe spărgătorul Endresz Árpád l-au prins Românul Filofteiu Inocan. După Endesz se luaseră vre-o şapte gardişti dela temniţă, dar l-au scăpat. Inocan s a luat după el şi l-a ajuns jn apropierea Murăşului, unde l-a oprit, aşa că n a mai putut fugi. Endesz a vrut să-l înjunghie ai un cuţit, dar atunci au mai sosit doi îuşţ, dintre cari unul l-a lovit c o sapă, aşa că tâlharul nu mai are încătrău şi s a predat. El a fost legat cu o funie, apoi venind şi jandarmii din Cucerdea l-au legat în feară şi l-au dus. George Radu. Doi înşelători prinşi. La oraşe se apropie de multe ori oameni ticăloşi de ţărani, mai ales în crâjme, şi după ce au dat în vorbă cu ei, îi îndeamnă să joace cărţi. Cărţile de joc sunt insă totdeauna măsluite (însemnate), aşa că înşelătorii ştiu de pe dosul sau de pe dunga lor, ce carte vine. Unii se pricep foarte bine să scoată din pachete cartea, pe care o vreau, fără ca ceilalţi jucători să bage de samă. Doi mişei de-aceştia, unul Gheorghe Flueraş, celalalt Anton Olah, au fost arestaţi în Sibjiiu, unde înşelaseră pe un Român. Flueraş a fost pedepsit cu 20 de zile închisoare şi oprire de-a mai veni la Sibiiu (el "e din Bungard), Olah cu zece zile. Omul trebuie să se păzească, când vine la oraş, şi de beutură, şi de oamenii necunoscuţi, cari se arată prea prietenoşi. FOAIA POPORULUI *. 13 O jertfă a beţiei. In comuna Cremenari din judeţul Argeş, ţăranul llie Ala- - rin a fost oniorît de însăşi soţia lui. Iată ce a constatat judecătorul: Ţă,ramil Marin era un beţiv stricat, care nu munciâ mai de loc, iar de se întâmpla să câştige ceva, de multe ori vânzându-şi de-ale casei, nu mai eşiâ din crâjmă, pană nu isprăviâ toţi banii şi creditul. Când veniâ acasă, bătîâ pe biata femeie, umplându-o de sânge. Aşa s a întâmplat şi săptămâna trecută. A venit beat, şi-a bătut femeia, apoi s a culcat. Aceasta, ajunsă la desperaţie, a luat urciorul cu gas, l-a turnat preste beţivul a- dormit, apoi i-a dat foc. Fugind la mamăsa, a înştiinţat-o despre ceeace a făcut. Acum e arestată. de mii, Petersburg (cap. Rusiei) 1 mii. 678 O descoperire înseninată. Pană a- de mii, Filadelfia (America) 1 mii. 549 de cum se ştia, că un ochiu scurs e mort pentru mii. Moscva (în Rusia) 1 mii. 360 de mii. totdeauna. In bulbul ochiului se află ' Obiceiuri îngrozitoare Ia un popor adecă o materie sticloasă şi un lichid (materie sălbatic. In Paraguai, o ţară în America curgătoare), după cum putem vedea Ia ochiul unul animal tăiat. Prin leutula, care se află în dosul luminii ochiului, se frâng razele de lumină dela corpurile, cari de ineazazi, este un popor sălbatic numit Şamacoco. Aceştia omoară pe toţi copiii, cari li se par prea slabi. Pe bărbaţii, cari au împlinit 70 de ani încă îi omoară, şi a- se află înaintea noastră, iar razele acestea le trece materia sticloasă (pe pielea cu nervii vederii, unde se produce icoana obiectului, tare ajunge apoi la creeii şi Ia suflet, aşa că noi ştim, ce avem înainte. Când se scurge ochiul, razele de luminii nu mai are cine să le ducă Ia nervi, suntem adecă orbi. 'Profesorul Elschnig dela universitatea din Praga a aflat o materie nouă, sotuţiune de sare, caic poate înlocui [materia sticloasă perdtită. Aceasta o vâră în ochiul scurs, care poate vedea iară. Cele dintâiu încercări Ie-a făcut învăţatul profesor!a iepuri de casă: lc-a scurs ochiul, le-a vârât iulatintru soluţiune de sare şi a constatat, că iepurele vede, ca şi mai înainte. Descoperirea aceasta e de mare însemnătate, căci dă înapoi vederea la mulţi nenorociţi, la cari nervii vederii erau sănătoşi, tot aşa lentula, dar sctirgându-li-se un ochiu rămâneau orbi de el. Patru copii morţi. Doi oameni, tata şi mama, amândoi lucrători din Kotlien (Oermania) plecaseră la lucru, lăsându-şi singuri cei şase copii, între cari cel mai mare de opt ani, cel ma,i mic de trei luni. Ca să nu iese afară iu frig, încuiascră uşa. In junii sobei femeia întinsese o mulţime de rufe Ia uscat. Fiind în sobă foc mare, s'au aprins rufele şi in curând oclaea întreagă se ninplii de fum. Cei doi copii mai mari voirii să iese afară, dar nu putură din cauza că eră încuiată. Când au venit mai târziii mama pană acasă, să vadă de e.i, găsi patru morţi şi doi incă in viaţa. A- ceştia din urmă Tură duşi la spital, uncie abia au putut fi scăpaţi de moarte. Desgroparea unui cadavru. In lelega (judeţul Prahova) murise o fată, Măria Bobescu, care bolise timp îndelungai. La 16 Februarie a fost îngropată. Maj zilele trecute nişte copii jucându-se în cijniter, au auzit eşind din mormântul fetii nişte sgomote. Ei au alergat la preot, ca sa-i spună lucrul. Venind preotu] cu cantorul şi alţi locuitori din comună Ia mormânt, au auzit şi ei sgomotele acelea. Despre aceasta au făcut raport la tribunalul din Ploieşti, de unde a venit o comisiune, care a desgropat pe moarta. Cadavrul a fost însă găsit în aceeaş stare, în care a fost înmormântat. Se dă cu socoteală, că în apropierea mormântului sunt găuri, prin cari curge vr un isvor subpământean cu apă, care produce sgomotul acela. Cari sunt cele mai mari oraşe de pe pământ? Se duce minune, câtă lume se grămădeşte în unele oraşe. Nouă ni se par oraşele dela noi lucru mare şi mai că ne vine şi ameţeala, când venim întâia oară în larma lor. Şi ce mici sunt ele pe lângă alte oraşe, depărtate de noi! Iată după statistica cea mai nouă, care e numărul sufletelor din oraşele cele mai mari: Londra (capitala Angliei) 7 milioane 253 de miji (un milion face o miie de mii), New-York (America) 4 milioane,767 de hui,. Paris (capitala Franţei) 2 mii. 764 de mi!i, Tokio (în Japonia) 2 mii. 186 de mii, Chicago (America) 2 mii. 185 de mii, Viena 2 inii. 86 de mii, Berlin 2 mii. 71 nunic chiar fiul omoară pe tatăl său îmbătrânit, spărgându-i capul cu o măciucă. Femeile bătrâne însă nu numai, că sunt scutite de-a fi omorîte, ci se bucură încă de cea mai mare cinste la toată lumea. Minunile muncii. Un metru cubic (un pătrar de stângin) de lemn costă 10 coroane. Hârtia făcută din cantitatea aceasta de lemn (mai toată hârtia se face acum din lemn) costă deja 100 de coroane. Din lemn se face în fabrici şi un fel de păr pentru umplut saltelele (matraţe, străjace). Părul făcut dintr uu metru cubic de lemn costă 2500 pănă la 3000 de coroane. Iar de se face din lemnul acesta mătase (şi In fabrica dela Zârneşti se fac cârpe de mătase de lemn), valoarea se urcă la 7000 de coroane. Alt exemplu. O cantitate anumită de mincraiu de fer (piatră cu fer în ea) costă 5 bani. Ferul acesta bătut costă deja 2 cor., prefăcut iu tuciu (fer turnat) 5 coroane. Prefăcut în tăişuri de cuţit, are o valoare de 500 cor., iar făcând pene pentru cias (spirala cea fină din lăuntrul ciasurilor de buzunar) 100 mii de coroane! Urcarea aceasta uriaşe a valorii o pricinuieşte munca! Oare la noi ţăranii nu e tot aşa? Ba da. Cucuruzul prefăcut în slănină şi carne de porc (pe cari ii îngră- şem) ne-ar aduce cu mult mai mulţi bani, decât vânzândii-1 cu sacul..făcând liveâ măiestrite (cu trifoiu, lucerna, napi de nutreţ ş. a.) şi hrănind vite, vom avea din vânzarea lor înze.:ii cât luăm, dacă voni vinde fânul sau alt nutreţ de pc ele. Iu comunele dela munte, de pe câteva lopeţi, furci, Oi;ii şi alte părţi din car vom luă cu mult mai mult ca vânzând numai lemne de foc. Tot aşa de pc papmă, dacă o vom preface în rogojini şi coşniţe, de pe nuiele, făcând din ele coşuri, şi altele şi altele. La tot ce e muncit i-se îndoeşte, înzeceşte, însuteşte valoarea. Ocolul pământului în cinci ani pe jos şi desculţ. Un Francez tinăr, Carol Chevalier, s a îndatorat faţă de nîşte tovarăşi dintr o societate de gimnastică să încunjoare pământul în timp de cinci ani mergând pe jos şi desculţ. Mai zelele trecute a sosit în Bucureşti, dupăce a um blat patru ani. EI a străbătut deja Ame- rica-de-nord şi Asia şi mai are numai Europa. Picioarele lui sunt negre şi umflate, dar el se laudă, că nu simte nici frig, nici durere. Să-i fie de bine!

11 Nt. 13 Medicul de casă al Împăratului. împăratul are un medic, care se îngrijeşte numai de sănătatea Maiestăţii Sale. 1-1 recomandase contele Paar. Intr o zi, împăratul dete poruncă, ca doctorul kerzl aşa-1 cheamă să vină la ora 10 înainte de ameazi la palat, ca să vadă, dacă-i poate da slujba de medic de casă. Ciasul bate 10, împăratul aştepta. Trece 10, trece 10 şi jumătate, se apropie de 11, Dr. Kerzl FOAIA POPORULUI nu mai venîa. Şe înţelege, că împăratul, carq nu are nici un minut liber, se supărase pentru aşteptarea aceasta. L)uPa 11 iaca vine şi doctorul. împăratul n zise: Te-am aşteptat pentru ora 10, acum nu mai am vreme pentru D-Ta! Zicând astfel, se întoase, ca să plece. Dar medicul de dincolo: Maiestate, a trebuit sa fac unui bolnav o operaţiune (tăietură), care nu se putea amână... Eră vorba de o viaţă P *. 11 de om!" Şi cine a fost'omul acela, ^pentru care a trebuit să aştept?" întrebă ţimpăratul. A fost un soldat din regimentul Nr. 73 de infanterie, răspunse Dr. iikerzl. împăratul nu mai z i s e nimic, ci ;se uită lung în ochii doctorului, apoi îi fprinse mâna şi i-o strânse cu căldură zijcând: Doctore, de azi înainte eşti medicul meu de casă.- Şi a rămas, de zeci de ani, pănă n ziua de astăzi. P r in d e r e a u n o r falsificatori de bani. in u m p u l d i n u r m ă s a u r ă s p â n d it prin toate ţările E u r o p e i o m u l ţ i m e d e b a n i falşi- P o liţiei i-a izbutit d e a ltc u m a p u n e m â n a p e m u lţi falşificători d e b a n i. In B u d a p e s t a, V i e n a şi L o n d r a a u fo s t prinşi d e c u r â n d o s e a m ă d e p e r s o a n e, cari u m b l a u să s c h i m b e b a n c n o t e (ţiduli d e h ârtie ) falşe.,, N u m a i în B e r lin n u le p u t e a d a d e u r m ă u n o r falşificători. A b i a în u r m a u n e i trădări, d in partea celorce le ştia culcuşul lor a aflat poliţia locul u n d e e rau ei asc u n s Falsificatorii d e b a n i se ţin eau m- tr o ' căscioară d e la m a r g i n e a B erlin u lu i. A c o lo îşi întocm ise ei o lucrătoare in toata forma. 'Dar locul odată aflat, poliţia a început a-i păzi. Casa a fost încunjurată de poliţişti. Iar când s au pus falşificătorn la lucru, tocmai voiau să facă maree (o marcă face 60 CFeiţari) germane, - poliţiştii au pătruns în casă, unde dupa o luptă crâncenă i-au pus bine pe înşelător. Cinci falşificători de bani au fost prmş pe loc, legaţi bine, şi duşi la răcoare. Do, 311 S<hiPchipul de sus se arată lupta dintre poliţişti şi banda falşificătorilor. In casa s au aflat o mulţime de instrumente, ce foloseau la facerea banilor. De asemenea s au aflat si banii de câte o marca, falşi- ficaţi, în preţ de mai multe mu.

12 P«g. 12 Facem cunoscut, că cine nu primeşte vr un număr din foaie să reclameze îndată la postă, sau la noi cel mai târziu în 2 3 zile după aceea. Iar nu după săptămâni, când nu mai avem acei numeri. Cine n ar avea partea romanului Cu paloşul complet, dela început, să ne scrie acum pană mai avem. Bine înţeles, e da- torinţa fiecăruia, ca să-şi grijească foile din cât se poate. In viiitor nu vom mai putea trimite nici din acestea aşa multe. Iar cine nu ceteşte toate foile, acela nu va putea înţelege cum se cade acest roman istoric atât de interesant şi frumos. Ori jiti, deci, partea foii cu romanul! Abonaţi noi Ia Foaia Poporului se primesc cu începutul fiecărei luni. Toti aceia, cari abonează acum Foaia Poporului, primesc în cinste partea din foaie a romanului C u paloşul de când s a început publicarea Iui, adecă dela Nr. 52 din 1911 încoace. Ceice voesc ţa cunoaşte luptele noastre din vechime să cetească acest roman, care se va publica încă multă vreme în foaie. Că ce frumos ne povesteşte valorosul nostru fruntaş şi boier moldovean, dl Radu Rosetti, s au putut convinge toti aceia, cari' au cetit partea romanului apărută panii acum. Cele ce ni se spun aci sunt o adevărată istorie a vitejilor Români din vechime, dela cari noi putem încă şi astăzi lua o scamă de învăţături folositoare. Păstraţi cu toţii partea foii cu romanul. Păcatul de-a îndrăgi străinii. Dela un vrednic Săliştean aşezat în Kâmnicu - Vâlcii (România), ni se scriu următoarele: In ziua de 4 îmartie a. c. s a ţinut adunarea generală a băncii din localitate Vâlcea, bancă înfiinţată din îndemnul unui Săliştean şi a doi Braşoveni români. Aceasta bancă numără aproape una sută acţionari români, doi Italieni şi un Sas din Braşov, tăbăcar (argăsitor), fost tovarăş ai doi Sălişteni. Maioritatea acestor acţionari putem zice cu drept cuvânt că sunt Săliştenii stabiliţi aici. Li aceasta adunare generală era sa se aleagă şi ccnsorii, dar Săliştenii în Ioc să-<şi aleagă vre-un om al lor, aleg pe Sas, îndemnând şi pe alţii a-t vota, ca să nu iasă ales un alt Săliştean, care in luna Iui Iulie anul treait a fost ales de neguţători preşedinte a Camerii de comerţ, secţia Vâlcea. In loc ca să primească tantiema de vr o mie de lei anual un Român ori care ar fi fost dintre acţionari, Săliştenii prin alegerea lor au dat-o unui Sas. De sigur că Saşii vor fi râs de fapta frumoasă a Săliştenilor de aici şi vor fi zis: BIocli prost. Ce să mai zicem noi' Românii, cari ştim suferinţele noastre din. trecut şi păţenîile ce Ie îndurăm şi astăzi dela acest neam săsesc viclean şi asupritor pentru al nostru al Românilor? Oare a- ceasta purtare însemnează patriotizmul cel mult lăudat al Săliştenilor din Râmnic? Mi-am ţinut de datorie sfântă a arăta fraţilor mei transilvăneni şi_ cu deosebire Săliştenilor aceasta purtare nesocotită a Săliştenilor domiciliaţi în R.-Vâlcea (onoare esceptiunilor), ca să fie judecaţi după cum merită. Un Săliştean. FOAIA POPORULUI Biserici româneşti în America. In America sunt şapte biserici gr.or. române şi trei locuri pentru a clădi alte trei biserici gr.-or., apoi patru biserici gr.-cat. române. Cu mult prea puţine pentru numărul cel mare al Românilor de-acolo. Durere, că din cauza lipsei de preoţi se găsesc şi Români rătăciţi, cari s au lăpădnt de biserica strămoşască. Aşa e acum în Cincinati o biserică baptistă-protestantă şi e vorba să se mai clădească şi altele. Sunt ţinuturi, unde Românii sunt păgâni cu totul, nemai crezând nici în Dumnezeu. In alte locuri au ajuns să fie înşelaţi de călugări mişei, veni{i din Moldova, cari trăiesc numai din înşelăciuni. Fundaţiunea Juliu Bardosy Ni se scrie din Turda, că pentru înmulţirea fondului pentru ajutorarea elevilor dela şcoala din Turda au contribuit: Arieşana instfitut de credit şi economii din Turda cor. Domnii Dr. Ioan Olteanu, advocat în Ludoşul niureşan, 6 cor.; Ioan Bucur, protopop districtual al Arieşului 5 cor.; Nicolau Racoviţan, paroh gr.cat. în Şchiopi 2 cor. şi Dr. Ioan Giurgiu, advocat in Iara 2 cor. Cu totul 31 cor. 74 fii. Călindarul Poporului pe 1912 mai sunt câteva exemplare. Preţul 40 bani, iar pentru postă încă 5 bani deosebit. Rugăm rpe toţi abona{ii noştri, ca să ne facă totdeauna cunoscut, dacă s ar întâmpla, că se schimbă numirea comunei (prin multe locuri se dau numiri nouă ungureşti) sau când se schimba posta ultimă. Din aceste cauze se perd foile de multe ori. Mai cu seamă în timpul din urmă ne vin reclame, cari trebue sâ ne pună pe gânduri. Asta o ştiu mulţi din răspunsurile noastre, ce Ie trimitem în scrisori, precum şi din desluşirile dela posta redacţiei. Sunt insă şi mulţi abonaţi, cari ne scriu greşit posta ultima. Asta încă e un rău mare, fiindcă foile rătăcesc apoi prin alte părţi. Noi ne silim şi facem totul ce putem, dar mgăin şi pe stimaţii'abonaţi, ca să ne deie adresele, cât se poate de lămurit. După aceea: dacă un abonat nu primeşte vr uti număr din foaie, atunci să ne serie îndată, iar nu după săptămâni de zile. Noi, pană când mai avem, trimitem din nou acel număr perdut. A bună seamă, ne rugăm, că numai atunci siî ne ceară din nou numărul cutare, dacă de fapt nici nu l a primit, iar nu dacă s a perdut peacasă din negrije, după cum ne scriu mulţi. Nu mai puţin rugăm pe abonaţi, ca să ştiricească cum se împart gazetele şi dela postă şi primării. Aci încă se întâmplă din cale afară multe nerândiiicii. iar dacă iu cazuri de acestea se poate ceva dovedi cu martori, atunci ştim noi cum se facem rânduială. FOAIA POPORULUI" este cea mai veche, mai bună şi mai ieftină,foaie pentru poporul nostru. Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru trebuinţele ţăranului român. Numeri de probă se trimit Ia cerere ori-cui gratis. Abonarea se poate face cu începutul fie-cărei luni şi costă: Pe un an întreg, 4 cor. 40 bani De acum pănă Ia finea anului 3 30 Pe o jumătate de an 2 20 Pentru ţările străine 11 anuai Lăţiţi deci Foaia Poporului preste lot locul, ca astfel să o putem jace şi mai bună! ECONOMIE 13 Adunarea generală a Albinei. Albina, întâia noastră bancă nu nujmai ca vechime, dar şi ca mărime şi ca pildă de dărnicie pentru institutele noastre culturale şi de binefacere, şi-a ţinut la 23 Martie n. c. adunarea generală. Dupăce s a rostit părerea de rău pentru răposarea fostului preşedinte al direcţiunii, losif Sterca Şulufu, s a cetit raportul şi bilanţul anului Din acestea s a văzut, că averea Albinei a crescut la 50 milioane 695 mii 489 coroane, iar venitul curat a fost de 500 de mii 646 cor. Depunerile au fost de 24 milioane bl3 mii 383 cor. S a hotărît urcarea capitalului social (acţionar) dela 3 milioane la 6 milioane. Ca termin pentru subscrierea'acţiilor nouă s a hotărît ziua de 15 Iunie a. c. Trebuind astfel să se schimbe statutele, s au mai hotărît şi înfiinţarea numărului membrilor din direcţiune la 15 şi s a hotărît şi înfiinţarea unui fond de garanţie de trei milioane coroane pentru scrisurile fondare. Adunarea a primit propunerea, ca banca Nera din Bozovici (Bănat) să se contopească cu Albina. Venitul airat s a împărţit astfel: s a dat divjidenda şi supradividendă 300 de mii cor., tantiemă 73 de mii 635 cor., funcţionarilor şi servitorilor fără drept de dividendă 5000 cor., fondului general de rezervă 60 de mii, fondului special de rezervă 26 de mii, fondului de pensiuni al funcţionarilor 10 mii, pentru scopuri de bi-, ncfacere 26 de mii coroane. Din suma hotărîtă pentru scopuri culturale şi de binefacere, se vor da 1000 cor. pentru seminarul român din Caransebeş, 1000 cor. pentru Fondul ziariştilor români, S000 cor. pentru masa studenţilor întemeiată de Albina, 2000 cor. Asociaţiunii din Sibiiu, 2000 cor. Reuniunii femeilor române din Sibiiu pentru şcoalele susţinute de dânsa, Sar ceialalţi bani s au împărţit Ia Reuniunea de muzică, la cea de agricultură, la a pompierilor, la cea pentru înfrumseţarea oraşului, a celei higienice şi gramului comercial, toate din Sibiiu, apoi internatului Reuniunii femeilor române din Braşov, a Reuniunii meseriaşilor din Braşov, fondului studenţilor bolnavi din Braşov, Blaj şi Brad, societăţii Petru Maior din Pesta, tinerimii universitare din Claj, internatului gr.-or. din Bciuş, Reuniunii femeilor din comitatul Hunedoarei, biscricei din Lugoj pentru zugrăvirea ci şi cantinei şcolare din Lugoj. Pănă acum, Albina a dat dela înfiinţarea ci pentru scopuri de binefacere şi ailturale suma de 393 de mii 122 cor. Membri noi în direcţiune au fost aleşi d-nii Dr. E. Draia, Octavian Goga, Dr. I. Mihu şi Dr. G. Popovici. Ştiri economice. i#f Băncile şi tovărăşiile poporale. DI V. C. Osvadă, care a fost însărcinat să studieze chestiunea înfiinţării băncilor şi tovărăşiilor dela sate, a înaintat un raport amănunţit în privinţa aceasta, cu care ne vom ocupa mai cu deamănuntul. In legătură cu aceasta vestim cetitorilor noştri, că binefăcătorul neamului nostru din Transil-

13 Nr. 13 ^... Sj Ungaria, dl Vasite Stroiesra a tri- lllll *.1 V*... *. '.S comictuhu Asociaţiitnn o scrisoare, m '-arc ^steştv câ e gata să mai jertfească \,ci O şuti d< mii de coroane /yentru sco- "* nil acesta, /ie lângx banii dârui(i mai tna- ~*-nte B in ecu vân tat f ie n u m e le acestu i in are -$>oier rom ân, care a je r t f it su te d e nrii d e o r oan e pentru în a in ta rea n o a stră p e to a te perenele. Cărţi şi reviste. Biblioteca poporală a A s o c in ţiu n e i. "pin motive neatâriiătoare de redacţiunea bihrotecei poporale Nr. 12 şi 13 din :I. c. s au expedat cu o întârziere oarecare. In vijtoriii se va nizui ca expedarea sa se faca cât mai regulat şi la timp şi nici am membru nu va rămânea păgubit. dând scriem aceste rânduri, apio.ipe 000 de m-embri ajutători au deja doua, ;irţi şi anume: Nrul 12, pe Ianuarie, cu frumoasa povestire a lui I.rcnle. care a - săvârşit cele douăsprezece făpturi mari. Povestirea aceasta e scrisă din istoria Grecilor, de P. lspirescu. La ne arată o mulţime de credinţe păgâne, dar tot odata, putem scoate din ea, multe şi frumoase învăţături pentru viaţa noastră mult cer-..ala. Cartea Nr. 13,..Cum s<i trăim", e >aisa de dl Dr. A. Dobrescu. Cartea a* v.-asla este un adevărat mî.rgaritaiiu de / aiare preţ pentru ţăranii uos-tri romani. I ;i n ar trebui sa lipsească din nici o casa românească, fiind scrisa pe înţelesul tuturor. I:a ne spune, ce să mâneam, cum <a pregătim mâncările iu zile de dulce şi ni zile de post. Nc vorbeşte despre primejdia hemurilor spirituoase şi ne spune..-mu sa ne ferim de aceasta otravă. )omnii colectanţi, cari nan înapoiat inca listele de abonament. sunt rugaţi a le trimite la biroul..asociaţiunoi" cât mai ingraba. pentru ca sa se poată face oxpe-. darea cărţilor apărute, precum şi Nr. 1»...are inca a eşit de sub tipar. Petreceri. Petrecerc cu joc în Sălişte. Corpul invaţiitoresc dela şcoala gr.-or. romana, 'din Sălişte aranjează, Luni in 2b Martie st. v (a doua zi de Paşti), o petrecere cu joc in sala festivă a şcoalcj. începutul la 8 ore seara. Preţul de intrare de per* ioana 1 cor. Venitul curat e destinat fon- ţiului pentru esrursiuni şcolare. Corul tinerimii din Sânccl invita la Concertul împreunat cu teatru şi declamări, ce se va ţinea a treia zi de Paşti la Q Aprilje st. n. a. c. in şcoala romaneasca din loc, sub conducerea inv. Ales. I. Sighişoreanu. Programul conţine 9 puncte, intre cari sunt cântări, teatru şi o conferenţa poporală. începutul la 7 ore seara. Preţul de intrare: locul I 2 cor., loc II I cor. 60 fii., stal 1 cor. Prezidenţi: Vasile Smigelski, Emil Vlassa. Nic. Bărbat, cassar. Controlori: Liciniu Ciugudean, Teodor Panăzan. Suprasolvirile se primesc cu mulîămită şi se vor cnită pe cale ziaristică. Venitul curat e destinat pentru zidirea unei sale de teatru şi oonferenţe pentru popor. PS. Oaspeţii sunt rugaţi a se îngriji de viptuale, de cuartire şi beuturi se va «n- -şri jî comitetul. FOAIA POPORULUI Ultime ştiri. Ce e nou în politică? Hedervâry e denumit din nou ministru-preşedinte. Despre noua denumire a lui Khuen- Hedervârv de ministru preşedinte, şi a celorlalţi miniştri vechi în posturile lor, scriem mai pe larg la alt loc al foii. Miniştrii, în frunte cil Khueti, s au prezentat dietei în şedinţa de Luni. In şedinţa aceasta ministrul-preşedinte a spus, că dacă guvernul nu primea a fi numit din nou, lăsând la o parte cererile fără rost ale Maghiarilor, atunci se puteau întâmpla alte lucruri mari. (Aici e a se înţelege, că Maiestatea Sa avea de gând să se mulţumească de tron). Unii deputaţi se ridică şi spun, că Khtien a făcut bine, că a căutat se puna capăt acestor neînţelegeri. Alţii m frunte cu Apponvi -zic, că ei nu se vor lăsa de luptă contra guvernului nici pe mai departe. In şedinţa de Marţi dieta a luat vacanţe pănă după Paşti, în 12 Aprilie n., când se vor începe desbaterile asupra legilor militare. Chiar după Paşti se va vedea ce întorsătură înspre mai bine ori mai rău vor lua lucrurile. In caz de lipsii Khueii ameninţă pe Ungurii gălăgioşi cu includerea dietei şi facerea de alegeri nouh. Dar de aşa ceva le e frica şi la kosuthişti şi la justhişti. Furtuni preste tot locul. Din toate părţile ţarii sosesc azi. Joi, ştiri despre furtuni cu ploaie şi zăpadă. Iu Cinci-Piserki au fost descoperite mai multe case si biserica. In Zombor a sosit tren. dela care orcanul răsturnase un! vagon. In Ciiula, pe vântul cel inaie, a 1 erupt foc. care a prefâeut în cenuşe I case şi alte încăperi. Pocul a putut fi stans numai iu urma împrejurării, ca casele erau singure in acea parte. In Kecskemct sa simţit ieri. Mereu, i, un cutremur de pământ uşor. La Mohnrs au fost inundate morile. In Oradca-mare firele dela telefon au fost rupte şi multe case descoperite. Iu multe părţi au suferit pagube şi pomi. de prin grădini. Poşta Redacţiei. Chimii. (Melaho (lin lip5» do loc, a rămas nfarju Acţionar în A. Cele scrise prezenta puţin in,cros pentni cea mm mare parte din cet.ton. noştri Regreţi ui i <lar nu se poate public*. /băneşti. Invitarea D-Voasuii nu se poate publica, fiindsă e tipărită în tipografie străina. Ionel Scrie-ne ce doreşti, sub numele idevărat, iar' nu anonim. Dela peroane necunoscute nu publicăm nimic. Intrti smgura acnomul îşi poate spune tot ce are cne S T Cu atâtea întrebări n u m a * se pierde vremea noi avem a «solvă o «ama de senson, nu numai ale Dumnitale. Dumitrii. Sivan in Săscton. De «o foaia e în rânduială. Nu putem da bina cu so col la. cri sunt cei doi numen, ce-ţi lipsesc. Am teala. can bine? Dar începutul tnrrus >r. li ** /-*»Paloşului* l ai pnmit.. Paz,el Tira în R. A m pnmit «moare»,, 5 furat, pajtea romanului din Tn lou. Vezi ^ îţi P f mrrt r care aă dovedească..t a g llî Toderaş. Fentru numărul de Pa$ti n'a mai fost loc. _ Totna Bozocea în V. Abonamentele trimise primit cu mulţumită. S a u. socotit dela l Aprilie, Paloşul trimis dela încoput. " F. Sângeorzan, Rodna. De aici e totul *m rânduială. Am trimis din nou partea romanu- nului dela început. loan Ciorba în L. La astfel de întrebsn numai un doctor bun iţi poate spune ce este. Hcndorf. Invitarea trimisă nu se poate publica, de oarece e tipărită în tipogafw străina. De ce nu tipăriţi, ce aveţi de lipsă,' intr o tipografie românească? Foile româneşti au hotărât, că tipărituri ieşite din tipografii străine sa nu le publice. Dlui D. Văcărescu, Drăgoeşti. O earte, în care să fie concepte şi pentru scrison, Şi pentru chitanţe, testamente nu avem încă. DlUi S. Câmpean, Sân-Mihai. Gnjeşte, să nu apuci pe mâna vr unui înşelător. Scne-ne, ce carte ştii, in ce coruri ai fost, ce cunoştinţe de note ai, de câţi ani eşti, apoi vom întreba, la Conservatorul din Bucureşti. _ Dlui Crăciunescu, Pojga. Pentru co-ţi batjocoreşti numele, scriindu-l -A^ciunescu _ M văzul D-ta Ungur, German şi a lt e neamuri cu scaun la cap, cari sn-şi pocească numele m limba străini? llomânui trebuie sa fie mândru ai po haina limbii lui, ear dacă n o cunoaşte, având din nenorocire şcoală străină, care îndobitoceşte, să o înveţe din foile naţionale. Niilor Comşa, America. Foaia şi un Călindnr a a trimis recomandat. Io an Cotora, Mostar. Nu costă nunic. Iasif Colibaba, Rădăuţi. Do aici e totul în rânduiulu. Am trimis din nou Nr. 10 şi 11. Dar Nr. 12 Pai primit? llie /. Mosora, Rusia. Am trimis călbdnrele dorite. Foaia e acum plătită păni in Ianuarie lfllsi _ Orţoi a. Noi nu suntem Imciitan, iubit«. cetitor l)e acwu nu ne pricepem dacă *unt In* troduw* tont«trebuinţele bucmuri«in cnrtca o «cu J c.romie, wui nu! «a Dumniata nici nu nminteşti de tine e ncrinh entt, deoftv cu <^ vro 3 coroane. Nu-ţi putem împlini errwa, Uar iţi «lorim poftii buna ţi la mâiicin, ce nn pum? prin cjrţilc do Imciitănc, wui n ar fi Bm* trijdune bine. MUan Diiraga in Rtidarta. Amipra celor ce ne întrebi Dumninta, vom «cne mai p» larg In f aic, intr'unul din uuiuerelo vutosro. loan M aniu in C. Cartea numită, cu litere vechi, «lupii cât Ştim nu «ar mai afla. Sa va Almd/an in G. Kcrie-no că pentru ce iţi trebuie cartea numită. Teodor Talar in I. Vom ţinea m i, iar când vom şti pe cineva, Iţi vom xene I. C. in H. l'oftia Poporului Me acum panii 1«finea anului costă 3 cor :i0 bani 8««Koteşte ix' îl luni, începând dela 1 Apnlie. După sosirea banilor vei pnmi şi toată pa romanului nc\i paloşul «lela Început, tot ce s a publicat pănă acum Constantin Boldea în Plavtţevtţa. controlarea abonamentelor am aflat, că dela Dumniata au intrat in S Ianuarie n «u n «* C cor. G0 bani. Pe cupon seni insă numai «tata tbonament dela 1 Ian. pănă la d0 Iunie Asta nu «unk bine. Doar po numele Dummtalj merge numai o foaie. Scne-ne cum să socotim cele 4 cor. 40 bani? Poate ca abonament pe mai departe.,,,» loan Flcşcriu, America. Câhndarul sa trimis recomandat, iar adresa s a schimbat. Gligor Bărsean. Amerira. S a schunbat numind. OAlindarul s a trimis de a.ci in 6 mtiu>iaan Stanriu in B. De aici foaia merj-» in rânduială. A m trimis din nou ţ r l l Victor Voitecovtcs in B. A fost greşala la mijloc. S a îndreptat Nic. Mataringa, Bucovina. Numeral* avute s au trimis, iar încurcala s a delăturat. _ Marian loan Corni* în D. L a noi totul in rânduială. A m trimis din nou un num «şi o parte din celalalt. Redactor resp.: Nîcolae B rata. Editura ji tiparul ^Tipografia Poporulai-

14 Pag. 1-4,FOAIA POPORULUI" Nr. ÎS Banca gen. de asigurare mutuala TRÂNSSYLYÂNIÂ a. c. g. L Activ Giponi pendenţi "56 Efectele fondului de penziuni...k 193, Dep. spre fruct, ale fondului de penziuni 4.222"72 Kealităţi: Edificii în S ib iiu... K edificiu C l u j ' împrumuturi pe pob ţe de asigurare pe v i a ţ ă... Premii de reasigurare anticipate s. IL pe 1911 (ju detragerea retrocesiunilor) Jîezervă de premii s. IL în depozit la societăţi de reasigurare (retrocesiuni)... Portofoliu de cambii şi accepte de acoperire Bilanţ la 31 Decemvrie * Salduri şi numârara In reprezentanţe s Q.52.V43 Falduri şi numărare la reprezentanţe s. II V27 Valori de incasso neincurse in portofoliu Debitori: Societiţi de reasigur. spe<e de achiziţie şi diverse 224."»8P!l Avansuri In inspectori... S.59G 98 Mobile, table de ngenturi, tipărituri şi plăci de asigurare Instalaţii electrice *89 2, Sibiiu, In 31 Decernvrio Dr. W. Bruckner m. p. Conturile Încheiate şi bilanţul, coufrontnta cu regut'rle referitoare, s iiu Sibiiu, la 27 Martie Fond de intemeiare fi Rezerva de premii s. I..... m m # K Rezervă de daune s. I... Rezervă de premii s. II... Transport de premii s. II... Conziliul dle su p ra v e g h la ro Simon Schniidt tn. p. \ Adolf Fonn tn. p. n K , , Reserră pentru decesuri anunţate.. Rezervă pentru diferinţe la curs Rezervă de primii s. II. în depozit Ia societăţi de reasigurare (cessiuni)... Fond de penziuni... Avans de efecte... Creditori diverşi Datorie hipotecnră şi de cont-curent... Interese tmnsitorii ale titlilor de intemeiare Interese neridicate dela titli de intemeiare... Fond dc garanţie s. I... Fond de garanţie s. I I... Excedent rezervat 8. I din anul Ex.'edent rezervat I din anul Excedent rezervat b. II din anul Excedent rezervnt s. II din anul Excedent b. I din ,556'86 Excedent s. II din ,222*64 V. Thiess m. Ssit în concordanţa. P- Iosif Lissai m. p. Pasiv Kor. fil " G' I *-^ ^ 5.000" Kor. Iii. Ca9«a în numărar..... K 37.7U3 07 Depuneri la easea de p&str. şi la cea poştală n 9.391"97 Depuneri în giro-conto şi depoz. în numărar 5.545'20 Dep. spre fruct, pentru reserve de prenii restit T l'89 Thli de intemeiare neemişi ' T itli ra m b u rs a ţi Efectele fondului general K *50 Efectele fondurikr de garanţie 61-93: 76, ,240*22:* , ,422*50-9,211* , ,184*17' 4,963 8!V *72:.' 5,366-49^ 2,953*40 15,779-r.a^ 2, *85» I Publicorc de licitaţiunc., Luni în 8 Aprilie a. C. sî; <13 p:îa ]:ci- Sftţrur.e minix-ndă In Întreprindere edificar e a unei fântâni Împreunată cu rraervar pentru iidapnn-n vitelor. Ucitaţiunen «a vn ţinen In 2 ore p. m". îa cancelari«comunei Mohu. Planul, preliminariului de fpi-c şi condiţiunîle do licitan: să pot ceti In fiecare zi in oarele oficioase in cancelarii! ci mnnalii. Preţul itn'uiirei 5000 Cor. Vadiu 10 /, -lela preţul f-trigiirri, oferte în *crii* nu ă priine.^e M ohu, in 22 Martie ^ loan Muţiu preţedintele InMjţirvi de credit. Mare succes a isxeratele la Foaia Poporniol, cade (net crb'te de mii de penoiue de pretotiadesea, din toit«ţările ţi dio texte cercările eoeiale, stft Inteligenţi cal fi popor. De aceea Foaia Popcruloi" eite cel Hai porritít orcsin pentru puhlicir'» a tet felel de iiwenue: pentru ocuparea *ao eintxrex aatii rcit, apei peatrn Tâaziri, ar^udsri, ruapiriri, 'iesdsiâeri de prirski fi alt«ia* rtttdtic~i, cum ţi accnţaret a tot ftlol de Kirfnri fi trtifli ce treboege pereoaaelor tiaponuice sin Ie faaülie. Informaţii a?cpr» preţuim in«erxtelor ie dxu ca plăcere la A d m i n i s t r a ţ i a rf O H P O P O R U L U I. Cement dc Beocsitt re affci' ieftin d e v â n z a r e in Sibiiu, Bahahofplatz Nr. 1. (lângă gsr?). 4*3 j j SP E R A H Ţ fl" institut de cred it şi economi/, societate pe acfîi in Kostnan. SPER flh Ţ fl" fakaréh - és hitelintézet részvén yta'rsaság Hoíczmányon. Convocare. Domnii acţionari ni institutului do credit «i rciinomii,.si >KRANŢA\ societate pe neţii sa inviirt. conform şs-inr 15 şi Hi ai stnlutelor societăţii, In adunarea generală extraordinară cure să vn ţinen in Ilostnnn, Duviinccd, in - / Aprilir. iq,j st. >1. ia // oarr a. iu localul institutului. O b i e c t e l e : 1. Df-cliidcren şi conmituirea adunării (S 2 1 ).^ 2. Alc-gerea comitetului do suprnvechiare ( 39). Domnii ncţionnri. cari în sensul -lor 18 şi 19 din statutele societăţii voiesc să participe la ndunnre în persoană sau prin plenipotenţiaţi, sunt rugaţi n-şi depune acţiile şi eventual dovezile de plenipotenţă col mult pănă Sâmbătă, in 20 Aprilie st. n. n. c. In 12 oare din zi, Ia eassa institutului in Hosman. Hosm an, in 24 Martie O casă Direcţiunea. constatatoare din trei odăi, 2 euline, curte mare şi gradină, e de v â n za r e. Casa se află in Poarta Turnului Nr 6. A se adresa la Elena Stoianovici, Sibiiu, AVollgas?e Nr. 8 b. De vânzare. Din cauze familiare vând e-asa mea proprie, cu licenţă deschisă şi prăvălie de mărfuri diferite, trafică de tabac şi vânzare de ssre. Informaţiuni mai denproape dâ A p f e l b a u m in Alţina l'alczina, u. p. Ujegy- i *7-) Meghívó. A»SPERANŢA», takarék- óh hitelintézet reszvínytársnság t. ez. tészvínyokei nz alnpszab/ilyok 15 és 16 'ai értelmében ezennel meg* hivatnak 0 Hoíczmányon tg 12.,'vi április hó 2t*ótt d. c. 11 orakot nz intézet helyiségeiben, megtartandó rendlinlili Hozgyiilöre. T á r g y s o r o z a t : 1. A közgjülés megnyitás«és alakulása (az nlnpsznb. 21 «ért). 2. A felügyelő bizottság megválasztása far-, nlapszab. 39 a ért.) A részvényes urak, n kik a társaság 16 és 19 -ai értelmében a közgjölésen személyesen vagy meghatalmazottjaik utján szándékoznak részt venni, felkéretnek, hogy rószvénveiket és esetleg, meghatalmszási okmánvnikat az intézet pénztáránál legfeljebb 1912 évi április hé 20-áig d. e. 12 óráig bezárólag letétbe helyezék. H o lczm any, 1912 évi márczius 24 én Az igazgatóság. Un maestru morar caută un post potrivit, la o moara cu turbină sau motor. Doritorii binevoiască a adresa serisorile Ia administraţia»foii Poporului«, de unde se vor preda respectivului. 523 i_ 3 O vilă nouă constătătoare din două odăi, culină, cămara, verandă închisă, pivniţă şi o grădină frumoaso, se află d e v â n z a r e din mână liberă! pe lângă un preţ moderat. A seadrjsa: Sibiiu Wachsmanngasse 43. 5i6 2 s T'

15 \ Nr. 13 Târgurile de tarâ*. (Ziua târgurilor e dup& calendarul vcchiu). 24 M a r t i e : B e c l e a n, Birchiş, H i d a, ţilia, Kckes, V iş t e a d e jos.. 25 M a r t i e : H a s m a ş u l L ă p u ş u l u i, La- ouşului, L ă p u ş u l r o m â n c s c. 27 M a r t i e : C r a s n a, J i m b o r u l m a r e. 28 Martie: Braşov, Cojocna, <-"«-Sântămăria-de-Piatră (Ko-Boldogfalva),.M ă g h e r u ş. 30 M a r t i e : H a l n i a g i u, U i o a r a, V i n e r e a. 3 1 M a r t i e : B a ţ o n. 1 A p r i l i e : A g â r b i c i u, Borgo- l r u n d, 'ic iu c - S e p v iz. 2 A p r i l i e : D e b r e ţ i n, Ş o n io rtin. 3 A p r i l i e : P o ru m baciil- in f. 4 A p r i e l i c : B ie r t a n, H o d o ş, S a b a d. 3 A p r i l i e : G a l g o, M u r ă ş - O r g a. 7 A p r i l i e : B u z a, G i l ă u, (ir a d iş t e a, r.s ă r m a s u l m a r e... 8 A p r i l i e : C h i c h i n d a m a r e, C l n ş m e i i, M o l d o v a v eche. 11 A p r i l i e : A r c i d, A t e i, B e c a j, (G e r- * i o ), B o r o ş s c b e ş, M a c f a l â u. A r c h i d (M e z < - t r k e d ). M o ş n a. O r c z i d o r f, P c n a m o ş, Ra- -c o şul d e jos, S â m b ă t ă d e jo s, S e b e ş u l sa- -.esr. T u r d a. păm â n t öc Vânzare. Iu Sibiiu. Mrada Şurii-niici (Kk-in#ehi-uert-c nflr» da vânznre un pi.mânt potrivit,i.li«. MHrimva cute f, «Mângim cvadrn i Preţul t coroan«r A M' " Î T * --iliiiu, WVlMnanga-M'. N«-. 5 P reţu l bucatelor In S IH IIU 1h li A p rilie #t,... Cur. 16, prtti 17,80.«tau Sic»;«:.... ia,- O! 7.., I IvAM ' CtKiirnz C»ttoii K 3. - % 1R,, -Knsolc 86,60. Kftiii;» Nr ,00 *»- l 6 '. '»' S'.&uinl» ISO, 'liu-'oar. «1* porc S lu t>rat. 81,.. S in «lo lumini. * 80, Sân de, lumini topit, 9.2. Hlpno 6«. Fin,.. r î.emuodctorncplut to.. > plutite, Spirt r*fm*t.. Sr.irt ordinar , , Carut do»iti p,-*>tru *npâ ( or tripturu».. " t «1 '» porc. * O u l 10 buclţi.»- lîn patrvr de miel.. Carne d«c a t... n.: de hectolitru 14.-,, 1-. (. <i, H ».. *>».. 17*~ * '.. 36.(10 la 100 chile 80,&0 i* * *, 1 * 2,. r i. IG i,» <- f)0, *» 8.» t. o 1W, f», 66, «r. M » litru. 2 V8 pini 1,60 1, JO 1, JO -. 4 Î U met. cub 2'_ l a chilo ^ 2, -.. 1,60, i,50., 2. -., 1,30 In BUDAl ESTA in 3 Aprilie st. n.: -Grâu de Tisa 78 chilo Cor. lt W pini 11^7 1*»0 chdo Săctri <jrz 'Otís - Cncurut nou ,60 9, ,32 11, , i:a«o»re de porc Cor. 17a - p in i f U Slinini» 14 « B* Simânţi de tut^rni C. 146,-pini 190,- U 100»dulo. trifoiu» 116. *.%Potci ioîirişiţi pentru unturi C, 1,TO p in i 1 ^ 1» c^ 0, e»me» 1.6» ^ ' A'itel... Preţul banilor FOAIA POPORULUI ' f a r.15 Călindarul Minervei pe anul 1912 J 1 3 a apărut. E foarte frumos ilustrat şi re- i - dactat cu îngrijire, având un cuprins bogat I O casă cu 6 odăi, 2 culiae, 2 curţi, pîtşi variat. Preţul Cor. 1.25, iar 10 bani j niţă şi altele, e pentru cas de moarte,de vândut, deosebit pentru porto. De vânzare Ta j S t o i a n o v i c i u, la idbinas înapoi Librăria Foii Poporului.! in curte, strada liaier. \ Eu nu mai puteam mistui nimic. Doamna Pellerin, de 52 ani, traia despărţită de familia sa şi-era geozav de îngrijită.despre senrtea fiului ei Is a durat multă vreme, şi femeia s a. bolnăvit in nnd îngrijitor. _. E u am perdut orice apetit scrie dânsa şi nu mai puteam mistui nimic. Dacă mancam ceva cât da puţin, c pătam durere de cap şi simţiam o unflătură la stomac; urmarea era, ca sau vărsăm sau căpătăm dureri de stomac, cari m i munceau grozav. Şi fiindcă nu mai puteam..mişti» nimic, ani ajuns în curând la o slăbiciune mare şi eram cu totul melancolica.. D ela o prietină am aflat atunci despre minunatul succes al Cărbunelui Belloc, care sa foloseşte la dureri de stomac, şi m am hotărât n 1 procura îndată. _ ' A m luat după fiecare mâncare câte o lingură de su?ă «lin acest pulve, şi la 4 - b. 'am urni simpl i» *om«c nici grenl.l. îi ici durere: mistuiam bme came-ftipk, «r apehw 1bim de mai nainte l «m primit din eu. In loc c». mă îngrăşa, astfel că in curând am ajuns cum am fost mai nainte, de ase menea am devenit iarăş in voie bună. t - Dună o cură de 10 zile m am însănatoşat cu totul. D e atunci» am mai vărsat şi nici dureri de stomac n am mai avut. De aceea ţnrereda-- rea mea. în acest mijloc de vindecare e nemărginit de mare. Semnat. M aric- P ellerin Argentan (Creuze), Francia 3 Februarie ^» Do fapt aiuniţe întrebuinţarea Cărbunelui Belloc, in dese de 2 V S - f c «, de supă dupl ficcaro mâncat c «tiel t,. câte y U ^ \ V.ri?e dureri de stomac, chiar,i daca aunt mai recii,.au car, pn«i * Doamna Pellerin unui alt mijloc nu s au putut delatura. î teteste mistuirea şi delă- Cărbunele Belloc produce o simţire piăcuta in stomac, da^ ap Btomfteului dupaturn oricc a.stupătură a rtomacului. ^ llo e " " it u r e i rele, contra arsurilor şi junghiurilor în mân:are. contra migrenelor, cari provin in ur" ' a l. ântecelor cel mai simplu mijloc, pentru» Htomae. precum «i contra durerilor de nerv. a. Btumacul J P ^ )ur de apă curată sau a lua cirbunvle Belloc, care e prefăcut in pulvăr, e*te, al^p ma; mul te rânduri.!e W r : O H, ml,ur5,ar,na. «- imilere cărbunele ^ rc/.ultnt «i nu vindeci, fiindcă astfel de ^ ţ l ri-e ca pe sticlă să fie numela IV ntm a «o im )iodi>c«orice Heducercv tretiue uvui ^ M o c V M U ^ i S pnivul de ciiru.ne, 1*. 8. Po» ane, con nu «e i«)t obicinui, ca sa inci i mai bine PnMilo Belloc. r»»,imuna cârd se «imte dureri de stomac ajung, 2 - :i V^lWo după fio care mâncare ş ^ cărbune Iielloc curat. Ajunge a le Iu» * p.iu<-a i.«n«u,!.ro.ikurii, A C. p.»h c * * l>t4 I fura. unda.u in ma.ccca.e. «dc.^inpu. V 1«f T Raţa m a» V,. 10, S. m p ««in Sibiiu I»: Ca'ol Mr.lfer»1» o i i. ' S r i i»!» * U ^ in f nt.- npol-crli- dc presto t t locul. F a b r i c a ţ i e d i n o:" 1 fw - - B e r e a d e P a ş t i d in B e r e r ia Rudolf Hatiermann în Sibiiu sa nu lipsească pe Paşti dela nici o P ă n ă când ajunge depozitul se cap*u aproape în toate restwraţiumle caramele Ş *i*4b^ni 100 Lei, hârtie I.ei,»rşint.... vlire turceşti,»o r.. i tu ut şterliogi englezeşti 100 m*ree, aur hârtie... Napoleon Rsble ruseţti, hârtie 100, «argint ^ prăvăliile de preste tot lo.ui..

16 Paf. 16 Loc deschis. Pentru o cură de beut a ea să e de lipsa puţin timp şi bani! Profesorul Dr. Cantani, renumitul cercetător pentru I b o a l e l e dl g ă l b i n a p e a constatat următoarele; Apa amară naturală P p a n z J o s e f ajută, daca e luată cu socoteală, nu numai ca un mijloc uşor de curăţire, ci ea regulează pe încetul şi funcţionarea -stomahului în aşa măsură, că înlocueşte apele vindecătoare de Carbbad. Se capsit'i în toatî apotecele şi prăvăliile cu ape minerale. Localul de întrunire al Românilor din Sibiiu şi jur este Restaurantul Brote, pe promenada Bretter, unde se află mâncări şi beuturi bune şi ieftine. Atragem atenţiunea cetitorilor nosstri asupra inseratului fabricei de lumini şi săpunuri Aleltzer din Sibiiu. Aceasta firmă e una dintre cele mai de frunte în ţara întreagă. Cumpărătorii sunt serviţi «ât se poate de prompt şi conşfienţios. Alai cu seamă lumini pentru sărbătorile învierii, se pot cumpăra cu preţurile cele mai ieftine/ FOAIA POPORULUI Condiţii de plată foarte avantngioase. Cea Nr. 13 Dela 1 pană la 20 puteri de cai, pentru mana rea maşinilor de.îmbiaţii şi atfelul de maşini economice. M o t o a r e st atol le dela puteridecai, pentru mori, fabrici şi tot felul de întreprin-.cr^ v 8 n.iai le^tlnsputere, absolut sigur, fărapericol şi -jiră miros. Spese de 3 pana la 4 fileri pe o oară de putere de cal. Motoare mici pentru mâna. rea mnş*n'lor cari ee folosesc la pregătirea diferite-. jl r nutreţur' Ş* pumpe de apă se vând foarte ieftin^ 'i Ardere totală, nici o necurăţenie, : liber de fum şi miros! mai mare garanţie! Catalog frumos ilustrat gratis şi franco. G E R H A R D A D A M, fabrică de motoare, Wien IX/3. liepreientanţă generala pentru Transilvania şi llomânia: Ioan Schfeb, Siblm, Hote! BonfeH.! I. Te doare ceva? Attmci foiooentc F lu id u l E U a f l P ilu le le E lsa tic la apotccarn l d e curte E. V. F e lle r în Stttlilca, Centrnln N r. 122 (C roaţia). Renumitul Fluidul Elza" alui Feller e, după experienţele noastre liniştitor do dureri, vindecător, ineete/uă durerile; reprde «i sjjur vindecă revunn (*puro), slăbire «le nervi, junghiuri iti conrtc, influenţa, dureri de cap, de «iinţi, de.«pate, amorţeală, durere dc oebi. migrenă ţi multe nepomenite ari Fluidul Kl«a nlui Keller c folo.-it cu efect frtră pureche la râtrujalii, catar, dureri de piept şi git şi morburi din curent ori răceală. Adevărat c numai dneâ po sticl:* e-te nuniclo Feller. 12 sticle miei nau 6 mari, ori '1 i-tirle i-p'.-ciale, K 5. franco. II.Vcitii:; apoi. cn lumea f loie^lc CU efect di-tin? şi rigur Pilulele-lihabarber de mânat alui l Vlîer, rontrn durerilor do stomac, F<;îrcim\ I'p-.-i de poftă, nr.-uri de fier-*, greap, ameţeală. rigăeli, hamoroide şi alt«conturbiri de mi.-tuire. f> cutii franco cu 5 cor. f?ă ne ferim in?ă de imimţ;uni ţi -ă adresăm acurat aşa: EtHjSîl V. ^CÎkf, ajjofscar de curte in Stubica, Centrala Xr. 122 {Kro.-iţia). Avem onoare a a:!uci; la cunoştinţa onoratului public, cu la firma HEINTRICH BIBGER fabrică de licheruri şi prăvlie de vinuri SI Bl EU, strada Guşferiţei Nr. 7 am instalat un depozit de bere unde Ee capătă berea noastră atftt în butoaie originale cât fji în sticle umplute cu deosebiţii îngrijire. totdeauna în stnre proaspăta. D o aceea rugăm pe onoraţii consu- menţi, ca să se adreseze cu deplină încredere reprezentantului nostru. Hon-a noastră se bucură de col mai bun renume nu numai în ţară ci ţi în străinătate, ba chiar tji preste ocean. Noi exportăm cea mai multfi bere din Ungaria, l.a toato expoziţiile, unde am luat parte, am primit cel dintâiu premiu, şi a n u m e : 1896 în B u d a jw la 1904 în flo ren ţa 1906 în Viena 1900 în p a ris 1905 în palcrnio j i jneapol 1908 în lon dra 1911 în Tnrin De nenea e îndreptăţită convingerea noastră, că toţi aceia, cari vand acfmi.-ta bere. m r desface cat mai multfi. ( 'u tcată ştim ir* Bereria cetăţenească Steinbruch {j societate pe acţii* r Theodor Pousseu I.ţa Sibiiu, Piaţa mică 14 ofer onor. public român din loc?i jur rliforitr? articole intre cari crsusie, comăşi, piere ce! mai nou façon etc. Servi' iu prompt. A M. W A G N I E R p t > i m a t u r n ă t o r i e d e f e r» S i b i a n â, f a b r i c ă, d e m a ş i n i a g r i c o l e, a t e l i e r d e m o r i ş i m a r e p r ă v ă l i e «i e f e r î n S i b i i u. Are oroare a recomanda onoratului public marele seu asortiment «ie tot Mul de articli pentru edificări, precum: Traverse, Chei, Fer pentru beton, Cement de Portland R om an di Beocin, Trestie, Toer, C a P t o n i / i :r.:n:t pentru invâlit, P â n z ă de r-ârmă pentru îngrădit precum şi tot :ch;l,i,- iv-rvrii flpîîrţiniitoare In edificări pentru uşi şi ff>re~tri cu p r e t u r i l e : c e l e m n i r e d u s e. Serviciu prompt ţi eonştienţics

17 «tttt petttni clădiri! P a r c h e t e a s t e j a r» de «! bine uscate, in orice cantitate, aduse T r l S d.t-.rch.» N e u s o M.«t S l a v o n i a, p e»» «. Î ^ Î t r > W C l ă d i t cu eele mai wftme ' ^ u? r m a n d * ţ>»? «* 4" Glanz, Sziuito & Macelariu magazin de lemn de lucru V 'Sibiiu, strada Rîului (Fhissgasse) Nr sau 2 băieţi i U 1 ani în sus se primesc la învăţătura de rjăuirît, şi xid&rit, adecă la orice f^ c le lemn «i de zid sau mobilane. C o m ş e S e c u i u, măiestru măsar ţi zidar in R ăşin rl >comitatul Sibiiu)..Magazinul de făină a lui Petru Moga SIBIIU, strada Duţteriţei tir. 81 (anroapo «Io gara),i 3«7! '- SIBIIU, strada sării tir. Z3. recomandă po t-fintde nărbstori ioaru bwtrâ?i ^ a i UHinâ ca ori aufo- M a ş i n a d e c u s u t d i n s e c o l u l a l l e a. M a ş i n a din prtvâlii, ««!* firma noasti* şi dala agenturi... S I N G E R m a ş i n ă d a c u» «t s o c i e t a t e p e a c ţ n. 1 W5t» i. Rmkîcs «.i Pcpozit ic râtţi româneşti B i b U o t e c a _ Română N e w -Y o rk yv b a»t p Estc *, în!. i ^ 1** 48 se t r n * ;. ; a- ^ r r u r ^ mânia şi 1ransiKama, are *'. ^ t[,jn,rj ct, cântece romaneşti, cca zicale; fonografe, gramafoaine, pl., ^ prcparaţîunî farmaccusornice de tot felul,,.* V foartc mare trebuinţa«catalogul tice, articolc de toaleta şi a * f,,, informaţii»» particulare adjtr- Vând ţi cu «acul comercianţilor, po lângă preţ ; rcdiih. HupAudu-mK de ccrcctnre, semne* V. ^ Cn toata Btim» p e t r u m o g a frn nzclnr?! n e e w» t» r tic ftlnurl. Birou de informaţii. I Ooo»feina mullel. «1» «".1= P - : blidului rom inow din provincie, m a m, t o U a,..w d I. b a d.p a t. b. > i, lotonutll li M b0~ gpntură Rom&neasca. Otic«informaţie relativ.!* tnaintate 1» ministem «i U alte f^ > otic«informaţii comercial* ş. ^, tal in orice cauză dau in r^timp de 2-3 «Io ori şi oni, reaolvând toate ches liilo In modul cel m*> Urgiter rcflolvirea petiţiilor. Vorb e «In «oanfc cn referentul «u s e. şi rog reeolrirc favorabil*.. F&e tot felul de mijlociri comer- I aiil* ii comande... g Preţuri moderate, oernciu prompt,. 1 informaţii detailat« La avi* aştept la gar*. L. O l a r i», B»d*pe»t, La)o» ntc» No. H I,» 1 /» ^ CSrbum itla np«ii! (Lupenyer N usskoks) teecelenţi pentru ateliere de ;nrecum şi încălzitul locuinţelor, ^ CU preţuri foarte ieftine E D U A R D Z IM M E R M A N N Sibiiu, strada Trenului (Bahngasse) 14. T E L E F O N Nr & depc* d. v b»» I» 10SEF Z1MMEHMANN, Sftita, strada Ocnei (Burgergasse). m o t o a r e d e b e n z i n w r. i..i tonro miu prin un om d - farli. ca r.? yu # rum lfltil, rla rârotti «I*, T B p- te ca i»; J ; r: n» in u r m»» * ", *.»!. i «.....»» ^ ,a Fabrica de motoare F e r d. Z a l l e r Sibiiu- N a Ry s, e b c Strada Francltcanllor Nr. o unde preţuri!«* m h.i.ui :W 'V. » ra f',i U,v!p * íí, Sc prin,..««i r^rcuil ««W u i " r e p a r a t u r L..im l.s». in Ml'l/I'K PCKISOIU l'l-*. KKOl NoŞIINJ A. A telier de curelărie, şelărie şi coferărie O R E N D T G. & F E I R I W. (odinioară Socictatea cureiarilor.) Strada Cisnădiei 45. S IB IIU. Heltauergassc Magazin bogat In articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şi voiaj, poclăzi şi procovături, portmonee şi bretele solid şi alte articole de galanterie cu preţurile cele mai moderate. Curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi} permanent în deposit 62 M Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin. Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco. Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios. Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele m ai ieftine p i n i ti cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie.

18 P*g. 18 T O A IA POPORULUI «* ÎS Tauri Serviciu solid, prompt şl eonştlenţios. fo a rte fr»umosi, de prăsi 15, (24 de bivol şi 2 Pin^gau), provizuţi ca certificat, ea află de vânzare la Lazăr Stoichiţia, proprietar în Porumbacul-de-jos, comitatul Făgăraş Inseratele BDiB&i atunci au valoare mare, daci ei răipâadek pretutindenea, in toate ţirile, In toate cercurile lociale. Pentru aecit cop»4 ofere îndeosebi inserarea în FOAIA POPORULUI. Informaţii să dau ţi comande si primetc la administraţia FOII POPORULUL A V I Z. Aducem In cunoştinţa onoratului public că ne-am deschis o p ră vălie pentru Văpsitul şi curăţitul hainelor unde vipjim şi curăţim haine pentru domni şi dame, lucruri de mâni ji tot felul de lucrări, cari se ţin de «ceasta branşe, po lângă preţuri foarte ieftine, o*?cuţie frumoa«is şi grabnicii. KugSm onoratul public pentru binevoitorul s&u sprijin G R E G U S şi F IN Z L E R Prăvălia: S I B H U, str. Măcelarilor 5. Văpsltoria: S I B I I U, str. Ranicber 12. a s e : S B C. In fabrica de Var din Orlat sc nrde şi expodiazfi prompt zilnic, in marc şi mic renumitul Var de Opiat liber do piatră şi taurii. Q B E Preţ moderat, -erviciu prompt şi rval. I. Bancin, Orlat. i K " mm ~ ~ ^ E E E îA f P R IM A FA B R IC A transilvană eea. şi reg. privilegiată de C an t (it fer şi oţel şi lăcătsseric de artă şi constrncţic instalată cu forţă electrică 11 îio-30 F P I J R P C F S i b i i u N a g y s z e b e n J Strada Faurului (Scbmiedgasee) Nr. 19. Cataloage de preţuri gratis şl franco. A N TO N J U R A T S C H pantofar pentru domni, dame şi copii S I B I I U, strada Urezului Nr. 11. Recomandă în atenţia onoratului public din loc fji provincie p r ă v ă lia sa. de încălţăm inte pregătite în atelierul sau, după cerinţele modei şi ortepediei, cu preţuri foarte moderate. Reparaturi execut Ieftini lotul se pregăteşte in atelierul propriu..! Material prima calitate. Preturile cele mai moderate. j Seviciu prompt îngrădituri uimitor de ieftine! Invenfiune senza(ionalfi t Nenumărate scrisori do recunoştinţă dovedesc superioritatea neîntrecută a l împletiturii Hungaria Ha poate procura la sigurul fabricant: *0 2. 5» 3 6 > fabrică numai din sârmft suflată cu e de lipsă să fio vnpsit. Preţul por cvadrat 30 fileri şi mai sus. Alexandru Haidekker fabrici«de ţoattură do silrmft, do îngrăditură din împletituri şi do gratii Budapesta V III, Ülői űt 4 8 /8 4. ŞG;?**.Serviciu ieftin, repedő şi conştienţios. Preţcurent iluntrnt, gratis şi franc». sv. 21-a* M i l i o a n e folosesc ccntra TUSEI r â K iu e l e i, catarnlul, fleemei.ca- = tarului b r o n c b l a l ţi d e g &t j Caramelele de piept - I n i * Kaiser % 1 w w * Treibitxi* n r t tj A a ««t* te dela rr-edici si priraţi, U I / O U lntjr-tf P^ 0 naurnl publie, gar»ct'a^4 dicc (iii «gur. fcitabwne foarte bune şi gu jto ye. I pachet 20 ţi 40 biol, ( Joşi 60 bani. 8«capiii In to«te «pctecele, drogueriile ţi pririhiie de coloniale mai de frunte. 500 Coroane cipita rre-odată durere * dinţi ori li va mirosi pura după-ce va folosi a ţa im dinţi a lai Eurtille, o sticlă cu 80 ăl. Ed. Bar- Sflla-W injder Vkna 19 l.gomniergasie 1. In S ib iin ;!s fa rsadiie: în Piaţa mare 10; in Piaţa m ici 27: tinda Citnidiei 59; uliţa Turnului (Saggagse); uliţa O c a» 2; farmacia TVutscb; M eltzer, itr. Guţteriţei şt itr. Cisnidiii. In B istriţa: farmacia lai Herbert. Sefceţul-săMSC, farmacia Lederhilger: Sighişoara;! u» d a lui Ligner. Să fe ceari pretutindesea apriat apa de din fit ici Bartllla. Denunţări de îaliiteare ror fi tise 'filúie. La locurile unde nu si poate ci fiu, trimit»ticle vx h CCT. S0 s!. íranca aii Noutăţile de primăvară au sosit în Warenhaus (maqîtinul de tot felul de mărfuri) Grünberger Preţurile mele ieftine şi fixe precum şi bogata alegere în haine cu gust sunt cunoscute şi recunoscute de aceea c în interesul fiecăruia, ca să cumpere dela mine ce are de lipsă C u toată stima W arenhaus Griinberger SIB IIU, strada Cisnădiei

19 Nr. 13 Biblioteca Foii Poporului. Din Biblioteca Foii- Poporului t^părut pănă acum următorii numeri: l H r. 1. Nichita Balica, povestire istorică de Silvestru Moldovan şi Movila lui au Burcel, de V. Alexandri. Ediţia 111. dkr. 2. Doine şi strigături, culese şi întocmite de Nicolae Regman. Ediţia III. ă*sr.3. Găsitul, poveste de Emil V. Degan şi Punga cu noroc şi căciula fermecată, povestire orientală prelucrată de Silvestru Moldovan. Ediţia III. ^ r. 4. Pomăritul, sfaturi în formă de dialog, de Iustin Sohorca, înv. Ediţia II. >*Sr. 5. Ulisse, regele din.ithaca, povestire istorică de Silvestru Moldovan. ~ 3$?r. 6. Rîs şi veselie, anecdote şi glume. Ediţia III. ^ 'v.?nr. 7. Găcituri, de Isidor Dopp, înv. un adnex: Glume. Ediţia II. Cu» Sr. 8. Edip, nenorocitul rege din Teba şi alte întâmplări din vechime, povestiri istorice de Silvestru Moldovan.»îNr. 9. Poezii poporale şi poveşti, ^ greblate şi netezite şi la lume împărţite, de Parteniu Giurgcscu. ^ Fiecarc număr costă 20 bani, iar p entru postă este a se trimite 5 bani deosebit de fiecare carte (număr). Alte numere în pregătire. Pori de flori şi de trandafiri -*e cnpittii In InrUinoarcn n-penpcx a tribunnlului -.lin SiWIu. - " 3 Se caută morar In o moara cu «loiiii petri, mftnatc cu ap«. Inlr o comunii fronlntc «lin jurul Bihiiului. Infcnnnţ.un dm. In ndmini«trnţin Fon Poporului, de umu ponf primi adre*a. IVntru rmpun» a n* adnu.se -o mărcii do 10 bani. 'rto 1-2 U N V E R Ic prâiil«, puternic ţi frumos, <!«vatinre 1» Dănilă loan Bobeş, HOI1A îsr U I, u. p. TMmnciu (Hoic/.n, u. p. î^aptalmac»). Caut un morar «are «tic purta bine moara dc benzin, pentru. «munelc E ^ i u l - m «V. C«î preferiţi. A M ndro** l* N i o o l a e I t t u in Cenade (S/i»*c*an:td) Vinuri de masă escetente, 'lira cu 5 6,i 6 0 «Ieri 1» cumpărare.-ie cel puţin 5 0 litre ofere negustoria do vinuri JOSEF S C H U L T Z Sibiiu, strada Urezului 20. FOAIA POPORULUI Pag. 19 Toate în lume se scumpesc! panea, carnea, ciur» chiri» casei, numai păpucli şi chetele esecutate în atelierul lui Vasilie Ban ia Cisma mare roşie" d u p ic u m se numeşte prăvălia lui, se ieftinesc, ' Pentru că această renumită prăvălie de Încălţăminte s'a Ce * mărit tn casa proprie şi la fiecare păreche sc trage jos ^, _ oate lifera păpuci buni şi trainici pe lângă preţuri ieftin«. cnuia. rhtrî%. Dfi -- JCCCJ C*. P 1 _ - * SIB IIU, Strada Ocnei (Burgergasse) Nr Casa proprie V A S IL IE B A N Osiile patentate şi cu găuri,, * <lcnus trî-stor, prin ce.ace o*m «î dupuţul sunt foarte scutite, astfel ca ale mele, car. au depus tr. ^ ^ ^ e indoit de marc, / 4 N D H B A S R I E G E R s prăvălie de fer în Sibiiu. u n n = ; P r _ C T E ŞI O F E R T E L A D O n m Ţ A _ S E Q ^ U. Cel mai mare depozitl M ă r f u r i 'de porzelan, sticlă şi galanterie! Articli pentru cadouri. Pompadouri pentru dame. Jucării pentru copii. Obiecte de argint de China. otprsr«^>»«* * * * A I t ~ î Oglinzi, Icoane. Preţuri fixe, dar foa.te ieftine. Festnice şi policandre pentru biserici. Tot felul de obiecte de sticlă pentru masă. Succesorul lui 3. F. Schneider Johann Weindel Sibiiu. Piaţa mare Hr. 15 şi 16- * iat,iki <in*** P W M U L A * 1' «??. A Ş W { î n O C N A - ^ l ^ U L J ^, ^ * m a su», # mărit atelierul ^ «i. X d u.«n I «cu n oţiin ţl onoratului Pu^ i «i s p e c i a l e «i X in care primim «i execu t«,» ^ - ^ ^ l e e t r i O Ä, * c o n s t p u c ţ l u n l d e T* Cu tont8 stima: moderni» F r a ţ i i K a r e x a g î n B l a, P f s, a - L cea mai mare înaintare m L o c o m o b i l e l e P n t ^ ^ u o m o b i i. ; v : a t e n ţ iu n e 5 0, p ă r c o h i d g h e t e I S d. o ^ r e cxntitite d., s u n, «a fost insiieibm j>e»ceea eu v ^ h «u adânc ghete en şlnoare pen- '- rindon ft cui 8 î de Diel«bruni sau 2 Ü T S A V 3 /:î ip r d ir e ca r a m o o m.,.««p firoleb eiport d CticotIi ^ ÜKUS i b u l e xdmls?i banii r.t o «. 50S 3 Cu informaşi şi oferte "ratuite s e r v e ş te cu plăcere reprezentantul M. S C H Ö N B E R G E R S X S X I X J, Piaţa Hermann Nr- C e a m a i i= f ^ " *» ' t r u ^ p u te re d e oa7ă n U 3 fh e ri- - Nici N ie, unu» * j rîn s O r i- c â n d şi n10' P Tan ^ data -apr.,. de ',..r. lucru. PC" t nd'itii m cphit de porivit. blă,lt avantagtoase

20 Pag. 20 FOAIA POPORULUI Nr. i r Fabrica de săpun şi lumini Mânată cu abur înfiinţată ia & lai j f i c t e î» Sibiir Prăvălie şi magazin în strada Guşteriţei^ Filiale: Piaţa mică şi strada Cisnădiei recomandă bine cunoscutele sale fabricate, îndeosebi Ciuniui de jtcarină ji ccară pentru biserici şi înmormântări Săpunuri foarte bune şi ieftine. Tot felul de»îpunuri pentru toaletă. Revâniatorii primesc rabat mare. La cumpărări mai mari se fac şi altor persoane cele mai moderate preţuri. Oferte şi preţuri-curente se trimit la cerere gţptis şi franco. Ludovic Ferencz, E R O I T O R D E B Ă R B A Ţ I 6 I B I I U, strada Cisnădiei N r. 12, recomandă p. t. publicului sie m ai noue stofe de primăvară şi vară în m are asortiment noutăţile mite chiar acum, pentru haine de M c b a ţ l stofe englezeşti, franţuzeşti fi indigene, din cari se execută după măsură cele mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaquete, şi haine de salon, cu preturi foarte moderate. Deosebită atenţiune merită nou- tfţfle de stofe pentru pardisiuri şi R a g la m, cari se află totdeauna in deposit bogat. Asupra reverenzilor confecţionate la atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune aon.dorarri preoţi fi teologi absolvenţi. In cazuri de urgenţă confecţionez un rind c o m plet de haine în timp dc 24 ore..uniforme pentru voluntari, cum şi tot lekxl de articli de uniformă, după pre- iafpţie croi tura cea mai nouă. M a p e alegere in Vinuri albe şi roşii «1 2S Preţuri m oderate. Ci vinurile sunt curate, se g&ranteazi K. W ilh. Jilieli S ibliu, strada Urezului Nr. 7. f Uarc-X de sccrtire >Aek*f«i «i w î # l. (a p s it i ciitip., ( ) înlocuitor pectni SnHcr- p âiti- Sxp ţll«este un l*ac d# casă valorat de îsnlt, care tă f o l w f e do Euiţi eni ca fricţiune iigură = la piidagri, reamatîhn ţi rîceli. = jj fag fie Din cm z* imitaţiilor de puţină t i - * ' logre să fim precauţi 1* comp*rare ţt s i primim nmmi stiel«originale in şatole ca marc* de srutire»ackere ţi cn numele Eichter. Cu preţul de SO fii. C. ViO şi C. 2. ci capst& aproape la toate farmaciile. Depozit principal l i Iosii TCrSk, fsr- E td ft In Budapesta. Farmacia lui Dr. Richter la :: Leul de aur în Praga.:: Elis-ab*thţ ti c* s e Nr. 5 iea. * v5v f >83 I u l «ra Prim a condiţie de reuşită este de a folosi m aterial solid. Mugurul însoţire economică E U s a b e t o p o l (.Erzsâbetvâros Kis-KükällS vm). A LTO! D E V IIE Calitate distinsă pe lângă celea mai moderate preţuri. Soiuri de vin şi de masa, viţă americană cu şi fără rădăcină, ochiuri de altoit, viţă europeană cu rădăcină. Se află de vânzare la, ". însoţirea A J E l i b e t o p o l economică ^ a v i u g u r u i E r z s â b e t v â r o s Material disponibil în altoi peste t i? e i ( 3 ) m i l l o a n. Şcoalele noastre de altoi n au fost atacate de peronosporă. Altoii sunt dezvoltaţi la perfecţiune. La cumpărări pe credit cele mai uşoare con-1 diţii de plată! La cerere preţ-curent şi instrucţiuni gratis şi franco. Eomâni, sprijiniţi firm ele româneşti că numai acelea vă vreau binele, pcschidcrc dc franzetăric. A m onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public şu - ; ^ ^ _o ' muştem, ca fost-a mea franzelărie din strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 1 am strămută t-o în Sibiiu, strada S ării N r. 2 3, iar cu 15 Decemvrie am deschis-o. Totodată aduc la cunoştinţă, că mi-am deschis deja *i o filială In Strada Guslerilel fir. 81, unde se află făinuri din cele mai renumita mori cu vapor.din Iîanat şi Smiiu. Vând şi liferez deaeemenea tot felul de pâne, franzele etc. Rugând onoratul public pentru bnevoitorul seu sprijin, semnez ^ S801J Sibiiu, in Dccemvrio Cu toată stima P E T R U M O G A»»»»» <»»»»» 3 S S B B SB ü e B = H = = B ^ M «m g Berea albă şi neagră Bereria dela Trei-Ştejari >? Tn S IB IIU = este foarte bună şi gustoasă! = Această bero e căutată ţi 6o bea cu plăcere do toţi cari o cunosc, atât la orasp c.\t tji Ia sate R îsscegîii D R E I - E I C H E N - I H t o. i t o i t m t S C H U T Z f-iflaxt/.» Că ţ berea noastră e foarte căutată se poate vedea şi do acolo, că cum părătorii se înmulţesc mereu. Mobile ieftine şi bune să pot procura numai la Prim a fabrică de mobile P E T R U T IU & P L A T Z Strada Sării 37. SIBIIU (Nagyszeben) Salzgasse 37. Onoratul public este rugat înainte de a-şi procura mobile să binevoiască - a cerceta, şi fără a cumpăra, - Marea expoziţie de tot felul de mobile de artă şi simple, care stă : : zilnic spre vedere publică. - - Se atrage ateaţiunea asupra Atelierului propriu de sculptură şi fapiţârie de prim ai paag. Executăm toate lucrările do lipsă la biserici nouă şi vechi. Orice comandă se efeptueşte prompt, conştiincios, pe lângă deplină garanţă şi cu preţurile cele mai moderate. ^ Apelând la sprijinul On. public românesc, semnam Telefon Nr. 47. Cu toata stima Petrutiu & Piatz.Tipograca Poporului* K M»