Coordonator: Prof. Blaj Florica

Átírás

1 Nr. 4 Anul 2006

2 Coordonator: Prof. Blaj Florica Colaboratori: Prof: Csáki Francisc Blaj Florica Todoran Aurelia Şunea Voichiţa Şulea Viorica Şulea Tăsică Seer Anna Csáki Francisc jr. Heinrich Ildikó Tóth Cecilia Balogh Emese Menyhért Enikő Szalay Miklos Înv. Lupisca Georgeta Elevi: Fanea Imola, Bănăţeanu Maria, Paşca Bianca Opriş Claudia, Horga Raluca, Palotas Alida, Corodan Diana, Rus Maria, Kadas Csilla, Murin Anita, Covaci Anita, Covaci Krisztina, Gyorgy Larisza, Toth Jessica, Medve Bettina Redactat: prof. Seer Iuliu prof. Csáki Francisc Telefon:

3 Un vis devenit realitate La data de 21 iulie 2006, comuna LIVADA, judeţul Satu-Mare a fost declarat oficial ORAŞ, prin Legea nr.322/ , conform Monitorului Oficial nr. 631/ Pentru a marca acest eveniment mult aşteptat, fostul şi actualul director al Şcolii cu clasele I-VIII Livada, d-nii prof. Anzik Albert şi Csáki Francisc au publicat în limba română şi maghiară:,,comuna devenită oraş - LIVADA,,Községből lett város - SÁRKÖZÚJLAK Lucrarea este structurată în 4 paragrafe: - Relicve istorice, - Etapele de dezvoltare a localităţii, - Consiliul local, - Album foto. Răsfoind aceste cărţi, ne putem forma o viziune de ansamblu asupra trecutului localităţii, aşezării ei, denumirii şi familiilor înstărite care au trăit pe aceste meleaguri. A doua parte urmăreşte evoluţia populaţiei, dezvoltarea învăţământului şi a cercetării. A treia parte se referă la conducerea comunei, primari, notari, secretari, componenţa Consiliului Local, dezvoltarea industriei, agriculturii şi a comerţului în localitate. La sfârşitul lucrării sunt plasate 45 de poze care reflectă cele mai importante unităţi şi instituţii cu care se mândreşte actualul oraş LIVADA. Ca un prim succes a noului oraş Livada a fost câştigarea locului I, în faţa oraşelor Satu-Mare şi Negreşti-Oaş, la concursul de colectare a deşeurilor de PET organizată pentru marcarea,,zilei MONDIALE A CURĂŢENIEI din În concluzie, putem afirma că LIVADA se poate vedea pe harta judeţului Satu- Mare alături de celelalte oraşe: Satu-Mare, Negreşti-Oaş, Carei, Tăşnad şi Ardud. La obţinerea acestui deziderat major, un rol important l-a avut actuala conducere a primăriei Livada. Locuitorii noului oraş va trebui să devină orăşeni nu numai în privinţa Buletinului de identitate, ci şi în ceea ce priveşte mentalitatea, comportamentul, atitudinea faţă de noul nostru ORAŞ. Să trăim mai bine, noi, orăşenii! Sebesi Ioan Primarul oraşului Livada I. PLEDOARIE PENTRU CULTURĂ, ŞTIINŢĂ, RELIGIE 1.1 Orhan Pamuk,,,povestaşul" Premiul Nobel pentru literatură pe 2006 i-a fost acordat scriitorului turc Orhan Pamuk.

4 S-a născut în 1952 la Istambul, într-o familie din burghezia mijlocie. A urmat studii de arhitectură la Universitatea tehnică din Istambul, studii abandonate, el absolvind Institutul de Jurnalistică. Din 1974 se consacră scrisului, literatura devenind miza exclusivă a existenţei sale, după ce cochetase, o vreme, cu pictura. Primul său roman a fost,,cevdet bey şi Fiii", apărut în 1982, o istorie de familie, care se desfăşoară pe parcursul a trei generaţii. Acest roman îl propulsează în fruntea noii generaţii de scriitori turci, fiind răsplătit cu Premiul de debut al Editurii Milliyet. În 1983 îi apare cel de al doilea roman,,,casa tăcută", roman tradus în franceză, care îi va aduce recunoaşterea internaţională. În 1985 publică romanul,,fortăreaţa albă", care-i consolidează reputaţia internaţională. Tema romanului este relaţia intelectualului cu structurile de putere, fuga, dispariţia, moartea. Un ecou aparte a stârnit, în 1990, romanul,,cartea neagră", care poartă amprenta experienţelor biografice ale autorului. În 1994 este tipărit romanul,,viaţa cea nouă", parabolă care a contrariat cercurile criticii literare din Turcia. Tot în 1994 publică,,celelalte culori", volum care reuneşte fragmente de jurnal, recenzii, eseuri, reportaje şi note de călătorie, precum şi o povestire intitulată,,a privi pe fereastră". Romanul apărut în 1998,,Mă cheamă Roşu" este de inspiraţie istorică, fiind considerat cel mai bun roman al său. A fost tradus în mai multe limbi şi a primit premiul pentru cea mai bună carte străină a anului în Italia şi Franţa. Anul acesta romanul,,mă cheamă Roşu" a fost publicat şi în limba română. În 2002 a apărut romanul,,zăpada", pe care autorul îl defineşte,,roman politic". Ultima sa carte este,,istambul. Amintirile şi oraşul" (2003) cu un puternic caracter autobiografic. Se identifică perfect cu remarca lui Carlos Fuentes,,Când eram tânăr, scriam pentru a trăi. Acum, la cincizeci şi patru de ani, scriu ca să nu mor". Rubrică întocmită de prof. Blaj Florica 1.2 Karinthy Frigyes Budapesten született 1887 junius 25-én. Élénk szellemi környezetben nőtt fel a világvárossá alakuló Budapesten. Hat éves korában elveszítette édesanyját, így a hat gyerek felnevelése az édesapára maradt. A lakásukban hetente rendezett irodalmi, filozófiai és politikai vitaestek, a vasárnapi képtári séták mellett a gyerekek sokat olvastak, írtak és festettek. A főreál gimnáziumba járó, fiut kevéssé érdekelték az iskolában hallottak, gyenge tanuló volt. Írói hajlama viszont annál inkább megmutatkozott: naplót vezetet, majd 15 éves korában megjelent egy fantasztikus regénye, a Nászutazás a Föld középpontján keresztül. Egyetemi tanulmányait nem fejezte be, újságíró lett. Sorra jelentek meg paródiái, kritikái, novellái és krokiai (rövid, humoros írásai) a nevesebb újságokban és folyóiratokban.

5 Első felesége halála után újra nősül, mindkét házasságából egy-egy fiú született: Gábor és Ferenc ban Stockholmban sikeres agyműtéten esett át, amit jellemző módon az író iróniával szemlélt:,,nemcsak humorista, hanem első magyar tumorista is vagyok. A műtétről és előzményeiről szól az Utazás a koponyám körül című regénye. Utolsó versesköteténekmegjelenése előtt halt meg Siófokon, 1938 augusztus 29- én. Az író, költő, humorista lényének meghatározó vonása a komikus, humoros látásmód, a szatirikus hangvétel. E megállapítást támasztják alá humoreszkjei is, melyek egyikéban a vekkert így mutatja be: Vekker, Ébresztőóra, ébreny (vö. Fülbetegségek, álmatlanság, süketfajd) (részletek) A ragadozók egy ismeretes fajtája, mely áldozatát nagyon sajátságos módon, a füleken keresztül ejti meg. Óvatlan percben (vö. pókok), rendesen, mikor az áldozat alszik, hirtelen veti rá magát, és akkorát ordít a fülébe, hogy szerencsétlen alvó feje megreped, mire a V. kiszívja a vérét és felfalja. Nagyon ritkán támad; tapasztalatlanok nyúgvó álapotban éppen ezért veszélytelennek tartják, és mindenféle módon ingerlik: járatják, mint a kisgyermeket, beszélnek hozzá, felhúzzák, és támadásra betanítják. Az V. ellen való védekezésnek elmélete nagyon csekély, gyakorlata ellenben igen széles körű. Az eddig összegyűjtöt módszerek közül néhány alább következik: 1.) a támadó V.-t, ha szemben találjuk, egy jól irányozott lövéssel leteríthetjük. Ha még akkor is lélegzik, bele lehet folytani a lavorba. 2.) A támadás percében dobjuk hirtelen a fejére a dunyhát, és üljünk rá. Hangszigetelőkről (azbeszt, kolofónium) jó előre gondoskodni. 3.) A támadás percében ne a V.-t dugjuk a paplan alá, hanem a saját fülünket, és üljünk rá. 4.) A dunyhára ne üljünk rá, hanem dugjuk mindjárt a fülünkbe. 5.) Fecskendezzünk erős sósavas oldatot V. belsejébe, mely a belső alkatrészeket felmarja ( ) Egy fantasztikus, új elmélet szerint (1. Marionetti, futuristák) a V. ellen való védekezésnek egyik módja volna felugrani az ágyból és elszaladni. Állitólag a V. áldozatát nem üldözi. Ezt az elméletet még nem próbálták ki. Rubrică întocmită de prof. Tóth Cecília

6 1.3 Yan Van Eyck Pictorul Jan van Eyck (gravură reprodusă în 1572, care reprezintă presupusul potret al pictorului la vârsta de circa treizeci de ani MAESTRUL FLAMAND JAN VAN EYCK Din biografia lui Jan van Eyck ne lipsesc numeroase date. Nu se cunoaşte cu exactitate nici data naşterii sale. Primul document în care se găsesc date referitoare la Jan van Eyck datează din jurul anului Alături de numele său se află titlul onorant de maestru care se cuvenea doar pictorilor care au deja la activ câteva realizări. Pe acest lucru se bazează numeroşi istorici atunci când susţin că artistul trebuie să se fi născut cu vreo 30 de ani mai înainte, adică prin anul Judecând după numele său, ei consideră că s-a născut la nord de Maastricht, în oraşul Maaseyck. Despre familia artistului ştim doar că Jan a avut doi fraţi (mult mai vârstnicul Hubert şi mai tânărul Lambert) şi o soră - pe nume Margarethe - care a pictat şi ea, nelăsând însă în urma ei vreo lucrare. Hubert, care s-a născut, probabil în anul 1366, a fost un pictor "mult apreciat", după cum glăsuieşte epitaful său. El a început execuţia marii lucrări din Gand, Altarul Mielului Mistic. După moartea acestuia, în 1426, Jan se dedică terminării acestei opere. Nu cunoaştem lucrările din tinereţe ale lui Jan van Eyck. La început artistul, a fost ocupat, de bună seamă, cu activitatea de illustrator, în rapidă dezvoltare, pe atunci, în Ţările de Jos şi în Franţa. Lui van Eyck i se atribuie realizarea câtorva dintre miniaturile Orologiul Torinului aflate, unele dintre ele, în proprietatea ducelui de Berry şi realizate, probabil, în Este însă doar o presupunere, atât data, cât şi paternitatea miniaturilor fiind un subiect de dispută în cercurile istoricilor de artă. Nu ştim multe nici despre instrucţia artistică a tânărului van Eyck. Cunoştinţele de bază necesare formării unui stil propriu şi le-a însuşit, probabil, în familie, mai exact de la fratele său, Hubert, de care am amintit. Istoricul de artă american Erwin Panofsky ( ) citează câteva texte în limba latină referitoare la Fecioara Maria, pe care van Eyck le-a plasat pe câteva tablouri ale sale. Ele se constituie în dovadă a apartenenţei sale la biserica catolică.,,(înţelepciunea divină, propovăduită de Biserica Universală şi personificată de Fecioara Maria) este mai frumoasă decât soarele şi toate stelele şi mai strălucitoare decât lumina, dacă o comparăm cu ea; căci aceasta este reflectarea luminii veşnice şi oglinda imaculată a lui Dumnezeu".

7 Altarul din Gand (deschis) cunoscut şi sub numele: Altarul mielului mistic 1432; 350x461cm; ulei pe lemn, Catedrala St. Bavo, Gand PRIETENUL CELOR BOGATI În opoziţie cu fratele său Hubert, care era mai stângaci şi mai rezervat, Jan a lucrat cu plăcere pentru nobili, ca de pildă pentru ducele loan de Bavaria, care în 1419 a preluat controlul asupra unor provincii aparţinând Ţărilor de Jos. Ducele îşi avea reşedinţa la Haga, unde a murit în Curtea ducală olandeză lucrează în mod tradiţional cu cei mai buni artişti, aşa cum au fost consideraţi artiştii sosiţi din provinciile estice. Jan van Eyck este pictor oficial şi, aşa cum se spunea pe atunci, "valet de chambre" (valet personal) al suveranului. Din octombrie 1422 până în septembrie 1424, artistul se ocupă de decorarea palatului ducal. În aceeaşi perioadă pictează şi numeroase miniaturi care demonstrează marele său talent. După moartea lui loan de Bavaria, van Eyck se mută la Bruges (Brugge, în limba flamandă), dar chiar din 19 mai 1425 este numit din nou valet personal, de data aceasta însă la curtea ducelui de Burgundia, Filip al III-lea (Filip cel Bun ). Din acest moment, începe îndelungata şi strânsa lor colaborare. Filip remarca, desigur, genialitatea artistului, apreciind cultura sa vastă şi calităţile sale diplomatice. Jan van Eyck este nu numai pictorul oficial al ducelui, ci şi consilierul politic şi emisarul său. Începând cu 1426, efectuează câteva "călătorii confidenţiale", în fapt delicate misiuni diplomatice. La sfârşitul anului 1427, pictorul pleacă la Tournai, cu scopul de a obţine acordul pentru căsătoria ducelui cu Isabella a Spaniei (din motive care nu ne sunt cunoscute, această misiune a sa a eşuat). În anul următor, Jan van Eyck devine membru al unei importante delegaţii pe care Filip cel Bun o trimite în Portugalia - de această dată ducele încearcă să obţină mâna fiicei regelui loan I (cel Mare ), al cărui nume era tot Isabella. Delegaţia pleacă din Zeelanda (provincie olandeză) în octombrie 1428 şi soseşte la Lisabona după multe peripeţii (corabia a fost aruncată de furtună pe coastele engleze). La destinaţie, van Eyck este profund impresionat de bogăţia vegetaţiei, ceea ce se reflectă în fragmentele de peisaj ale Altarului din Grand care înfăţişează Adorarea mielului. Tratativele sunt mai fructuoase decât convorbirile precedente din Aragonia, şi în decembrie 1429 infanta Isabella de Portugalia soseşte la Bruges împreună cu emisarul van Eyck. Madona cancelarului Rolin (sau Madona din Autun) Soţii Arnolfini

8 1435; 66x62cm; ulei pe lemn, Louvre, Paris 1434; 82x60cm; ulei pe lemn, National Gallery, Londra,,PICTORUL DE FRUNTE AL EPOCII NOASTRE Toate aceste misiuni afectează activitatea artistică a lui van Eyck. Între călătorii găseşte, totuşi, puţin timp pentru a lucra la Altarul din Grand, pe care îl termină după o muncă de şase ani, în Cam în aceeaşi perioadă, poate în 1433, o ia de soţie pe Margarethe, cu zece ani mai tânără decât el, părăseşte curtea şi se stabileşte la Bruges, într-o casă splendidă. Au doi copii, un baiat, al cărui naş este ducele Filip, şi o fiică, Lyevine, care în 1450 devine călugăriţă la mănăstirea Sf. Agneta din Maaseyck. Pictorul lucrează în continuare pentru Filip cel Bun şi, probabil în 1436, pleacă într-o "misiune confidenţială", la Praga. În această perioadă, însă, dedică mai mult timp artei. De la jumătatea anilor treizeci, când pictează foarte mult, datează cele mai importante opere ale sale, printre care Portretul soţilor Arnolfini şi Madona cancelarului Rolin. Văzând aceste tablouri, umanistul italian din secolul al XV-lea, Bartolommeo Fazio, afirma că "Van Eyck este pictorul de frunte al epocii noastre", şi adăuga că este un om cult, versat în literatură şi geometrie şi maestru "al tuturor artelor capabile să sporească preţiozitatea picturii". Această apreciere concordă cu părerea ducelui de Burgundia care afirma despre pictor: "Nu am putea găsi pe nimeni altul care să ne povestească atât de bine şi care să fie atât de priceput în artă şi ştiinţă". Ducele îşi exprima recunoştinţa faţă de pictor şi după moartea acestuia, survenită la Bruges, la 9 iulie 1441, oferindu-i văduvei artistului o importantă sumă de bani "în semn de recunoaştere a meritelor soţului şi ca o expresie a compasiunii pentru pierderea pe care ea şi copiii au suferit-o". VAN EYCK SAU INFINITUL UNIVERS Arta lui Jan van Eyck aduce o adevărată revoluţie în pictură, ale cărei ecouri ajung până în Italia. Opera maestrului flamand se caracterizează prin atenţia deosebită acordată detaliului, ceea ce permite prezentarea precisă a lumii existente şi, înainte de toate, a puterii divine prezente în aceasta. Deosebit de caracteristic pentru pictura europeană a secolului al XV-lea este bipolaritatea: pe de o parte există arta italiană, pe de alta, cea flamandă. Ele nu sunt necunoscute una alteia, însă Panofsky subliniază că, în timp ce pictura flamandă exercită o puternică influenţă asupra artei italiene, ea rămâne practic insensibilă la ecourile creaţiei din peninsula Apeninilor. Van Eyck nu este de fapt inventatorul tehnicii picturii în ulei, cum susţine tradiţia Vasari, dar neîndoielnic este cel care o duce la perfecţiune; nici un artist al epocii nu-l poate întrece în acest domeniu. Culorile devin transparente, şi deoarece uleiul se uscă încet, artistul îşi poate permite să finiseze mai minuţios detaliile. El utilizează în mod innovator şi lumina, cu totul altfel decât, de pildă, Masolino, care a folosit-o pentru medelarea formelor şi a volumelor spaţiale. La van Eyck lumina este elemental liant al întregului ce asigură o armonie aparte. Panofsky scrie: Jan examinează lumina din punctual de vedere al difracţiei şi al reflecţiei luminii difuze; el ştie să redea la fel reflecţia luminii pe suprafeţe, ca şi modificările ei când întâlneşte diverse materiale, producând efecte fermecătoare, admirate de toată lumea: jocul luminii pe suprafaţa aramei şi cristalului, pe catifea şi pe blană ( ). Tehnica sa inedită îi deosebesc operele de lucrările unui alt pictor flamand, maestrul din Flemalle (care a trăit la începutul secolului al XV-lea), la care eclerajul este încă puternic şi concentrat. Compoziţiile lui van Eyck sunt saturate de o lumină fină, şi acest mod de a picta îl preia de la el artistul Italian Piero della Francesca ( ). Erwin Panofsky face încă o remarcă despre particularitatea deosebită a ochiului artistului, care "funcţionează deopotrivă ca microscop şi ca telescop, ceea ce obligă spectatorul să se posteze între un punct de observaţie situat la o distanţă corespunzătoare de tablou şi un loc foarte apropiat de acesta". Prin procedeul utilizat, artistul izbuteşte să îmbine intimul cu infinitul şi să asocieze punctele antagoniste de privire şi anume privirea spectatorului, a muritorului de rând -, precum şi pe Dumnezeu, nemuritorul, care percepe orice lucru " cu o precizie supraomenească". Graţie pictorului flamand, punctul nostru uman de privire, care este relativ şi limitat, "atinge" viziunea divină absolută. Tocmai din această cauză mulţi istorici de artă subliniază prezenţa, în lucrările lui van Eyck, a naturalismului "supranatural". În arta sa respectul faţă de particularităţi şi detalii este atât de mare, încât împreună cu artistul descoperim nu atât o altă lume, cât mai degrabă lumea noastră - operă a lui Dumnezeu -, dar într-un mod în care niciodată nu ne-a mai fost dat să o percepem. Maestru din Flemalle: Fântâna arteziană a vieţii Metsys Quentin: Logodna Mariei cca. 1430; 181x116cm Bancher cu soţia cca.1430; 76,5x88cm Prado, Madrid 1514; 70,5x67cm Prado, Madrid Louvre, Paris

9 Rubrică realizată de prof. Szalay Miklos 1.4 Elvis Presley Elvis Presley, unul din cei mai mari cântăreţi de muzică pop, a captat atenţia lumii combinând talentul său nativ, cu stilul de muzică al negrilor şi cel al adolescenţilor. Poreclit regele rock n rollului, Presley a devenit cel mai celebru idol al muzicii pop din secolul XX, fiind rivalizat şi copiat de numeroşi cântăreţi în devenire şi de fani. Elvis Aron Presley s-a născut la 8 ianuarie Fratele lui geamăn Jesse Garon s-a născut mort. Iniţial a locuit în localitatea Tupelo, Mississippi, însă mai târziu, când Elvis era adolescent, familia s-a mutat în Menphis, Tennesee. Hoinărind prin cartierele negrilor, tânărul Elvis a ascultat blues, R n B, country etc. Combinând aceste stiluri de muzică, el şi-a creat propriul său stil. În 1953 Presley era şofer pe camion. Într-o pauză s-a hotărât să înregistreze o melodie pentru ziua mamei sale şi anume That s All Right Mama. Astfel vocea lui Elvis Presley şi stilul său îndrăsneţ au ieşit din anonimat. În 1954 şi 1955 Presley şi formaţia sa au efectuat o serie de turnee în care admiratorii l- au văzut cântând şi dansând pe viu. În anul 1956, Presley ajunsese cea mai mare vedetă pop. Primele sale hituri au fost Heartbreak Hotel, Blue Suede Shoes, Hound Dog şi Love Me Tender. Elvis a jucat în 31 de filme cum ar fi: King Creole (1958) sau Girls Girls Girls (1962). Anii reprezintă o perioadă critică a vieţii sale artistice. În 1958, Elvis este înrolat în armata SUA. În acelaşi an se stinge din viaţă mama sa, Gladys. Cu toate acestea, Elvis Presley a dominat topurile până în anul 1964, cînd au apărut The Beatles. În anul 1968, Elvis se căsătoreşte cu Priscilla Beaulieu. După un an, se naşte fiica sa Lisa Marie Presley. În anul 1971, i se decernează premiul Grammy Pentru întreaga carieră artistică. Viaţa personală a lui Presley era într-un real declin. În 1973 divorţează de Priscilla, iar sănătatea i se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult. Veşnic preocupat de imaginea sa, devine dependent de pastilele lui de slăbit şi de calmante. La 16 august 1977, Elvis este găsit inconştient în casa sa şi moare în scurt timp în urma unui atac de cord. Avea doar 42 de ani. După moartea artistului, mitul Presley a luat proporţii greu de imaginat. În 1993 a devenit prima vedetă rock ce a apărut pe un timbru poştal american. În acelaşi timp, unii refuză să creadă că regele a murit considerând că acesta şi-a înscenat moartea şi că ar trăi şi astăzi într-un loc secret. Ceea ce este însă adevărat, este faptul că Elvis Presley a fost un excelent muzician, cu mult talent natural şi cu mult farmec personal, ce a reuşit, aproape singur să schimbe cursul muzicii. Dacă ar fi fost sprijinit mai mult şi nu s-ar fi profitat atât de mult de pe urma talentului său, poate că regele ar fi trăit şi astăzi, ar muzica sa ar fi bucurat inimile miilor de fani ai săi. Rubrică întocmită de prof. Csáki Francisc jr. II. ŞTIAŢI CĂ

10 2.1 Pentru frumuseţea dumneavoastră, fetelor 10 reguli,,de aur" pentru frumuseţea pielii 1. Lichidele - Beţi zilnic 2-3 l de apă plată sau de ceaiuri de plante. Consumul insuficient de lichide usucă pielea şi îi grăbeşte îmbătrânirea. 2. Soarele Băile de soare să nu dureze mai mult de o oră. Perioadele recomandate sunt dimineaţa până la 10,30 şi după ora Tutunul şi alcoolul reduceţi consumul de tutun şi de alcool. Ele afectează celulele şi grăbesc procesul de îmbătrânire a pielii. 4. Somnul somnul suficient este un factor important pentru o piele sănătoasă şi tânără. Somnul dinainte de miezul nopţii este cel mai odihnitor şi mai sănătos. 5. Hormonii fericirii Starea de bucurie şi de fericire stimulează producerea endorfinelor care vă întineresc şi vă fac mai atrăgătoare. Bucuraţi-vă de frumuseţea vieţii! 6. Alimentaţia fără sare Sarea fixează apa şi este deseori cauza formării celulitei. 7. Vitaminele Alimentele bogate în vitamine (merele, iaurtul, arahidele nesărate) conţin pectină, acid salicilic, biotină, care întăresc ţesutul conjunctiv şi regularizează umiditatea pielii. 8. Temperaturile moderate Nu vă încălziţi prea tare camera în care dormiţi, lăsaţi fereastra deschisă aerisind bine. (20 o C sunt suficiente) 9. Baia şi duşul Băile prea fierbinţi şi duşul prelungit distrug pelicula protectoare a pielii, astfel pielea are tendinţa de uscare prematură. 10. Detoxifierea regulată Reziduurile şi toxinele acumulate în intestin sunt deseori cauza indispoziţiilor, a constipaţiei, a pielii cu impurităţi. Curele cu apă plată sau cu ceaiuri de plante ţinute în zilele cu lună nouă pot ajuta diminuarea toxinelor din organism. Tipurile de ten şi îngrijirea lui Tenul normal Este bine irigat cu sânge curat şi întins. Porii sunt mici, abia vizibili, impurităţile sunt puţine, pielea nu este sensibilă. Cantitatea de apă şi grăsime este echilibrată, iar pielea reacţionează bine la soare, vânt şi vreme proastă. Este tenul ideal, sănătos, dar din păcate, din ce în ce mai rar întâlnit în zilele noastre. Tenul sensibil Reacţionează destul de puternic la toate influenţele externe şi interne, prezentând înroşiri şi iritaţii frecvente. Pielea este extrem de subţire şi de delicată şi de aceea are tendinţa să se ofilească prea devreme. Persoanele cu acest tip de ten trebuie să renunţe la săpun şi să se ferească de soare şi vânt puternic. Tenul matur Acest tip de ten şi-a pierdut elasticitatea, din motive care ţin de vârstă, dar şi din cauza unei îngrijiri superficiale ori a unei expuneri prelungite la soare. Prezintă riduri fine, cute, laba-gâştei sau bărbia căzută. Pielea este palidă şi ofilită. Îngrijirea tenului gras Tenul gras produce o cantitate prea mare de sebum şi acizi graşi. Urmarea este că tenul prezintă impurităţi, coşuri şi este lucios. Se recomandă curăţirea,,udă a feţei, pentru ca porii să rămână deschişi şi curaţi. Folosiţi dimineaţa şi seara un lapte demachiant, cu efect astringent, antibacterian (cu extracte de salvie, mentă), clătiţi-vă faţa cu o infuzie călduţă de mentă sau de salvie. După curăţire, este important să folosiţi o apă de faţă răcoritoare cu patlagină sau brădişor. Apoi aplicaţi o

11 cremă emolientă (cu unt de shea) pe care să o masaţi bine. Sunt recomandate cremele cu extract de alge sau argilă, dar nu frecaţi prea tare pielea. Este recomandată şi o mască cu propolis. Îngrijirea tenului mixt Acest tip de ten, cel mai des întâlnit, este considerat normal, deoarece în zona centrală există mai multe glande sebacee care îngraşă pielea. Tenul este deci gras, cu porii măriţi, cu puncte negre pe frunte, nas şi bărbie, în timp ce zona obrajilor este uscată şi acoperită cu vinişoare mici şi dilatate (cuperoză). Se curăţă faţa cu un lapte antiseptic şi calmant (cu miere, muşeţel, flori de tei) şi se şterge cu un tampon de vată înmuiat într-o infuzie călduţă de petale de trandafiri sau de soc. Îngrijirea tenului uscat Pielea este uscată şi are tendinţa să se cojească şi să se înroşească. Este acoperită cu vinişoare dilatate. Pentru că glandele sebacee nu produc grăsime suficientă şi nu formează propria peliculă protectoare, din cauza vântului şi a frigului, pe faţă apar devreme ridurile. Trebuie să vă curăţaţi faţa dimineaţa şi seara cu lapte hrănitor de gălbenele sau levănţică. După curăţire, folosiţi o cremă hidratantă, cu vitamina E, extract de gălbenele, ulei de migdale sau lăptişor de matcă. Rubrică întocmită de prof. Blaj Florica 2.2 Testaţi-vă cunoştinţele 1. Cum se numeşte o pagină de Internet? a) desktop; b) display; c) website 2. Cum se numeşte cel mai răspândit limbaj de programare? a) Basic b) Linux c) Windows 3. Cât de des îşi înlocuiesc cerbii coarnele? a) trimestrial b) anual c) o dată la trei ani 4. Cum se numeşte satelitul cel mai îndepărtat de Jupiter, dintre cei patru descoperiţi de Galilei, având un diametru de 4,848 km? a) Calisto b) Caribei c) Carton 5. Câţi dinţi are un om adult? a) 24 b) 34 c) 32

12 6. Cum se numesc vasele sangvine ce înconjoară inima? a) artere coronariene b) artere de circulaţie c) artere sangvine 7. Unde au melcii organele de reproducere? a) în coadă b) în regiunea capului c) sub cochilie 8. Ce pasăre se poate opri în aer? a) colibri b) scatiu c) pasărea-liră 9. Cum se numeşte fragmentul de rocă sau de metal care nu se topeşte complet la intrarea în atmosferă? a) cometă b) asteroid c) meteorit 10. Cum se numeşte ştiinţa Universului, care cercetează toate corpurile cereşti? a) astrologie b) astronomie c) gastronomie 11. Cum se numeşte starea care urmează unei intervenţii chirurgicale? a) recuperare b) postoperatoriu c) terapie intensivă 12. Unde se găsesc cele mai mici oase ale capului? a) în ureche b) în talpă c) în palmă 13. Câtă salivă produce corpul uman zilnic? a) 500g b) 1,5 l c) 250g 14. Cum este denumit un grup de lupi? a) haită b) turmă c) ciurdă 15. Cine a numit sunetele ca principiu matematic? a) Pitagora b) Aristotel c) Newton 16. Ce pasăre este cel mai bun vânător de şoareci? a) şoimul b) stăncuţa c) bufniţa 17. Cum se numesc două mulţimi, A şi B, ce nu au nici un element comun? a) abjuncte b) disjuncte c) conjuncte 18. Ce este o trufă? a) un microb b) o ciupercă c) o floare 19. Ce cordon leagă fătul de mama sa? a) cordonul de naştere b) cordonul de legătură c) cordonul ombilical 20. Cărei specii de animale credeţi că îi aparţine,,grizzly"? a) maimuţelor b) urşilor c) elefanţilor

13 Rubrică întocmită de prof. Todoran A. 2.3 Eiffel torony Eiffel torony, Avagy a párizsi,,vashölgy A párizsiak,,vashölgynek becézik a Szajna közelében magasodó Ejffel tornyot. A tornyot a francia forradalom 100. évfordulója alkalmából az 1889-es Világkiallításra készítették. A négyzetes, 1,6 hektár alapterületű fémalkotás nevét alkotójáról, Gustav Eiffelről kapta. Az eredetileg 300 méter magas (ma a rádió és tv-adóval 320m)torony építését 1887 elején kezdték el, s alig több mint két év alatt el is készült. Az 1889-es világkiállítás szenzációjának és a 19.sz. legmagasabb építményének számított 1931-ig, a New York-i Empire State Building felépüléséig. Tizenötezer fémdarabból állították össze, két és fél millió szegecs és csavar segítségével. Súlya 8600 tonna. Sokan sokféleképpen értékelték már Párizs acélépítményét. Voltak, akik,,a francia fémépítés eredeti remekművének, mások a város szégyenének tartották. Az eltérő megitélések ellenére a maga tiszteletet parancsoló büszkeségével Franciaország fővárosának jelképévé vált. Rubrică întocmită de prof. Tóth Cecília 2.4 Clasamente şi recorduri ale faunei 1. Intelectualii mamiferelor Profesorul Edward O. Winston de la Universitatea Harward din SUA a întocmit următorul clasament al fiinţelor vii, după gradul lor de inteligenţă. Excluzând omul, cimpanzeul ocupă primul loc în acest clasament.

14 Purceluşul grohăie mulţumit pe onorabilul loc Cimpanzeul 6. Toate celelalte specii de maimuţe 2. Gorila 7. Balena cu dinţi 3. Urangutanul 8. Delfinul 4. Pavianul 9. Elefantul 5. Gibonul 10. Porcul 2. Animalele cu cea mai mare lungime şi cea mai mare greutate Cu cei 33,5 m ai săi, balena albastră este de departe cea mai mare vieţuitoare din lume. Chiar şi monştrii din timpurile străvechi, cum erau dinozaurii, de exemplu, aveau dimensiuni mai mici. Acest gigant al mărilor cântăreşte circa 130 de tone (cât 30 de elefanţi), iar inima lui enormă are mărimea unui autoturism. 1. Balena albastră - 33,5m 2. Pitonul regal - 10,7m 3. Tenia - 10m 4. Rechinul - 9,8m 5. Elefantul african - 7,8m 6. Crocodilul - 6,9m 7. Girafa - 5,8m 8. Hipopotamul - 4,9m 9. Dromaderul - 4,1m 10. Bizonul - 3,4m 3. Cele mai grele animale În fruntea clasamentului celor mai grele animale terestre se situează elefantul african, cu cele 5000 kg ale sale. El este urmat de rinocer şi hipopotam. 1. Elefantul kg 2. Rinocerul kg 3. Hipopotamul kg 4. Girafa kg 5. Bizonul kg 6. Ursul cenuşiu kg 7. Cămila kg 8. Elanul kg 9. Tigrul kg 10. Gorila kg 4. Cele mai rapide patrupede din lume Ghepardul este cel mai rapid animal de pe Pământ. Pe distanţe scurte atinge o viteză de temut: până la 120 km/oră. 1. Ghepardul km/oră

15 2. Câinele sălbatic km/oră 3. Anticolocapra - 89 km/oră 4. Gazela (Mongolia) - 86 km/oră 5. Oreotragus - 80 km/oră 6. Gazela granti - 76 km/oră 7. Gazela thomsoni - 76 km/oră 8. Iepurele - 72 km/oră 9. Calul sălbatic - 69 km/oră 10. Elanul nobil european - 65 km/oră Rubrică întocmită de prof. Şunea Voichiţa 2.5 Prima centrală telefonică în Europa PUSKAS TIVADAR a telefonhálozat kiépitője Europában Puskás Tivadar szeptember 17-én született Pesten, a nemesi származású ditrói Puskás Ferenc hajózási vállalkozó és felesége Agricola Mária elsõ gyermekeként. Tivadar felsõbb iskolai tanulmányait Bécsben, a Theresianumban, majd a Mûegyetemen folytatta, ám 1865-ben a szülõi ház anyagi nehézségei miatt abba kellett hagynia. A 21 éves fiatalember sokoldalú tehetség volt. Bár elsõsorban a technikai tantárgyak érdekelték, kitûnõen vívott, lovagolt és zongorázott. Ez utóbbi segítette elsõ kenyérkeresetéhez ban az egyik Festetics családnál. Itt kezdhette el az angol nyelv tanulását, amelyet kegyetlen szorgalommal folytatott, félig kopaszra nyírt fejjel kényszerítvén magát a nyelvkönyvek, szótárak mellé õszén már Londonban élt, ahol német nyelvórákból tartotta el magát. A következõ évben a Waring Brothers et Eckersly vasútépítõ cég alkalmazottja lett, mely a Nagyvárad Kolozsvár Brassó vasútvonal kiépítésén is dolgozott. Puskás feltehetõen tolmács és helyi ismeretekkel rendelkezõ szaktanácsadó volt az angol építésvezetõk mellett ben a cég csõdöt jelentett, és Puskásnak új munka után kellett néznie ban Bécsben világkiálítást tartottak. Puskás tudta, hogy milliókat várnak a városba a nagy eseményre. Ezért egy Londonban látott cég mintájára - elsõként Közép- Európában - utazási irodát nyitott. A kiállítás ideje alatt kedvezményes menettérti vasútjegyeket árusított, amelyekhez szállodai, vendéglõi utalványok és kiállítási belépõk tartoztak. A vállalkozás sikeres volt, keresményével ben Amerikába hajózott. Itt a Colorado mentén földeket vásárolt és aranybányát nyitott. Mikor egyik munkatársa új, gazdagnak tûnõ aranylelõhelyre bukkant, Puskás Chicagoban egy vegyészt bízott meg az innen nyert ércdarab vizsgálatával, majd az ércet otthagyva Philadelphiába utazott üzleti ügyben. Itt fordítja a véletlen végképp az üzletembert a mûszaki tudományok, találmányok felé. Egy új találmányról hall, mely fûtõanyag nélkül végez munkát. Gyanút fog, a feltalálóéval szomszédos házat megveszi, és a kerítés alatt alagutat fúrva egy éjszaka alulról bejut a féltve õrzött mûhelybe. Kiderül a csalás: a gépet valójában sûrített levegõ mozgatja. A feltaláló hiába igér hárommillió dollárt a hallgatásért, Puskás leleplezõ cikket jelentet meg. Ezzel három hónap telt el,

16 közben nem a Chicagoban hagyott ércrõl kiderült, hogy igen gazdag aranyban. Ám régi és új lelõhelyét egyaránt elfoglalták idõközben az élélmesebb aranyásók. Puskás 1876-ban rövid idõre visszatért Európába. Londonban és Bruxellesben távíróhálózat építési vállalkozásba kezdett. Olyan távíróközpont kiépítését tervezte, melynek kapcsolótábláján a város gyárainak és hivatalainak vonalai nem csak a távirdával, de egymással is összekapcsolhatók. Az elgondolást azonban az üzletemberek túl drágának tartották. Ekkor jött a hír, hogy a philadelphiai világkiállításon A. G. Bell új találmányt mutatott be: a telefont. Puskás azonnal odautazott, hogy megnézze. Úgy látta, a távirdaközpont helyett valójában telefonközpontot kell teremteni. Pénze, kísérleti lehetõsége azonban nem volt elegendõ, ezért felkereste T. A. Edisont és találmány-gyárát, a New York melletti Menlo Parkban. Edisont meggyõzte arról, hogy a telefon nem tökéletesített távirda, hanem egy olyan eszköz, amelyet a nagy nyilvánosság számára kell hozzáférhetõvé tenni, telefonközpont segítségével. Igy 1876 õszétõl 1877 nyaráig dolgozott a Menlo Park-i mûhelyekben Edison mellett a telefonközpont tervén, amit végülis elkészített, de formálisan nem szabadalmaztatott nyarán Edison európai megbízottja lett. Londonban a fonográf honosításán dolgozott. Kiállításokat, bemutatókat rendezett. Székhelyét 1878-ben Párizsba tette át, ahol az elsõ telefonhálózat és központ építési munkáit irányította. Ekkor képezte ki huszárfõhadnagy öccsét, Ferencet, aki féléves párizsi tartózkodása alatt megismerte a hálózat és központ építésének mûszaki, üzleti és szervezési munkáit. Edison egyetértésével Puskás Ferenc kizárólagos jogot kapott a monarchia területén, telefonközpont építésére nyarán tehát a két testvér együtt tér haza tõkés társakat keresni a budapesti távbeszélõ építésére - sikertelenül. Igy Tivadar költségére kezdték meg az építés szervezését és munkáit, amivel 1881-ben készülnek el. Puskás Tivadar eközben októberétõl az Edison Társaság igazgatósági tagja lett, Párizsban önálló szabadalomértékesítõ ügynökséget nyitott, villanymotorral kormányozható léghajókísérleteket folytatott, és egy cseh mérnökkel terveztetett villamosautóján közlekedett ban Londonban házasságot kötött a már Kolozsvárott megismert Vetter von Lillien Sophie grófnõvel, gróf Török József elvált feleségével. (Egyik házassági tanújuk a walesi herceg, a késõbbi VII. Edward angol király volt, aki lelkesedett a technikai újdonságokért.) Az 1881-es párizsi elektromossági kiállításon Puskás rendezte az Edison vállalatok bemutatóját. A nagy szenzáció a fonográf és a villanyvilágítás volt. A párizsi elektromos világítás kiépítésére Puskás részvénytarsaságot alapított, s a Nagyopera kivilágítását még ebben az évben meg is valósították. De szerepelt a kiállításon a párizsi Általános Telefontársaság is, mely részvénytársaság Puskásnak, vezetõ szakemberüknek elgondolása szerint a kiállítási pavillon és a Nagyopera között telefonkapcsolatot épített ki, amin keresztül egyszerre 16 vendég hallgathatta egyenesben az elõadást. Innen már csak egy lépés volt a telefonhírmondó. Elõbb azonban Puskás London elektromos világításán (1882), és a madridi távbeszélõ hálózat tervein (1883) dolgozott. Öccse, Ferenc halála (1884. március 22.) után felszámolja vállalkozásait, irodáját és családjával: feleségével és két kislányával hazaköltözik Budapestre tavaszán átvette a Budapesti Telefonhálózatot. Néhány év múlva felszereltette az elsõ nyilvános állomásokat, modernizálta a hálózatot és a készülékeket, újabb három központot rendezett be. Mindez szinte felemésztette vagyonát, melynek maradékával 1885-ben aranybányászatba kezdett Abrudbányán. Mivel ez sem sikerült, 1885 õszén eladta a telefonvállalat egyharmad részét ban olajkutatásokba kezdett Zsibó környékén. A Szamos parton mintaszerû, szociális létesítményekkel ellátott olajkutató telepet épített fel. Családjával együtt odaköltözött. Bár költséges, mélyfúrásokat végeztetett, mégsem találtak megfelelõ

17 mennyiségû olajat. Mindössze a dús elõfordulású földviasz (ozokerit) feldolgozására számíthattak. Termékük, a fekete gyertya azonban a befektetett tõke kamatait sem hozta vissza. Családja, felesége öröksége révén Grazba költözött. Puskás Tivadar pedig magányosan és szegényen visszatért Budapestre, ahol közben a csõd szélére jutott Budapesti Telefonhálózat, Puskás Tivadar és Társai cég. Baross Gábor ipari és kereskedelemügyi miniszter azonban, aki felismerte a telefonban rejlõ lehetõségeket, államosította a telefonhálózatot, s egyúttal bérbe is adta Puskás Tivadarnak. Igy a további korszerûsítéseket már állami pénzen végezték. Puskás emellett a víz alatti robbantások újféle rendszerét dolgozta ki, melyet akkor nem találtak megfelelõnek, ám az utókor ezt az elvet alkalmazza. Puskás júliusában az Osztrák Magyar Monarchia Szabadalmi Hivatalában, majd a következõ hónapokban még 18 országban jelentette be Új eljárás telefonújság szervezésére és berendezésére megnevezéssel a Telefonhírmondó szabadalmát február 15-án megindult a telefonhírmondó szolgálat Budapesten. Puskás Tivadar újra a középpontba került, Európa, sõt Amerika érdeklõdése is felé fordult. Üzleti útra készülõdött, de március 16-án Hungária szállóbeli lakásán szívrohamban meghalt. Rubrică întocmită de prof. Seer Anna III. PROVERBE, MAXIME, REFLECŢII ŞI GHICITORI 3.1 Proverbe 1. Acul e mic, dar scumpe haine coase. 2. A căuta acul în carul cu fân. 3. Parcă stă pe ace. 4. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu are ce lua. 5. Scoate bani şi din piatră seacă. 6. Parcă i s-au înecat corăbiile. 7. Cine împarte parte-şi face. 8. Cine nu deschide ochii deschide punga. 9. Vremea îndreaptă toate. 10. Rău faci, rău găseşti. 11. Greşeala îndreptare aşteaptă. 12. Adună de unde ai semănat. 13. Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are. 14. Banul, bucuria celor zgârciţi. 15. Din vânt a venit, în vânt s-a dus.

18 16. Nalt ca bradul, prost ca gardul. 17. Nu e pădure fără uscături. 18. Face şi el umbră pământului. 19. Pomul după roade se cunoaşte, omul după fapte. 20. A trăi ca peştele pe uscat. 21. Capul face, capul trage. 22. Dai un deget şi-ţi ia mâna toată. 23. E numai gura de el. 24. Frumuseţea e ca o floare ce se naşte şi repede moare. 25. Ceea ce dorim în tinereţe, avem din belşug la bătrâneţe. 26. Dragostea e rădăcina vieţii. 27. Scrisoarea inimii este citită în ochi. 28. Un prieten face mai mult decât o pungă cu galbeni. 29. Când eşti bogat, vei găsi mulţi prieteni; când sărăceşti, dispar cu toţii. 30. După furtună, vine şi vremea bună. Rubrică întocmită de prof. Todoran A. 3.2 Ghicitori Soarele nu dogoreşte Frunzişul se veştejeşte. Strângem roade pe ogoare Când se-ntâmplă asta oare? (toamna) Steaua galbenă, frumoasă Ce-aduce lumină-n casă. Dimineaţa ne trezeşte Şi Pământul încălzeşte. (soarele) Pe cer stol de rândunele, În grădină-s viorele. Pădurea a înverzit Cine oare a sosit? (vara) Din grădina lui Mihai, De sub tufe de urzici, A ieşit un ghem de scai. Ca să caute furnici. Mândru, înalt şi frumos La ochi este luminos, Urechi are, coarne n-are Şi te poartă în spinare. (calul) Lenevos cum e, nu şagă, Doarme după o iarnă-ntreagă Şi visează el, vezi bine, Numai miere de albine. (ursul) Fără nici un fir de aţă A ţesut ţurţuri de gheată Cine-i meşter iscusit? Spune, dacă ai ghicit! (iarna) Am o pasăre rotată, Stă cu coada-nvolburată (cloşca)

19 Ce să fie oare? Ghici! (arici) Medve Bettina II.B 3.3 Riddles and Jokes 1. What can you make that you can not see? ( Noise ) 2. Which dog always knows what time is it? ( Watch dog ) 3. What kind of key can you eat? ( Tur-key) 4. You are my brother but I am not your brother. What I am? ( Your sister ) Lady: Are you sleepy? Little girl: No. I`m Susan. Boy: I want a winter coat. Shop-assistant: How long? Boy: For the whole winter. Joe: When do dogs have 2 legs? Sam: I don`t know. When? Joe: When there are 3 of them. Jill: I have a dog. Sam: A bird dog? Jill: No. Sam: A poodle? Jill: No. Sam: What kind? Jill: A hot dog. Jokes

20 Tim: I don`t like Sally. I don`t want to go to her birthday party. Mother: You must go, Tim. Now what would you like to give her? Tim: Measles. Rubrică întocmită de prof. Heinrich Ildikó IV. MOMENT POETIC Pentru ceasurile de tihnă, vă propunem Emil Brumaru, cel care,,ţine la România Literară rubrica,,cerşetorul de cafea. Doamne, încălzeşte-mi locul Doamne, încălzeşte-mi locul Pe pământul tău cel negru, Pune-ţi boii blânzi, cu botul Să răsufle pe de-a-ntregul. Peste ieslea-ntămâiată Unde voi tânji o vreme Firav şi ferit de gloată Îngerii prind să mă cheme, Să mă tragă-ncet de haine Trupul alb să mi-l desprindă Ca să pot-ajunge-n nouri, Gol şi proaspăt ca-ntr-o tindă, Mai pur decât dobitocul Adăpat sub grinzi de cedru. Doamne, încălzeşte-mi locul În pământul tău integru * * *

21 V. TINERE CONDEIE 5.1 Simfonie de culori S-a ivit pe culme toamna!. Dimineţile şi amurgurile sunt învăluite în fum albăstrui de tămâie, iar nopţile trec purtând în mâini lumânările aprinse ale stelelor căzătoare, lăsând un foşnet lung şi mătăsos. Grădinile se îmbracă în kimonouri uşoare de borangic, zidurile şi balcoanele în zdrenţe de purpură vegetală. Tonuri de bronz şi aur alternează pretutindeni cu portocaliul palid de flacără înaltă, cu roşul dulce şi putred de vişină coaptă. Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi simţirea dulce a unui verde ce bate în galben. Pe ici pe acolo, prin acest verde ies la iveală pete mai mici ori mai mari : roşeaţa sângerului ori a frasinului, verdeaţa crudă a stejarului, mai departe galbenul teiului şi printre toate, risipit, albul plopilor şi al răchitei, un nesecat amestec de culori şi forme. Fiecare copac primeşte toamna după ritualul lui: plopii o întâmpină cu roiuri mărunte de fluturi, sunt îngălbeniţi, dar încă nu şi-au lepădat frunzişul şi parcă mai este ceva văratic în freamătul lor. Stejarii sună din foi de tinichea ruginită. Arţarii depun la picioarele toamnei stele mari de aur. Pe lângă casele oamenilor, perii se aprind la faţă de nerăbdare. Gutuii ies la garduri îmbrăcaţi în haine scumpe. Nucii bătrâni şi groşi sunt acoperiţi de un frunziş încă des, dar atins de asprimea vântului tomnatic. Păsările se rotesc în înalt, se deşiră, se strâng iar, se răresc, apoi îşi aleg călăuzele, le pun în frunte, şi-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stoluri sus-sus pe apa albastră a cerului şi lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se şterg din zarea plaiurilor noastre. Sunt păsări călătoare şi cu ele, parcă, iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor fură soarele, pe aripile lor duc vara departe. Cerul e senin, dar uneori se simte o adiere lină, aproape caldă. Pe câmp, rămăşiţele porumbului sunt ca o uimitoare icoană a urmelor de lucrare omenească. Posomorâţi, norii dau târcoale. Porniţi pe deasupra lumii într-o nemaipomenită călătorie, par cutezătoare corăbii. Cu toate pânzele la catarg, trec pe deasupra câmpiilor şi pădurilor multicolore, ca peste misterioase adâncuri marine. Pe un ritm de tunet, doar cu un voal de frunze, trece liniştită, delicată TOAMNA. Bănăţanu Maria VII.A 5.2 Frig de toamnă

22 A trecut vara, iar afară-i tot mai rece. Pomii au ruginit în adânca lor tristeţe şi au căzut într-un somn adânc. Nori lungi şi subţiri se aşternuseră din înaltul cerului până în zarea apusului, ca nenumărate trepte de marmură ale palatelor din basme, iar apoi, stropi reci de apă începură să cadă ne-ncetat. Pomii tremură goi, cu crengile ude. Nu se aude niciun ciripit de păsări, niciun cântec de greieri. Acum totul e pustiu şi gol. Tristeţea pare cuibărită, în sufletul fiecărui om, fiecărei plante, fiecărui animal. Pământul este acoperit de covorul roşu şi galben, aşternut parcă pentru ca toamna să treacă peste el cu paşi mici şi repezi, iar apoi să ajungă la palatul ei de argint pentru a-şi începe dominaţia. Dar nu fi tist pentru că totul va lua sfârşit odată cu trezirea plantelor, revenirea păsărelelor, apariţia razelor calde de soare! Însă până atunci încearcă să te bucuri de peisajul mirific al toamnei. 5.3 A sosit Paşca Bianca VII.A O umbră fioaroasă, un vis stingher, o lumină palidă. A sosit una, din cele patru doamne fermecătoare ale naturii. O fi oare primăvara cu sânu-i de verdeaţă? Vara cu zilele călduroase? Sau iarna cea rece şi aspră? A venit toamna. Ca o mireasă întârziată, îşi lasă frunzele aurii, îşi sună muzica de oftări pe drumuri şi prin grădini. E miez de toamnă. În toată frumuseţea ei, toamna e în plină înflorire. Azurul cerului e mai stins, lumina se pierde pe firul întunericului. Soarele copt se îngână cu ploile repezi. Verdele închis şi bogat al copacilor a dispărut ca printr-un miracol. Frunzişul e galben, dar frunzele sunt roşii ca petele de sânge. Frunza măruntă dă foşnet, umbra e rece, în pădurea sonoră e ameţire de toamnă. Pe câmp, porumbul cu fuior de mătase e gata de aur învelit în cămaşa lui aspră. Mireasma fructelor cu chip de om învăluie întreaga natură în parfum. Păşesc în toamnă ca şi în casa fericirii plină de floare, cu o grădină plină de roadele pământului. Pe străzile pustii se răsfrâng luminile felinarelor şi trec umbre de trăsuri, oameni, care par o carte cu îngeri, stele, suflete şi vedenii. Odată cu desfrunzirea aurie a toamnei, începe înmugurirea sufletelor şi drumul spre noul zbor al aripilor, spre iarnă. Vântul iernatic şopteşte împrejur câţiva fulgi de gheaţă, iar palida toamnă, poetă, a murit. Cele patru anotimpuri se leagă între ele şi se leagănă pe creanga de aur a visului. 5.4 O carte, un zâmbet... Opriş Claudia VII.A Oare ce este, ce este o carte? Oare are suflet? Oare?... Oare?

23 Răspunsurile la aceste întrebări diferă de la om la om. Eu vă voi spune punctul meu de vedere. Cartea... cartea este un izvor viu de cunoştinţe. Ea este un pacheţel cu mici seminţe de flori. Dacă o citeşti, ecste seminţe vor înflori de-nvăţătură. Este un obiect care deseori ne pare neinteresant şi fără suflet. Nu ştim că doar noi, cicitorii, o putem însufleţi. O putem însufleţi într-un singur fel: citindo cu pasiune, cu dorinţă. Cartea însufleţită este nemuritoare.da... o carte este nemuritoare pentru că amintirea ei, rodul ei va rămâne pe veci în adâncul nostru. O carte, un zâmbet; o carte înţelepciune; o carte, un dor; o carte, o enigmă, pe care citind-o o descoperi. 5.5 Ősz Horga Raluca VII.A Őszi szél, sötét felhők, sárguló falevelek A száraz avar zizegése a talpunk alatt, a hervadt virágok jelzik az ősz érkezését. Igaz, hogy ezek mind az elmulásra emlékeztetnek, mégis van az őszben valami, ami szép és csodálatos. Szépek a fák lombjai, amelyen ezer színben pompáznak a levelek, megszámlálhatatlan az a sok szín, amelyekben csak ősszel gyönyörködhetünk. Csodálatosak a kertek, ahol a szines levelek közül kikandikálnak az érett gyümölcsök, amelyeket örömmel, vígan gyűjtünk be, hogy télen is legyen vitaminban gazdag táplálékunk. Begyűjtik a kukoricát, burgonyát, zöldségféléket a kertekből. A mezőn a traktorok zúgása töri meg a csendet, szántanak, vetnek, készítik a talajt, mert nyáron csak azok arathatnak, akik ősszel vetnek. Ülök a duruzsoló kályha mellett a meleg szobában, közben felhangzik a rádióban egyik kedvenc slágerem:,,hull az elsárgult levél Elgondolkodom: szomorkás az ősz, utána jön a hófehér tél, de majd aztán eljön a kikelet, és ez erősíti bennem a reményt. 5.6 La aniversară Palotás Alida VII.D Hoinăresc cu gândul pe întinderile înzăpezite ale Ipoteştiului. Văd,,lacul codrilor albastru îngheţat de suflul iernii. Oare de câte ori drumul Ipoteşti-Botoşani cunoscuse pasul poetului? Să fi fost încărcat lacul acela cu nuferi galbeni? Dar pădurea Ipoteştiului? De câte ori fusese cutreierată de copilul Eminovici? Mângâiase el cu văpaia privirii,,sclipirile de pe cer, auzise,,mersul cârdului de cerbi şi dulceaţa buciumului. Şi-mi spun: Ferice de cei care mai pot respira aerul Ipoteştiului, de cei ce-i străbat cărările şi se oglindesc în lacul lui! Aceia, poate, îl pot atinge cu sufletul pe marele Eminescu Pop Gabriela VIII.B

24 5.7 Poezii Dor Ninge-n cuget şi în gând Hoinăresc pe drum de seară Bat la uşi de dor închise Dor de stele şi de cerbi Dor de codri, de izvoare Este dor de Eminescu Şi de cele flori albastre Şi de lună şi de stele De Luceafăr şi luceferi. Ninge-n suflet şi-n suflare Picură cu dor de cale Cale lungă până-n ceruri Fără-ntoarceri, fără neguri. Corodan Diana VIII.B Inima din palme Îmi ţin inima în palme O primesc să mă-nfior Trecuse toamna peste ea Şi-o albise omătul iernii. Întind mâna tremurând Vântul îmi adie inima Luceafărul de Ipoteşti mi-o ia Şi-o azvârle în înaltul cerului. Rus Maria VIII.B Cu plânset...toamna Cu plânset, cu râset, cu val Păşesc spre arborii de-afar Ce-s goi, pustiiţi fără de viaţă Ce-s trişti, amuţiţi şi de gheaţă. Cu râset, cu plânset, cu dor M-arunc dezgolită în toamnă, Pe-un nor de lacrimi şi de frunze

25 Ce-ar vrea să m-amuze... -un nor- Cu plânset, cu dor, cu dorinţă Mă rog să-mi dea cineva un strop de bucurie Măcar un strop, ce cât o veşnicie O toamnă să ţie. Să-mi dea melancolie. Cu plânset, durere, cu dor Simt cum mă udă cu tristeţe, Iubire, melancolie, un nor Al toamnei uscate măreţe. Horga Raluca VII A Frunze palide Fără un cuvânt a spune, Mă avânt plângând în lume, Şi-o văd cum îngălbeneşte, Văd cum se imbolnăveşte. Frunze palide cum pică Văd şi parc-ar vrea să zică: Nu mai plânge, nu murim Primăvara revenim! Horga Raluca VII A Iar şi iar Ce să fac?! A venit toamna, Pădurea plânge iar şi iar Cu lacrimi ruginii aprinse De focul dorului amar. Câmpii îngălbenesc încet, Şi codrii nu mai au făget, Doar lemnul uscăţiv, golit De suflete, şi ruginit. Cu toamnă-n suflet şi afar Eu plâng cu toate iar şi iar, Plâng cu natura-ntreagă