Csata István Kiss Tamás: Perspective demografice în judeńul Harghita. Prognoza divizării regionale a populańiei de etnie maghiară, romă şi română.

Csata István Kiss Tamás: Perspective demografice în judeńul Harghita. Prognoza divizării regionale a populańiei de etnie maghiară, romă şi română. Manuscris. Citarea în această variantă este interzisă! 1

INTRODUCERE...3 1. METODOLOGIA PROGNOZĂRII...6 2. NUMĂRUL PERSOANELOR DE ETNIE ROMĂ ÎN JUDEłUL HARGHITA...9 2.1. CunoştinŃe de limbă...9 2.2. NaŃionalitate...10 2.3. Legături multiple?...12 2.4. Categorizarea efectuată de intervievatori...13 2.5. Încadrarea făcută de specialişti...15 2.6. ComponenŃa etnică a judeńului şi a regiunilor: valorile inińiale ale prognozei...21 3. PROCESE ŞI IPOTEZE...23 3.1. Structura de vârstă...23 3.2. Productivitate...28 3.3. Mortalitate...35 3.4. MigraŃia...40 3.5. AsimilaŃia...45 3.6. Recapitularea ipotezelor...53 4. REZULTATELE PREVIZIUNII LA NIVEL JUDEłEAN...58 4.1. EvoluŃia numărului şi compozińiei populańiei după nańionalităńi conform versiunii de bază...58 4.2. Scenariile alternative ale migrańiei...72 4.3. Secenariile alternative ale productivităńii şi mortalităńii...78 5. REZULTATELE PROGNOZEI ÎN MICROREGIUNI...88 5.1. Miercurea Ciuc...88 5.2. Odorheiu Secuiesc...91 5.3. Ciucul de Jos...94 5.4. Ciucul de Sus...96 5.5. Gheorgheni...98 5.6. TopliŃa...99 5.7. Odorhei...101 5.8. Cristur...103 5.9. VlăhiŃa...105 6. CONCLUZII...108 6.1. Perspective demografice în Ardeal...108 6.2. Probleme ivite din cauza creşterii populańiei rome...112 BIBLIOGRAFIE...116 ANEXE...122 2

Introducere Elaboratorii prezentului studiu au publicat în anul 2007, prognozele privind diviziunea regională a populańiei de etnie maghiară din Transilvania (Csata-Kiss 2007). Punctul de pornire a previziunii a fost recensământul din anul 2002, când a fost cunoscută divizarea populańiei din punctul de vedere al categoriei de vârstă, sex şi nańionalitate. Prognoza a proiectat schimbarea populańiei per total şi a populańiei de etnie maghiară cu 20, respectiv 30 de ani cu ajutorul metodei cohort-componentă. Calculele au fost efectuate la trei nivele, proiectat la numărul total al populańiei din Transilvania (respectiv a maghiarilor din Transilvania), la cele 16 judeńe din Transilvania, respectiv la cele 42 de microregiuni. Astfel, în analiză s-a pus un accent deosebit pe caracterul regional. Acest lucru poate fi motivat pe de o parte prin faptul că în baza analizelor precedente 1 am fost conştienńi de disparităńile regionale semnificative existente la nivelul perspectivelor demografice. Pe de altă parte prognoza demografică a avut un scop preponderent politic; prin prezentarea schimbării populańiei şcolare s-a dorit ajutarea planificării instituńionale. În această privinńă nivelul microregiunilor a fost cea mai interesantă. Pornind de la caracterul regional al studiului din 2007 am proiectat populańia judeńului Harghita, respectiv al populańiei de etnie maghiară din judeń, divizând teritoriul acestuia în cinci regiuni 2. Noua proiectare pe lângă solicitarea expresă a Consiliului JudeŃean Harghita în acest sens este motivată de următorii factori: - În primul rând acesta este considerat ca fiind factorul cel mai determinant analiza anterioară a luat în considerare în mod exclusiv divizarea pe bază de nańionalitate a recensămintelor. Conform recensământului, în regiunile Odorhei, Ciuc şi Gheorgheni ponderea locuitorilor care nu sunt de etnie maghiară este nesemnificativă, numai Municipiul Miercurea Ciuc, Municipiul Gheorgheni, Oraşul Bălan şi Comuna Voşlobeni au o populańie de etnie română semnificativă. În partea de nord a judeńului în zona Municipiului TopliŃa populańia de etnie română reprezintă majoritatea pe lângă o minoritate maghiară cu o pondere semnificativă. Cercetările de teren 3, interviurile la nivelul autorităńilor publice locale 4, 1 În acest sens a se vedea Kiss, editor. 2004. 2 Acestea au fost Depresiunea Ciucului, regiunea Gheorgheni, Odorhei, Cristur şi VlăhiŃa. 3 Fără a fi complete vezi Gagyi red. 1996; Bodó red. 2002; Szabó 2002; Voiculescu 2007. 3

respectiv survey-urile 5 efectuate printr-o procedură specială, nu confirmă structura bazată pe nańionalitate care apare în cazul recensămintelor. Cercetările arată că în regiune, pe lângă populańia de etnie maghiară şi română, există şi un număr semnificativ de romi. Obiectivul principal al studiului a fost prezentarea unei imagini clare asupra numărului, caracteristicilor demografice şi schimbării probabile a populańiei rome din judeńul Harghita. - Pe de altă parte s-a pus problema regândirii divizării regionale utilizate în studiul precedent. S-au demonstrat interese în privinńa posibilelor schimbări demografice ale oraşelor cu populańie mai mare (Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc). În prezentul studiu acestea vor fi tratate ca unităńi separate. Pe de altă parte, regiunile Ciuc şi Gheorgheni au fost divizate în unităńi teritoriale mai mici, astfel fańă de cele cinci regiuni luate în considerare la studiul precedent am lucrat cu nouă regiuni. Acestea sunt Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Ciucul de Jos, Ciucul de Sus, Gheorgheni, TopliŃa, Odorhei, Cristur şi VlăhiŃa. Oraşele/comunele care aparńin unei regiuni sunt: 1. Regiunile utilizate la prognoză Regiune Oraş/comună Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc Ciucul de Sus Băile Tuşnad, Cozmeni, Ciucsângeorgiu, Sântimbru, Sâncrăieni, Leliceni, Sânmartin, Sânsimion, Plăieşii de Jos, Tuşnad Bălan, Ciceu, Dăneşti, Mădăraş, Păuleni, Sândominic, Mihăileni, Ciucul de Jos Tomeşti, Frumoasa, Lunca de Sus, Lunca de Jos, CârŃa, Siculeni Gheorgheni, Joseni, Ciumani, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Suseni, Gheorgheni Voşlobeni TopliŃa, Borsec, Bilbor, GălăuŃaş, Corbu, Tulgheş, Subcetate, TopliŃa Sărmaş Mugeni, Lupeni, Feliceni, Brădeşti, Mărtiniş, Ulieşi, Corund, Satu Odorhei Mare, Porumbeni Mari, Ocland, Dealu, Praid, Dârjiu, Vârşag, Zetea Cristur Cristuru Secuiesc, Simoneşti, Săcel, Avrămeşti, Secuieni 4 Inclusion 2007 efectuat de Human Dynamics (Fleck-Rughiniş ed. 2008), respectiv cercetările Modele de segregare etnică din România. efectuate de Institutul pentru Studierea Problemelor MinorităŃilor NaŃionale (Toma 2010.) 5 KSH Népességtudományi Kutatóintézet Életünk Fordulópontjai Erdély (editor Spéder 2009), precum şi Institutul pentru Studierea Problemelor MinorităŃilor NaŃionale Demografie, stratificare, cercetări privind utilizarea limbii. 4

VlăhiŃa VlăhiŃa, Mereşti, CăpâlniŃa, Lueta - În al treilea rând studiul nostru acordă o atenńie sporită prezentării specificităńilor regionale caracteristice judeńului, comparării tendinńelor demografice din România şi din Transilvania, precum şi analizei datelor din perioada 2002-2008. 5

1. Metodologia prognozării În mod similar cercetării la nivelul Transilvaniei, în prognozele referitoare la judeńul Harghita am utilizat metoda cohort-componentă, a cărui avantaj fańă de estimările realizate în baza indicatorilor sau a numărului de locuitori este că poate urmări schimbările demografice cu divizare din punctul de vedere al vârstei şi al sexului. Metoda pe lângă faptul că dă rezultate mai detaliate (care din punct de vedere politic poate fi utilizat mai eficient) este mai exactă decât proiecńia lineară. Schimbarea demografică posibilă este influenńată de structura de vârstă, număr care este cunoscut în anul de început. Evenimentele naturale de mişcare ale populańiei, naşterea, respectiv decesul sunt parńial determinate de elementele biologice care reglează ciclul de viańă. Astfel în ciuda faptului că asumarea răspunderii de a avea copii este influenńată de mediul social şi cultural faptul că femeile (în general) sunt fertile între vârsta de 15 şi 49, stabileşte constrângeri serioase. Un raport de cauzalitate între mortalitate şi structură de vârstă este şi mai evidentă. Mortalitatea şi fertilitatea sunt în mod natural influenńate de condińiile sociale, culturale şi economice, însă acestea se schimbă relativ lent (long durrée), astfel pot fi previzionate relativ precis. Una dintre cele mai problematice elemente ale prognozelor demografice o constituie migrańiile, deoarece migrańia nu are un loc bine definit din punct de vedere biologic în ciclul de viańă umană, iar factorii sociali care influenńează migrańia sunt adeseori întâmplătoare (de ex. deciziile statelor Ńintă în materie de politici migrańionale): se pot schimba de la an la an. Prognozele bazate pe metoda cohort-componentă pot fi efectuate în două forme. În prima situańie putem prognoza populańia analizată conform grupelor de vârstă de câte cinci ani. Astfel poate fi efectuată o prognoză demografică pe perioade de cinci ani (ex. 2002 2007 2012- ). În cazul celeilalte metode pornim de la structura cohortă a populańiei şi prognozăm populańia pe perioade de un an. Am utilizat această metodă atât în cazul cercetării din judeńul Harghita în 2007, cât şi în cazul cercetării prezente. Pentru anul de pornire avem nevoie de compozińia populańiei în funcńie de vârstă şi sex. Astfel de date pe nańionalităńi s-au aflat la dispozińia noastră pentru anul 2002, astfel acesta va fi anul de pornire a prognozei demografice. Datele recensământului au fost puse la 6

dispozińia noastră de Institutul NaŃional de Statistică pe comune, în privinńa numărului total al populańiei şi al populańiei de etnie maghiară. 6 (1) Principiul de bază al metodei este că pentru anul în cauză (la 1 ianuarie) putem calcula numărul populańiei cu vârsta i, dacă în anul anterior (la 1 ianuarie) din numărul populańiei cu vârsta i scădem numărul persoanelor de vârsta dată decedate şi decontăm migrańia care afectează populańia cu vârsta în cauză. (2) Natalitatea este dată de suma numărului femeilor cu vârsta cuprinsă între 15-49 ani şi produsul ratelor de fertilitate cu vârsta corespunzătoare. Numărul persoanelor cu vârsta 0 pentru anul în cauză o calculăm din numărul naşterilor din anul anterior, luând în considerare mortalitatea infantilă şi migrańia. (3) Estimăm procesele demografice care determină numărul populańiei (mortalitate, fertilitate şi migrańie) luate individual, adică stabilim ipoteze independente pentru schimbarea lor. Pentru a putea efectua calculele, avem nevoie de coeficiente defalcate în funcńie de vârstă şi sex în cazul fiecărui factor. (4) La estimarea mortalităńii are importanńă speranńa de viańă la naştere (E0), pe care o calculăm separat pentru bărbańi şi femei. SperanŃa de viańă la naştere este un indice sintetic, care caracterizează în mod sistematic diferenńele mortalităńii. Totodată speranńa de viańă o calculăm din tabelul de mortalitate cu probabilităńile de mortalitate specifice anumitor categorii de vârstă. În cazul prognozei procesul se aplică invers, adică din speranńa de viańă estimăm probabilitatea mortalităńii. (5) În cazul fertilităńii vom formula ipotezele prin prisma ratei totale de fertilitate (TFR). Formula este însă complicată de faptul că presupunem nu numai nivelul TFR, ci şi schimbarea calendarului de fertilitate. În Europa de Est astfel şi în łinutul Secuiesc este o tendinńă generală, prima parte a perioadei fertile (15-24 ani) fiind subevaluată, iar a doua parte (peste 25 de ani) supraevaluată. Astfel am cuprins în ipoteze faptul că asumarea răspunderii pentru a avea un copil intervine la o vârstă din ce în ce mai târzie. În cazul populańiei rome calculăm cu o tendinńă diferită, acest aspect urmând a fi prezentată mai târziu. (6) Prognoza migrańiei pe care o vom detalia ulterior este cea mai problematică. Este în mod general acceptat că incertitudinea este cea mai redusă în cazul estimării 6 Cunoaştem structura pe vârste, defalcată pe judeńe, a celor care s-au auto-declarat Ńigani. Dar cunoaşterea acestora la nivel comunal, din cauza cazuisticii scăzute nu ar fi adus un surplus de informańii. Ulterior vom trata detaliat cum am stabilit structura de vârstă a populańiei Ńigane (conform opiniei mediului social). 7

mortalităńii, iar în cazul fertilităńii potrivirea proceselor demografice reale cu scenariile de prognoză demografică este mai redusă. La estimarea proceselor de migrańiune probabilitatea este şi mai accentuată. În România şi în łinutul Secuiesc afectată în mod intensiv de migrańie, o prognoză demografică reală nu poate fi concepută fără luarea în considerare a proceselor de migrańie. Astfel în model, în privinńa soldului de migrańie am formulat de asemenea ipoteze. Pe aceasta o vom prezenta în formă neprelucrată (miimi), pe care aşa cum vom prezenta ulterior vom defalca, de asemenea pe cifre pe module după vârstă şi sex. (7) Pe parcursul prognozei demografice focusată pe maghiarii din Ardeal, pe lângă mortalitate, fertilitate respectiv mişcările de migrańie trebuie să luăm în considerare şi procesele de asimilare. Aceasta în modelul aplicat apare ca pierdere la nańiunea maghiară cauzată de căsătoriile mixte. Pe parcursul prognozei din judeńul Harghita, ne-am ocupat numai cu procesele de asimilare în relańia româno-maghiară şi numai în zona TopliŃa. Argumentele deciziei noastre, precum şi desfăşurarea detaliată vor fi cuprinse în capitolul următor. (8) Am efectuat prognoza demografică pe cele trei nańionalităńi determinante - maghiari, români şi romi iar populańia totală am calculat ca numărul total al acestora. Cu alte cuvinte, am formulat scenariul pe unele nańiuni şi nu pe populańia totală. (9) Am efectuat prognoza pe două nivele, pe întreg judeń Harghita, mai bine zis în cazul unor regiuni. Ne-am străduit ca între nivelul regional şi cel complet al judeńului Harghita să fie consistenńă, atât în privinńa ipotezelor cât şi a rezultatelor, adică totalul indicatorilor regionali (şi rezultatele) să corespundă valorilor stabilite/obńinute la nivel judeńean. (10) Prognoza demografică am efectuat-o cu ajutorul unui softver realizat în acest scop. După ce am automatizat calculele, acestea ne-au permis derularea unui număr opńional de scenarii. 8

2. Numărul persoanelor de etnie romă în judeńul Harghita După schimbarea de regim în Ńările din Europa de Est disputele ştiinńifice şi politice s- au axat pe problematica numărului real al romilor. Disputele au pornit de la faptul că estimările privind numărul romilor depind de tehnicile de categorizare utilizate. Astfel, estimările numărului romilor va depinde pe cine (şi în baza a ce) considerăm rom/ńigan. Unii autori (Ladányi-Szelényi 1997; Emigh şi alńii 2001) aduc argumente pe lângă faptul că în această privinńă nu poate fi formulat în mod obiectiv un singur răspuns corect. În opinia lor faptul că o persoană este sau nu romă trebuie interpretat ca o parte a luptelor de categorizare, diferitele proceduri pot avea/au relevanńă socială. Practica din Europa de Est cunoaşte pentru fiecare situańie mai multe proceduri principale de categorizare. În cele ce urmează vom prezenta aceste proceduri, respectiv vom determina, în baza diferitelor proceduri (şi date existente) populańia de etnie romă din judeńul Harghita. 2.1. CunoştinŃe de limbă Pe de o parte putem considera ca fiind rom aceea persoană a cărui limbă maternă este romani (una dintre dialecte) sau persoana care cunoaşte/vorbeşte limba romani. Recensămintele între anii 1880 şi 1910 au avut întrebări legate de limba maternă şi l-au considerat ca indicator obiectiv de nańionalitate (Arel 2002). Astfel recensămintele au demonstrat numai o parte mai redusă a Ńiganilor asimilańi în mare parte la mediul în care trăiesc. Este caracteristic că în Transilvania, recensământul din 1890 a identificat 64 de mii de Ńigani, iar registrele recensământului populańiei rome efectuat de autorităńi în anul 1893 cuprind un număr de 150 de mii de Ńigani. Pe teritoriul judeńului Harghita de astăzi, recensămintele maghiare contemporane nu au găsit persoane cu limba maternă de Ńigan, dar numărul Ńiganilor este redusă şi conform datelor recensămintelor din perioada 1930 2002. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea Ńiganilor din judeńul Harghita au ca limbă maternă maghiara. O parte semnificativă (majoritatea Ńiganilor cu domiciliu) nici nu cunoaşte 9

limba romani. Astfel, când vorbim despre Ńiganii din judeńul Harghita, analizăm o comunitate a cărui majoritate face parte în acelaşi timp şi din comunitatea maghiară. 2. Numărul romilor în judeńul Harghita,conform recensămintelor din 1930, 1966, 1992 şi 2002 Persoane cu limba Anul maternă recensământului romă 2.2. NaŃionalitate 1930 476 1966 568 1992 1505 2002 1238 Sursa: Varga, 1998 O altă posibilitate la îndemână este să considerăm romi/ńigani acele persoane care se declară a avea această nańionalitate. După cel de al doilea război mondial, în Europa de Est, nańionalitatea bazată pe declarańia proprie care exprimă şi o identitate nańională din punct de vedere cultural a devenit în mod neechivoc o metodă dominantă a clasificării etnice. În mod similar celorlalte state din regiune, datele statistice din România prezintă diferenńele culturale/etnice prin prisma variabilei de nańionalitate. Cu ocazia prognozei anterioare din 2007 am delimitat populańia maghiară din Transilvania în baza acestei variabile. Un alt argument în favoarea variabilei de nańionalitate este şi faptul că datele statistice vitale (privind natalitatea, mortalitatea şi căsătoria) sunt accesibile în această divizare. 7 În judeńul Harghita numărul persoanelor de etnie romă pornind de la datele recensământului depăşeşte numărul persoanelor a căror limbă maternă este romani. Recensământul austriac din 1850 care a focusat pe nańionalitate şi nu pe limba maternă a identificat 2636 Ńigani, dar conform recensămintelor române din perioada 1930-2002 numărul persoanelor cu limba maternă romani este cu mult peste numărul persoanelor de etnie romă. 7 Până nu demult, nu au existat date defalcate pe nańionalităńi, în ceea ce priveşte migrańia internă. 10

3. Numărul persoanelor de nańionalitate romă conform recensămintelor din 1930, 1948, 1966, 1977, 1992 şi 2002 Peroane de Anul nańionalitate recensământului romă 1930 2702 1956 1514 1966 1390 1977 3228 1992 3827 2002 3835 Sursa: Varga, 1998 O critică formulată de multe ori în privinńa divizării nańionale a recensămintelor este că nu reflectă în mod corespunzător numărul romilor/ńiganilor. În baza datelor din tabelul de mai sus se poate observa cu uşurinńă fluctuańia numărului romilor/ńiganilor. Recensămintele din 1948 şi 1966 au prezentat un număr mai redus fańă de datele recensământului anterior, iar creşterea din anul 1977 nu poate fi în mod neechivoc explicată prin creşterea mişcării populańiei. Din datele nańionale reiese că pe lângă tendinńele demografice, numărul persoanelor de etnie Romă este influenńat în mare măsură şi de fluctuańia declarańiilor privind nańionalitatea. În privinńa numărului Ńiganilor anul 1966 a reprezentat punctul minim. În 1930 242.656 de persoane, în 1956 104.216 de persoane, iar în 1966 numai 64.197 de persoane s- au declarat Ńigani. Din acest număr 49.105 au fost din Transilvania. De atunci numărul Ńiganilor/romilor are tendinńe de creştere la fiecare recensământ, şi nu doar din cauza factorilor demografici, ci şi datorită faptului că din ce în ce mai multe persoane se declară romi/ńigani. Acest fenomen poate fi denumit disimilare de romi/ńigani. Modificarea datelor statistice este nu numai rezultatul şi nu în primul rând deşteptării conştiinńei nańionale. CircumstanŃele organizării recensămintelor, respectiv politica fańă de Ńigani au avut, de asemenea, un rol foarte important. Prima perioadă a regimului comunist, până la a doua parte a anilor şaizeci s-a caracterizat prin faptul că partidul aflat la guvernare a considerat Ńiganii în primul rând ca fiind o categorie socială şi nu una etnică. Acest factor a influenńat în mod semnificativ datele din anul 1966. Începând cu anii şaptezeci această abordare s-a schimbat parńial, semnalat în mod clar de faptul, că Comisia Centrală al PCR prin intermediul Ministerului de Interne a ordonat în anul 1976 un 11

recensământ al populańiei rome (Achim 1998:159). În parte, aceste schimbări se datorează faptului, că în anul 1977, raportat la censul din 1966, mult mai mulńi, respectiv 227.398 persoane s-au declarat de etnie romă. Recensămintele din 1992 şi 2002 deja, au fost efectuate după schimbarea regimului. În această perioadă aparińia organizańiilor rome, precum şi prezenńa mai accentuată a problemei romilor în mass media, au putut influenńa asumarea identităńii de nańionalitate romă/ńigan. Într-un studiu anterior am ajuns la concluzia, că în anul 1977 (fańă de recensământul din 1966) 147 de mii de persoane, în anul 1992 (fańă de 1977) 95 de mii de persoane, iar în 2002 (fańă de 1992) 42 de mii de persoane a fost creşterea numărului persoanelor de etnie romă provenită din disimilare (Gyurcsik-Kiss 2010:119). În schimb datele din judeńul Harghita (Tabelul nr.3), nu se încadrează în aceste tendinńe de disimilare din perioada 1966-1992. Din calculele anterioare (uo.) reiese clar, că atât în anul 1992, cât şi în 2002, mai puńine persoane s-au declarat de etnie romă/ńigani fańă de perioada anterioară, asimilarea (statistică) astfel produsă, a sporit în mod decisiv rândul celor de etnie maghiară. În judeń, în anul 2002, Secuieni, Praid, Corund, Joseni, Remetea, Suseni, Dârjiu au fost acele comune, unde numărul persoanelor care s-au declarat de etnie romă a scăzut într-o măsură considerabilă. 2.3. Legături multiple? Logica categorizării după etnie presupune, că asimilările astfel circumscriptibile se exclud reciproc. Din această logică se înńelege, că de exemplu la recensământ, o persoană nu se poate declara în acelaşi timp de etnie română şi maghiară sau sârbă şi croată. Conform cercetărilor de referinńă, În Ardeal, această logică de categorizare, în relańia româno-maghiară mai mult sau mai puńin corespunde cu realitatea socială, adică oamenii realmente nu se consideră (nu se pot considera) în acelaşi timp şi români şi maghiari. Pentru ei este firesc, că (cu ocazia recensământului) trebuie să aleagă între aceste categorii (Kiss 2009:209-238). În łinutul Secuiesc în privinńa Ńigan-maghiar sau prin alte zone ale Ardealului Ńiganromân, acest lucru nu este însă nici pe departe atât de evident. În spatele asumării identităńii de Ńigan în majoritatea cazurilor nu există o asemenea identificare etnică ca în spatele asumării identităńii române sau maghiare. Astfel în multe cazuri, pentru persoanele de etnie romă de asemenea exclusivitatea identităńilor etnice este neinterpretabilă. 12

Ar fi o soluńie evidentă, să bazăm clasificańiile de recensământ (sau altele), pe asemenea întrebări, care oferă o posibilitate pentru recunoaşterea unor legături multiple. Prima posibilitate, care a fost propusă de Szelenyi si Treiman (1992) în legătură cu romii, ar fi să-i întrebăm despre descendenńă (ancestry), conform practicii de recensământ american. Cealaltă posibilitate este oferită, de practica de recensământ ungar din 2001, unde pe de o parte a fost posibilă declararea mai multor legături etnice, pe de altă parte au fost întrebańi în mod distinct în privinńa altor legături culturale. Modificarea în acest sens a practicii de recensământ românesc ar avea fără îndoială un rezultat, cu noi pârghii relevante de analiză. 2.4. Categorizarea efectuată de intervievatori Între cercetătorii care se ocupă cu romii est-europeni există un consens, că în ceea ce priveşte numărul romilor, datele de recensământ bazate pe autoîncadrare sunt îndoielnice. Acesta este dovedit şi prin faptul, că datele fluctuează de la recensământ la recensământ, într-un mod care nu poate fi explicat cu motive demografice. Unul dintre motivele acestui fapt, este că mediul politic al censurilor atât la nivel macro-social cât şi local 8 - influenńează rezultatul final al recensământului. Pe de altă parte însă, în construcńia etnicităńii rom/ńigan din Europa de est cât şi din łinutul Secuiesc are un rol decisiv, nu atât autoidentificarea cu categoria de etnie Ńigan, ci identificarea de către alte persoane ca fiind Ńigan. Pentru mulńi romi faptul că este Ńigan, nu este o identitate etnică asumată cu mândrie, ci un stigmat social. Însă în pofida faptului, că în anumite cazuri romii ar dori să scape de acest stigmat, în viańa de zi cu zi, şi ei se văd nevoińi să concluzioneze, că mediul înconjurător îi tratează ca fiind Ńigani. Pornind de aici, faptul că cine sunt şi câńi sunt aceia pe care mediul lor înconjurător îi consideră Ńigani, trebuie s-o luăm ca o realitate socială foarte importantă. Nu este neglijabil, că prin această procedură de clasificare vom obńine o populańie mult mai uşor gestionabilă prin mijloacele demografice şi mult mai reală în sens demografic. 8 Faptul că în Secuime mai mulńi Ńigani s-au declarat de etnie maghiară în 2002, decât cu zece ani în urmă, a avut mai multe motive. Unul a fost fără dubii acela, că înainte de recensământ a intrat în vigoare legea de statut (n.t. Ungaria), iar romii au considerat că Certificatul de Maghiar este un capital, care poate fi utilizat în cazul angajărilor în Ungaria. Pe de altă parte, putea avea un rol important şi faptul, că derularea recensământului a fost trecut în competenńa autorităńilor locale. AutorităŃile locale din secuime, împreună cu pedagogii care au activat ca recenzori şi cu alńi intelectuali, deseori au perceput componenńa etnică a localităńii ca fiind o miză simbolică. 13

Practica de cercetare cunoaşte două proceduri importante, cu ajutorul cărora putem aprecia numărul şi caracteristicile celor care sunt considerańi Ńigani de către alte persoane. Prima procedură o constituie categorizarea de către intervievatorii, iar cea de a două făcută de către experńi. Identificarea făcută cu ajutorul intervievatorilor, a fost criticată de mai multe ori (Havas-Kemeny-Kertesi 1998, Kertesi 1998), dar cu toate acestea, metoda este folosită des, şi aceasta are un rol cheie 9 în estimarea numărului romilor în mai multe Ńări. Este o întrebare, firească, ca intervievatorii pe ce bază clasifică pe cineva ca fiind Ńigan. Din cercetările lui Ladányi şi Szelényi ( 2006:140) referitoare la aceasta, reiese că în această privinńă cel mai important rol o au semnele rasiale (culoarea pielii). În legătură cu această clasificare, 52 la sută din recenzorii din România au declarat, că acest aspect a fost foarte important, următorii 32 la sută l-au considerat ca fiind importantă. În Ungaria proporńia a fost de 61 respectiv 29 la sută. Aceste date arată, că în primul rând semnele rasiale distincte sunt răspunzătoare pentru faptul, că romii nu-şi pot nega descendenńa chiar dacă vor acest lucru. Al doilea criteriu important este modul de viańă. Pe lângă culoarea pielii, romii sunt recunoscuńi de către intervievatori prin faptul că aceştia trăiesc ca Ńiganii. Acest criteriu a fost declarat foarte important de către intervievatorii din România în procent de 47 la sută şi important în procent de 33 la sută. În Ungaria acestea sunt de 41 respectiv 27 la sută. În comparańie, 47 la sută din recenzorii români nu au acordat nicio importanńă faptului, că de ce etnie s-a declarat persoana în cauză. În privinńa judeńului Harghita (şi a Ardealului) am aplicat categorizarea de către recenzori în cercetarea Ardeal- Punctele de cotitură din viańa noastră - 10. Pe parcursul cercetării, am ales de pe lista de alegători, în mod aleatoriu, subiecńii cu vârsta între 20-45 de ani. Dintre cei 11 mii de chestionańi trecuńi pe eşantion, s-au realizat interviuri cu acele persoane care vorbeau limba maghiară. După interviu intervievatorii au trebuit să completeze o fisa de date, referitoare printre altele, la apartenenńa celui chestionat la etnia romă. În cercetare şi JudeŃul Harghita a fost reprezentată de un număr corespunzător de cazuri (475). 9 În Cehoslovacia la recensămintele din 1970 şi 1980, cei chestionańi şi-au putut alege etnia de pe o listă prestabilită care nu conńinea categoria de etnie romă. Însă pe lângă, recenzorii i-au identificat pe tońi dacă aparńin sau nu de etnia romă. (Gyönyör 1990). În analiza caracteristicilor demografice ale romilor din Slovacia, şi în prezent au un rol decisiv continuarea datelor din 1980 cu ajutorul metodei cohort-componentă. Deşi în Ungaria, cercetările privind Ńiganii efectuate de Kemény István s-au bazat pe încadrările experńilor, totuşi prognoza demografică al lui Hablicsek (2007), privind populańia de Ńigani, utilizează şi date din încadrările intervievatorilor. 10 Cercetarea derulată în 2006 a fost inińiat de către KSH-NKI. Despre rezultate vezi Spéder red. 2009. 14

4. Ponderea persoanelor calificate de către intervievatori ca fiind romi în cadrul populańiei cu vârsta cuprinsă între 20-45 de ani, vorbitori (şi) de limba maghiară (JudeŃul Harghita şi Transilvania) 2006 Da Nu NŞ JudeŃul Harghita (N=475) 87,2 11,6 1,3 Transilvania (N=2469) 89,1 9,6 1,3 Sursa: Ardeal- Punctele de cotitură din viańa noastră Conform datelor, intervievatorii au calificat ca fiind de etnie romă, din populańia cu vârsta între 20-45 ani vorbitoare (şi)de limbă maghiară, 11,6 la sută în judeńul Harghita şi 9,6 la sută în Ardeal. În privinńa celorlalte 1,3-1,3 la sută dintre cei intervievańi, nu s-au putut decide dacă sunt sau nu de etnie romă. 5. Cu ocazia ultimului recensământ la ce nańionalitate ańi fost înregistrat? IntervievaŃii categorizańi de intervievatori ca fiind romi. PopulaŃia cu vârsta cuprinsă între 20-45 de ani, vorbitori (şi) de limba maghiară - 2006 Maghiari Români Romi Altele, NŞ JudeŃul Harghita (N=54) 92,6 1,9 5,6 0,0 Transilvania (N=236) 57,2 10,2 30,5 2,1 Sursa: Ardeal- Punctele de cotitură din viańa noastră În judeńul Harghita 92,6 la sută din cei care au fost identificańi de către intervievatori ca fiind de etnie romă, au spus că în 2002 s-au declarat ca fiind maghiari. Acest procent, printre tońi romii ardeleni care vorbesc şi limba maghiară, a fost de 57,2 la sută. Datele pot fi greu proiectate asupra întregii populańii a judeńului, deoarece nu cunoaştem proporńia romilor în cazul celor care nu vorbesc limba maghiară, precum şi în cazul categoriilor de vârstă care nu au fost cuprinse în cercetare. Pe lângă aceasta este un dezavantaj faptul, că în baza sondajului amintit, nu am obńinut o estimare cu privire la unităńile teritoriale din judeń. 2.5. Încadrarea făcută de specialişti Încadrarea făcută de specialişti este o procedură care seamănă în mare măsură cu categorizarea intervievatorilor, pentru că în ambele cazuri solicităm terńe persoane să constate, 15

dacă persoanele cercetate sunt sau nu de etnie romă. ExperŃii pot fi angajańii unor autorităńi sau organizańii de îngrijire/servicii, care intră în contact cu romii, adică: polińişti, funcńionari publici, medici, profesori, poştaşi. Szelényi şi Ladányi (1997) subliniază că această categorizare făcută de experńi supraapreciază cazurile/familiile problematice, deoarece acestea ajung cu mai multă şansă în vizorul autorităńilor. În schimb pentru referent social sau polińist, familiile integrate/asimilate din clasa mijlocie de origine romă, apar cu şansă mai mică ca Ńigani. Acest efect se impune mai accentuat în localităńile cu mai mulńi locuitori, unde contactul şi legăturile personale nu se impun de la sine. Pe lângă aceasta, estimările specialiştilor se deosebesc în mare măsură, şi în sistematica metodologiei aplicate. În România s-au făcut mai multe culegeri de date, care se refereau la autorităńile locale, unde chestionarul conńinea întrebări cu privire la romii care trăiesc în comună sau la alte caracteristici ale acestora. 11 Aceste cercetări, unde chestionarele au fost trimise la autorităńile locale prin poştă, sunt problematice din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte autorităńile locale interpretează în mod diferit solicitarea oficială. Unele trimit drept răspuns datele rezultate în urma recensământului, altele în schimb estimează numărul persoanelor pe care le consideră (tratează) ca fiind de etnie romă. Astfel rezultatul final va fi neinterpretabil. În acele cazuri când revedem datele recensământului, nu putem decide, dacă acestea corespund de fapt estimărilor autorităńii, sau autoritatea a interpretat această sarcină, ca o solicitare referitoare la datele recensământului. Pe de altă parte în cercetări, întrebările se referă numai la o dată agregat, astfel experńii nu încadrează oamenii pe indivizi/familii în categoria romă sau neromă. În timpul lucrării noastre anterioare pe teren, în mai multe cazuri am solicitat specialiştilor, categorizarea pe familii în baza Registrului Agricol (Kiss 2009b), a cărei rezultat diferea semnificativ de datele agregat obńinute din prima mână. În România, în anul 1998 dl.preda şi colaboratorii săi, au efectuat o estimare a numărului romilor la nivel nańional, legat de o înregistrare de date reprezentativă pentru romi (Preda-Zamfir red.2002). Cu această ocazie au luat eşantioane reprezentative din circumscripńiile electorale 12, pe urmă au efectuat un fel de micro-cens. Pe parcursul 11 În afară de cercetările amintite în nota de subsol 4., trebuie să evidenńiem culegerea de date ale lui Sandu (2005). 12 CircumscripŃia electorală este o unitate mai mică decât localitatea, fiind o unitate teritorială care în medie însumează 1000 de locuitori. 16

categorizării gospodăriilor şi ei s-au bazat pe specialişti. Conform acestor rezultate, numărul romilor în România în anul 1998 a fost de 1,8 milioane. Din rândul estimărilor specialiştilor, trebuie să mai evidenńiem recensământul Ńiganilor din anul 1976, efectuat de către Ministerul de Interne, în cadrul căruia angajańii milińiei (polińiei), au comunicat numărul Ńiganilor care aparńineau de sectorul lor (vezi Achim 1998:159). Conform acestei evaluări, numărul Ńiganilor din România a fost de 541 mii, iar în judeńul Harghita de 9,l mii. În cele ce urmează vom vedea, că aceste date se potrivesc foarte bine cu acele valori, de la care am pornit în privinńa anului 2002. Ulterior am pornit şi noi de la estimarea specialiştilor. Datele tabelului de mai jos provin din cercetarea Modele de segregańie etnică în România şi Inclusion. La cele două cercetări autorităńile locale din judeńul Harghita, ne-au dat răspunsuri apreciabile şi acceptabile într-un procent de 40 la sută. Datele le-am completat cu cifrele comunicate de către Nagy Balázs (Sepsiszék)( Sepsiszeki Nagy 2003; 2004). Nagy în anii de după cumpăna mileniului, a cutreierat localităńile łinutului Secuiesc (printre care şi localităńile din judeńul Harghita), şi tot cu sprijinul specialiştilor din cadrul autorităńilor locale, a făcut o estimare privind numărul romilor. Datele comunicate de către Nagy, le-am acceptat ca punct de pornire pentru anul 2002. În cazul anchetelor autorităńilor locale, care s-au făcut în anul 2009, folosindu-ne de software-ul privind prognoza demografică, am căutat acea cifră demografică din 2002, care pe lângă ipoteze determinate, va da rezultatele obńinute de acolo. În ultima coloană a tabelului de mai jos figurează valorile inińiale din 2002 astfel obńinute. 6. Ponderea pe comune a persoanelor calificate de specialişti ca fiind de nańionalitate romă Recensământul din 2002 Estimarea specialiştilor Estimare pentru anul 2002 Regiune Comună/Oraş Nr. total Romi Nr. Numărul Ponderea Data romilor romilor romilor Miercurea Ciuc 42029 262 600 2009 512 1,2% Ciucul de Cozmeni 1986 4 592 2009 505 25,4% Jos Tuşnad 2114 151 300 2002 300 14,2% Plăieşii de Jos 2979 271 375 2009 320 10,7% Ciucsângeorgiu 4891 207 553 2009 471 9,6% Sâncrăieni 2478 23 182 2009 155 6,3% În satele mai mici este una iar în oraşele mari sunt sute de circumscripńii electorale. 17

Recensământul din 2002 Estimarea specialiştilor Estimare pentru anul 2002 Nr. Numărul Ponderea Data romilor romilor romilor Sânmartin 2348 79 153 2009 130 5,5% Leliceni 1721 12 110 2009 94 5,5% Sântimbru 1995 23 100 2002 100 5,0% Sânsimion 3446 12 150 2002 150 4,4% Băile Tuşnad 1728 7 7 2002 7 0,4% Total 25686 789 2522-2232 8,7% Racu 1517 0 100 2002 100 6,6% Păuleni-Ciuc 1736 5 100 2002 100 5,8% Frumoasa 3652 22 140 2002 140 3,8% Bălan 7902 54 300 2009 256 3,2% Lunca de Jos 5227 0 198 2009 169 3,2% Mădăraş 2205 7 30 2002 65 2,9% Sândominic 6401 74 125 2009 107 1,7% Mihăileni 2643 0 0 2002 35 1,3% Lunca de Sus 3424 0 20 2009 17 0,5% Dăneşti 2315 9 9 2002 9 0,4% Siculeni 2761 2 2 2002 2 0,1% Tomeşti 2644 1 1 2002 1 0,0% Ciceu 2628 0 0 2002 0 0,0% CârŃa 2842 0 0 2002 0 0,0% Total 47897 174 1025-1001 2,1% Gheorgheni 20018 305 1410 2009 1202 6,0% Suseni 5152 70 250 2002 250 4,9% Remetea 6316 0 150 2002 150 2,4% Joseni 5721 72 82 2009 70 1,2% Lăzarea 3607 44 44 2002 44 1,2% Voşlobeni 2056 24 24 2002 24 1,2% Ciumani 4493 9 9 2002 9 0,2% Ditrău 5944 0 0 2002 0 0,0% Total 53307 524 1969-1749 3,3% Regiune Comună/Oraş Nr. total Romi Ciucul de Sus Gheorgheni Odorheiu Secuiesc 36948 429 1200 2002 1200 3,2% Odorhei Ocland 1403 6 500 2009 426 30,4% Satu Mare 1962 4 570 2009 486 24,8% Corund 6180 260 1700 2009 1449 23,4% Dârjiu 1177 0 303 2009 258 21,9% Porumbeni Mari 1711 3 350 2009 298 17,4% Praid 6846 154 1100 2002 1100 16,1% Ulieş 1273 6 200 2002 200 15,7% Mărtiniş 3011 0 450 2002 450 14,9% Mugeni 3460 0 600 2009 512 14,8% Zetea 5753 0 400 2002 400 7,0% Brădeşti 1599 0 101 2009 86 5,4% Lupeni 4434 2 161 2009 137 3,1% 18

Recensământul din 2002 Estimarea specialiştilor Estimare pentru anul 2002 Regiune Comună/Oraş Nr. total Romi Nr. Numărul Ponderea Data romilor romilor romilor Dealu 3906 28 86 2009 73 1,9% Feliceni 3026 0 34 2009 29 1,0% Vârşag 1515 0 0 2002 0 0,0% Total 47256 463 6555-5904 12,5% Mereşti 1415 0 200 2002 200 14,1% VlăhiŃa 7042 0 550 2009 469 6,7% VlăhiŃa CăpâlniŃa 1983 6 108 2009 92 4,6% Lueta 3525 1 150 2009 128 3,6% Total 13965 7 1008-889 6,4% Secuieni 2660 109 1314 2009 1120 42,1% Atid 2837 29 1195 2009 1019 35,9% Săcel 1320 78 421 2009 359 27,2% Cristur Avrămeşti 2517 44 750 2002 750 29,8% Simoneşti 3738 0 850 2002 850 22,7% Cristuru Secuiesc 10370 281 743 2009 633 6,1% Total 23442 541 5273-4731 20,2% TopliŃa 15880 486 486 2002 486 3,1% GălăuŃaş 2656 66 66 2002 66 2,5% Subcetate 2105 42 42 2002 42 2,0% Borsec 2864 14 49 2009 42 1,5% TopliŃa Tulgheş 3596 23 28 2009 24 0,7% Corbu 1601 11 11 2002 11 0,7% Sărmaş 4131 3 8 2009 7 0,2% Bilbor 2859 0 0 2002 0 0,0% Total 35692 645 690-678 1,9% Total judeńul Harghita 326222 3834 20842-18690 5,7% Surse: Inclusion 2007; ISPMN 2009; Sepsiszéki-Nagy 2002; calcule proprii Se poate vedea că, în conformitate cu estimările specialiştilor, numărul romilor în judeńul Harghita depăşeşte cu mult valorile recensământului. Conform acestei estimări în anul 2002 numărul Ńiganilor a fost aproape 19 mii, dintre care numai o cincime s-a declarat ca fiind rom cu ocazia recensământului. Se mai poate spune că la recensămintele din 1977, 1992 şi 2002, Ńiganii din judeńul Harghita, în mod clar s-au identificat într-un procent mai mic cu categoria de rom/ńigan. În măsura în care acceptăm rezultatele recensământului din anul 1976, atunci proporńia celor care s-au declarat Ńigani a fost de 35 la sută. Per total pornim dintr-o proporńie de 5,7 la sută a romilor. Microregiunea cea mai Ńiganizată este microregiunea Cristur, unde conform estimărilor specialiştilor, procentul romilor a fost de 20,2 la sută. În localităńile rurale ale acestei regiuni această proporńie a fost 19

mai mare, s-a apropiat de două treimi. În oraşul Cristuru Secuiesc un procent semnificativ de romi trăieşte în Filiaşi, localitate care aparńine din punct de vedere administrativ de Cristuru Secuiesc. De asemenea, este mare proporńia Ńiganilor în regiunea Odorhei (12,5 la sută) precum şi în zona Ciucul de jos (8,7). În proporńie mai mică decât media pe judeń au trăit Ńigani în Miercurea Ciuc (1,2 la sută) precum şi la Odorheiu Secuiesc (3,3 la sută), TopliŃa (1,9 la sută) în Ciucul de sus (2,1 la sută) în Bazinul Gheorgheni (3,3 la sută). În Gheorgheni, fańă de celelalte regiuni ale judeńului, romii nu se concentrează în sate, ci în oraşul Gheorgheni. Din harta de mai jos se poate observa bine, că proporńia Ńiganilor pe periferia vestică, sud-vestică a judeńului este mai mare, pe când în zonele nordice, nord-estice este cu mult mai mică. 7. Ponderea pe comune a persoanelor calificate de specialişti ca fiind de etnie romă (2002) Sursa: Inclusion 2007; ISPMN 2009; Sepsiszéki-Nagy 2002; calcule proprii 20

2.6. ComponenŃa etnică a judeńului şi a regiunilor: valorile inińiale ale prognozei Grupele etnice care formau unitatea prognozei, le-am determinat într-un mod complex. În determinarea numărului românilor şi maghiarilor, am luat în considerare împărńirea pe nańionalităńi rezultată în urma recensământului. Pe lângă aceasta, putea fi luată în considerare limba maternă ca procedură alternativă, deoarece în delimitarea dintre etnicii maghiari şi români (şi în viańa de zi cu zi) au un rol determinant practicile lingvisticeculturale şi identificarea nańională subiectivă. (Brubaker şi alńii 2006; Horváth 2010). Indiferent care soluńie o alegem, vom obńine unităńi gestionabile din punct de vedere demografic. În acelaşi timp în datele de recensământ, nu se oglindeşte în mod real prezenńa celei de a treia etnii, Ńiganii. În construcńia socială a etnicităńii Ńigăneşti, nu factorii de mai sus, ci clasificańia dată de alńii au un rol decisiv. De aici rezultă, că în cazul în care pornim din valorile de recensământ, în privinńa Ńiganilor nu obńinem o entitate care să poată fi gestionat din punct de vedere demografic. În structura socială a etnicităńii Ńigăneşti are un rol identificarea făcută de către alńii, ceea ce se face în mod decisiv pe baza semnelor rasiale şi elementelor modului de viańă. Pornind din acest fapt, pe lângă diferenńierea dintre români şi maghiari, am făcut distincńie şi între romi şi neromi. După ce, cu ocazia recensământului, numai o fracńiune mică a Ńiganilor au apărut ca romi, am redus cu valorile corespunzătoare numărul populańiei române şi maghiare. 8. Ponderea pe regiuni a maghiarilor, românilor şi romilor. Valorile inińiale ale prognozei demografice (2002) Maghiari Români Romi Miercurea Ciuc 81,2% 17,5% 1,2% Odorheiu Secuiesc 93,6% 3,1% 3,2% Ciucul de Jos 88,9% 2,4% 8,7% Ciucul de Sus 85,8% 12,5% 1,7% Gheorgheni 89,7% 7,0% 3,3% TopliŃa 25,4% 72,7% 1,9% Odorhei 86,8% 0,9% 12,3% Cristur 77,2% 2,0% 20,8% 21

VlăhiŃa 92,9% 0,8% 6,4% JudeŃul Harghita 80,2% 14,0% 5,7% Sursa: calcule proprii Din tabelul nr.8 se poate vedea, că din cauza populańiei rome a scăzut în primul rând numărul populańiei maghiare, deoarece marea majoritate a Ńiganilor din judeńul Harghita, cu ocazia recensămintelor, au apărut la nańionalitatea maghiară. Numărul românilor a trebuit să reducem numai la Bălan şi în comuna Săcel, ceea ce per total, nu înseamnă o modificare de mari proporńii. 22

3. Procese şi ipoteze În cele ce urmează vom discuta datele cu privire la starea inińială din anul 2002, în privinńa celor trei nańionalităńi determinante. Deoarece din datele pe care le avem la dispozińie putem prognoza populańia începând cu anul 2002, în acest capitol vom trata şi procesele demografice în perioada scursă din anul 2002. Între anii 2002 şi 2008 cunoaştem cifrele de bază cu privire la mişcarea populańiei şi migrańia defalcată pe comune. Astfel pentru această perioadă nu este necesar să stabilim diferite ipoteze, ci (mai mult sau mai puńin) putem documenta procesele demografice prin date. În privinńa datelor inińiale din 2002 şi a proceselor desfăşurate de atunci vom aborda şi diferenńele regionale. Tot în acest capitol vom concepe şi ipotezele prognozei. Similar cu prognoza din Ardeal din anul 2007, pe lângă scenariul de bază, vom lucra cu trei scenarii alternative. Versiunea scăzută porneşte din valori mai scăzute în privinńa fertilităńii şi mortalităńii, pe când versiunea fără migrańie (cum arată şi numele) porneşte dintr-un sold de migrańie zero. În cazul anumitor etnii am derulat acelaşi scenariu. 9. Scenariile alternative ale prognozei şi diferenńele ipotezelor fańă de versiunea inińială Versiunea mai ridicată Versiunea mai scăzută Versiunea fără migrańie Fertilitate Diferă (mai ridicat) Diferă (mai scăzut) idem SperanŃa de viańă Diferă (mai ridicat) Diferă (mai scăzut) idem MigraŃia Diferă (migrańie cu Idem idem valoare 0) ReproducŃia etnică Idem idem Ua. 3.1. Structura de vârstă În cazul prognozelor efectuate cu metoda cohort-componentă - pe lângă ipotezele formulate cu privire la diferite evenimente de mişcare a populańiei structura după vârstă are o importanńă deosebită. Am ales ca punct de pornire a prognozei, anul de recensământ 2002 deoarece atunci am avut la dispozińie structura după vârstă. Aceasta l-am obńinut de la 23

Institutul NaŃional de Statistică, defalcat pe nańionalităńi pe întregul judeń, respectiv pe maghiari şi pe întreaga populańie pe comune. Cea mai mare problemă a reprezentat-o, că în cazul romilor deoarece nu am pornit din datele înregistrate la recensământ nu ne-au stat la dispozińie datele defalcate pe vârste. Cu ocazia calculelor am pornit totuşi din datele înregistrate la recensământ, şi anume componenńa după vârstă a celor care cu ocazia censului s-au declarat romi, şi am extrapolat la întreaga populańie romă. Corespunzător cu acestea, am redus în mod diferenńiat, numărul pe vârste a populańiei maghiare şi române. Despre populańia Harghitei, în totalitatea sa, se poate spune că în privinńa structurii de vârstă, se apropie de media din România în mare măsură. ProporŃia celor sub vârsta de 19 ani este de 26,4 la sută, iar a celor de peste 65 de ani este de 13,2 la sută. Vârsta medie este de 37,1 ani. În România aceleaşi valori sunt de 25,2 şi 14,1 la sută, respectiv 37,8 ani. Astfel structura de vârstă a judeńului în totalitatea ei, este mai tânără decât cea nańională. Despre structura de vârstă a maghiarilor din judeń se poate stabili, că este mai bună decât valoarea caracteristică maghiarilor din Ardeal. Acest lucru se oglindeşte şi în faptul, că media de vârstă a maghiarilor din judeńul Harghita este mai mică cu 1,5 ani, decât în cazul maghiarilor din Ardeal. 10. Vârsta medie a populańiei, ponderea tinerilor şi vârstnicilor în judeńul Harghita, în România şi în rândul maghiarilor din România Sub 19 ani Peste 65 de Vârsta ani medie România 25,2% 14,1% 37,8 Maghiarii din România 21,6% 16,3% 40,3 JudeŃul Harghita 26,4% 13,2% 37,1 Maghiari 24,1% 14,7% 38,7 Români 28,7% 9,5% 34,5 Romi 52,0% 1,7% 22,1 Sursa: INS, calcule proprii Deosebirile etnice din judeńul Harghita sunt cu mult mai însemnate decât la decalajele regionale. În cazul Ńiganilor decalajele sugerează faptul că avem de a face cu o populańie cu o structură de reproducńie complet diferită de majoritate. Conform datelor, în anul 2002 24

media de vârstă a romilor a fost de 22,1 de ani, 52 la sută dintre ei au fost sub 19 ani şi numai 1,7 la sută peste 65 de ani. Acest decalaj în cazul lor se explică cu o fertilitate mult mai mare, respectiv cu o speranńă de viańă la naştere mai mică. Structura de vârstă a românilor deşi nu în aceeaşi măsură ca a Ńiganilor de asemenea, este mai tânără decât media. Ponderea bătrânilor şi în cazul lor este destul de scăzută: 9,5 la sută. Conform piramidei structurale, în cadrul cohortelor peste 48 ani sunt subreprezentańi, iar în cazul cohortelor sub 48 de ani sunt suprareprezentańi. Subreprezentarea structurii de vârstă mai tinere respectiv a generańiilor în vârstă, poate fi legat de faptul, că o parte a populańiei române (în primul rând cei din Miercurea Ciuc şi din Bălan) s-au stabilit în judeń în anii şaptezeci-optzeci. 11. CompoziŃia populańiei maghiare din judeńul Harghita în funcńie de vârstă (2002) Hargita megye Magyarok férfiak nık 4.0% 2.0% 0.0% -2.0% -4.0% Sursa: INS, calcule proprii 25

12. CompoziŃia populańiei române din judeńul Harghita în funcńie de vârstă (2002) Hargita megye Románok férfiak nık 4.0% 2.0% 0.0% -2.0% -4.0% Sursa: INS,calcule proprii 13. CompoziŃia populańiei rome din judeńul Harghita în funcńie de vârstă 4.0% bărbańi 2.0% JudeŃul Hargita 0.0% Romi -2.0% femei -4.0% (2002) Sursa: INS, calcule proprii 26

Structura de vârstă divergentă a diferitelor etnii, influenńează fireşte şi ponderea nańionalităńilor în cadrul unor grupe de vârstă. Despre maghiari se poate spune că ponderea lor scade de la un contingent de vârstă la altul. Astfel, pe când în cazul persoanelor de peste 65 de ani ponderea lor este de 89,2 la sută, la copii de 0-4 ani a fost de 70 la sută. Scăderea ponderii maghiarilor este drastică mai ales, în regiunile care se Ńiganizează în mod alert. Astfel, la Cristuru Secuiesc şi împrejurimi 93 la sută a populańiei majore de peste 65 de ani este de etnie maghiară, fańă de 48,3 la sută în cazul celor de 0-4 ani. Creşterea ponderii populańiei româneşti nu este liniară în direcńia grupelor de vârstă mai tinere. Cea mai mare proporńie (16,5 %) o reprezintă cei cu vârsta de 30-44 ani. Această fluctuańie se poate observa în primul rând în cazul municipiului Miercurea Ciuc, zona Ciucului de Sus (Bălan) şi este în relańie cu valurile de colonizare concentrate în timp. În schimb ponderea Ńiganilor, creşte în mod exploziv în direcńia tinerilor de la o grupă de vârstă la alta. Până când în cazul celor de peste 65 de ani la nivelul judeńului ponderea lor este de numai 0,7 la sută, în cazul copiilor sub 5 ani a fost de 15 la sută. Decalajul de pondere este deosebit de drastică în regiunea Cristur, unde după calculele noastre în anul 2002, majoritatea copiilor de sub 4 ani (51,3 la sută) au fost Ńigani, dar ponderea copiilor romi se poate considera foarte mare şi în Odorhei şi Ciucul de jos (18,5 respectiv 28,9 la sută) 14. Ponderea etniilor în funcńie de grupa de vârstă Maghiari R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 HR 0-4 77,8 85,6 78,5 82,2 83,1 18,5 48,3 82,7 70,1 70,5 5-9 77,3 85,7 79,2 81,6 84,6 19,4 52,4 84,1 74,1 72,1 10-19 79,9 91,4 82,4 80,1 86,7 19,7 67,8 89,8 78,7 75,0 20-29 78,1 92,7 87,3 83,3 88,5 23,3 71,6 90,9 83,2 78,2 30-44 76,8 93,9 89,3 83,0 89,3 24,4 79,3 93,7 88,1 78,9 45-64 86,8 97,0 94,4 88,6 92,5 31,2 88,9 96,8 94,3 85,4 65+ 93,7 97,9 96,2 96,0 94,6 31,1 94,2 99,0 98,2 89,2 Români R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 HR 0-4 18,8 4,3 3,0 12,7 7,6 76,5 0,4 1,1 1,0 14,5 5-9 19,6 5,7 2,5 14,3 7,4 76,0 0,9 1,5 1,1 14,7 10-19 18,2 3,8 1,9 16,5 7,7 77,4 1,1 0,3 1,0 15,7 20-29 20,5 3,5 1,4 14,1 7,2 74,1 1,2 1,0 1,3 14,5 30-44 22,4 3,7 2,7 15,4 8,0 74,2 3,1 1,2 1,1 16,5 45-64 12,7 1,8 2,3 10,6 6,1 68,1 2,2 0,6 0,6 12,3 65+ 6,1 1,6 2,8 3,8 5,1 68,6 3,6 0,4 0,4 10,1 27

Romi R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 HR 0-4 3,5 10,1 18,5 5,0 9,3 4,9 51,3 16,1 28,9 15,0 5-9 3,1 8,6 18,3 4,1 8,0 4,7 46,8 14,4 24,8 13,2 10-19 1,9 4,8 15,7 3,3 5,6 2,9 31,1 9,9 20,3 9,3 20-29 1,4 3,8 11,3 2,6 4,2 2,6 27,1 8,2 15,5 7,2 30-44 0,8 2,5 8,0 1,6 2,7 1,4 17,6 5,1 10,9 4,6 45-64 0,5 1,2 3,3 0,7 1,3 0,7 8,8 2,6 5,1 2,3 65+ 0,2 0,6 1,1 0,2 0,3 0,3 2,2 0,6 1,4 0,7 *R1 Miercurea Ciuc, R2 Odorheiu Secuiesc, R3 Ciucul de Jos, R4 Ciucul de Sus, R5 Gheorgheni, R6 TopliŃa, R7 Odorhei, R8 Cristur, R9 - VlăhiŃa 15. EvoluŃia ponderii Ńiganilor în judeńul Harghita, regiunile Ciucul de jos, Odorhei şi Cristur după cohorta de naştere 60% 50% 40% Ciucul de jos Cristur Odorhei JudeŃul Harghita 30% 20% 10% 0% Înainte de1942 (peste60 ) 1942-1951 (50-59) 1952-1961 (40-49) 1962-1971 (30-39) 1972-1981 (20-29) 1982-1986 (15-19) 1987-1991 (10-14) 1992-1996 (5-9) 1996-2001 (0-4) Sursa: calcule proprii Putem stabili că deosebirile etnice manifestate în structura de vârstă din judeńul Harghita, determină în mare măsură perspectivele demografice ale unor regiuni sau grupuri. 3.2. Productivitate În judeńul Harghita fertilitatea a evoluat conform trendului nańional. În cazul României, între anii 1989 şi 1994, TFR a scăzut cu mai mult de o treime, care a fost cauzată 28

în mod decisiv de lipsa de asumare a naşterii unui copil de către tinerii în jurul vârstei de 20 de ani. Modelul de reproducńie caracteristic anilor şaptezeci/optzeci, care au fost caracterizate de încheierea de căsătorii timpurii şi cvasi-universale şi asumarea naşterii copiilor, a început să se dezintegreze. În urma schimbărilor se apreciază cea de a doua parte a perioadei de vârstă fertilă. În urma acestei schimbări, conform datelor din anul 2008, în judeńul Harghita în mod clar perioada de vârstă între 25-30 de ani a fost perioada principală a asumării naşterii unui copil, mai mult ponderea copiilor născuńi de către mame în vârstă de 30-35 ani s-a apropiat de ponderea copiilor născuńi de mame având între 20-25 ani. Din anul 2001, la nivelul României putem observa o uşoară creştere a coeficientului de fertilitate (TFR). Această creştere în cazul judeńului Harghita a fost mai accentuată, prin urmare în ultimii zece ani fertilitatea a depăşit media pe Ńară. 16. EvoluŃia TFR în România şi în cazul JudeŃului Harghita în perioada anilor 1990-2008 2.0 1.9 1.8 1.7 1.6 JudeŃul Harghita România 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 1.0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Sursa: Tempo Online 29

17. CoeficienŃii de fertilitate specifice grupelor de vârstă în cazul femeilor din judeńul Harghita, anii 1990, 2002, 2008 În determinarea diferenńelor etnice ale coeficienńilor de fertilitate trebuia să utilizăm mai multe serii de date. Deşi Institutul NaŃional de Statistică ne-a pus la dispozińie situańiile (tabelele) defalcate pe judeń, cu privire la nańionalitatea copiilor şi vârsta mamei, totuşi nu neam putut folosi în mod direct de acestea, din cauza inconsistenńei legate de numărul romilor. În primul pas am încercat pornind de la calculele referitoare la numărul şi structura de vârstă a romilor determinarea ponderii romilor între noi născuńi în anumite regiuni. Pornind din acesta am stabilit fertilitatea la romi, respectiv la cei neromi. În baza valorilor astfel stabilite, la nivelul judeńului fertilitatea romilor este de două şi jumătate ori mai mare decât a celor neromi. Fertilitatea maghiarilor şi românilor în cadrul anumitor regiuni şi tipuri de localităńi am considerat-o ca fiind identică. Au fost două regiuni, unde am presupus diferenńă intre fertilitatea în rândul maghiarilor şi cea a românilor: Gheorgheni şi Ciucul de sus. Aici fertilitatea puńin mai mică la români este motivată prin faptul că majoritatea lor trăiesc în mediul urban (oraşul Gheorgheni, respectiv Bălan) 18. Valorile pe nańionalităńi ale TFR în judeńul Harghita în anul 2002 Nr. nou născuńilor romi TFR romi TFR maghiari TFR Români Miercurea Ciuc 4,0% 2,75 1,05 1,05 Odorheiu Secuiesc 11,2% 2,74 0,95 0,95 Ciucul de Jos 4,0% 3,31 1,75 1,75 Ciucul de Sus 4,4% 3,04 1,50 1,41 Gheorgheni 11,4% 2,89 1,14 1,10 Toplita 5,7% 2,92 1,36 1,36 Odorhei 32,3% 3,28 1,24 1,24 Cristur 52,2% 3,20 1,06 1,06 VlăhiŃa 16,4% 3,23 1,43 1,43 JudeŃul Harghita 16,6% 3,15 1,23 1,27 Sursă: calculańie proprie 30

18. Fertilitatea femeilor maghiari şi români în judeńul Harghita între anii 2002 şi 2008 Maghiare HR R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R9 R10 2002 1,23 1,05 0,95 1,75 1,50 1,14 1,36 1,24 1,06 1,43 2003 1,23 1,11 1,00 1,84 1,46 1,16 1,37 1,15 1,06 1,18 2004 1,32 1,21 1,19 1,78 1,49 1,22 1,47 1,31 1,10 1,37 2005 1,39 1,39 1,23 1,87 1,54 1,28 1,38 1,44 1,10 1,43 2006 1,41 1,31 1,27 1,93 1,62 1,37 1,46 1,31 1,12 1,60 2007 1,35 1,30 1,36 1,70 1,49 1,27 1,28 1,22 1,10 1,57 2008 1,42 1,27 1,23 1,86 1,62 1,39 1,21 1,50 1,29 1,43 Românce 2002 1,27 1,05 0,95 1,75 1,41 1,10 1,36 1,24 1,06 1,43 2003 1,29 1,11 1,00 1,84 1,37 1,12 1,37 1,15 1,06 1,18 2004 1,38 1,21 1,19 1,78 1,41 1,17 1,47 1,31 1,10 1,37 2005 1,38 1,39 1,23 1,87 1,46 1,23 1,38 1,44 1,10 1,43 2006 1,42 1,31 1,27 1,93 1,54 1,33 1,46 1,31 1,12 1,60 2007 1,30 1,30 1,36 1,70 1,41 1,23 1,28 1,22 1,10 1,57 2008 1,28 1,27 1,23 1,86 1,53 1,35 1,21 1,50 1,29 1,43 *R1 Miercurea Ciuc, R2 Odorheiu Secuiesc, R3 Ciucul de Jos, R4 Ciucul de Sus, R5 Gheorgheni, R6 TopliŃa, R7 Odorhei, R8 Cristur, R9 - VlăhiŃa Din modificarea pe regiuni a numărului de naşteri putem trage concluzii interesante în privinńa fertilităńii românilor şi cea a maghiarilor. În totalitate, se poate spune, că până când fertilitatea maghiarilor a crescut în mod clar între anii 2002 şi 2008, cea a românilor a fluctuat, respectiv a stagnat. Cauza acestui fapt este că dorinńa de a asuma naşterea unui copil, în anul 2002 a fost foarte scăzut, dar mai ales în oraşele cu populańie majoritară maghiară ( Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc) aceasta a crescut cel mai puternic, pe când în oraşul TopliŃa cu o populańie majoritar română se poate evidenńia o scădere clară. 19. Ipoteze privind evoluńia fertilităńii Maghiari Români Romi 2002 1,23 1,27 3,15 2008 1,42 1,28 3,11 2022 Varianta de bază 1,7 1,6 3,0 31

2032 Varianta scăzută 1,5 1,4 2,5 Varianta ridicată 2,0 1,9 3,3 Varianta de bază 1,8 1,7 2,6 Varianta scăzută 1,5 1,4 2,0 Varianta ridicată 2,2 2,1 3,3 Prima ipoteză: În cazul neromilor în concordanńă cu prognozele efectuate cu privire la maghiarii din toată Ńara, respectiv la maghiarii din Ardeal presupunem, că trendurile observate de la cumpăna mileniului continuă. Şi anume, în timp ce se apreciază cea de a doua perioadă a vârstei de fertilitate, nivelul fertilităńii creşte uşor. Conform ipotezei noastre de bază fertilitatea maghiarilor în anul 2022 va atinge nivelul de 1,7, apoi în anul 2032 nivelul de 1,8. În cazul românilor aceste valori vor fi de 1,6 respectiv 1,7. Deoarece a trebuit să formulăm în aşa fel ca între nivelul regional şi cel judeńean să existe o consistenńă, valorile referitoare români a trebuit să calculăm din valorile judeńene. DiferenŃele dintre români şi maghiari provin din divizarea regională diferită. Ca ipoteză alternativă am formulat o versiune scăzută şi una ridicată. IA 1. a. În cazul versiunii scăzute valoarea fertilităńii în anul 2022 în cazul maghiarilor va fi de 1,5 şi va rămâne la acest nivel până în anul 2032. În cazul românilor această valoare va fi de1,4. IA1. b. Conform versiunii ridicate fertilitatea în anul 2032 va atinge nivelul necesar pentru reproducńia simplă. În cazul maghiarilor va fi de 2,2 şi deja în anul 2022 va avea un nivel de 2,00. În cazul românilor valoarea TFR va fi de 1,9, respectiv2,1. Ipoteza nr.2 Presupunem că în toate regiunile Ńării fertilitatea va avea o direcńie similară. Această ipoteză o completăm cu ipoteza convergenńei, adică presupunem că în anul 2002, pe lângă diferenńele existente, fertilitatea anumitor regiuni se va apropia de o valoare şi un calendar de fertilitate dat. În programul prognozei demografice am stabilit termenul convergenńei pentru anul 2050. În urma acestuia, diferenńele regionale scad până în anul 2032, dar nu dispar. În cazul romilor cum am mai amintit avem de a face cu o dinamică demografică total diferită decât în cazul majorităńii. Aceasta se manifestă printr-o fertilitate mult mai mare decât la cei neromi. 32

7.0 20. EvoluŃia fertilităńii în România în anul 1992, respectiv în 2002 în rândul femeilor înregistrate ca rome în perioada 1964-2002 13 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 Románia Cigányok 1.0 0.0 1901 1911 1921 1931 1941 1951 1961 1971 1981 1991 2001 Sursa: calcule proprii; INS, GheŃău 1997 Pe parcursul cercetărilor anterioare (Gyurgyik Kiss 2010) am evaluat fertilitatea femeilor rome la nivel nańional, conform compozińiei după vârstă, rezultată din recensăminte, şi am ajuns la concluzia, că valoarea acesteia în anii nouăzeci a putut fi de peste 3. În regimul anterior fertilitatea femeilor rome a fost şi mai mare. În împrejurările interzicerii avorturilor în anii 1967-1968 coeficientul de fertilitate în cazul lor a crescut la aproximativ 6 (!), dar şi în mijlocul anilor optzeci a atins cifra 5. Acesta este consecinńa faptului, că măsurile de politica demografică a regimului anterior le-au afectat - pentru că prevenirea sarcinii în rândul lor a fost mai puńin răspândit, respectiv nu au avut acces la întreruperea ilegală a sarcini (vezi şi Zamfir-Zamfir red.1992, 77-78, respectiv Berevoiescu 2002, 39-71). Pe lângă nivelul fertilităńii, şi momentul asumării sarcinii diferă în mare măsură de cel al populańiei nerome. În această privinńă am pornit din datele de mişcare a populańiei, care deşi subapreciază numărul noilor născuńi romi, dar (conform presupunerilor noastre), pot fi folosite în privinńa divizării naşterilor conform vârstei mamei. După ce în judeńul Harghita cifrele de referinńă sunt mici, am pornit din datele din Ardeal, şi am luat ca bază, media dintre 13 Pentru perioada 1964-1992 am pornit de la structura de vârstă din 1992 iar pentru perioada 1992-2002 de la cea din 2002. Cifrele procentuale de fertilitate la femeile Ńigani vezi integral în anexa II. 33

anii 2000-2005. Conform acestora în cazul unei treimi dintre copii romi, vârsta mamei era sub 20 de ani, iar în cazul următoarei două treimi era de 20-24 de ani. 21. Divizarea copiilor romi şi romi după vârsta mamei în Ardeal între anii 2000 şi 2005 Romi Total sub 15 ani 2,8% 0,20% 15-19 30,2% 12,3% 20-24 32,4% 31,6% 25-29 20,0% 32,4% 30-34 9,7% 16,5% 35-39 3,8% 6,0% 40-44 1,0% 1,0% 45-49 0,0% 0,1% Sursa: INS Deci, se poate spune că femeile rome nasc la vârstă mult mai tânără decât cele nerome, astfel în cazul lor în mod clar prima perioadă a vieńii fertile are un rol relevant. Ba mai mult, în baza diferitelor studii referitoare la această problemă nici nu se poate presupune, că asumarea timpurie a naşterii ar scădea în timp. Fenomenul în contradicńie cu interpretările curente nu are legătură neapărat cu valorile tradińionale ale comunităńilor rome, ci cu situańia lor marginală configurată în post-socialism. După anul 1989 parte importantă a comunităńilor de Ńigani, a ajuns într-o nouă marginalitate, neexperimentată până atunci, care duce spre asumarea sarcinii timpurie. În baza studiilor referitoarea la această problemă se poate presupune, că în cazul fetelor care au intrat în vârsta de fertilitatea după anul l989, naşterea timpurie este mai generalizată decât la mamele lor (Voicu Popescu 2006; Scheffel 2005; Durst 2007). 34

22. CoeficienŃii de fertilitate specifice vârstei a femeilor rome şi nerome în anul 2002 250 200 150 roma nık nem roma nık 100 50 0 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 Sursa: INS, calcule proprii Ipoteza nr.3. În cazul femeilor rome varianta de bază ia în considerare o scădere moderată a fertilităńii. În conformitate cu aceasta până la anul coeficientul de fertilitate a femeilor rome în anul 2022 va fi de 3, iar în anul 2032 va fi de 2,6 AH3.a În cazul variantei ridicate presupunem că fertilitatea creşte în mică măsură şi până în anul 2022 va atinge nivelul de 3,3, apoi până în anul 2032 rămâne la acelaşi nivel. AH3.b Conform versiunii scăzute valoarea TFR în anul 2022 va fi de 2,5, iar în anul 2032 de 2. 3.3. Mortalitate În România, după schimbarea regimului, speranńa de viańă la naştere până în anul 1996 arăta tendinńa se scădere, în spatele căreia a stat stagnarea speranńei de viańă a femeilor şi scăderea însemnată a bărbańilor. Din anul 1996 în cazul ambelor sexe se poate observa o creştere a speranńei de viańă. În cazul judeńului Harghita tendinńa este asemănătoare. Totodată în perioada anilor 1988-2007 speranńa de viańă la naştere a femeilor în mod clar a fost mai 35

mare decât media pe Ńară. SperanŃa de viańă la naştere a bărbańilor a fost mai ridicată în prima parte a perioadei, după aceea cu mici fluctuańii a urmat media pe Ńară. 23. SperanŃa de viańă pe sexe în România şi în JudeŃul Harghita (1988-2007 ) 78 76 74 72 70 Hargita megye, férfiak Hargita megye, nık Románia, férfiak Románia, nık 68 66 64 1988/1990 1989/1991 1990/1992 1991/1993 1992/1994 1993/1995 1994/1996 1995/1997 1996/1998 1997/1999 1998/2000 1999/2001 2000/2002 2001/2003 2002/2004 2003/2005 2005/2007 Sursa: Tempo Online DiferenŃele de mortalitate după regiuni respectiv după nańionalitate le-am evaluat şi aici, cu ajutorul mai multor serii de date. În cazul romilor, parńial şi în acest caz am pornit din datele de mişcare a populańiei. Institutul NaŃional de Statistică ne-a pus la dispozińie numărul decedańilor după nańionalitate şi grupe de vârstă. O problemă a constituit faptul, că înregistrările cu privire la mişcarea populańiei, respectiv recensământul populańiei în cazul romilor, nu au fost consistente. SperanŃa de viańă la naştere a romilor din anul 2002, am determinat-o cu ajutorul unui model de calcul. În aceasta, am presupus că seria de date, a înregistrat romii, în mod unitar după vârstă, tip de localitate şi sex, cu 40 la sută mai jos fańă de datele recensământului,. Cu această procedură am ajuns la concluzia, că speranńa de viańă la naştere a romilor în România este mai mică cu aproape 6 ani decât media pe Ńară. Ceea ce într-o oarecare măsură ni s-a părut surprinzătoare, era faptul că mortalitatea la romi, în cazul 36

femeilor, este mai mare. În cazul lor speranńa de viańă la naştere rămâne în urmă cu 7,5 ani fańă de media pe Ńară. 24. SperanŃa de viańă în România şi în cazul romilor din România în anul 2002 România Romii din România DiferenŃa România PopulaŃia totală 72,4 66,5 5,9 BărbaŃi 68,9 64,4 4,5 Femei 76,1 68,7 7,4 Sursa: calcule proprii Din defalcarea după vârstă putem vedea, că şansele de mortalitate ale romilor, depăşesc în cea mai mare măsură media pe Ńară, pe de o parte la vârsta de sugar, şi în prima parte a vârstei a treia (peste 55 şi 59 de ani). Acesta în mod clar este în corelańie cu accesul limitat la sistemul sanitar. În cazul femeilor, a celor cu vârsta între 15-19 ani, dar mai ales la cele de 20-24 ani se poate observa un excedent de mortalitate, care după toate probabilităńile are legătură cu o rată de mortalitatea maternă ridicată. 25. DiferenŃa procentuală a probabilităńii mortalităńii romilor specifice vârstei, în comparańie cu media pe Ńară 280% 260% 240% 220% Total Femei BărbaŃi 200% 180% 160% 140% 120% 100% m0-4 m5-9 m10-14 m15-19 m20-24 m25-29 m30-34 m35-39 m40-44 m45-49 m50-54 m55-59 m60-64 m65-69 m70-74 m75- Sursa: INS, calcule proprii 37

În cazul judeńului Harghita, la calculul speranńei de viańă la naştere a romilor am luat în considerare proporńia diferită din sate şi din oraşe, la media pe Ńară a romilor. Luând în considerare acest lucru, speranńa de viańă la naştere referitor la anul 2002, l-am stabilit la 62,8 ani la bărbańi şi 67,3 de ani în cazul femeilor. În cazul romilor, în aceleaşi regiuni, am luat în calcul aceeaşi speranńă de viańă la naştere, iar în cazul maghiarilor şi românilor în perioada anilor 2002-2008 speranńa de viańă am stabilit în aşa fel, ca aceasta să fie consistentă cu numărul deceselor regionale. Am presupus aceeaşi speranńă de viańă pentru români şi maghiari în aceleaşi regiuni. 26. Decalajele de speranńă de viańă regională şi de nańionalitate din judeńul Harghita BărbaŃi Femei Maghiari Români łigani Maghiari Români łigani Ciucul de Jos 66,4 66,4 62,8 75,1 75,1 67,33 Miercurea Ciuc 69,3 69,3 62,8 77,8 77,8 67,33 Ciucul de Sus 66,9 66,9 62,8 75,5 75,5 67,33 Gheorgheni 67,2 67,2 62,8 75,8 75,8 67,33 Cristur 67,8 67,8 62,8 76,2 76,2 67,33 TopliŃa 66,7 66,7 62,8 75,4 75,4 67,33 Odorheiu Secuiesc 69,4 69,4 62,8 77,7 77,7 67,33 VlăhiŃa 67,35 67,35 62,8 75,85 75,85 67,33 Odorhei 67,35 67,35 62,8 75,85 75,85 67,33 Harghita 67,6 67,2 62,8 76,1 75,7 67,3 Sursa: calcule proprii Maghiari BărbaŃi Femei 27. Decalajele de speranńă de viańă regională în cazul populańiei maghiare şi române în anii 2002 şi 2008 HR R1 R2 R3 R4 R5 R6 R9 R6 R8 2002 67,64 69,30 69,40 66,40 66,90 67,20 66,70 67,35 67,80 67,35 2008 69,51 70,97 71,06 68,37 68,82 69,09 68,64 69,22 69,62 69,22 2002 76,13 77,80 77,70 75,10 75,50 75,80 75,40 75,85 76,20 75,85 2008 77,75 79,26 79,17 76,84 77,20 77,47 77,11 77,51 77,83 77,51 2002 67,20 69,30 69,40 66,40 66,90 67,20 66,70 67,35 67,80 67,35 BărbaŃi 2008 69,14 70,97 71,06 68,37 68,82 69,09 68,64 69,22 69,62 69,22 Români 2002 75,73 77,80 77,70 75,10 75,50 75,80 75,40 75,85 76,20 75,85 Femei 2008 77,39 79,26 79,17 76,84 77,20 77,47 77,11 77,51 77,83 77,51 *R1 Miercurea Ciuc, R2 Odorheiu Secuiesc, R3 Ciucul de Jos, R4 Ciucul de Sus, R5 Gheorgheni, R6 TopliŃa, R7 Odorhei, R8 Cristur, R9 - VlăhiŃa 38

28. Ipoteze referitoare la speranńa de viańă la naştere Maghiari Români Romi BărbaŃi Femei BărbaŃi Femei BărbaŃi Femei 2002 67,6 76,1 67,2 75,7 62,8 67,3 2022 2032 2008 69,5 77,8 69,1 77,4 63,5 68,4 Varianta de bază 74 80 74 80 65 71 Varianta scăzută 70 78 70 78 63 68 Varianta ridicată 76 83 76 83 68 74 Varianta de bază 77 83 77 83 67 73 Varianta scăzută 73 81 73 81 63 68 Varianta ridicată 79 86 79 86 70 76 Ipoteza nr. 4. Pe parcursul prognozei am presupus, că speranńa de viańă va continua să crească în cazul fiecărei etnii. Conform variantei de bază, până în anul 2022, speranńa de viańă femeilor va creşte la 80 de ani, iar a bărbańilor la 74 de ani în cazul maghiarilor şi românilor. Aceasta, în cazul bărbańilor înseamnă o creştere mai mare. Astfel speranńa de viańă la naştere s-ar apropia de nivelul caracteristic pentru 15 state membre ale UE în anul 2002. Conform versiunii de bază între anii 2022 şi 2032 această creştere continuă. La punctul final al prognozei speranńa de viańă a bărbańilor va atinge 77, iar cea a femeilor 83 de ani. În cazul romilor am presupus o creştere de proporńie mai mică. Conform versiunii de bază în cazul bărbańilor am calculat o speranńa de viańă de 65 de ani în anul 2022 şi 67 de ani în anul 2032, iar în cazul femeilor aceste valori vor fi de 71 şi 73 de ani. Şi în privinńa speranńei de viańă am formulat versiuni scăzute, respectiv ridicate. AH4a. Conform versiunii scăzute speranńa de viańă a bărbańilor în cazul maghiarilor şi românilor va creşte cu 2,5 ani, iar a femeilor cu 2 ani până în anul 2022. În următorii 10 ani, în cazul ambelor sexe am calculat o creştere de încă 3 ani. Versiunea scăzută, în cazul bărbańilor romi nu ia în calcul creşterea, până când speranńa de viańă la naştere a femeilor rome ar creşte cu un an până în anul 2002, iar până la 2032 cu 3 ani. AH4b.Conform versiunii ridicate până în anul 2022, în cazul bărbańilor maghiari şi români, creşterea ar fi de 9,5 ani în cazul bărbańilor şi 6 ani în cazul femeilor, la care până în anul 39

2032 se mai adaugă câte 3-3 ani. În cazul femeilor şi bărbańilor romi speranńa de viańă va creşte cu 5-5 ani până în anul 2022, şi cu încă 2-2 ani până în anul 2032. Ipoteza nr.5. Si in cazul fertilităńii şi a mortalităńii în mod similar am presupus că valorile din 2050 sunt convergente. 3.4. MigraŃia În decursul prognozei demografice prognoza migrańiei este destul de problematică. În cazul populańiilor, unde migrańia este decisivă, ipotezele referitoare la migrańie deseori au un rol mai mult normativ (prescriptiv), decât de prognoză efectivă (predictiv). În aceste cazuri problema ridicată de către demografi este următoarea: câńi imigranńi şi în ce compozińie pot contrabalansa capacitatea reproductivă insuficientă a populańiei? De câńi imigranńi este nevoie, pentru ca compozińia de vârstă să rămână echilibrată, ca sistemul de pensie să fie sustenabilă. Aceste funcńii prescriptive, însă în cazul nostru nu prea îşi au locul. Pe când migrańia poate fi reglementată mai mult sau mai puńin prin mijloace juridicadministrative, totuşi autorităńile şi elitele regiunilor emitente au o influenńă mult mai mică asupra acestor fenomene. Dimensiunea pierderilor din cauza migrańiei, privind populańia maghiară din Ardeal, în prezent este de bine documentată. Din mijlocul anilor optzeci migrańia a influenńat în mod decisiv dezvoltarea demografică a populańiei maghiare din Ardeal. Între anii 1977-1991 putem evalua la 120.000 persoane pierderea prin migrańie a maghiarilor, din care un număr de 97.500 persoane au plecat în timpul valului de emigrări, care a început în anul 1987 şi a Ńinut până în anul 1991 14. Între anii 1992-2002 migrańia s-a temperat fańă de perioada dintre anii optzeci/nouăzeci, dar a rămas semnificativ şi în continuare. În statisticile oficiale de migrańie ale Ungariei, care apare ca principala Ńară Ńintă în perioada 1992-2002, apar 62.404 de emigranńi. 15. Diferitele calcule-model ne permit concluzia, că între anii 1992 şi 2002, cam 100 de mii de maghiari au părăsit România 16. 14 Această ultimă cifră corespunde estimărilor lui Horváth István (2004, 85) şi este confirmat şi de un calculmodel, privind procesele din perioada 1977-1992, efectuat de către noi (Gyurgyík Kiss 2010). 15 Din cetăńenii români stabilińi în Ungaria 90-95% sunt de etnie maghiară (Tóth 1997, Gödri-Tóth 2005) 16 La prognoza anterioară am presupus o pierdere prin migrańie de 90 de mii pentru perioada 1992-2002. Însă conform noilor studii, pierderea prin migrańie a fost mai mare. (Gyurgyík Kiss 2010, 125). 40

Documentarea soldului migrańiei regionale (respectiv defalcat pe judeńe) întâmpină greutăńi semnificative. Soldul anumitor regiuni se poate stabili numai prin compararea migrańiei interne şi externe. Dintre acestea pe nici unul nu putem documenta în defalcarea nemijlocită pe nańionalităńi la nivel regional ( sau judeńean). Singura sursă care ne stă la dispozińie este serviciul Tempo Online a DirecŃiei de Statistică, care între anii 1990 şi 2009 publică numărul brut al imigranńilor, care au intrat sau au ieşit din comune. Din aceasta, în principiu ar putea fi calculat soldul brut al migrańiei. Datele dintre anii 1992 şi 2002, însă ne arată că DirecŃia de Statistică în mod clar subînregistrează numărul imigranńilor. Acest lucru este dovedit şi prin aceea, că modificarea demografică dintre cele două recensăminte ale populańiei, nu poate fi explicată cu ajutorul soldului mişcării naturale a populańiei şi cu soldul migrańiei oficiale. 29. Soldul de migrańie efectivă şi cel oficial între anii 1992 şi 2002 în judeńul Harghita şi pe regiuni Mişcarea 1992 2002 Modificarea efectivă naturală a populańiei Soldul efectiv al migrańiei (%) Soldul oficial al migrańiei Ciucul de Jos 26412 25686-726 -499-227 -0,9-25 -0,1 Miercurea Ciuc 46228 42029-4199 1194-5393 -12,2-603 -1,4 Ciucul de sus 52146 47897-4249 -259-3990 -8,0-2169 -4,3 Bălan 10937 7902-3035 848-3883 -41,2-2471 -26,2 Ciucul de Sus altele 41209 39995-1214 -1107-107 -0,3 302 0,7 Gheorgheni 57250 53307-3943 -1481-2462 -4,5-1329 -2,4 Cristur 24204 22744-1460 -483-977 -4,2-306 -1,3 TopliŃa 38019 35692-2327 -106-2221 -6,0-904 -2,5 Odorheiu Secuiesc 39959 36948-3011 718-3729 -9,7-667 -1,7 VlăhiŃa 15162 13965-1197 -49-1148 -7,9-484 -3,3 Odorhei 48955 47954-1001 -907-94 -0,2 69 0,1 Harghita 348335 326222-22113 -1872-20241 -6,0-6418 -1,9 Sursa: Tempo Online, calcule proprii 41

Conform tabelului de mai sus soldul migrańiei reale din judeń, între cele două recensăminte, a înregistrat un sold de -6 la sută (-20.241 persoane), în timp ce Institutul NaŃional de Statistică a înregistrat numai -1,9 la sută (- 6418 persoane). DiferenŃele au fost mari în cazul celor două oraşe mijlocii Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. CoeficienŃii dintre anii 2002 şi 2008, le-am evaluat în baza înregistrărilor oficiale, însă şi în acest caz am presupus, că imigranńii au fost subînregistrańi. La nivelul judeńului, fańă de coeficientul de migrańie de 1,8 înregistrat oficial în 2002, în conformitate cu cercetarea făcută în anul 2007 am presupus un coeficient de -4,4. (Csata-Kiss 2007). 30. Coeficientul de migrańie înregistrat oficial între anii 2002 şi 2008 şi coeficientul de migrańie estimat în anul 2002 în JudeŃul Harghita şi în microregiuni Soldul mişcării migratorii 2002-2008 Coeficientul oficial al migrańiei (media anuală, ) Coeficientul de migrańie estimat în anul 2002 ( ) Ciucul de Jos 373 21-0,5 Miercurea Ciuc -2273-7,7-10,3 Ciucul de Sus -254-0,8-3,5 Bălan -1061-19,2-21,8 Ciucul de Sus alte 807 2,9 0,28 Gheorgheni -560-1,5-4,10 Cristur 172 1,1-1,52 TopliŃa -708-2,8-5,43 Odorheiu Secuiesc -1405-5,4-8,03 VlăhiŃa -293-3,0-5,60 Odorhei 902 2,7 0,09 Harghita -4046-1,8-4,4 Sursa: Tempo Online, calcule proprii În legătură cu soldul migrańiei anumitor regiuni trebuie să observăm, că în acesta se însumează trei factori: soldul mişcării migratorii internańionale, soldul mişcărilor interjudeńene, respectiv soldul migrańiei în interiorul judeńului. Se poate vedea, că în conformitate cu tabelul pe lângă Bălan, pe care am evidenńiat separat de Ciucul de sus - 42

cea mai importantă pierderea în urma migrańiei l-au suferit oraşele Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. Sub acest aspect însă, nu trebuie înńeles faptul că în migrańia interjudeńeană sau internańională cele două oraşe ar fi suprareprezentate într-o măsură chiar atât de mare. Din contră, soldurile văzute în tabel dau dovadă de o mişcare relativ puternică de suburbanizare. În soldul de migrańie ale oraşelor, regiunilor (Ciucul de Jos, Ciucul de Sus şi Odorhei) se oglindeşte, de asemenea, această revărsare. Stabilirea soldului migrańiei după nańionalităńi a constituit următorul pas. În relańia maghiar-român cu excepńia Ciucului de Sus inclusiv Bălan am presupus aceiaşi coeficienńi de migrańie. În cazul oraşului Bălan am presupus că 80 la sută a imigranńilor sunt de nańionalitate română. Aceasta presupunere este susńinută de procesele de migrańie dintre anii 1992 şi 2002. 31. CoeficienŃi de migrańie după regiuni şi nańionalităńi în anul 2002 Maghiari Români Total Ciucul de Jos -0,53-0,53-0,53 Miercurea Ciuc -10,33-10,33-10,33 Ciucul de sus -0,79-22,41-3,53 Gheorgheni -4,1-4,1-4,10 Cristur -1,52-1,52-1,52 TopliŃa -5,43-5,43-5,43 Odorheiu Secuiesc -8,03-8,03-8,03 VlăhiŃa -5,53-5,53-5,53 Odorhei 0,1 0,1 0,10 Total -3,88-8,24-4,4 Sursa: calcule proprii Coeficientul de migrańie astfel obńinut (la nivelul judeńului Harghita), în totalitatea lui, este cu mult mai mare în cazul românilor decât în cazul maghiarilor. Aşa cum am arătat aceasta are legătură cu migrańia sporită din Bălan, în timp ce în regiunea TopliŃa, cu locuitori în majoritate români, migrańia de asemenea depăşeşte media pe judeń. Între anii 1992 şi 2002, proporńia românilor, nici cu o structură pe vârstă cu mult mai avantajoasă şi un sold pozitiv 43

de mişcare naturală a populańiei, nu a crescut în judeń. Cauza a fost o migrańia mai mare, decât cea manifestată la maghiari, între cele două recensăminte. În cazul romilor pe parcursul prognozei am lucrat cu un sold de migrańie 0. Una dintre cauzele acesteia este fireşte, că nu cunoaştem de loc mişcarea migratori a romilor. Pe de altă parte însă şi diferitele cercetări pe teren (Herculian, Valea Crişului, Cormeni, Lueta) dovedesc, că mobilitatea geografică a romilor din łinutul Secuiesc, este cât se poate de scăzută. Sunt cuprinşi în măsura cu mult mai mică, în reńeaua de migrańie internańională, decât cei neromi. MigraŃia lor internă, în general este mai mică în interiorul unităńilor teritoriale, şi reprezintă mişcarea între coloniile de Ńigani a localităńilor limitrofe. Ipoteza nr.6. La nivelul judeńului Harghita am calculat un sold de -4,4 pe anul 2002. Am presupus, că pierderea cauzată de mişcarea migratorie se va tempera şi va scădea la -3 miimi până în 2032. În cazul maghiarilor coeficientul de migrańie în 2002 a fost de -3,8, în anul 2032 va fi de 2,3. Din cauza diferenńelor regionale în cazul românilor lucrăm până la sfârşit cu un coeficient de migrańie mai ridicat. În cazul lor coeficientul migrańiei în anul 2002 a fost de 8,2, care va scădea la 5,2. În cazul romilor prevedem un coeficient al migrańiei 0. AH6.a Ca un scenariu alternativ, şi în cazul celor neromi am rulat un scenariu care prevede o migrańie 0. PopulaŃia participantă în procesele migratorii (ca în general) provine din grupurile tinere, active, în perioada de vârstă reproductivă din punct de vedere demografic. Acest fapt reiese din singura evidenńă accesibilă, privind populańia migratoare maghiară din România, şi se referă la imigranńii care au emigrat oficial în Ungaria. În statisticile Ungariei, pe lângă această tendinńă, în perioada anilor 1992-2002, modificarea cea mai importantă a fost migrańia crescândă a vârstnicilor (pensionari). Această se poate lega de aşa-numita migrańie secundară, adică părinńii îşi urmează copii, care anterior au emigrat în Ungaria, fiind atraşi de apropierea de copii şi/sau încadrarea în sistemul maghiar de pensii mai avantajos (vezi Gödri 2004, Gödri-Tóth 2005). 44

32. Divizarea pe grupe de vârstă a cetăńenilor români emigrańi în Ungaria în anii 1992 şi 2001 25% 20% 1992 2001 15% 10% 5% 0% 0-4 10-14 20-24 30-34 40-44 50-54 60-64 70-74 80-84 Sursa: KSH Ipoteza nr.7. La stabilirea compozińiei populańiei migratoare după vârstă, am pornit din divizările caracteristice cetăńenilor români emigrańi în Ungaria între anii 1992-2001. În baza compozińiei după grupa de vârstă, a cetăńenilor români imigranńi în Ungaria între anii 1992-200l, am formulat un model de bază, care conńine coeficienńi de migrańie specifice vârstei. Aceşti coeficienńi le-am crescut sau am le-am scăzut în baza coeficientului migrańiei totale a unei populańii în anul respectiv. Adică am înmulńit coeficienńii modelului, în cazul fiecărei grupe de vârstă, cu aceeaşi valoare, astfel ca numărul imigranńilor calculat în acest mod, să se potrivească cu coeficientul de migrańie globală, proiectată asupra întregii populańii. 3.5. AsimilaŃia Prognozele demografice descriu cel mai des evoluńia demografică a unui teritoriu (de regulă un stat nańional). În cazul unui teritoriu delimitat geografic, procesele demografice le obńinem, ca fiind suma evenimentelor de mişcare naturală a populańiei şi a migrańiei. Însă, în cazul analizelor focusate pe anumite etnii, nu putem trasa soldul modificării demografice, numai în baza acestor factori (Varga 2002). Aici trebuie să luăm în considerare, şi trecerile de frontiere etnice. Algoritmul folosit în prognoza demografică din Ardeal, din anul 2007, a luat în considerare şi procesele de asimilare. 45

În legătură cu modelul de asimilare tratat în continuare, este necesar să stabilim, că acesta descrie procesele de asimilare, numai în relańia româno-maghiară. Pe de o parte modelul este valabil în cazurile în care în construcńia socială a etnicităńii are rol decisiv asimilarea subiectivă. Pe de altă parte forma operańionată mai jos a asimilării, se leagă de înregistrările/declarańiile recensământului. DefiniŃia asimilării compatibile cu înregistrările recensământului românesc o găsim la Szilágyi N. Sándor (2002-2004). Avantajul definińiei amintite este aceea, că aceasta este operańională şi poate fi încadrată perfect în modelele demografice bazate pe metoda cohortcomponentă. Szilágyi a căutat răspunsul la întrebarea, că între două momente, care sunt acele evenimente concrete, care apar în statistica demografică, ca pierdere a unei etnii şi beneficiul celeilalte etnii. După părerea lui trebuie să separăm trei tipuri ale asimilării. (a) modificarea auto-identificării, care din punctul de vedere a statisticii demografice înseamnă că cineva la două înregistrări de date consecutive (la recensământ) se declară de nańionalitate diferită. (b) auto-identificare neconcordantă cu etero-identificarea anterioară, care se manifestă prin aceea, că cineva, pe care părinńii lui, cu ocazia unui recensământ anterior l-au declarat cu o nańionalitate dată, devenind major declară o nańionalitate diferită de aceasta. (c) scăderea reproducerii etnice în favoarea unei alte etnii, care se datorează faptului, că mamele de o anumită etnie(legat în mod decisiv de căsătoriile mixte), pot da viańă copiilor, care sunt înregistrańi ca având altă nańionalitate. Primele două cazuri le putem numi ca asimilare intra-generańională, deoarece aici ne confruntăm diferitele cazuri de modificare a identităńii. Acest fenomen nu este necunoscut în Ardeal, dar considerăm - cum se întâmplă în general că asimilarea şi în acest caz, este un fenomen inter-generańional. Din această cauză în modelul nostru, nu Ńinem cont de schimbările de identitate. În schimb, suntem nevoińi să luăm în calcul asimilarea inter-generańională la prognoza demografică. ProporŃia acesteia practic depinde de doi factori: (1) Ponderea căsătoriilor mixte; (2) socializarea etnică în interiorul căsătoriilor mixte. 1.Căsătorii mixte. Referitor la căsătoriile etnic mixte avem două serii de date. Pe de o parte, în baza recensămintelor din 1992 şi 2002, cunoaştem ponderea celor care trăiesc în căsătorii mixte în cadrul populańiei maghiare în divizare pe judeńe şi pe tipuri de localităńi. Pe 46

de altă parte, tot în această divizare, ne stau la dispozińie datele, privind mişcarea populańiei între anii 1992-2008. Între cele două serii de date există o diferenńă importantă. Conform recensământului din anul 2002, 13,7 la sută a maghiarilor căsătorińi, trăiau în căsătorii mixte, în timp ce 17.7 la sută a maghiarilor care s-au căsătorit în perioada anilor 1992-2002 şi-au ales pereche de altă nańionalitate. DiferenŃa este mai însemnată în cazul acelor judeńe, unde numărul şi ponderea populańiei maghiare este scăzută. În cazul judeńului Harghita am luat în considerare datele INS pe perioada 2003-2007. Conform acesteia, în cei cinci ani analizańi s-au încheiat 8850 căsătorii, din care în total 591 (6,7 %) au fost căsătorii etnic mixte.. NaŃionali tatea sońului 33. Căsătorii după nańionalitatea părńilor între anii 2003 şi 2007 în judeńul Harghita NaŃionalitatea sońiei Română Maghiară Romă Alta Total Română 1091 281 1 7 1380 Maghiară 212 6885 3 11 7111 Romă 0 2 281 0 283 Altă 10 64 0 2 76 Total 1313 7232 285 20 8850 Sursa: INS Merită să începem compararea endo/exogamiei anumitor nańionalităńi, cu trimitere la literatura de specialitate de referinńă. Literatura de specialitate distinge trei factori, dintre cei care influenńează homo/heterogamia etnică, preferinńele individuale, partea terńă ( norme de grup şi instituńiile care sancńionează căsătoriile mixte), respectiv constrângerile structurale. (Kalmijn 2004, 397). Dinspre oricare grupă-cauză ne apropiem, vom avea ca concept central piańa matrimonială, a cărei personaje sunt femeile şi bărbańii necăsătorińi. Din punctul de vedere al preferinńelor este important, ca ceilalńi participanńi să judece personajele pieńii matrimoniale în baza resurselor oferite. Acestea pot fi multiple (de exemplu estetice, sexuale), dar cercetările sociologice se concentrează în primul rând asupra resurselor sociale/economice precum şi culturale. Resursele sociale/economice stabilesc bunăstarea materială, statutul social al viitoarei familii, cercetarea acestora de regulă este determinantă 47

în relańia căsătoriei cu mobilitatea socială şi reproducńia statusului. Endogamia etnică este sprijinită de preferinńele culturale paralele cu preferinńele sociale/economice, adică în general oamenii îşi caută o pereche asemănătoare în gusturi, cultură, viziune despre lume şi lingvistic. Dacă ierarhica socială şi etnicitatea nu sunt independente una de cealaltă (şi de regulă nu sunt), în endogamie fireşte pot fi determinante şi preferinńele sociale şi economice. În România acestea au un rol decisiv, în endogamia intensă a Ńiganilor. Alegerea partenerului de viańă nu sunt determinate numai de preferinńele participante la piańa matrimonială, ci şi mediul social care îi înconjoară (partea terńă). Este universal ca diferitele grupuri (mai exact instituńiile, care produc coeziunea grupului), dacă în căsătoria mixtă văd un factor care periclitează coeziunea grupului, sprijină endogamia. În al treilea rând însă, deşi preferinńă şi normele de grup pot fi importante, acestea în sine nu determină proporńia homo/heterogamiei etnice. Presiunile structurale, chiar în pofida acestora pot lucra în direcńia căsătoriei mixte. Inversat, existenńa căsătoriilor mixte nu este întotdeauna oglinda preferinńelor şi a normelor de grup (sau lipsei acestora). Constrângerile pieńei matrimoniale se provin din mai mulńi factori relevanńi din punct de vedere structural. În cazul în care în interiorul spańiului social alegerile partenerilor ar fi întâmplătoare, mărimea grupului ar determina şansele endogamiei. Deşi în realitate alegerea partenerului niciodată nu este întâmplătoare, se menńine raportul între mărimea grupului şi endogamie. Este în corelańie cu aceasta, că în cazul grupurilor care reprezintă o pondere mai mică, căsătoriile mixte reprezintă în general o sarcină mai mare. De aici rezultă, că în judeńul Harghita, 19 la sută dintre români fańă de numai 4 la sută a maghiarilor, au încheiat căsătorii mixte. Ştiind că este vorba majoritar de căsătorii mixte româno-maghiare, nu ne miră faptul că în cazul românilor, care sunt într-un număr mai mic, căsătoriile mixte egale numeric, reprezintă o pondere mai mare. 34. Ponderea celor care încheie căsătorii mixte în judeńul Harghita, după sex şi nańionalitate, între anii 2003 şi 2007 Femei BărbaŃi Total Români 16,9% 20,9% 19,0% Maghiari 4,8% 3,2% 4,0% Romi 1,4% 0,7% 1,1% Total 6,7% Sursa: INS 48

Celelalte ipoteze pornesc din faptul că, pieńele matrimoniale sunt segmentate. Partenerii, care intră într-adevăr în discuńie, (în general) provin dintr-un teritoriu geografic mai restrâns decât unitatea teritorială cercetată. Este o ipoteză logică, faptul că grupurile concentrate geografic, au şanse mai mari la endogamie, decât acelea, a căror aşezare este diasporică. De aici am tras concluzia, că fiind cunoscută structura spańiala etnică a anumitor regiuni, putem trage concluzii cu mare siguranńă în ceea ce priveşte ponderea căsătoriilor mixte în interiorul regiunilor. Indicele structurii spańiale etnice a regiunilor este proporńia ponderata, care arată mai bine decât proporńia simplă, că în ce mediu etnic îşi trăiesc viańa de zi cu zi, aparńinătorii unei nańionalităńi date. Aceasta pe lângă ponderea regională a populańiei maghiare, depinde şi de separańia acestora la nivelul localităńii. Am calculat proporńia ponderată pe fiecare judeń, în aşa fel, că am înmulńit numărul locuitorilor maghiari, care trăiesc în anumite localităńi (deci nu în unităńi administrative), cu ponderea procentuală a acestora, apoi sumele rezultate din înmulńiri le-am împărńit cu numărul total al populańiei.( Szilágyi N. 2004, 185) Formula: Ps = (p i Pi)/ P tot, unde p i este ponderea maghiarilor într-o localitate dată; Pi numărul maghiarilor în localitatea dată, iar P tot total populańie maghiară. Deoarece proporńia căsătoriilor mixte l-am cunoscut numai în judeńul Harghita, a trebuit să facem o evaluare în privinńa anumitor regiuni. L-am efectuat pentru populańia maghiară, pentru că am crezut, că procesele de asimilare intergenerańionale în primul rând îi privesc pe ei. PrezenŃa sistemului instituńional al statului nańional, scade expunerea la asimilare a populańiei române, şi în acele teritorii, unde proporńia acestora este cât se poate de mică. Am evaluat proporńiile regionale ale căsătoriilor mixte în cazul maghiarilor, cu ajutorul unei proceduri analoage cu analiza regresională. Am pornit din următoarele ipoteze: (1) în cazul în care proporńia ponderată maghiară este de 84 la sută, procentul celor care vor încheia căsătorii omogene din punct de vedere etnic va fi de 96 la sută. (2). Suma regiunilor va da media pe judeń. Pe baza acestor două condińii se poate stabili o ecuańie primară, care dă proporńia căsătoriilor mixte în raport cu proporńia ponderată. 49

35. ProporŃia ponderată a maghiarilor şi proporńia căsătoriilor mixte pe regiuni (2003-2007 ProporŃia celor care au încheiat ProporŃia ponderată a căsătorii mixte în rândul maghiarilor maghiarilor Miercurea Ciuc 82% 5,5% Odorheiu Secuiesc 96% 1,4% Ciucul de Jos 95% 1,5% Ciucul de Sus 94% 1,5% Gheorgheni 94% 1,5% TopliŃa 41% 18,0% Odorhei 98% 1,2% Cristur 96% 1,4% VlăhiŃa 99% 1,2% Sursa: calcule proprii Din tabelul de mai sus se poate vedea că proporńia căsătoriilor mixte în regiunile Odorheiu Secuiesc, Ciucul de Sus, Ciucul de Jos, Gheorgheni, Odorhei, Cristur şi VlăhiŃa este neglijabilă: este sub 1,5 la sută. În Miercurea Ciuc, conform evaluării noastre 5,5 la sută dintre maghiari încheie o căsătorie mixtă, care în raport cu situańia din Ardeal, tot este o proporńie scăzută. Cu mult mai ridicată este proporńia căsătoriilor mixte în regiunea TopliŃa. ProporŃia de 18 la sută din această regiune este asemănătoare cu proporńia din Ardeal. Aceste proporńii arată, că regiunea TopliŃa diferă de restul judeńului, în ceea ce priveşte şansele etnice de reproducńie ale maghiarilor. (2) Socializarea etnică şi reproducńia etnică în interiorul căsătoriilor mixte. În privinńa socializării etnice în interiorul familiilor mixte, am putut porni din datele recensământului. Pe judeń, şi în interiorul acestuia pe tipuri de localităńi cunoaştem în ce proporńie, familiile mixte cu parteneri maghiari, şi-au înregistrat copii ca fiind maghiari, separat în cazurile în care femeia, respectiv bărbatul este maghiar. 50

36. Familiile mixte, în care sońul sau sońia este de nańionalitate maghiară care şiau înregistrat copii ca fiind de nańionalitate maghiară în anul 2002 (%) JudeŃ Oraş Sat Total Bărbatul maghiar Femeia maghiară Total Bărbatul maghiar Femeia maghiară Total Bărbatul maghiar Femeia maghiară 48,0 53,4 43,5 46,1 50,1 43,0 52,9 60,9 44,9 Sursa: INS Tot din structura spańială etnică am dedus şi diferenńele regionale ale socializării etnice. Aici însă, am presupus, că întrucât proporńia ponderată a maghiarilor este peste 80 la sută, proporńiile sunt echilibrate (adică în acest caz 50-50 % a copiilor sunt înregistrańi ca fiind maghiar şi nemaghiar). Acest lucru numai în cazul regiunii TopliŃa nu se realizează, unde proporńia ponderată este de numai 41 la sută. Presupunând că proporńiile în celelalte regiuni sunt echilibrate, am ajuns la concluzia, că aici 29 la sută din copii născuńi în căsătorii mixte, sunt înregistrańi ca fiind maghiari şi 71 la sută ca români. (3.) ReproducŃia şi productivitatea etnică. După formularea plastică a lui Szilágyi N. Sándor asimilarea intergenerańională provine din faptul că femeile maghiare nasc copii români. Pe de altă parte însă şi femeile nemaghiare pot naşte copii maghiari. Dacă socializarea etnică din interiorul familiilor mixte este echilibrată, pierderea anterioară şi câştigul ulterior se compensează reciproc. Dacă însă acest lucru nu se întâmplă, folosind cuvintele lui Szilágyi Sándor, va exista o diferenńă între reproducńia biologică şi cea etnică. Sub denumirea de reproducńie biologică înńelegem copii născuńi de femeile maghiare, în baza căruia putem calcula coeficienńii de productivitate. Problema reproducńiei etnice este, că în final, în ce proporńie aceşti copii vor fi maghiari. Acest lucru, aşa cum am mai amintit, depinde de proporńia căsătoriilor mixte şi de socializarea etnică în interiorul familiilor mixte. Formula indicatorului reproducńiei etnice este următoarea ER = HomM 100 + HetM (ERHet_bărbat + ERHet_femeie), unde HomM proporńia căsătoriilor omogene, în interiorul cărora reproducńia etnică o considerăm 100 la sută HetM proporńia căsătoriilor mixte., 51

ERHet_femeie, ERHet_bărbat reproducńia etnică în interiorul căsătoriilor mixte, în cazul sońiei maghiare, respectiv sońului maghiar. Indicatorul reproducńiei etnice exprimă proporńia dintre numărul copiilor înregistrańi ca fiind maghiari şi numărul copiilor născuńi de femei maghiare. Cu ajutorul indicatorului reproducńiei etnice putem trage concluzii, cu privire la proporńia în care asimilarea intergenerańională, raportată la fertilitatea feminină, va scădea adaosul generańional al populańiei minoritare. Ipoteza nr.8. Asimilarea intergenerańională în JudeŃul Harghita nu este un fenomen accentuat. În majoritatea regiunilor acest proces nu este prezent deloc. La TopliŃa şi în împrejurimi însă modificarea numărului populańiei maghiare este influenńată şi de asimilare. Aici 18 la sută dintre maghiarii tineri, aleg partener de viańă de nańionalitate română, iar 71 la sută din copii născuńi din asemenea căsătorii, sunt înregistrańi ca fiind români. Pornind din aceasta, indicatorul reproducńiei etnice (ER) este de 93 la sută. Cu alte cuvinte, asimilarea intergenerańională scade numărul generańiilor născute cu 7 la sută. Am considerat constantă această proporńie pe parcursul calculelor efectuate. Ipoteza nr.9. În cazul romilor nu am luat în calcul procesele de asimilare. În ultimele decenii, în mai multe Ńări est-europene, s-au făcut prognoze de modelare ale proceselor care privesc populańia romă. (GheŃău 1996, Vano 2002, Hablicsek 2007). Numitorul comun ale acestor prognoze este, că ele modelează diferenńele provenite din procesele de mişcare a populańiei, şi în cadrul acestuia, diferenńele provenite din productivitatea mai ridicată a romilor. Focusarea exclusivă la mişcarea naturală a populańiei este totodată, punctul cel mai slab a prognozelor. În legătură cu o prognoză anterioară a lui Habicsek, Neményik Mária a scris următoarele: Printre punctele de pornire a ajuns stabilirea faptului că nici asimilarea şi nici migrańia internańională nu va afecta în fond populańia romă, deci autorul Ńine cont de o populańie închisă. Oare numai de dragul calculabilităńii mai simple, sau ca şi Kasszandra, autorul ştie ca excluderea, marginalizarea şi segregarea vor persista şi în următorii 50 de ani? (Neményi 1999). Altfel spus, aceste prognoze nu au reflectat deloc asupra acelor probleme, care provin din adaptarea tuturor mijloacelor demografice asupra populańiilor minoritare. Formarea populańiei unei etnii, aflată în minoritate, pe lângă productivitatea şi speranńa de viańă, este determinată şi de alegerea 52

identităńii şi de procesele de asimilare. Referindu-ne la populańia de Ńigani, pe care am delimitat-o similar cu mijloacele enumerate, acceptând determinarea mediului (eteroidentificare), pe lângă nivelul productivităńii se pune şi întrebarea ca în ce direcńie se modifică pe viitor aceste determinări create în urma luptelor de clasificare. Noi suntem conştienńi de ponderea acestor întrebări. Pe parcursul prognozei noastre asemănător cu prezicerea lui Kasszandra, evocată de Neményi am presupus că acei oameni ( respectiv descendenńii lor), pe care astăzi, în judeńul Harghita, mediul lor înconjurător îi consideră ca fiind Ńigani, tot aşa îi va considera şi la finalul prognozei ( în anul 2032). 3.6. Recapitularea ipotezelor Unitatea de bază a prognozei au constituit-o cele trei nańionalităńi principale ale judeńului Harghita, atât la nivelul judeńului cât şi a regiunilor. Procesele demografice, care privesc populańia totală a judeńului, respectiv a unor regiuni, le vom obńine din suma nańionalităńilor. În consecinńă, cele trei tabele de mai jos, recapitulează şi ipotezele aplicate în decursul calculelor, pentru fiecare în parte. După cum se poate vedea, lucrăm în total cu patru scenarii. În afara versiunii de bază, am rulat o variantă ridicată în privinńa productivităńii şi mortalităńii, respectiv o versiune scăzută, precum şi o versiune care nu ia în calcul pierderile survenite în urma migrańiei. 37. Ipotezele prognozei în cazul populańiei maghiare Maghiari Versiunea de baza Versiunea ridicata Versiunea scăzuta Versiunea de bază fără migrańie Productivitatea feminina(tfr) SperanŃ BărbaŃi ă de viańă la naştere ( EO an) Femei 2002: 1,23 2008: 1,42 2022: 1,7 2032: 1,8 2002: 67,55 2008: 69.51 2022: 74 2032: 77 2002: 76,06 2008: 77.75 2022: 80 2032: 83 2002: 1,23 2008: 1,42 2022: 2 2032: 2,2 2002: 67,55 2008: 69,51 2022: 76 2032: 79 2002: 76,06 2008: 77,75 2022: 83 2032: 86 2002: 1,23 2008: 1,42 2022: 1,5 2032: 1,5 2002: 67,55 2008: 69,51 2022: 70 2032: 73 2002: 76,06 2008: 77,75 2022: 78 2032: 81 2002: 1,23 2008: 1,42 2022: 1,7 2032: 1,8 2002: 67,55 2008: 69,51 2022: 74 2032: 77 2002: 76,06 2008: 77,75 2022: 80 2032: 83 MigraŃiune 2002: -3,88 2008: -3,4 2032: -2,3 2002: -3,88 2008: -3,4 2032: -2,3 2002: -3,88 2008: -3,4 2032: -2,3 2002: 0 2008: 0 2032: 0 53

ReproducŃia etnica (ER) 99,8% 99,8% 99,8% 99,8% 38. Ipotezele prognozei în cazul populańiei române Români Productivitatea feminina(tfr) SperanŃ BărbaŃi ă de viańă la naştere ( EO an) Femei Versiunea de bază 2002: 1,27 2008: 1,28 2022: 1,6 2032: 1,7 2002: 67,55 2008: 69,14 2022: 74 2032: 77 2002: 76,06 2008: 77,39 2022: 80 2032: 83 Versiunea ridicată 2002: 1,27 2008: 1,28 2022: 1,9 2032: 2,1 2002: 67,55 2008: 69,14 2022: 1,7 2032: 1,8 2002: 76,06 2008: 77,39 2022: 83 2032: 86 Versiunea scăzuta 2002: 1,27 2008: 1,28 2022: 1,4 2032: 1,4 2002: 67,55 2008: 69,14 2022: 70 2032: 73 2002: 76,06 2008: 77,39 2022: 78 2032: 81 Versiunea de bază fără migrańie 2002: 1,27 2008: 1,28 2022: 1,6 2032: 1,7 2002: 67,55 2008: 69,14 2022: 74 2032: 77 2002: 76,06 2008: 77,39 2022: 80 2032: 83 MigraŃiune 2002: -8,2 2008: -7,3 2032: -5,17 2002: -5,5 2008: -7,3 2032: -5,17 2002: -5,5 2008: -7,3 2032: -5,17 2002: -5,5 2008: -7,3 2032: -5,17 ReproducŃia etnica (ER) 101,3% 101,3% 101,3% 101,3% 39. Ipotezele prognozei în cazul populańiei rome Romi Versiunea de baza Versiunea ridicata Versiunea scăzuta Versiunea de bază fara migrańie Productivitatea feminina(tfr) SperanŃ BărbaŃi ă de viańă la naştere ( EO an) Femei 2002: 3,15 2008: 3,11 2022: 3 2032: 2,6 2002: 62,80 2008: 63,46 2022: 65 2032: 67 2002: 67,33 2008: 68,43 2022: 71 2032: 73 2002: 3,15 2008: 3,11 2022: 3,3 2032: 3,3 2002: 62,80 2008: 63,46 2022: 68 2032: 70 2002: 67,33 2008: 68,43 2022: 74 2032: 76 2002: 3,15 2008: 3,11 2022: 2,5 2032: 2 2002: 62,80 2008: 63,46 2022: 63 2032: 63 2002: 67,33 2008: 68,43 2022: 68 2032: 70 2002: 3,15 2008: 3,11 2022: 3 2032: 2,6 2002: 62,80 2008: 63,46 2022: 65 2032: 67 2002: 67,33 2008: 68,43 2022: 71 2032: 73 MigraŃiune 2002: 0 2008: 0 2032: 0 2002: 0 2008: 0 2032: 0 2002: 0 2008: 0 2032: 0 2002: 0 2008: 0 2032: 0 ReproducŃia etnica (ER) 100% 100% 100% 100% 54

Recapitulând ipotezele presupunem următoarele: 1) Productivitatea în cazul românilor şi maghiarilor, va creşte în a doua parte a vârstei fertile, care va conduce la creşterea lentă a nivelului TFR. În versiunea de bază valoarea TFR până în anul 2022, în cazul maghiarilor va creşte la 1,7, iar până în anul 2032 la 1,8. În cazul românilor aceste valori vor fi de 1,6 respectiv 1,7. Prin aceasta, valoarea şi temporizarea productivităńii, va ajunge mai aproape de media europeană actuală. Dintre ipotezele alternative, versiunea ridicată ia în calcul faptul, că productivitatea maghiarilor şi românilor până în anul 2032 va atinge nivelele necesare pentru reproducńia generańională de 2,2, respectiv 2,1. În schimb, conform versiunii scăzute, aceste valori vor fi atât în anul 2022 cât şi în anul 2032 de 1,5 în cazul maghiarilor şi 1,4 în cazul românilor. Am presupus, că interiorul unor regiuni, productivitatea maghiarilor şi a românilor este identică, de la care fac excepńie Bălan şi Gheorgheni ( unde fańă de maghiari majoritatea populańiei române trăieşte în oraşe). În pofida acestui fapt, am putut vedea că între anii 2002 şi 2008 la nivelul judeńului Harghita a crescut productivitatea maghiarilor, pe când cea a românilor a stagnat. Am presupus în prognoză, că diferenńele regionale vor scădea. În cazul romilor este evident, că avem în fańă un model de reproducńie care diferă mult fańă de cea a majorităńii. În cazul lor, valoarea TFR în anul 2002 a fost de 3,14 şi cade un accent mai mare, pe prima parte a perioadei de viańă fertile, decât la neromi. Merită evidenńiat şi faptul că o treime din bebeluşii romi, sunt aduşi pe lume de către mame, care au vârsta între 15 şi 19 ani. În versiunea de bază am presupus, că productivitatea femeilor rome va scădea în timp: în 2022 va avea o valoare de 3, iar în 2032 va ajunge la 2,6. În pofida scăderii, nu am presupus modificarea calendarului de productivitate, adică am luat în calcul că scăderea TFR se poate lega mai mult de răspândirea prevenirii sarcinii nedorite la o vârsta mai mare, decât de rărirea naşterilor timpurii. Conform versiunii scăzute scăderea productivităńii este mai drastică, astfel după calculele noastre va fi de 2,5 în anul 2022, respectiv 2 anul 2032. Conform versiunii ridicate nu numai că productivitatea va rămâne la nivelul actual, ci va şi creşte într-o mică măsură. 2) ProiecŃia a luat în calcul şi cu creşterea speranńa de viańă la naştere, în cazul fiecărei nańionalităńi. În cazul maghiarilor şi românilor acest lucru este valabil în cazul tuturor celor trei scenarii, existând diferenńe numai în volumul creşterii. Conform versiunii de bază până în anul 2022, va creşte cu 4 ani în cazul femeilor şi cu 7 ani în cazul bărbańilor. Până în 55

anul 2032, la ambele sexe va fi o creştere de 3 ani. Conform versiunii ridicate în primii 20 de ani creşterea va fi de 9 ani la bărbańi şi 7 ani la femei, la care se mai adaugă în deceniul următor 3 ani. În cazul versiunii scăzute în primii 20 de ani, creşterea va fi de 3 ani la bărbańi şi 2 ani la femei, la care până în anul 2032 se vor mai adăuga 3 ani. Până când speranńele de viańă a maghiarilor şi ale românilor diferă într-o mică măsură, speranńa de viańă la naştere a romilor, este cu mult mai mică decât valoarea caracteristică maghiarilor, respectiv românilor. Pornind din datele privind mişcarea populańiei, excedentul mortalităńii la romi este mai mare în cazul femeilor. DiferenŃa la speranńa de viańă în cazul lor în anul 2002, a fost de 9 ani iar în cazul bărbańilor de 5 ani. După grupe de vârstă, excedentul mortalităńii a fost mai mare la vârsta de sugar şi copilărie timpurie, respectiv este mai mare la sfârşitul vârstei medii/ începutul bătrâneńii. În cazul femeilor, şi în prima perioadă a vieńii fertile există un vârf de excedent al mortalităńii. După versiunea de bază până în anul 2022 speranńa de viańă a femeilor rome, va creşte la 71 de ani, cea a bărbańilor la 65 de ani, aceste valori până în anul 2032 ajungând la valoarea de 67 şi 73 de ani. Aceasta înseamnă că cu toate că şi în cazul romilor creşte speranńa de viańă se accentuează rămânerea lor în urmă fańă de neromi. În cazul versiunii ridicate, unde în anul 2032, am luat în calcul 70 de ani la bărbańi respectiv 76 de ani la femei, se poate spune acelaşi lucru. Conform versiunii scăzute, speranńa de viańă a romilor stagnează, astfel se accentuează rămânerea lor în urmă, fańă de neromi. (3) În privinńa migrańiei am presupus un sold relativ semnificativ dar negativ cu o tendinńă de scădere. Soldul de migrańie totalizat al românilor şi maghiarilor, va scădea de la - 4,4 la 3 miimi. Din cauza diferenńelor regionale însă, migrańia românilor a fost mai mare decât cea a maghiarilor. În prognoză am presupus, că pe lângă coeficienńii în scădere, aceste diferenńe vor persista. În cazul romilor am presupus un sold de migrańie 0. Ca o ipoteză alternativa am rulat această presupunere şi în cazul românilor şi maghiarilor. (4) În relańia româno-maghiar am luat în calcul procesele de asimilare. Am pornit din faptul, că din cauza modelelor neechilibrate de socializare, din interiorul familiilor mixte, va scădea reproducńia generańională a maghiarilor aflańi în minoritate. Acest lucru în Ardeal, se datorează în primul rând prezenńei sistemului instituńional de stat nańional român, care este contrabalansată în mai multe regiuni ale łinutului Secuiesc, de structura spańială etnică. Singura regiune în judeńul Harghita, unde trebuie să luăm în calcul procesele de asimilare, 56

este TopliŃa. Aici, pe lângă proporńia de 18 la sută a căsătoriilor mixte, 29 la sută a copiilor provenińi din aceste căsătorii au fost înregistrate de către părinńii, ca fiind de nańionalitate maghiară şi 71 la sută ca de nańionalitate română. Astfel indicatorul reproducńiei etnice, a fost de 93 %. În judeńul Harghita acesta a avut drept rezultat, o reproducńie etnică totală de 99,8 la sută, iar în cazul românilor dimensiunea acestui indicator a fost de 101,3 la sută. Stabilirea asimilării, utilizată de către noi, poate fi aplicată în cazul grupurilor delimitate pe lângă modificările etnice. Pe romi în schimb i-am considerat a fi romi, în urma percepńiei lor de către mediul lor înconjurător. În cazul lor nu am luat în calcul asimilarea, adică am presupus, că mediul lor înconjurător îi va considera în mod constant, pe ei şi pe descendenńii lor, ca fiind Ńigani. 57

4. Rezultatele previziunii la nivel judeńean 4.1. EvoluŃia numărului şi compozińiei populańiei după nańionalităńi conform versiunii de bază Conform versiunii de bază numărul populańiei în JudeŃul Harghita, va scădea la 302.477până în anul 2022, iar până în anul 2032 la 293 384. Această înseamnă în total, o scădere de 10 la sută în decurs de 30 de ani. PopulaŃia diferitelor grupe de vârstă, se va modifica în mod diferit. În timp ce numărul celor de peste 65 de ani va creşte cu 30 la sută, în acelaşi timp numărul celor între vârsta de 0-19 ani va scădea cu 22,8 la sută, iar numărul celor între 20-64 ani va scădea cu 13,5 la sută. 40. Modificarea numărului populańiei după versiunea de bază (JudeŃul Harghita) 300000 250000 200000 150000 65 év fölötti népesség 20-64 éves népesség 0-19 éves népesség 100000 50000 0 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 În cazul unor nańionalităńi numărul populańiei va evolua în mod diferit. În cazul maghiarilor, măsura scăderii populańiei va fi de 16 la sută, în cazul românilor de 17 la sută. FaŃă de aceasta, numărul romilor va creşte cu 85 la sută. În cazul persoanelor între 0-19 ani scăderea la maghiari va fi de 29,7 la sută, la români de 42,3 la sută, pe când la romi va fi o creştere de 48 la sută. Toate aceste proporńii, în cazul persoanelor între 20-64 de ani vor fi de 58

-19,9 la sută, -20,l la sută şi 127 la sută, pe când la persoanele de peste 65 de ani vor fi de 23, 79,5 şi 312 la sută. 41. Modificarea numărului populańiei conform versiunii de bază (maghiari) 250000 200000 150000 100000 65 év fölötti népesség 20-64 éves népesség 0-19 éves népesség 50000 0 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 42. Modificarea numărului populańiei conform versiunii de bază (români) 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 65 év fölötti népesség 20-64 éves népesség 0-19 éves népesség 10000 5000 0 2002 2004 2006 2008 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2021 2023 2025 2027 2029 2031 59

43. Modificarea numărului populańiei conform versiunii de bază romi) 35000 30000 65 év fölötti népesség 20-64 éves népesség 0-19 éves népesség 25000 20000 15000 10000 5000 0 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 Dezvoltarea demografică diferită a unor etnii, înseamnă şi faptul, că în judeńul Harghita şi proporńiile etnice se vor modifica: proporńia maghiarilor şi românilor va scădea moderat în timp ce proporńia romilor va creşte drastic. În anul 2002, maghiarii au reprezentat 80,3 la sută, românii 14 la sută iar romii 5,7 la sută din populańie. În anul 2032, conform prognozei, aceste proporńii vor fi de 75, 12,9 respectiv 12,l la sută. Aceasta înseamnă că în timp ce numărul romilor creşte cu 85 la sută, proporńia lor va creşte la mai mult de dublu. 44. Modificarea proporńiilor etnice conform versiunii de bază PopulaŃia la începutul anului Maghiari Români Romi 2002 326223 80,3% 14,0% 5,7% 2003 324364 80,1% 14,0% 5,9% 2004 322632 80,0% 14,0% 6,1% 2005 321227 79,8% 13,9% 6,3% 60

2006 319904 79,6% 13,9% 6,5% 2007 318565 79,4% 13,9% 6,7% 2008 317384 79,3% 13,9% 6,9% 2009 316485 79,1% 13,9% 7,0% 2010 315289 78,9% 13,9% 7,2% 2011 314078 78,7% 13,8% 7,4% 2012 312851 78,6% 13,8% 7,6% 2013 311616 78,4% 13,7% 7,8% 2014 310416 78,3% 13,7% 8,0% 2015 309268 78,1% 13,7% 8,3% 2016 308168 77,9% 13,6% 8,5% 2017 307115 77,8% 13,6% 8,7% 2018 306109 77,6% 13,5% 8,9% 2019 305149 77,4% 13,5% 9,1% 2020 304229 77,2% 13,4% 9,3% 2021 303341 77,0% 13,4% 9,6% 2022 302477 76,9% 13,4% 9,8% 2023 301628 76,7% 13,3% 10,0% 2024 300765 76,5% 13,3% 10,2% 2025 299879 76,3% 13,2% 10,5% 2026 298973 76,1% 13,2% 10,7% 2027 298051 75,9% 13,2% 10,9% 2028 297117 75,7% 13,1% 11,2% 2029 296177 75,6% 13,1% 11,4% 2030 295239 75,4% 13,0% 11,6% 2031 294306 75,2% 13,0% 11,8% 2032 293384 75,0% 12,9% 12,1% În unele grupe de vârstă proporńiile vor evolua în mod diferit. Printre tinerii sub 19 ani, proporńia romilor în anul 2032, deja va fi mai mare de o cincime, iar printre noii născuńi va ajunge la un sfert. În acest timp proporńia maghiarilor printre tineri, va fi de două treimi, iar printre noii născuńi va scădea sub două treimi. În cazul românilor scăderea este şi mai vizibilă, de la 15,2 la sută la 11,4 la sută la tineri şi de la 13,5 la sută la 10,7 la sută la noii născuńi. 61

Anul 45. Modificarea proporńiilor etnice după versiunea de bază pe grupe de vârstă Sub 19 ani 19-64 ani Peste 65 Total Maghiari Români Romi Total Maghiari Români Romi Total Maghiari Români Romi 2002 86019 73,5% 15,2% 11,3% 197158 81,3% 14,3% 4,4% 43046 89,2% 10,1% 0,7% 2003 84323 73,1% 15,2% 11,7% 196753 81,2% 14,3% 4,5% 43288 89,0% 10,2% 0,8% 2004 82434 72,7% 15,1% 12,2% 196614 81,0% 14,3% 4,7% 43584 88,9% 10,3% 0,9% 2005 80538 72,3% 15,0% 12,7% 196697 80,8% 14,3% 4,9% 43992 88,7% 10,4% 0,9% 2006 78906 71,9% 14,8% 13,2% 197121 80,7% 14,3% 5,0% 43877 88,5% 10,6% 0,9% 2007 77086 71,8% 14,5% 13,7% 197047 80,4% 14,4% 5,2% 44432 88,6% 10,5% 0,9% 2008 75355 71,5% 14,3% 14,2% 197152 80,1% 14,4% 5,4% 44877 88,6% 10,5% 0,9% 2009 74151 70,9% 14,6% 14,5% 196908 79,9% 14,5% 5,6% 45426 88,7% 10,4% 1,0% 2010 72441 70,8% 14,3% 14,9% 197016 79,6% 14,5% 5,9% 45832 88,9% 10,2% 1,0% 2011 71509 70,8% 13,9% 15,3% 196749 79,3% 14,6% 6,1% 45820 88,7% 10,3% 1,0% 2012 70896 70,6% 13,7% 15,7% 195980 79,1% 14,6% 6,3% 45975 88,6% 10,3% 1,1% 2013 70498 70,4% 13,5% 16,1% 195241 79,0% 14,6% 6,4% 45877 88,4% 10,5% 1,1% 2014 70438 70,3% 13,3% 16,4% 193772 78,7% 14,6% 6,6% 46206 88,4% 10,5% 1,1% 2015 70320 70,2% 13,1% 16,7% 191906 78,5% 14,6% 6,9% 47042 88,3% 10,5% 1,2% 2016 70211 70,0% 12,9% 17,1% 189850 78,3% 14,6% 7,1% 48107 88,1% 10,6% 1,3% 2017 70166 70,0% 12,8% 17,2% 187962 78,0% 14,6% 7,4% 48987 87,9% 10,8% 1,3% 2018 70005 69,8% 12,7% 17,5% 186372 77,8% 14,5% 7,7% 49732 87,7% 10,9% 1,4% 2019 69801 69,5% 12,6% 17,9% 184870 77,6% 14,5% 7,9% 50478 87,5% 11,0% 1,5% 2020 69684 69,4% 12,4% 18,1% 183029 77,4% 14,5% 8,1% 51516 87,3% 11,1% 1,6% 2021 69611 69,3% 12,3% 18,4% 181095 77,1% 14,4% 8,5% 52635 87,1% 11,3% 1,6% 2022 69677 69,2% 12,2% 18,6% 179170 76,9% 14,3% 8,8% 53630 86,7% 11,6% 1,7% 2023 69687 69,1% 12,0% 18,9% 177608 76,7% 14,3% 9,0% 54333 86,4% 11,9% 1,8% 2024 69721 68,9% 11,9% 19,1% 176061 76,5% 14,2% 9,3% 54983 86,0% 12,2% 1,8% 2025 69538 68,7% 11,9% 19,4% 174924 76,4% 14,0% 9,6% 55417 85,6% 12,5% 1,9% 2026 69131 68,4% 11,8% 19,8% 174129 76,2% 13,9% 9,9% 55713 85,3% 12,8% 2,0% 2027 68658 68,2% 11,7% 20,1% 173468 76,1% 13,7% 10,2% 55925 84,9% 13,1% 2,0% 2028 68274 68,0% 11,6% 20,4% 172787 75,9% 13,6% 10,4% 56056 84,6% 13,3% 2,1% 2029 67776 67,7% 11,5% 20,7% 172264 75,8% 13,5% 10,7% 56137 84,3% 13,5% 2,2% 2030 67297 67,4% 11,5% 21,1% 171713 75,6% 13,4% 11,0% 56229 84,1% 13,7% 2,2% 2031 66844 67,2% 11,4% 21,4% 171163 75,5% 13,3% 11,2% 56299 83,9% 13,8% 2,3% 2032 66422 66,9% 11,4% 21,7% 170616 75,3% 13,2% 11,5% 56346 83,8% 13,9% 2,3% 62

46. EvoluŃia proporńiei maghiarilor printre noii născuńi 72% 71% 70% 69% 68% 67% 66% 65% 64% 63% 62% 61% 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 30% 47. EvoluŃia proporńiei românilor şi romilor printre noii născuńi 25% 20% 15% Romák Románok 10% 5% 0% 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 În judeńul Harghita proporńia celor cu vârsta între 0-19 ani, până în anul 2032 scade de la 26,4 la sută la 22,6 la sută, pe când cea a celor de peste 65 de ani, va creşte de la 13,2 la 63

19,2 la sută. ProporŃia populańiei active, deşi într-un ritm mai lent decât cea a tinerilor, de asemenea va scădea: de la 60,4 la sută la 58,2 la sută. Creşterea vârstei medii va fi semnificativă: în anul 2002 a fost de 37,1 ani, care până în anul 2032 va ajunge la 42,6 de ani. Creşterea mediei de vârstă poate fi observată în cazul fiecărei etnii, dar acestea nu pornesc de la acelaşi nivel de bază, pe de altă parte şi procesul de îmbătrânire este diferenńiat la diferitele nańionalităńi. Cea mai spectaculoasă va fi îmbătrânirea populańiei românei, care în anul 2002, a avut o vârstă medie mai scăzută cu mai mult de patru ani decât cea a maghiarilor, în schimb până în anul 2032 aceste diferenńe vor fi egalate în totalitate. Acesta se datorează faptului, că în cazul românilor, valorile de bază ale productivităńii sunt mai scăzute, respectiv în cazul lor am presupus un sold negativ mai mare de migrańie. În cazul romilor, de asemenea, va porni procesul de îmbătrânire, însă în cazul lor, vârsta medie şi aşa scăzută, va creşte cu numai şase ani în cei 30 de ani analizańi. 48. EvoluŃia divizării vârstei medii şi a populańiei după grupe de vârstă (versiunea de bază) Media de vârstă 0-19 ani 20-64 ani Peste 65 de ani JudeŃul 2002 37,1 26,4% 60,4% 13,2% Harghita 2032 42,6 22,6% 58,2% 19,2% Maghiari 2002 38,7 24,1% 61,2% 14,7% 2032 44,5 20,2% 58,4% 21,5% Români 2002 34,5 28,7% 61,8% 9,5% 2032 44,5 19,9% 59,2% 20,9% Romi 2002 22,1 52,0% 46,3% 1,7% 2032 28,2 40,7% 55,5% 3,7% Îmbătrânirea populańiei maghiare şi române se poate descifra clar şi din piramida structurală calculată pe anii 2002 şi 2032. 64

49. Piramida structurală a populańiei maghiare în 2002 şi 2032 2032 2002 férfiak nık 2500 1500 500-500 -1500-2500 50. Piramida structurală a populańiei române în 2002 şi 2032 2032 2002 férfiak nık 470 270 70-130 -330-530 65

51. Piramida structurală a populańiei rome în 2002 şi 2032 2032 2002 férfiak nık 395 195-5 -205-405 PopulaŃia feminina de vârstă fertilă, în cazul românilor şi maghiarilor în cei 30 de ani analizańi, va scădea în mod inevitabil. Cauza acestei scăderi este aceea, că în această perioadă ajung la vârsta de reproducńie, generańiile cu o populańie mult mai mică, născute în anii 1990 respectiv şi cei din anii 2000. Motivul este acela, că pe termen lung numărul naşterilor va scădea, cu toate că în versiunea de bază am presupus o creştere a productivităńii relativ mare. În cazul celor două nańionalităńi, proporńia naşterilor fańă de 2002 va evolua în mod diferit. În cazul maghiarilor, modelul presupune ca până în anul 2018, cifrele de natalitate vor depăşi valorile din anul 2002, pe când în cazul românilor acest lucru s-a întâmplat numai în anii 2004, 2005 şi 2006. În cazul romilor situańia este inversa. Numărul femeilor de vârstă fertilă după ce generańii tot mai numeroase intră în perioada de vârstă reproductivă va creşte vertiginos. Până în anul 2032 această creştere va atinge 190 la sută. Din această cauză, cu toate că cifrele de natalitate vor creşte semnificativ, am luat în calcul scăderea relativ însemnată a productivităńii. 66

120% 52. Modificarea contingentului femeilor de vârstă fertilă şi numărului de natalitate conform versiunii de bază (maghiari) 110% Termékeny korú nık Születésszám 100% 90% 80% 70% 60% 50% 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 120% 53. Modificarea contingentului femeilor de vârstă fertilă şi numărului de natalitate conform versiunii de bază (români) 110% Termékeny korú nık Születésszám 100% 90% 80% 70% 60% 50% 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 67

54.. Modificarea contingentului femeilor de vârstă fertilă şi numărului de natalitate conform versiunii de bază (romi) 190% 170% Termékeny korú nık Születésszám 150% 130% 110% 90% 70% 50% 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 Soldul mişcării naturale a populańiei la cele trei etnii, evoluează foarte diferit în perioada analizată. Merită să interpretăm toate acestea, într-o perspectivă mai largă de timp. Ştim că în România primul asemenea an, în care soldul mişcării naturale a populańiei a fost negativ, a fost anul 1992. FaŃă de aceasta, în cazul maghiarilor ardeleni, din mijlocul anilor optzeci, soldul naşterilor şi deceselor, este deja negativ (Gyurgyik-Kiss 2010). În cazul maghiarilor din judeńul Harghita, soldul a evoluat mai pozitiv decât cel caracteristic maghiarilor din Ardeal, în linii mari corespunde mediei din România, adică scăderea naturală a populańiei, a debutat la începutul anilor nouăzeci. În perioada 2002 şi 2032, soldul mişcării populańiei maghiare este negativ aproape până la final, şi conform modelului este în medie de -2,7 miimi. Acesta este mai favorabil, decât valorile celorlalte regiuni locuite de maghiari (Csata-Kiss 2007). În cazul românilor, soldul mişcării naturale a populańiei este pozitiv şi în prezent, şi conform modelului mai rămâne aşa încă câńiva ani (până în 2012). O masivă şi durabilă scădere a populańiei, se va întâmpla după anul 2020. Conform versiunii de bază, soldul mişcării naturale a populańiei, va fi pozitivă în perioada dintre anii 2002 şi 2032. Aceasta se 68

datorează componenńei de vârstă favorabilă a românilor, care după cum am mai amintit este legat de faptul că la Bălan, Miercurea Ciuc şi Gheorgheni, românii s-au stabilit în primul rând în anii şaptezeci şi în măsură mai mică în anii optzeci. Soldul mişcării populańiei la romi diferă în mare măsură de cea a societăńii majoritare. În cazul lor, versiunea de bază ia în calcul un spor natural de proporńii mari. În consecinńă numărul romilor în anul 2002 creşte cu 2,5 la sută, iar în anul 2032 cu 1,5 la sută anual. 55. CoeficienŃii de natalitate şi de mortalitate, respectiv evoluńia soldului mişcării naturale a populańiei în cazul maghiarilor 16 14 12 10 8 6 4 nyers szül. arányszám (ezrelék) nyers hal. arányszám (ezrelék) természetes népesség változás (ezrelék) 2 0-2 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032-4 -6 69

56. CoeficienŃii de natalitate şi de mortalitate, respectiv evoluńia soldului mişcării naturale a populańiei în cazul românilor 14 12 10 8 6 4 nyers szül. arányszám (ezrelék) nyers hal. arányszám (ezrelék) természetes népesség változás (ezrelék) 2 0-2 2002 2004 2006 2008 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2021 2023 2025 2027 2029 2031-4 57. CoeficienŃii de natalitate şi de mortalitate, respectiv evoluńia soldului mişcării naturale a populańiei în cazul romilor 35 30 25 20 15 nyers szül. arányszám (ezrelék) nyers hal. arányszám (ezrelék) természetes népesség változás (ezrelék) 10 5 0 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 70

La nivelul judeńului am presupus diferite solduri de migrańie ale anumitor etnii, astfel în evoluńia numărului populańiei, anumińi factori în mod logic îndeplinesc rolul diferite. În cazul populańiei maghiare, pe parcursul întregii perioade, am calculat o migrańie de - 22560 persoane şi un sold de mişcare naturală a populańiei de - 20445 persoane. Pierderea prin asimilare, este neglijabilă fańă de acestea: 136 persoane. Aceasta are drept rezultat, că în model, cea mai importantă cauză a scăderii populańiei maghiare este migrańia, împreună cu care însă, pierderea prin mişcarea naturală a populańiei rămâne în aceeaşi categorie de greutate. 58. Factorii determinanńi ai scăderii populańiei maghiare în cifre absolute şi în procente. Migráció, - 22560, 53% Természetes népmozgalom, -20445, 47% Asszimiláció, -136, 0% Soldul mişcării naturale populańiei şi balanńa de migrańie în cazul românilor, arată un minim câştig, care însă nu este în măsură să contrabalanseze pierderile enorme care în proporńii le depăşesc pe cea a maghiarilor - rezultate din mişcările de migrańie. 71

59. Factorii determinanńi a evoluńiei populańiei române în cifre absolute Soldul mişcării naturale a populańiei 226 Soldul de asimilare 136 Soldul de migrańie -8808 În cazul romilor, modelul ia în calcul un sold de migrańie şi de asimilare în suma 0, adică însumează modificările provenite din mişcarea naturală a populańiei. 4.2. Scenariile alternative ale migrańiei În versiunea de bază a prognozei demografice, am luat în calcul o pierdere de mai mult de 22 de mii de persoane la populańia maghiară, şi o pierdere de aproape 9 mii de persoane la români, în decurs de 30 de ani. Însă pierderea demografică efectivă cauzată de migrańie, va depăşi această cifră. PopulaŃia migratoare în bună parte, provine din grupurile de vârstă tinere, aflańi în perioada de vârstă reproductivă, ceea ce reacńionează şi asupra numărului naşterilor. Efectul real al migrańiei o putem evalua, dacă comparăm versiunea de bază,cu un scenariu care nu ia în calcul migrańia. Vom face acest lucru în privinńa perioadei dintre 2009-2032. Între anii 2002 şi 2009 deoarece este vorba de evenimente deja petrecute nu derulăm scenarii alternative. Trebuie menńionat că nu considerăm că ar fi realist, un scenariu care ia în calcul o migrańie cu cifra 0, în sensul că şansa realizării acestuia, în privinńa populańiei maghiare şi române din judeńul Harghita, este minimă. În versiunea fără migrańie, populańia maghiară în anul 2022 va număra 243 125 suflete, iar în anul 2032 237 683 suflete. DiferenŃa comparată cu versiunea de bază, până în anul 2032, este mai mare cu 1500 persoane, decât numărul imigranńilor din versiunea de bază. După cum prezintă tabelul şi graficul de mai jos, migrańia nu afectează în aceeaşi măsură fiecare categorie de vârstă. În timp ce numărul celor cu vârsta de 0-19 ani scade cu 8,5 la sută în urma migrańiei, în cazul celor de peste 65 de ani această diferenńă va fi de 4,5 la sută. 60. EvoluŃia numărului populańiei maghiare conform versiunii de bază şi a scenariului fără migrańie în anii 2022 şi 2032 72

An PopulaŃia la începutul anului (o mie pers.) Versiune de baza Fără migrańie De 0-19 ani (o mie de pers.) Diferen Ńa (%) Versiune a de bază Fără migrańie Diferen Ńa (%) Versiune de bază Peste 65 de ani Fără migrańie Diferen Ńa (%) 2002 261886 - - - 2022 232482 243125 4,8 48209 50206 4,1 46501 47591 2,3 2032 220077 237683 8,0 44437 48240 8,5 47223 49260 4,3 61. EvoluŃia numărului populańiei sub 19 ani şi peste 65 de ani conform versiunii de bază şi a scenariului fără migrańie până în anul 2032 (populańia maghiară) 65000 60000 55000 50000 45000 40000 35000 30000 2002 2003 2004 0-19 alapváltozat 0-19 Mig0 65 év fölötti alapváltozat 65 év fölötti Mig0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 MigraŃia influenńează capacitatea de reproducńie a populańiei care rămâne pe loc, prin scăderea numărului femeilor de vârstă fertilă. Scăderea contingentului femeilor de vârstă fertilă, cauzată de migrańie, conform tabelului de mai jos este de o dimensiune mai mare decât efectul exercitat asupra întregii populańii. Aceasta se vede şi în cifrele de natalitate. Conform versiunii de bază, în anul 2032 se vor naşte 2008 copii înregistrańi ca maghiari, care este mai puńin cu 10,4 la sută decât cifra de 2217 obńinută în versiunea fără migrańie. 62. Contingentul femeilor de vârstă fertilă şi cifra de natalitate în 2022 şi în 2032 Femei de vârstă fertilă( mii pers.) DiferenŃa Cifra de natalitate (mii pers) DiferenŃa Versiune Fără (%) Versiune Fără (%) a de baza migrańie a de baza migrańie 73

2002 64822-2413 2022 50906 54308 6,7 2330 2514 7,9 2032 42970 47637 10,9 2008 2217 10,4 63. EvoluŃia cifrelor de natalitate conform versiunii de bază şi a versiunii fără migrańie. (maghiari) 2900 2700 2500 2300 2100 születés-szám - alapváltozat születés-szám - E0 1900 1700 1500 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 În cazul populańiei române versiunea fără migrańie arată diferenńe şi mai mari. Cifra demografică fără migrańie în 2022 ar fi mai ridicată cu 20,1 la sută, iar în anul 2032 cu 18,1 la sută. În anul 2032 diferenńa în cazul tinerilor va fi de 21,5, la vârstnici 8,7 la sută. An 64. EvoluŃia cifrei demografice conform versiunii de bază şi al scenariului fără migrańie în anul 2022 şi 2032 PopulaŃia la început 0-19 ani Diferen Peste 65 de ani Diferen de an (mii pers) Diferen (mii pers) Ńa Ńa Versiune Fără Ńa (%) Versiune Fără (%) Versiune Fără (%) de bază migrańie de bază migrańie de bază migrańie 2002 45647-13110 - 4347-2022 40186 44243 10,1 8380 9173 9,5 6439 6740 4,7 2032 37621 44456 18,1 7476 9051 21,5 8546 7408 8,7 74

65. EvoluŃia numărului populańiei de sub 19 ani şi peste 65 de ani conform versiunii de bază şi a scenariului fără migrańie până în anul 2032 (populańia română) 14000 12000 10000 0-19 alapváltozat 0-19 Mig0 65 év fölötti alapváltozat 65 év fölötti Mig0 8000 6000 4000 2000 0 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 În cazul românilor, migrańia reduce numărul femeilor de vârstă fertilă, respectiv şi cifrele de natalitate într-o măsură mult mai mare. Până în anul 2032, diferenńa fańă de versiunea de bază în cazul contingentului feminin, va fi de 25,1 la sută, iar în privinńa cifrei de natalitate de 26,1 la sută. 66. Contingentul feminin român de vârstă fertilă şi cifra de natalitate în anul 2022 şi 2032 Femei de vârstă Cifra de natalitate fertilă (mii pers) Diferenta (mii pers) DiferenŃa An Versiune Fără (%) Versiune Fără (%) a de bază migrańie de bază migrańie 2002 12597-468 - 2022 9047 10361 14,5 410 490 19,5 2032 8546 7408 25,1 326 411 26,1 75

67. EvoluŃia cifrelor de natalitate conform versiunii de bază şi a versiunii fără migrańie. (români) 500 400 300 200 Mig0 születés-szám - alapváltozat 100 0 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 Deoarece în cazul romilor şi versiunea de bază a presupus un sold de migrańie de cifra 0, respectiv în total a pornit din migrańia de proporńii mai mari a românilor, conform celor două scenarii şi compozińia etnică a populańiei va evolua altfel. În timp ce conform versiunii de bază, proporńia romilor de este 12,1 la sută, în scenariul fără migrańii este de numai 11.2 la sută. În cazul românilor proporńiile sunt de 12,8, respectiv 14 la sută iar la maghiari este de 75,1 şi 74,8 la sută. 76

68. EvoluŃia proporńiilor etnice în cazul versiunii de bază şi a scenariului fără migrańie Număr Procent Versiunea Versiunea 0 Migr. 0 Migr de bază de bază 2002 2022 2032 JudeŃul Harghita Romi 18 690 5,7% Maghiari 261 886 80,3% Români 45 647 14,0% 326223 100% Romi 29 574 29 574 9,8% 9,3% Maghiari 232 482 243 125 76,9% 76,7% Români 40 186 44 243 13,3% 14,0% JudeŃul Harghita 302242 316 942 100% 100% Romi 35 417 35 417 12,1% 11,2% Maghiari 220 077 237 683 75,1% 74,8% Români 37 621 44 456 12,8% 14,0% JudeŃul Harghita 293 115 317 556 100% 100% În compozińia noilor născut diferenńele sunt ceva mai mari. În versiunea de bază în anul 2032, 24,7 la sută a copiilor născuńi, iar în versiunea fără migrańie 22,5 la sută vor fi romi. ProporŃia românilor va fi de 10,5, respectiv 12,1, cea a maghiarilor 64,8, respectiv 65,4 la sută. 68. EvoluŃia compozińiei etnice a noilor născuńi în cazul versiunii de bază şi a scenariului cără migrańie Număr Procent Versiune Versiune Mig0 Mig0 de bază de bază Romi 579 16,7% 2002 2022 Maghiari 2413 69,7% Români 468 13,5% JudeŃul Harghita 3460 100% Romi 765 765 21,8% 20,3% Maghiari 2330 2514 66,5% 66,7% Români 410 490 11,7% 13,0% JudeŃul Harghita 3505 3769 100% 100% 77

2032 Romi 764 764 24,7% 22,5% Maghiari 2008 2217 64,8% 65,4% Români 326 411 10,5% 12,1% JudeŃul Harghita 3098 3392 100% 100% 4.3. Scenariile alternative ale productivităńii şi mortalităńii FaŃă de migrańie, ipotezele alternative ale productivităńii şi mortalităńii, privesc modelele de calcul referitoare la toate trei etnii. Pornind din trendul actual, cu siguranńă trebuie să luăm în calcul pierderea prin migrańie a populańiei judeńului Harghita. De aceea, versiunea calculată fără migrańie, o putem înńelege mai mult ca un anumit calcul de sprijin, prin care putem arăta consecinńele migrańiei. FaŃă de aceasta, ipotezele făcute referitoare la productivitate respectiv mortalitate, conduc la scenarii realiste. Face excepńie ipoteza de productivitate ridicată, formulată în cazul populańiei române şi maghiare, care presupune, că productivitatea va atinge nivelul necesar pentru reproducńia generańională. În versiunea de bază, am presupus o creştere semnificativă la productivitate şi speranńă de viańă la naştere, în cazul populańiei române şi maghiare, pe când la romi am presupus scăderea productivităńii şi creşterea speranńei de viańă la naştere. Ca urmare a procesului de îmbătrânire, coeficienńii bruńi de mortalitate, au crescut la toate trei etnii. Conform versiunii de bază, în pofida creşterii productivităńii, cifrele de natalitate în cazul maghiarilor şi românilor scad, pe când în cazul romilor, în pofida scăderii productivităńii, aceste cifre cresc. În versiunea ridicată am presupus, că atât productivitatea cât şi speranńa de viańă la naştere este mai mare în cazul tuturor celor trei nańiuni. TFR-ul în cazul romilor stagnează, pe când în cazul maghiarilor şi românilor până în anul 2032 va atinge nivelul necesar reproducńiei generańionale, adică valoarea de 2,2, respectiv 2,1. În versiunea scăzută, productivitatea romilor scade în mod drastic, pe când cea a maghiarilor şi românilor creşte în mică măsură, sau mai degrabă stagnează. Creşterea speranńei de viańă în cazul românilor şi maghiarilor, este mai mică în versiunea de bază, pe când în cazul romilor putem vorbi de stagnare. Pe diagramele de mai jos se poate vedea, că în cazul maghiarilor şi românilor, creşterea relativ semnificativă a cifrei de natalitate, s-ar produce numai dacă productivitatea 78

realmente s-ar apropia de nivelul necesar pentru reproducńia simplă. Însă creşterea şi în acest caz ar fi una temporară. Din cauza scăderii inevitabile a contingentului femeilor de vârstă fertilă, în deceniul 2020 tot ar surveni o scădere. În cazul romilor, conform celor trei scenarii, ar creşte cifra de natalitate pe termen scurt, deoarece în continuu creşte numărul femeilor apte să nască. Cu toate acestea între versiunea scăzută şi cea ridicată diferenńa este mare. În primul rând şi în anul 2032, aproape tot atâńia (aproape 600) copii Ńigani se vor naşte, ca şi în 2002, pe când conform versiunii ridicate această cifra va atinge o mie. 3000 69. EvoluŃia cifrelor de natalitate în cazul populańiei maghiare 2500 2000 1500 1000 Alacsony változat Alapváltozat Magas változat 500 0 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 79

70. EvoluŃia cifrelor de natalitate în cazul populańiei române 600 500 400 300 200 Alacsony változat Alapváltozat Magas változat 100 0 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 1200 70a. EvoluŃia cifrelor de natalitate în cazul populańiei maghiare 1000 800 600 400 Alacsony verzió Alapverzió Magas verzió 200 0 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 80

Versiunea scăzută în privinńa coeficientului de mortalitate, în cazul tuturor celor trei etnii, aduce o creştere rapidă. În schimb în versiunea ridicată, mortalitatea în cazul maghiarilor, scade într-o proporńie mai mare, pe când în cazul romilor şi al românilor stagnează sau scade uşor. 71. Valoarea coeficientului brut de natalitate în anii 2022 şi 2032, Maghiari Versiunea scăzută Versiunea de bază Versiunea ridicata 2002 13,2 2022 15,1 12,5 10,7 2032 13,9 12,2 10,8 Valoarea coeficientului brut de natalitate în anii 2022 şi 2032, Români Versiunea scăzută Versiunea de bază Versiunea ridicata 2002 9,23 2022 12,37 10,01 8,48 2032 12,61 10,72 9,19 73. Valoarea coeficientului brut de natalitate în anii 2022 şi 2032, Romi Vers. scăz. Vers.baza Versiunea rid. 2002 5,0 2022 6,5 5,5 4,5 2032 8 5,9 4,7 CoeficienŃii de natalitate şi mortalitate, respectiv soldul mişcării naturale a populańiei evoluează foarte diferit în cazul celor trei etnii. După cum am văzut în cazul maghiarilor, în anii 1990 scăderea naturală este definitorie, şi conform versiunii de bază acest fenomen continuă şi în perioadă studiată. Conform versiunii ridicate unde TFR se ridică la nivelul reproducńiei generańionale, iar speranńa de viańă la naştere creşte în mare măsură soldul negativ al mişcării naturale a populańie în perioada 2108-2026 ar deveni pozitiv, iar după aceea ar urma o uşoară scădere, stagnare. Conform versiunii scăzute coeficientul de mortalitate ar creşte vertiginos, iar coeficientul de natalitate ar scădea. Pierderea în urma 81

mişcării naturale a populańiei ar fi de 6-7 miimi, cu care şi judeńul Harghita s-ar alinia valorii caracteristice maghiarilor ardeleni. În cazul românilor, unde versiunea de bază a luat în calcul o balanńă echilibrată a mişcării populańiei, diferenńa dintre versiunea scăzută şi cea ridicată este mai însemnată. Conform versiunii scăzute, după anul 2010, soldul negativ al mişcării populańiei, creşte în continuu şi până în anul 2032 va atinge 4 miimi pe ani. Conform versiunii ridicate în schimb, în perioada analizată soldul mişcării naturale a populańiei va fi pozitiv în mod evident.. În cazul romilor toate cele trei scenarii, iau în calcul un spor natural însemnat. DiferenŃa între versiunea scăzută şi cea ridicată este însă semnificativă. Conform primei versiuni fańă de 2,5 la sută din prezent, numărul romilor în judeńul Harghita creşte anual cu 1 la sută, iar conform celei de a doua versiuni cu 2 la sută. 16 74. CoeficienŃii de natalitate şi de mortalitate. Maghiari 14 12 10 8 6 4 2 Születési arányszám: alacsony verzió Születési arányszám: lapverzió Születési arányszám: magas verzió Halálozási arányszám: alacsony verzió Halálozási arányszám: alapverzió Halálozási arányszám: magas verzió 0 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 82

13.0 75. CoeficienŃii de natalitate şi de mortalitate în versiunea scăzută. Maghiari 12.0 11.0 10.0 9.0 8.0 7.0 Születési arányszám: alacsony verzió Halálozási arányszám: alacsony verzió 6.0 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 76. CoeficienŃii de natalitate şi de mortalitate în versiunea ridicată. Români 13.0 12.0 11.0 10.0 9.0 8.0 7.0 Születési arányszám: magas verzió Halálozási arányszám: magas verzió 6.0 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 83

35 76a. CoeficienŃii de natalitate şi de mortalitate. Romi 30 25 20 15 10 Születési arányszám: alacsony verzió Születési arányszám: lapverzió Születési arányszám: magas verzió Halálozási arányszám: alacsony verzió Halálozási arányszám: alapverzió Halálozási arányszám: magas verzió 5 0 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 În cazul anumitor scenarii, şi compozińia pe vârstă evoluează în mod diferit. Conform versiunii scăzute, în cazul tuturor celor trei nańionalităńi, scade deodată proporńia tinerilor şi a bătrânilor, deoarece aici, în privinńa productivităńii şi a mortalităńii, la fel am presupus valori mai mici. În cazul versiunii ridicate în schimb atât proporńia bătrânilor ca şi cea a tinerilor este mai ridicată, decât la versiunea de bază. 77. EvoluŃia compozińiei grupelor de vârstă în scenarii diferite în cazul maghiarilor 2032 2002 Versiunea scăzută Versiunea de bază Versiunea ridicata 0-19 24,1% 19,2% 20,2% 21,8% 19-64 60,8% 60,7% 58,4% 55,8% Peste 65 14,7% 20,1% 21,5% 22,3% 78. EvoluŃia compozińiei grupelor de vârstă în scenarii diferite în cazul românilor 2032 2002 Versiunea scăzută Versiunea de bază Versiunea ridicata 0-19 28,7% 18,8% 19,9% 21,7% 19-64 63,9% 61,6% 59,2% 56,7% 84

65 te 65 9,5% 19,7% 20,9% 21,6% 79. EvoluŃia compozińiei grupelor de vârstă în scenarii diferite în cazul romilor 2032 2002 Versiunea scăzuta Versiunea de bază Versiunea ridicata 0-19 52,0% 37,5% 40,7% 43,4% 19-64 54,6% 59,1% 55,5% 52,7% 65 te 65 1,7% 3,4% 3,7% 4,0% Şi numărul populańiei judeńului, respectiv al etniilor, evoluează în mod diferit după unele scenarii. Rezultatele de mai jos, le putem considera ca un fel de interval, în care conform prognozei noastre, se va încadra cifra demografică reală în anul 2032. În cazul întregii populańii, aceasta va însuma de la 277 mii până 310 mii. La maghiari de la 208 mii până la 232 mii, la români de la 35 mii până la 40 mii. Deoarece am aplicat versiunile scăzute respectiv ridicate ale productivităńii şi mortalităńii, scenariile nu diferă mult în privinńa proporńiilor etnice. 270000 80. EvoluŃia numărului maghiarilor conform anumitor scenarii 260000 250000 240000 230000 220000 210000 Alacsony változat Alapváltozat Magas változat 200000 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 85

48000 81. EvoluŃia numărului românilor conform anumitor scenarii 46000 44000 42000 40000 38000 36000 34000 Alacsony változat Alapváltozat Magas változat 32000 30000 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 40000 82. EvoluŃia numărului romilor conform anumitor scenarii 35000 Alacsony verzió Alapverzió Magas verzió 30000 25000 20000 15000 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026 2030 86

83. EvoluŃia compozińiei etnice conform celor trei scenarii 2002 2032 Cifre absolute ProporŃia Versiunea scăzută Versiunea de bază Versiunea ridicată Versiunea scăzută Versiunea de baza Romi 18 688 5,7% Maghiari 261 886 80,3% Versiunea ridicata Români 45 647 14,0% JudeŃul Harghita 326 221 100,0% Romi 32 764 35 417 37 932 11,8% 12,1% 12,3% Maghiari 208 704 220 077 231 761 75,3% 75,1% 74,9% Români 35 716 37 621 39 561 12,9% 12,8% 12,8% JudeŃul Harghita 277 184 293 115 309 254 100,0% 100,0% 100,0% 87

5. Rezultatele prognozei în microregiuni Şi pentru cele 9 microregiuni ale judeńului am derulat prognozarea. Aici la fel, am prognozat cele trei etnii determinante, iar populańia totală a regiunii l-am stabilit ca o sumă a acestora. Pentru fiecare regiune, de dragul transparenńei, am prezentat rezultatele în tabele asemănătoare. (1) primul tabel, la fiecare caz, conńine indicatorii demografici actuali. (2) În al doilea tabel prezentăm rezultatele prognozei. În anexa 1., în cazul fiecărei regiuni, comunicăm numărul probabil al celor care se înscriu în învăńământul elementar (clasa întâi), în învăńământul gimnazial (clasa a 5.-a) şi în învăńământul liceal (clasa a 9.-a), defalcat pe nańionalităńi, pentru fiecare an (de învăńământ) din perioada prognozată. Aici am luat în calcul numărul acelora care în anul dat pe 15 septembrie aveau 7, 11, respectiv 15 ani. 17 Anexa 2. prezintă variańia întregii populańii şi a celor cu drept de vot, defalcat iarăşi pe etnii şi regiuni. 5.1. Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc este reşedinńa judeńului şi cel mai mare oraş din judeń. PopulaŃia totală în anul 2002 a fost 42 mii persoane, care fańă de recensământul populańiei din anul 1992 arată o scădere demografică de aproape 10 %, adică 4 mii de persoane. Cauza scăderii, în primul rând a fost migrańia, deoarece structura pe vârste a fost relativ favorabilă, astfel numărul naşterilor, şi pe lângă o productivitatea foarte scăzută (1,05 ), a depăşit numărul deceselor. În oraş maghiarii formează majoritate absolută de 4/5. ProporŃia românilor în anul 2002 a fost de 17 la sută, care a depăşit proporńia pe judeń. Numărul locuitorilor oraşului a început să crească în ritm rapid după înfiinńarea judeńelor în anul 1968. Pe când în anul 1966 avea numai 8500 locuitori, în anul 1977 deja are 30 de mii, iar în anul 1992 avea 46 mii de locuitori. Majoritatea celor care s-au mutat în reşedinńa de judeń, proveneau din satele maghiare din împrejurimi, dar au sosit în număr mare şi români. Stabilirea românilor fańă 17 Aceasta l-am calculat cu ajutorul următoarei ecuańii, în anul i numărul celor de 7 ani pe 15. P 6 7 7 8 = 0.25*(P + P ) + 0.25*(P P ), 7 15sept,i 15mart,i 15mart,i 15mart,i+ 1 + 15mart,i+ 1 88

de oraşul Sfântu Gheorghe, unde în primul rând în anii optzeci s-au stabilit români a fost mai intensivă în primul rând în anii şaptezeci. Structura pe vârste a românilor şi maghiarilor, diferă în mare măsură, ceea ce se vede şi din faptul, că media de vârstă a românilor (31 de ani), este mai mică cu cinci ani decât cea a maghiarilor. Media pe vârstă a maghiarilor este de asemenea, mai favorabilă fańă de media pe judeń sau alte regiuni ale Ardealului. Pe diagrama nr. 85 se poate vedea, că proporńia maghiarilor este diferită în anumite categorii de vârstă. La cei cu vârsta de peste 55 de ani a fost peste 90 la sută, pe când la cei cu vârsta între 26-36 ani nu a ajuns la 80 la sută. În anul 2002 atât în cazul maghiarilor cât şi a românilor, soldul mişcării naturale a populańiei a fost pozitiv. În cazul maghiarilor, lângă coeficientul brut de 8,8 la mie la naşteri şi 8,2 la decese, sporul a fost de 0,6 la mie. În cazul românilor coeficientul de natalitate a fost de 10 la mie, cel al deceselor 4 la mie, iar sporul a fost de 6 la mie. În ciuda soldului pozitiv al mişcării naturale a populańiei, populańia oraşului a scăzut, datorită migrańiei. Aici soldul negativ al migrańiei, a fost cel mai mare dintre regiuni: - 10 la mie. Plecarea din oraş se compune în mod evident din mai multe procese. Este prezentă migrańia internańională şi interjudeńeană, respectiv suburbanizarea. Pierderea mai mare din cauza mişcării populańiei comparativ cu alte regiuni are legătură cu acest factor. Adică oraşul nu pierde efectiv unu la sută din populańie, ci este vorba de faptul, că o parte din locuitorii oraşului Miercurea Ciuc cumpără sau îşi construiesc case în satele din împrejurimi. 84. Miercurea Ciuc - date demografice 2002 PopulaŃia totală PopulaŃia Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Număr Proporti 42029 34241 81% 7287 17% 501 1% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura pe vârstă PopulaŃia totală Maghiari români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 25,8% 7,8% 35,3 36,4 31,1 Date demografice de bază, maghiari 89

Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,05 8,8 69,3 77,8 8,2-10,3 1,4% Date demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,05 10,0 69,3 77,8 4,0-10,3 85. ProporŃia maghiarilor după grupe de vârstă în Miercurea Ciuc (2002) 100.0% 90.0% 80.0% 70.0% 0 6 12 18 24 30 36 42 48 54 60 66 72 78 84 Forrás: INS Faptul că populańia oraşului va scădea conform prognozei cu 14 la sută până în anul 2022 şi cu 22 la sută până în anul 2032, se datorează în primul ipotezei de suburbanizare. Până în anul 2022 soldul mişcării naturale a populańiei va fi pozitiv, astfel populańia va scădea din cauza pierderilor în urma unei mişcări considerabile al populańiei. Având în vedere că în mare parte este vorba de mutarea în localităńile din împrejurimi, pierderea demografică efectivă nici pe de parte nu este atât de dramatică. Marea majoritate a celor care se mută, vor lucra şi în continuare în Miercurea Ciuc, respectiv vor utiliza sistemul instituńional şi infrastructura acestuia. 90

Conform modelului, populańia oraşului Miercurea Ciuc, va scădea din cauza migrańiei. Conform versiunii prognozei fără migrańie, populańia oraşului în anul 2032 ar fi de 40 322, care depăşeşte cu aproape 8 mii rezultatele versiunii de bază. În acest caz populańia ar scădea cu numai 4 la sută. Conform rezultatelor prognozei, în oraş va creşte în mică măsură proporńia românilor şi va scădea proporńia maghiarilor. Acesta este consecinńa structurii de vârstă mai favorabilă a românilor. Ei în întreaga perioada studiată pot fi caracterizańi cu un sold pozitiv de mişcare a populańiei. În anul 2032 proporńia maghiarilor va fi de 78, cea a românilor de 19 la sută. După ce în oraş, comparat cu alte regiuni, numărul populańiei rome este scăzut, în perioada prognozei proporńia romilor probabil nu se va ridica la peste 3 la sută. PopulaŃia totală (mii pers.) 86. Miercurea Ciuc rezultatele proiecńiei, 2002 FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 36284 86% 21% 20% 2032 32751 78% 19% 25% Maghiari număr proporńie FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 28779 79,3% 84% -5691 230 242 75,6% 2032 25601 78,2% 75% -2006-1172 203 75,4% români FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 6747 18,6% 93% -1283 745 61 19% 2032 6270 19,1% 86% -493 16 49 18,2% romi FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 758 2,1% 151% 256 17 5,3% 2032 880 2,7% 176% 122 17 6,3% 5.2. Odorheiu Secuiesc Al doilea oraş al judeńului comparabil ca mărime cu Miercurea Ciuc este Odorheiu Secuiesc, centrul regiunii Odorhei. Aici fańă de reşedinńa de judeń, românii nu reprezintă o pondere semnificativă, în schimb numărul Ńiganilor este de trei ori mai mare 91

decât în Miercurea Ciuc. ProporŃia maghiarilor în oraş am stabilit cu câteva procente sub valoarea recensământului, deoarece am luat în considerare prezenńa a 1200 de romi, fańă de 450 cât apar la recensământ în anul 2002. În oraş dorinńa de a asuma naşterea unui copil în anul 2002, a fost de asemenea scăzută ( TFR 0,95), care în schimb în perioada anilor 2002-2008 a crescut semnificativ. În anul 2002, în pofida productivităńii foarte scăzute, soldul mişcării naturale a populańiei nu a fost negativ, ceea ce se datorează structurii de vârstă relativ favorabile. Ca şi în Miercurea Ciuc şi aici este importantă pierderea cauzată de mutări. Acesta se datorează, de asemenea, suburbanizării. O parte importantă a tinerilor cumpără sau îşi construiesc case în satele din apropierea oraşului aparńinătoare comunelor Brădeşti, Dealu, Lupeni, Zetea sau Feliceni. Astfel nici aici mutarea din oraş nu reprezintă o pierdere demografică efectivă. Cei care se mută sunt legańi şi în continuare de Odorhei. PopulaŃia totală 87. Odorheiu Secuiesc date demografice,, 2002 PopulaŃia Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 36948 34587 94% 1161 3% 1200 3% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura de vârstă PopulaŃia totală Maghiari români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 26,3% 9,2% 35,7 36,4 29,2 Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 0,95 8,5 69,4 77,7 8,5-8,0 1,2% Date demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 0,95 10,3 69,4 77,7 5,2-8,0 92

Conform rezultatelor proiecńiei, populańia din Odorheiu Secuiesc scade într-o măsură mai decât în Miercurea Ciuc. În anul 2022 scăderea va fi de 9, iar în 2016 de 16 la sută. În oraş, ca şi în Miercurea Ciuc prognozăm scăderea moderată a proporńiei maghiare, care însă nu este în relańie cu creşterea proporńiei românilor, ci cu creşterea numărului Ńiganilor. ProporŃia romilor, conform prognozei, în anul 2022 va fi de 5,4, iar în anul 2032 de 6,7 la sută. Deoarece după prognoza demografică populańia oraşului va scădea în primul rând din cauza migrańiei, merită să comparăm rezultatele versiunii de bază cu versiunea fără migrańie. Conform versiunii fără migrańie cifra demografică în 2032 va fi 36 222, care înseamnă o scădere de numai 2 la sută. În versiunea fără migrańie, proporńia maghiarilor ar fi de 90,5 iar cea a romilor de 5,7 la sută. 88. Odorheiu Secuiesc rezultatele proiecńiei, 2002 PopulaŃia totală (mii pers.) FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 33544 91% 22% 19% 2032 31088 84% 20% 23% Maghiari FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 30564 91,1% 88% -4491 465 264 82,5% 2032 27840 89,6% 80% -1646-1076 217 81,6% Români Naşteri Soldul mişcării Soldul mişcării FaŃă de 2002 (%) numărul număr proporńi populańiei naturale a populańiei e 2022 1182 3,5% 102% -162 184 15 4,7% 2032 1166 3,7% 100% -68 51 10 3,8% Romi FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 1798 5,4% 150% 600 41 12,8% 2032 2082 6,7% 174% 285 39 14,7% 93

5.3. Ciucul de Jos Ciucul de Jos, cu o populańie de 25,6 mii locuitori conform recensământului din anul 2002, este o microregiunea cu o populańie maghiară aproape în totalitate. O populańie română mai importantă (dar sub 10 la sută) este la Băile Tuşnad, respectiv la Plăieşii de Jos. Aceştia din urmă, în privinńa limbii materne, au apărut în majoritate ca maghiari. Romii au fost evidenńiańi (în număr), în primul rând în comunele Plăieşii de Jos şi Ciucsângeorgiu cu ocazia recensământului. În decursul prognozei însă nu am pornit din datele recensământului, ci sprijinindu-ne de clasificarea specialiştilor, am presupus că în regiune trăiesc un număr relativ mare de romi (2217), care constituie 9 la sută din populańia totală. În regiunea trăieşte un fel de comunitate Ńigănească, sunt exclusiv Ńigani domestici care vorbesc exclusiv limba maghiară, respectiv Ńigani de laie (nomazi), care pe lângă limba maghiară înńeleg/vorbesc şi limba Ńigănească. În cel mai mare procent sunt prezenńi în Cozmeni, Plăieşii de Jos, Tuşnad şi Ciucsângeorgiu. În această microregiune vârsta medie este de 38,4 ani, care este mai ridicată decât media pe judeń. Dacă separăm, prin procedeul descris anterior, populańia de Ńigani de populańia maghiară, vârsta medie a populańiei maghiare creşte cu încă 1,5 ani. În cazul românilor structura pe vârste este mai nefavorabilă. Datorită structurii îmbătrânite de vârstă, numărul deceselor depăşeşte cu mult numărul naşterilor la amândouă nańionalităńi. Pierderea regională cauzată de migrańie în schimb este minimală. Acesta nu se datorează faptului că regiunea nu ar fi afectată de migrańia internańională sau interjudeńeană, ci datorită faptului că o parte a suburbanizării amintite în legătură cu oraşul Miercurea Ciuc se precipită aici. Trebuie subliniat, că în Ciucul de Jos productivitatea maghiarilor depăşeşte cu mult media pe judeń. PopulaŃia totală 89. Ciucul de jos date demografice de bază, 2002 PopulaŃia Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 25686 22879 89% 590 2% 2217 9% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura pe vârstă PopulaŃia totală Maghiari români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 26,3% 16,4% 38,4 39,9 39,8 94

Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,75 12,1 66,4 75,1 16,5-0,5 5,5% Datele demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) 1,75 8,5 66,4 75,1 18,6-0,5 Conform rezultatelor proiecńiei populańia totală a regiunii va creşte în mică măsură. Această creştere este legată de doi factori. Pe de o parte din cauza migrańiei, populańia maghiară respectiv cea română a regiunii, va creşte într-o măsură relativ mică, pe de altă parte numărul Ńiganilor se va dubla în perioada proiecńiei. În privinńa regiunii acestea sunt cele mai marcante procese demografice. În timp ce localităńile apropiate de oraş vor deveni suburbii/zone rezidenńiale ale oraşului Miercurea Ciuc, alte sate ale regiunii (localităńile din zona Casin, Ciucsângeorgiu, Cozmeni, Tuşnad ) au mari şanse să se Ńiganizeze. Pe ansamblu, proporńia romilor până în anul 2022 va creşte la 14 la sută, iar până în anul 2032 la 16,6 la sută. În rândul copiilor născuńi în perioada 2022-2032, proporńia romilor va fi şi mai mare, va depăşi un sfert. Dacă majoritatea părinńilor din localităńile apropiate oraşului, îşi vor înscrie copii în şcolile din Miercurea Ciuc, în şcolile de la sate proporńia elevilor romi va şi mai mare. 90. Ciucul de Jos rezultatele proiecńiei PopulaŃia totală (mii pers.) FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 25654 100% 27% 16% 2032 26392 103% 27% 15% Maghiari număr proporńi FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 21542 84,0% 94% -156-1177 262 71,4% 2032 21485 81,4% 94% -62 8 255 70,1% Români FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 515 2,0% 87% -4-72 7 1,9% 2032 531 2,0% 90% -2 15 8 2,2% 95

Romi FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 3597 14,0% 162% 1378 98 26,7% 2032 4376 16,6% 197% 779 101 27,7% 5.4. Ciucul de Sus Ciucul de Sus din punct de vedere demografic, se aseamănă într-o măsură destul de mare de Ciucul de Jos. Prima diferenńă este aceea, că în această regiune structura de vârstă este mai favorabilă. Vârsta medie nu depăşeşte media pe judeń. Cu toate acestea după ce productivitatea este mai scăzută decât la Ciucul de Jos soldul naşterilor şi al deceselor şi aici este negativ. Din punctul de vedere al proceselor de migrańie şi această regiune are un rol similar. Adică, în urma mutărilor în localităńile din apropierea oraşului, soldul migrańiei este în jur de 0. Şi privind structura etnică diferă de Ciucul de Jos, pentru că în oraşul Bălan trăieşte o populańie română semnificativă numeric, care atinge 12 la sută din populańia regiunii. ProporŃia romilor în schimb, este de numai 2 la sută, care este una dintre proporńiile cele mai scăzute din judeń. După ce pentru populańia românească, care se concentrează în oraşul Bălan, viańa a devenit imposibilă din cauza închiderilor de mină, perspectivele lor demografice nu sunt prea favorabile. În anul 2002, pentru români a fost caracteristică un sold de migrańie de -22 la mie, şi nu putem presupune că această migrańie s-ar opri în viitorul apropiat. 91. Ciucul de Sus date demografice de bază, 2002 Populatie PopulaŃia totală Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 47897 40995 86% 5959 12% 943 2% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura pe vârste PopulaŃia totală Maghiari români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 26,8% 13,5% 37,1 38,4 31,1 Datele demografice de bază, maghiari 96

Proportia productiv. Complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,50 10,8 66,9 75,5 14,0-0,8 1,5% Datele demografice de bază, români Proportia productiv. Complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,41 12,1 66,9 75,5 5,9-22,4 Conform rezultatelor prognozei, populańia regiunii va scădea până în anul 2022 cu 6 la sută, iar până în anul 2032 cu 8 la sută. Din cauza migrańiei masive a românilor, proporńia lor va scădea la 9,7, apoi la 8,4 la sută. În acest timp proporńia maghiarilor va creşte. În timp ce scăderea numărului românilor va fi cauzată de migrańie, scăderea numărului maghiarilor va putea fi trecut pe seama mişcării naturale a populańiei. Numărul romilor va creşte, dar proporńia lor în anul 2032 va fi de numai 4 la sută. PopulaŃia totală (mii pers.) 92. Ciucul de Sus rezultatele proiecńiei FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 44976 94% 23% 17% 2032 44246 92% 23% 18% Maghiari număr proporńi FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 39130 87,0% 95% -491-1371 457 84,2% 2032 38784 87,7% 95% -196-150 410 85,6% Români FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 4362 9,7% 73% -2040 443 48 8,8% 2032 3696 8,4% 62% -664-3 32 6,7% Romi FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 1484 3,3% 157% 541 38 7,0% 2032 1766 4,0% 187% 282 37 7,7% 97

5.5. Gheorgheni Cea mai importantă caracteristică a Gheorgheniului este aceea, că în pofida faptului că este compus dintr-un oraş mic şi din satele mari din jurul lui, structura lui pe vârste este relativ nefavorabilă. Media de vârstă în cazul populańiei totale, dar şi în cazul maghiarilor şi românilor, depăşeşte media pe judeń. În consecinńă la amândouă nańionalităńi am putut evidenńia o scădere naturală, care în cazul maghiarilor a depăşit cinci la mie. Pe lângă structura pe vârste, se poate evidenńia că dorinńa de a avea copii, la locuitorii satelor din Bazinul Gheorgheni, este mai mică decât în celelalte regiuni ale judeńului. Pierderea cauzată de migrańie este de asemenea semnificativă, a fost de 4 la mie. În Gheorgheni proporńia Ńiganilor a fost relativ scăzută, 3 la sută. În contradicńie cu celelalte regiuni, majoritatea Ńiganilor nu trăiesc la sate ci pe teritoriul oraşului Gheorgheni. Dintre sate în Valea Strâmbă locuieşte cea mai importantă comunitate de Ńigani. PopulaŃia totală 93. Gheorgheni date demografice de bază, 2002 Populatie Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 53307 47870 90% 3685 7% 1752 3% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura pe vârste PopulaŃia totală Maghiari Români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 24,6% 14,4% 38,3 39,1 35,5 Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,14 8,2 67,2 75,8 13,4-4,1 1,5% Datele demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,10 9,2 67,2 75,8 10,6-4,1 98

Ca rezultat al migrańiei şi a proceselor mişcării naturale a populańiei, scăderea demografică, conform proiecńiei, va fi mai mare ca în Ciuc. În anul 2022 cifra demografică va fi de 89 la sută din cel din 2002, iar în anul 2032 va fi de 84 la sută. În cazul maghiarilor, scăderea va fi cu ceva mai mare, astfel va scădea şi proporńia lor în mică măsură. Paralel cu aceasta, proporńia Ńiganilor va atinge până în anul 2032 proporńia de 7 la sută. 92. Rezultatele proiecńiei - Gheorgheni PopulaŃia totală (mii pers.) FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 47296 89% 21% 19% 2032 44885 84% 21% 20% Maghiari FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 41184 87,1% 86% -3128-3555 396 80,2% 2032 38452 85,7% 80% -1149-1585 332 78,7% Români FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 3448 7,3% 94% -254 15 34 6,9% 2032 3316 7,4% 90% -100-32 29 6,9% Romi FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 2664 5,6% 152% 912 64 13,0% 2032 3117 6,9% 178% 454 61 14,5% 5.6. TopliŃa TopliŃa este singura microregiune a judeńului cu populańie majoritar română. Structura pe vârste în mare corespunde cu media pe judeń, în schimb populańia maghiară este îmbătrânită mai mult. În cazul lor media de vârstă a fost de 40,8 ani. Soldul mişcării naturale a populańiei este negativă atât în cazul maghiarilor cât şi în cazul românilor, şi populańia regiunii este micşorată şi de migrańia mai mare decât media pe judeń. Aceasta este în corelańie cu situańia periferică a regiunii. Numărul şi proporńia romilor în regiune este scăzută. 99

Din punctul de vedere al maghiarilor, particularitatea regiunii este aceea, că aici se pot observa procesele de asimilare atât de caracteristice în celelalte teritorii ale Ardealului. 18 la sută a tinerilor maghiari din TopliŃa, îşi aleg partener de viańă român, ceea ce corespunde mediei din Ardeal. 29 la sută din copii născuńi din relańii mixte, sunt înregistrańi de către părinńi, ca fiind maghiari. Se poate presupune, că transmiterea deprinderilor lingvistice şi culturale, este deplasată şi într-o şi mai mare măsură în direcńia majorităńii. Ca urmare rezervele generańionale a maghiarilor scad cu 7 la sută fańă de productivitatea femeilor maghiare. PopulaŃia totală 93. TopliŃa date demografice de bază, 2002 Populatie Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 35692 9051 25% 25965 73% 676 2% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura pe vârste PopulaŃia totală Maghiari Români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 26,8% 12,9% 37,0 40,8 36,0 Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,36 9,1 66,7 75,4 13,8-5,4 18,0% Datele demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,36 10,1 66,7 75,4 11,1-5,4 PopulaŃia regiunii scade cu 18 la sută, în cazul maghiarilor însă această scădere va fi mai mare (30 la sută), ceea ce în primul rând este consecinńa structurii îmbătrânite de vârstă. Aceasta înseamnă totodată, că scade şi proporńia maghiarilor, şi de la 25 la sută în anul 2002, până în anul 2032 va scădea la 21,6 la sută. 100

92. TopliŃa rezultatele proiecńiei PopulaŃia totală (mii pers.) FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 31186 87% 20% 18% 2032 29265 82% 20% 21% Maghiari număr proporńi FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 7153 22,9% 79% -759-1137 59 19% 2032 6333 21,6% 70% -258-562 45 17% Români număr proporńi FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 22999 73,7% 89% -2317-651 234 74% 2032 21718 74,2% 84% -878-403 189 73% Romi FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 1034 3,3% 153% 358 25 8% 2032 1214 4,1% 180% 181 24 9% 5.7. Odorhei Conform recensământului, Odorhei este o regiune locuită de maghiari aproape în totalitate. Într-adevăr nu există populańie română însemnată în nici o localitate a regiunii. Însă conform datelor adunate de la autorităńile locale, pe lângă populańia maghiară de 41,6 mii, trăiesc un număr de şase mii de Ńigani, adică 12 la sută din populańie. ProporŃia romilor este cea mai ridicată în partea de sud al regiunii, cu sate mici, dar este semnificativă şi Zona Sării. În comunele apropiate oraşului Odorheiu Secuiesc cu excepńia comunei Satu Mare proporńia romilor este mai scăzută. Conform recensământului structura pe vârste a regiunii, corespunde cu media pe judeń, însă este cu mult mai favorabilă decât valoarea caracteristică maghiarilor ardeleni. Dacă însă îi separăm pe romi de populańia maghiară, atunci media de vârstă a acestora creşte cu aproape trei ani. Aceasta este motivul, pentru care în anul 2002 pentru populańia maghiară am evidenńiat o scădere naturală importantă. Regiunea, în mod unic în judeń, are un sold de migrańie pozitivă (în mică măsură). Acesta, după cum am mai amintit, se datorează mutării în comunele din împrejurimile 101

oraşului. Trebuie subliniat, că profilul demografic şi social al regiunii nu este unitar. În timp ce populańia comunelor din jurul Odorheiului, creşte în urma suburbanizării, în partea de sud a judeńului în schimb, în satele mici, populańia maghiară scade semnificativ şi creşte rapid proporńia Ńiganilor. PopulaŃia totală 93. Odorhei date demografice de bază, 2002 Populatie Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 47954 41680 87% 415 1% 5859 12% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura pe vârste PopulaŃia totală Maghiari Români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 27,3% 16,2% 37,7 40,0 30,6 Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,24 8,7 67,4 75,9 16,1 0,1 1,2% Datele demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,24 14,5 67,4 75,9 7,2 0,1 Conform proiecńiei, populańia regiunii va creşte în ansamblu în mică măsură, în spatele căreia stă mişcarea diferită a celor două etnii determinante. În timp ce numărul maghiarilor va scădea cu 10 la sută, numărul Ńiganilor probabil se va dubla. Prin aceasta proporńia lor va atinge 23,4 la sută. Printre copii născuńi în anii 2020, proporńia romilor va fi şi mai mare, va fi de aproape 40 la sută. Scăderea relativ mică a populańiei maghiare se datorează mutării populańiei. Din cifre se poate citi de fapt, ruperea inevitabila în două a regiunii. Pe de o parte în oraşul Odorheiu Secuiesc şi în împrejurimile lui populańia maghiară rămâne determinantă. FaŃă de aceasta satele mici care sunt la distanńă de oraş, se vor Ńiganiza în mare măsură. 102

Această divizare, totodată va duce şi la divizarea inevitabilă a şanselor economico-sociale din diferitele localităńi. 92. Odorhei rezultatele proiecńiei PopulaŃia totală (mii pers.) FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 47901 100% 25% 16% 2032 49132 102% 26% 16% Maghiari FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 37959 79,2% 91% 69-3793 404 60,8% 2032 37141 75,6% 89% 27-845 346 56,4% Români FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul 2022 477 1,0% 115% 1 62 6 0,9% 2032 507 1,0% 122% 0 30 6 1,0% % Romi FaŃă de 2002 (%) număr proporńie Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 9465 19,8% 162% 3606 255 38,3% 2032 11484 23,4% 196% 2017 261 42,6% 5.8. Cristur Cea mai importantă caracteristică demografică a regiunii Cristur, este aceea că proporńia romilor este dublu (iar dacă luăm în calcul şi oraşul Odorheiu Secuiesc este triplu) fańă de regiunea Odorhei. Între comune această proporńie peste tot depăşeşte un sfert. Singura unitate administrativă, unde numărul romilor este relativ mic, este micul oraş Cristuru Secuiesc care este centrul regiunii. Regiunea arată o asemănare faptică, cu teritoriile cu sate mici a părńii sudice din regiunea Odorhei. Recensământul din anul 2002, a înregistrat numai 541 romi, care conform censului au reprezentat 2,3 la sută din populańia regiunii. Pe lângă maghiari şi Ńigani, într-o singură comună, în Săcel trăieşte o populańie română însemnată. Această comună marginală este extrem de îmbătrânită, vârsta medie în cazul lor este peste 47 de ani. 103

Structura pe vârste a regiunii în ansamblul ei este identică cu media pe judeń, dar dacă îi separăm romii de maghiari, vom vedea că comunitatea maghiară este cel mai mult, îmbătrânită, fapt care se datorează aşezării periferice, structurii teritoriale cu sate mici, respectiv productivităńii tradińional scăzute. Datorită acestora, tot aici este cea mai mare şi pierderea în urma mişcării naturale a populańiei maghiare şi române. PopulaŃia totală 93. Cristur date demografice de bază, 2002 PopulaŃie Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 22743 17606 77% 474 2% 4663 21% ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) Structura pe vârste PopulaŃia totală Maghiari Români Proport pers.peste 65 de ani(%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 27,7% 15,9% 37,6 41,4 47,2 Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,06 7,3 67,8 76,2 16,4-1,5 1,5% Datele demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) 1,06 6,3 67,8 76,2 19,0-1,5 Conform rezultatelor proiecńiei, populańia microregiunii în ansamblu, va creşte cu 3 la sută, însă proporńia maghiarilor va scădea drastic de la 77 la sută cât a fost în anul 2002 la 60 la sută. În acest timp proporńia romilor va ajunge la 40 la sută. Modificarea proporńiei etnice se va vedea şi mai clar în rândul copiilor. În anul 2032 două treimi dintre copii care se vor naşte în regiune, vor fi Ńigani şi numai o treime maghiari. 104

92. Cristur rezultatele proiecńiei PopulaŃia totală (mii pers.) FaŃă de 2002 (%) ProporŃia pers.între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor peste 65 de ani (%) 2022 22837 100% 27% 27% 2032 23341 103% 27% 16% Maghiari număr proporńie FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 15017 65,8% 85% -399-2192 133 40% 2032 14030 60,1% 80% -147-841 105 34% Români număr proporńie FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 356 1,6% 75% -10-105 3 1% 2032 316 1,4% 67% -3-36 2 1% Romi număr proporńie FaŃă de 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 7464 32,7% 160% 2799 197 59% 2032 8995 38,5% 193% 1534 199 65% 5.9. VlăhiŃa Oraşul VlăhiŃa şi împrejurimile sale sunt regiunea cea mai mică inclusă în prognoză. De fapt extinde pe un oraş mic şi trei comune mari. Conform recensământului este regiunea cea mai exclusivistă din punctul de vedere a ponderii maghiarilor. FaŃă de datele din recensământ, conform evaluării specialiştilor, proporńia romilor este de 6 la sută. Cei mai mulńi Ńigani trăiesc în Mereşti, unde constituie 14 la sută din populańie. Structura pe vârste, corespunde mediei judeńene şi este relativ favorabilă şi în cazul maghiarilor. Cu toate acestea în anul 2002 regiunea a fost caracterizată de o moderata scădere naturală. Pierderea în urma migrańiei este relativ mare, ceea ce este în legătură cu procesele de mişcări migrańionale internańionale (direcńionată către Ungaria). 105

PopulaŃia totală 93. VlăhiŃa Date demografice de bază, 2002 PopulaŃie Maghiari Români Romi Număr ProporŃ. Număr Proport. Numar Proporti 13965 12977 93% 111 1% 877 6% Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 0-19 ani (%) Structura pe grupe de vârstă Total maghiari români Ponderea persoanelor cu vârsta peste 65 de ani (%) Vârsta medie Vârsta medie Vârsta medie 27,0% 14,2% 37,3 38,3 32,9 Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte Datele demografice de bază, maghiari Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,43 10,2 67,4 75,9 13,4-5,5 1,4% Datele demografice de bază, români Proportia productiv. complet Proportia bruta a natal. ( ) SperanŃa de viańă barbati SperanŃa de viańă femei ProporŃia bruta de mort. ( ) Soldul migrańiei ( ) ProporŃia căsătoriilor mixte 1,43 9,0 67,4 75,9 9,0-5,5 PopulaŃia regiunii va scădea, conform rezultatelor proiecńiei, principala cauză a acestuia va fi pierderea în urma mişcării migrańionale. ProporŃia scăderii, până în anul 2032 va fi de 13 la sută. ProporŃia romilor va creşte şi în această regiune şi în anul 2032 va ajunge la 13,5 la sută. În această privinńă trebuie să evidenńiem, în baza experienńei noastre pe teren, că unele comunităńi ale romilor (de ex. Lueta ) sunt foarte bine integrate în comunitatea maghiară. 106

92. VlăhiŃa rezultatele proiecńiei Total (mii de persoane) Comparat cu 2002 (%) ProporŃia persoanelor cu vârsta cuprinsă între 0-19 ani (%) ProporŃia persoanelor cu vârsta peste 65 de ani (%) 2022 12664 91% 24% 17% 2032 12213 87% 23% 19% Maghiari număr procent Comparat cu 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei numărul Naşteri % 2022 11154 88,1% 86% -1145-678 113 74,8% 2032 10410 85,2% 80% -420-322 92 70,2% Români număr procent Comparat cu 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 101 0,8% 91% -10 0 1 0,7% 2032 102 0,8% 92% -4 0 1 0,8% Romi număr procent Comparat cu 2002 (%) Soldul mişcării populańiei Soldul mişcării naturale a populańiei Naşteri numărul % 2022 1409 11,1% 161% 532 37 24,5% 2032 1701 13,9% 194% 292 38 29,0% 107

6. Concluzii 6.1. Perspective demografice în Ardeal. Conform prognozei demografice referitor la populańia maghiară din Ardeal, divizată pe regiuni, până în anul 2032 numărul maghiarilor va scădea la un milion de persoane, care între anii 2002 şi 2032 înseamnă o scădere în ansamblu de 29 la sută. Conform cercetărilor făcute în anul 2007, pe lângă tendinńa scăderii demografice (ceea ce caracterizează de asemenea şi populańia română majoritară) şansele demografice ale anumitor regiuni sunt foarte diferite. Cele 42 de microregiuni utilizate în decursul prognozei le-am împărńit în patru categorii. (1)Despre populańie înjumătăńită vorbim în cazul acelor microregiuni, unde în timpul celor 30 de ani analizańi, numărul populańiei va scădea cu mai mult de 50 la sută. În această grupă aparńin regiunile din Ardealul de sud şi regiunile diasporice: judeńele Hunedoara, Timiş, Sibiu, Caraş-Severin respectiv împrejurimile oraşului Braşov. Problema principală în aceste teritorii, o reprezintă faptul, că structura pe vârste a populańiei maghiare este foarte nefavorabilă, cealaltă problemă fiind aceea, că (exceptând Braşovul) majoritatea tinerilor care urmează să se căsătorească, îşi aleg partener de nańionalitate română. La situańia demografică fără speranńă, pe lângă asimilarea intensă şi scăderea naturală rapidă, mai contribuie şi faptul că sunt şanse mari ca acei tineri, care rămân în interiorul reńelei şcolare maghiare, să părăsească aceste teritorii diasporice şi să-şi caute reuşita în Ungaria sau în alte regiuni (cu mai mulńi maghiari) ale Ardealului. (2) Printre regiunile care au şanse demografice nefavorabile găsim şi acele teritorii, pe care nu le putem numi diasporă în înńelesul similar grupului de mai sus, dar unde relańia dintre minoritatea maghiară şi majoritatea română prin urmare a proporńiilor etnice nu se poate considera în nici un caz una simetrică. În această grupă de regiuni aparńine printre altele Cluj, Baia Mare, Arad şi împrejurimile. Structura pe vârste a maghiarilor în aceste teritorii, este ceva mai favorabil decât în diasporă, şi nici proporńia căsătoriilor mixte nu atinge 50 la sută. Cu toate acestea din cauza asimilării, scăderii naturale şi în unele regiuni 108

din cauza migrańiei, proporńia maghiarilor va scădea, care va putea duce la degradarea sistemului instituńional maghiar, destul de vast în prezent. (3) LocalităŃile cu populańie mixtă din Partium şi judeńul Mureş, le-am încadrat printre regiunile cu şanse medii. Aici proporńia căsătoriilor mixte este de sub 20 la sută şi structura pe vârste este mult mai favorabilă, decât în cazul celor două grupuri de regiuni arătate mai sus. În aceste localităńi, scăderea populańiei maghiare este între 20 şi 30 la sută. (4) La sfârşit, conform studiilor din anul 2007, printre regiunile cu şanse demografice relativ bune, sunt toate regiunile din łinutul Secuiesc, exceptând Covasna şi împrejurimile. Dintre regiunile în afara łinutului Secuiesc, numai localitatea Săcueni din judeńul Bihor se încadrează în această grupă. În această localitate conform prognozei, populańia maghiară va scădea cu mai puńin de 20 la sută în cei trei zeci de ani cercetańi. 93. Cifra demografică a microregiunilor din Ardeal în anul 2032 fańă de anul 2002, în funcńie de proporńia ponderata, conform prognozei demografice din 2007 A régió magyar népességének fogyása, 2002=100% 90% 80% 70% 60% 50% Csík Sepsiszentgy. Zilah Gyergyó Észak-Brassó Érmihályfalva Szatmár Segesvár Marosvásárhely Beszterce Nagyvárad Kolozsvár Nagyszalonta Arad Temesvár 1. 2. 3. 4. 40% 0% 20% 40% A magyarok súlyozott aránya a régióban 60% 80% 100% Sursa: Csata-Kiss 2007: 165 109

Prognoza actuală diferă în trei probleme de cercetarea din anul 2007: (1) am pus accent mai mare pe cercetarea proceselor demografice regionale dintre anii 2002 şi 2008; (2) am utilizat o altă divizare; (3) altfel am stabilit populańia, am separat de populańia maghiară acele persoane, pe care mediul lor înconjurător îi consideră ca fiind Ńigani. Deşi cercetarea proceselor demografice regionale dintre anii 2002 şi 2008 s-a dovedit a fi instructivă din multe puncte de vedere (de ex. a arătat că productivitatea maghiarilor a crescut în timp ce cea a românilor a stagnat), dar nu a produs rezultate, care ar fi pus sub semnul întrebării rezultatele prognozei din anul 2007, referitoare la judeńul Harghita. În schimb regândirea împărńirii regionale, ne-a atras atenńia asupra mai multor procese relevante din punct de vedere demografic. Cea mai importantă schimbare este aceea, că am prognozat separat populańia oraşelor Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, respectiv că împrejurimile oraşului TopliŃa le-am separat de Bazinul Gheorgheni. În cazul celor două oraşe date ne permitem concluzia, că după cumpăna mileniului se va desfăşura un proces relativ intensiv de suburbanizare. Aici trebuie să facem o diferenńă vizavi de aşa numita ruralizare, care s-a desfăşurat în anii nouăzeci (Rotariu-Mezei 1999). În timpul acestui ultim proces, majoritar oamenii care proveneau de la Ńară şi şi-au pierdut locurile de muncă din industrie, s-au mutat înapoi în localităńile unde s-au născut şi, profitând de retrocedarea terenurilor agricole, s-au apucat de agricultură de subzistenńă. Pe parcursul suburbanizării care a urmat, familiile tinere aparńinând majoritar de clasa de mijloc, cumpără sau îşi construiesc case în localităńile din împrejurimile oraşelor. Atât în împrejurimile oraşului Miercurea Ciuc cât şi la Odorheiu Secuiesc, sunt mai multe localităńi uşor accesibile şi cu o infrastructură bună (care sunt convenabile pentru a locui acolo). În decursul procesului, populańia celor două oraşe scade într-o măsură relativ mare ( în cazul oraşului Miercurea Ciuc cu 22 la sută, Odorheiu Secuiesc cu 16 la sută) Aceasta însă nu înseamnă o pierdere demografică reală, deoarece cei care folosesc satele ca şi zone rezidenńiale, vor lucra în continuare în oraş, vor folosi instituńiile şi infrastructura acestora. Putem percepe şi astfel, că cele două oraşe se întind teritorial, în timp ce în satele din împrejurimi rămân şi grupuri care nu vor face parte din acest spańiu urban. În privinńa TopliŃei se poate spune, că în ce priveşte şansele demografice, această regiune se detaşează clar de toate celelalte regiuni ale judeńului. Conform calculelor noastre scăderea demografică în această regiune, în cazul maghiarilor va fi de 30 la sută, şi astfel 110

putem încadra această microregiune, printre acelea care au şanse demografice medii. Astfel se aseamănă mai mult cu regiunile Mureşene ca Târnăveni şi Reghin, decât cu Gheorgheni şi Ciuc. Faptul că sistemul de relańii român-maghiar nu este identic cu cel văzut în celelalte părńi ale judeńului, o dovedeşte şi proporńia căsătoriilor mixte, care este de 18 la sută, şi că prin acestea se înregistrează o pierdere relativ semnificativă de asimilare intergenerańională. Însă fańă de prognoza demografică din anul 2007, diferenńa cea mai importantă a fost cauzată de faptul, că acum am stabilit altfel anumite etnii/nańionalităńi. În anul 2007 am pornit din datele recensământului, conform cărora în judeń, pe lângă o populańie maghiară de 84,6 la sută şi o populańie română de 14 la sută, trăiesc numai 1,2 la sută romi. Am pornit din faptul că la construcńia socială a etnicităńii Ńigan/rom, nu atât identificarea subiectivă (mai ales dacă aceasta se face la recensământ), ci mai mult categorizarea lor pe baza unor semne rasiale şi elementele modului de viańă sunt determinante. Astfel se poate întâmpla, chiar dacă la recensământ unele regiuni ale judeńului apar practic ca fiind comunităńi omogen maghiare, ca în acele regiuni să trăiască şi o comunitate romă numeroasă şi semnificativă proporńional. Regiunea locuită în proporńii mari de către Ńigani, este oraşul Cristuru Secuiesc şi împrejurimile lui, dar proporńia romilor este însemnată şi în periferia sudică a regiunii Odorhei, respectiv în Zona Sării, precum şi în Ciucul de Jos. În aceste regiuni tratarea romilor ca şi o etnicitate distinsă, umbreşte semnificativ imaginea creată privind perspectivele demografice. În timp ce în raport cu Ardealul, microregiunile judeńului Harghita (exceptând poate Cristur) le putem încadra printre regiunile cu şanse relativ favorabile, prognoza ne atrage atenńia cu privire la fenomenul de Ńiganizare amintit mai înainte. Acest fenomen afectează mai mult regiunea Cristur, unde proporńia romilor, conform prognozei, va creşte la 40 la sută. De asemenea sunt afectate intensiv în acest proces şi unele zone ale regiunilor Odorhei şi Ciucul de Jos. 111

94. ProporŃia romilor în anul 2002 şi în 2032 în comunele şi oraşele judeńului Harghita Pe harta de mai sus am prezentat pe comune, evoluńia proporńiei romilor. Trebuie evidenńiat, că nu am efectuat prognoze la nivelul comunelor. Raporturile le-am obńinut prin proiectarea populańiei totale respectiv al celei rome peste datele comunale. Valorile astfel obńinute se potrivesc cu rezultatele prognozei demografice, dar la nivel de comună pot fi diferenńe mici provenite din structura pe vârste. 6.2. Probleme ivite din cauza creşterii populańiei rome Am dori să accentuăm, că în cercetare nu am folosit expresia Ńiganizare în sens peiorativ. În literatura de specialitate maghiară (de ex. la Szelényi şi Ladányi), această nońiune, pe lângă creşterea proporńiei romilor, înseamnă şi devalorizarea socială şi economică a zonei. La această devalorizare se ajunge parńial, tocmai din cauza prejudecăńilor existente fańă de romi. SituaŃia este analoagă, cu cea descrisă de Massey şi Danton (1993), în legătură cu mahalizarea cartierelor locuite de negri, în oraşele mari din America. Deraierea fatală a acestor vecinătăńi se leagă de faptul, că albii nu au fost dispuşi să se mute în zonele unde proporńia negrilor a atins un anumit nivel. În acest sens,etnicitatea şi rasa a constituit factorul 112