CONSILIUL DE PROGRAMARE ECONOMIC Ă CONVERGENȚA REALĂ

Átírás

1 CONSILIUL DE PROGRAMARE ECONOMIC Ă CONVERGENȚA REALĂ Bucuresti, 23 februarie 2018

2 Sumar 1. Concept 2. Evaluarea convergenței reale 3. Convergența regională 4. Beneficii și costuri ale aderării la Zona Euro 2

3 1. CONCEPT 3

4 Convergenţa - unul din principalele repere ale strategiei integrării europene Termenul s a folosit doar spre a caracteriza tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urmă a economiilor avansate de către economiile sărace Termenul s a extins şi asupra evoluţiei în timp a unor aspecte legate de îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană De asemenea, termenul contine si atenuarea la un nivel satisafactor a decalajelor de dezvoltare intre regiunile statelor candidate Apropierea nivelului indicatorilor economici, sociali, monetari, financiari şi de perfoarmanţă ai ţărilor/regiunilor, asigurarea reducerii decalajelor privind nivelul de dezvoltare, asigurarea stabilităţii monetare şi financiare în toate ţările, precum şi compatibilizarea structurilor şi mecanismelor instituţionale şi administrative ale diferitelor ţări/regiuni fac obiectul studiilor despre convergenţă

5 Convergenta reală concept structural Convergenţa reală exprimă: Tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale, inclusiv procesul tendinţă de reducere a decalajelor dintre economiile avansate şi economiile sărace prin creşterea ritmurilor de dezvoltare a celor de pe urmă; Măsura în care evoluează în timp procesele legate de îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană prin compatibilizarea instituţională şi administrativă (transpunerea şi aplicarea acquis ului comunitar); Măsura în care evoluează în timp procesele corelate asigurării stabilităţii economice şi monetare, precum şi procesele legate de asigurarea criteriilor de acces la Zona Euro a ţărilor membre UE; Gradul în care procesul de integrare prinde contur real (măsura în care strategiile de integrare sunt implementate la nivelul statelor membre, al Uniunii Europene ca organism supranaţional).

6 2. EVALUAREA CONVERGENȚEI REALE 6

7 Produsul intern brut pe locuitor la PCS în anul Sursa:Eurostat

8 Evolutia PIB/locuitor in Romania , ,0 50,0 40, ,0 20,0 10, ,0 PIB/locuitor la PCS % din media UE28 (sc dr)

9 Evolutia convergentei PIB/loc la PCS fata de media UE 28 in perioada ,0 modificari procentuale 30,0 20,0 18,8 10,0 0,0-10,0-20,0-30,0 Sursa: Eurostat După aderarea sa la UE, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere de decalaj, cu 18,8 puncte procentuale; Pentru comparaţie în perioada de pre aderare ( ) decalajul s a redus cu doar 12,8 puncte procentuale.

10 Evoluţia convergenţei consumului populaţiei pe locuitor la PCS faţă de media UE28 în perioada modificari procentuale Sursa: Eurostat

11 PIB/locuitor la PCS ca pondere in media UE in anul , ,7 62,3 75,0 71, Bulgaria Cehia Estonia Croatia Letonia Lituania Ungaria Polonia Romania Slovenia Slovacia 2016 anul anterior adoptarii euro 11

12 Structura produsului intern brut pe ramuri -% din PIB - 60,0 50,0 51,2 55,4 40,0 30,0 20,0 23,1 24,1 10,0 4,8 4,1 9,3 6,1 0,0 Industrie Agricultura, silvicultura, pescuit Constructii Total servicii Sursa: INS

13 80,0 75,0 70,0 65,0 60,0 55,0 78,6 75,6 73,8 70,6 70,5 70,2 69,6 68,9 66,9 66,5 66,1 65,8 65,7 65,7 65,5 64,9 63,2 62,0 61,0 60,5 60,4 58,4 57,8 56,8 56,3 55,6 55,4 55,3 55,0 50,0 45,0 40,0 54,0 Luxembourg Cyprus Malta United Kingdom France Netherlands Greece Belgium Spain Italy EU 28 Euro area Portugal Sweden Denmark Latvia Austria Germany Lithuania Estonia Finland Croatia Bulgaria Slovenia Poland Slovakia Romania Ireland Hungary Czech Republic Ponderea serviciilor in PIB in UE in % din PIB - Sursa: Eurostat

14 Ponderea VAB industrie in PIB in anul % ,1 24, ,9 17, UE 28 Romania Sursa: INS, Eurostat

15 Ponderea VAB din servicii in PIB in anul % - 64,4 66, , ,4 UE 28 Romania Sursa: INS; Eurostat

16 Ponderea persoanelor ocupate în agricultură (zona euro și România) Sursa: Eurostat 16

17 Creşterea PIB potenţial în anul 2016 România este a 3 a ţară EL IT CY PT ES FI SI FR HR DK BE UE28 NL AT LV UK DE HU LT CZ EE SK PL SE BG LU RO IE MT % Sursa: Prognoza de toamnă 2017 a Comisiei Europene Romania are a treia dinamica a PIB potential din UE (3.5%) dua Malta si Irlanda. Dinamica este de aproape 3 ori mai mare decat media UE. 17

18 Evoluţia PIB potenţial si contribuţia factorilor %, puncte procentuale Munca Capital TFP PIB potential Sursa: CNP, Prognoza de toamna 2017 In contextul masurilor din Programul de Guvernare, dinamica medie a PIB real de 5,5% anual, este usor peste potential (5,2% in perioada ).

19 Diferenţe dintre dinamicile PIB real şiceleale PIB potenţial în anul MT EE AT CZ PL BE DE IE HU FR DK LU LV UK LT SE UE28 NL SK PT BG RO FI IT EL HR SI ES CY Sursa: Prognoza de toamnă 2017 a Comisiei Europene În majoritatea statelor membre UE creşterea PIB potenţial este peste creşterea economică efectivă. 19

20 3. CONVERGENȚAREGIONALA 20

21 Indicele disparitatii regionale in Romania in 2015 Bucuresti Ilfov Centru Nord- Vest Vest Sud -Vest Sud Muntenia Sud - Est Nord-Est 91,5 87,3 100,0 70,3 83,0 88,5 60,0 238,8 0,0 50,0 100,0 150,0 200,0 250,0 Sursa: Eurostat

22 Gap-ul de convergenta fata de media UE al ultimelor 20 de regiuni PIB/PPS pe locuitor comparativ cu UE 28 (=100) Swietokrzyskie (PL) Dytiki Ellada (EL) Nord-Vest (RO) Warmińsko-Mazurskie (PL) Podlaskie (PL) Anatoliki Makedonia, Thraki (EL) Dél-Alföld (HU) Ipeiros (EL) Podkarpackie (PL) Lubelskie (PL) Sud-Muntenia (RO) Dél-Dunántúi (HU) Észak-Magyarország (HU) Észak-Alföld (HU) Sud-Vest Oltenia (RO) Severoiztochen (BG) Yugoiztochen (BG) Nord-Est (RO) Severen tsentralen (BG) Yuzhen tsentralen (BG) Mayotte (FR) Severozapaden (BG) Sursa: Eurostat

23 Evolutia PIB/locuitor % din media nationala Sursa: INS si prognoza de toamna 2017 a CNP Convergenta regionala este un proces lent Regiunea Bucuresti Ilfov nu este rerezentata (in reducere de la 253,7% din media nationala in 2008 la 224,5% in 2021)

24 Indici de disparitate fata de media nationalain anul ,0 250,0 200,0 150,0 100,0 50,0 0,0 Bucuresti Constanta Cluj Timis Prahova Ilfov Brasov Sibiu Alba Arad Gorj Arges Mures Bihor Hunedoara Dolj Iasi Salaj Tulcea Galati Caras - Severin Bistrita - Nasaud Valcea Satu Mare Braila Maramures Dambovita Harghita Covasna Ialomita Giurgiu Buzău Bacau Olt Vrancea Calarasi Suceava Neamt Mehedinti Teleorman Botosani Vaslui -% -

25 Evolutia produsului intern brut pe regiuni -%- 6,5 6,0 5,5 5,0 4,5 4, Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Ilfov Total economie

26 Concluzii privind convergențala nivel regional șijudețean Între județele României, a avut loc un proces de accentuare a decalajelor economice în perioada Totodată, între regiunile din zona ECE, decalajele economice s au redus în perioada Aceste evoluții pot fi explicate prin convergența celor mai performante regiuni ale României la media ECE.

27 4. BENEFICII ȘI COSTURI ALE ADERĂRII LA ZONA EURO

28 Beneficiile aderării la zona euro Creșterea exporturilor. Efectul estimat a fost de 5 10% pentru statele din zona euro (EA11) înainte de criza economică, mult sub estimarea inițială de 85%. Nesemnificative pentru Slovenia șislovacia. Reducerea dobânzilor. Scăderi semnificative ale dobânzilor pentru țările cu o istorie de inflație ridicată înainte de criza economică. Dobânzile scăzute au contribuit la criza îndatorării. Reducerea costului capitalului șicreșterea investițiilor străine directe. efectul estimat asupra ISD în țările din zona euro (EA11) a fost de 17%. Creșterea rezistenței la șocuri externe.

29 Costurile aderării la zona euro Pierderea politicii de curs de schimb (cedarea de suveranitate) Politica de curs de schimb poate restabili rapid competitivitatea. Un instrument foarte util în timpul crizei economice. Devaluarea internă rămâne principalul instrument de ajustare. Efecte sociale foarte negative. Politica monetară unică (în lipsa reformelor structurale) Poate fi neadecvată nevoilor diferitelor state membre. Statele în curs de recuperare a decalajelor pot avea nevoi diferite de statele avansate. Limitarea rolului băncilor centrale (funcția de împrumutător de ultimă instanță rămâne neclară). Incertitudini privind modul de funcționare a zonei euro. Acumularea de dezechilibre Instrumentele actuale de monitorizare a CE, procedura dezechilibrelor macroeconomice, a mecanismul de alertă șibrațul preventiv al PSC pot preveni acumularea dezechilibrelor.