Podul peste Crişul Alb va fi reabilitat până în 2012!

Rezultate la bacalaureat 2011 Va prezentăm în rândurile de mai jos rezultatele obţinute de elevii de la Liceul Mihai Veliciu şi Grupul Şcolar Chişineu-Criş la examenul de Bacalureat din acest an. Situaţia la Liceul Teoretic Mihai Veliciu este următoarea: 107 înscrişi, 102 prezenţi, 44 promovaţi. După contestaţii au mai promovat 2 elevi, total reuşiţi 46, rata de promovabilitate crescând de la 43,13% la 45,09%. La Grupul Şcolar: 144 înscrişi, 131 prezenţi, 27 promovaţi. Au mai promovat 3 elevi în urma contestaţiilor, total promovaţi 30, rata de promovabilitate crescând de la 20,61% la 22,90%. Loredan Pantoş Iulie 2011, Anul II, nr. 14, 10 pagini Se distribuie GRATUIT www.ziarulcrisul.ro Podul peste Crişul Alb va fi reabilitat până în 2012! Lucrările de reabilitare a podului vor începe în toamnă şi circulaţia se va defăşura alternativ pe o bandă cu semaforizare. Potrivit lui Sorin Lucaci, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Timişoara, lucrările vor dura până în mai 2012. pag 3 lpag 2 E D I TO R I A L Momentul adevărului Pentru unii, modul de organizare a bacalaureatului din acest an a părut drastic, chiar incomod. Prezenţa camerelor de luat vederi a fost considerată ca o formă de acuzare, de fraudă, spre nemulţumirea multor elevi, părinţi şi profesori. Până la urmă această stricteţe nea arătat ceva clar: unde se află învăţământul românesc. Sigur, au fost unele aspecte neplăcute, elevii au fost speriaţi, profesorii mai exigenţi, semn că sistemul nu funcţionează perfect. Dar, e un început bun şi un pas spre normalitate. Iar sistemul, dacă nu e perfect, poate fi perfectibil. Comparativ cu anii trecuţi, media celor care au trecut bacalaureatul este mult mai mică. Dar, de asemenea, cei care au trecut pot liniştiţi să meargă cu fruntea sus şi nu pot fi acuzaţi de nimic. Ceilalţi, căzuţi pe frontul examenelor, mai au o a doua şansă. Şi o certitudine: doar învăţând pot să treacă bacul. Altfel... Dincolo de analiză, un lucru este îmbucurător: elevii din zonele mic urbane sau rurale încep să crească. S-a văzut din notele lor, din atitudinea lor, că elevii din aceste zone pun tot mai mult preţ pe carte. Şi asta nu numai la bac, ci şi la evaluarea naţională pentru intrarea la liceu, la olimpiade etc. Un semn bun, pentru că aceşti copii şiau dat seama că pot avea realizări şi fără şmecherii, pile sau nepotisme. Iar calea cea mai sigură rămâne tot şcoala... Colectivul redacţional Construirea viitoarei centuri pentru Chişineu-Criş începe în această toamnă! PAG 2 l DN 79 Arad - Oradea, băgat în viteză... lpag 3 Interviu cu Constantin Traian Igaş, ministru al Administraţiei şi Internelor lpag 6 Parcul fotovoltaic, dezbătut de cetăţeni şi consilieri locali

Alexandru Şimandi, în vârstă de 47 de ani este primarul comunei Zerind de 7 ani. A fost ales primarul unei comune cu 1400 locuitori la vârsta de 40 de ani. Localitate mică, foarte mică, cu un buget nesemnificativ în anul 2004, de aproximativ 4 miliarde lei vechi. Cu această sumă nu se puteau plăti nici măcar salariile bugetarilor, iluminatul public sau cheltuielile de funcţionare în comună, adică în Ze rind şi Iermata Neagră. În plus, a preluat o comună în care nu erau străzi pietruite, fără apă, fără canalizare, fără gaz, iar clădirile şcolii şi ale primăriei erau în suferinţă. În plus, digul stâng al Crişului Negru era un pericol la fiecare creştere a nivelurilor apelor, iar cele două sate păreau uitate de timp, aratând fară a exagera, jalnic! Debut anevoios După nici două săptămâni, când a aflat realitatea în care a ajuns lider, s-a luat cu mâinile de cap! Dar a strâns din dinţi, ca un adevărat luptător ce este, şi-a trecut pe planul doi propria afacere şi, de multe ori, chiar şi familia. A învăţat repede din mers şi a trecut la muncă. A înţeles că din bugetul propriu al comunei, din veniturile proprii nu ar putea schimba nimic nici în 50 de ani. Singura sursă posibilă erau proiectele şi programele cu finanţări externe: europene, guvernamentale, judeţene, transfrontaliere şi tot ce însemna bani atraşi din exterior spre comună. Pentru acest lucru avea nevoie însă de o echipă foarte bună, 2 Construirea viitoarei centuri pentru Chişineu-Criş începe în această toamnă! formată din localnici, care să înţeleagă şi să tragă din greu pentru interesele comunei. Şi-a format această echipă, chiar dacă numărul total de angajaţi din primărie era de 9. Cu tot cu primarul. A câştigat însă încrederea localnicilor care l-au sprijinit. Tocmai de aceea şi-a suflecat mânecile, multe dintre proiecte pregătindu-le chiar el, primarul Şimandi. Unde nu a găsit soluţii singur, a găsit parteneri care, cu bani foarte puţini, i-au pregătit proiecte excelente. Ceea ce a urmat a însemnat enorm de multă muncă în echipă, dar a meritat. A finalizat introducerea gazului în comună, investiţie de peste 2 miliarde lei prin 2005, apoi reabilitarea şcolii din Zerind, peste 8,5 miliarde lei. A urmat, după eforturi enorme, începerea consolidarea malului stâng al Crişului Negru, pentru liniştea tuturor locuitorilor în vremea inundaţiilor, peste 120 miliarde lei, apoi parcurile, centrul civic, căminele culturale şi piaţa, peste 4 miliarde. A asfaltat porţiunea de drum Zerind - Iermata, a pietruit şi aranjat majoritatea străzilor. Astăzi, se pregăteşte să asfalteze toate străzile, printr-o lucrare de peste 43 miliarde lei, care se va derula pe o perioadă de trei ani. Drumul Zerind-Iermata, proiect de aproape 3 milioane euro din fonduri europene Pe bani europeni, a pornit un proiect pe care alţii din jur l-au considerat science-fiction pentru posibilităţile Zerindului: un drum nou Constructorul Dumului Naţional Arad-Oradea a fost pus la treabă de către Ministerul Transporturilor şi Infra - structurii, mai ales după controalele ministrului Anca Boagiu şi ale secretarului de stat, arădeanul EusebiuPistru. Acum se lucrează conform graficului stabilit. Avem realizat aproximativ 58 la sută din lucrare. Constructorul încercă să termine drumul până la limita de judeţ în acest an, iar ceea ce înseamnă tronsonul cuprins între limita judeţului Arad şi Oradea, până la jumătatea anului viitor, când vom face recepţia lucrării, a declarat Eusebiu Pistru. DN 79 Arad - Oradea, băgat în viteză... DN 79, gata în iunie 2012 Lucrările la DN 79 au început în 2009, dar un an de zile nu s-a lucrat aproape deloc pentru că firma care Alexandru Şimandi, primarul comunei Zerind asfaltat care să lege comuna de Gyula, cu posibilitatea de modernizare a drumului principal comunal, ce leagă Zerindul de Iermata Neagră. De asemenea, drumul deschide noi axe de dezvoltare locală şi uşurează mult munca agricultorilor locali, dar şi legăturile cu localităţi vecine şi staţiunea Gyula pe un drum care va scurta distanţa dintre ele cu 20 kilometri. Ce părea greu de crezut, s-a întâmplat. În 2006 a câştigat prin proiectarea drumului pe bani europeni, aproximativ 3 miliarde lei. A trecut mai departe înţelegând că un proiect forte bun poate avea şanse şi pentru construirea propriu- zisă a drumului. A câştigat încă o dată. Astăzi a semnat deja contractul care va aduce Zerindului aproape 3 milioane euro, bani europeni, adică peste 120 miliarde lei vechi şi va termina probabil în 2012 drumul Zerind-Gyula. O investiţie uriaşă pentru o comună cu 1400 de locuitori, care avea întreg bugetul local la nivel de 4 miliarde în 2004. Acest drum va fi, de fapt, şi o centură pentru oraşul nostru, pentru traficul uşor al celor ce vin dinspre Oradea şi merg în Ungaria şi invers, care vor putea scurta drumul cu 20 kilometri, ocolind Chişineu-Criş. Primarul Şimandi a adus în Zerind peste 300 miliarde lei, adică de 75 de ori bugetul comunei Zerind din 2004 sau, dacă vreţi, bugetul pe 75 de ani al Zerindului din anul 2004. Comuna Zerind în 2004 era una îmbătrânită din toate punctele de vedere. Astăzi Zerindul renaşte, are viaţă. Tinerii nu mai pleacă şi chiar încep să se reîntoarcă. Meritul este al echipei Zerind: a cetăţenilor care au avut încredere într-un tânăr al lor, dar mai ales al primarului Şimandi Alexandru, care în situaţii imposibile, a găsit întotdeauna soluţii. În data de 15 iulie este ziua de naştere a lui Alexandru Şimandi. La mulţi ani, domnule primar şi succes pe mai departe! Sigfried Bălăşescu efectuează lucrarea a ales, spre nemulţumirea şoferilor, o soluţie tehnică nepotrivită. La jumătatea anului 2010, Minsterul Transpor turilor a schimbat soluţia tehnică, iar constructorul s-a pus mai serios la lucru spre sfârşitul anului 2010 şi în 2011. Valorea investiţiei se ridică la peste 70 de milioane de euro, iar lucrările sunt realizate de compania ASTALDI. Lungimea DN 79, pe ruta Arad - Oradea, este de 115 kilometri. Mihai Bica

Arădenii trebuie să ştie că atât munca mea de senator, cât şi cea de ministru nu cunoaşte pauze l Interviu cu Constantin Traian Igaş, ministru al Administraţiei şi Internelor - Domnule ministru, vă vedem din ce in ce mai des în judeţ, să înţelegem că vacanţa parlamentară vă oferă această posibilitate? - Arădenii trebuie să ştie că atât munca mea de senator cât şi cea de ministru nu cunoaşte pauze. Chiar şi atunci când nu sunt vizibil, cum spuneţi dvs., eu colaborez cu întreaga echipă, de la primar, la domnul europarlamentar Matula, la domnul preşedinte Ioţcu, şi, bineînţeles, cu colegii de Guvern. După cum bine ştiţi, parlamentarii au intrat în vacanţă, dar să nu uităm că ministerul pe care îl conduc este într-un amplu proces de reorganizare, ceea ce presupune un efort intens. Încerc să profit de puţinul timp pe care îl am la dispoziţie, pe lângă munca de la minister, şi aleg să îl fructific în folosul comunităţilor din judeţul Arad. - După cum spuneaţi, sunteţi în plin proces de reorganizare şi restructurare a Ministerului pe care îl conduceţi, ce ne puteţi spune despre efectele asupra cetăţeanului de rând? - Procesul de reorganizare şi restructurare a Ministerului Admi - nistraţiei şi Internelor a început de la Aparatul Central şi va continua până la ultima secţie de poliţie, urmând să plece din sistem oamenii slab pregătiţi, care nu au performat şi care nu pot face faţă cerinţelor actuale. Vreau să vă asigur că niciun cetăţean Modernizarea drumului naţional DN 79 Arad-Oradea ne mănâncă zilele, nervii şi autoturismele. Pe noi, chişeuanii, ne paşte o problemă şi mai mare: podul peste Crişul Alb. Proiectul iniţial prevedea înlo cuirea podului vechi cu unul nou. Era normal să fie aşa deoarece actualul pod a fost construit în anii 70, are aproape 40 de ani şi a fost proiectat la valorile de trafic din acea vreme. Dar problema la care nu s-a găsit soluţie în tot acest timp a fost varianta ocolitoare pe perioada construcţiei noului pod. Oraşul Chişineu-Criş nu are centură ocolitoare, cum are Ineul nu va suferi din cauza disponibilizărilor din MAI. Ordinea şi siguranţa publică nu vor fi afectate sub nicio formă! - Ce presupune acest nou concept de Poliţie Rurală despre care se discută în ultima perioadă? - Acest concept vine să reorganizeze poliţia rurală prin constituirea unor secţii de poliţie care să aducă un plus de eficienţă serviciului poliţienesc. Actuala organizare a serviciului poliţienesc din mediul rural doar pe criterii de împărţire administrativ-teritorială a ţării da tează din anul 1969, când au fost constituite posturile de miliţie comunale. Niciun stat din Uniunea Europeană nu mai are astfel de structuri. De altfel, în statele europene nu există nicio diferenţă între mediul urban şi cel rural. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că posturile de poliţie nu se vor desfiinţa. Rămâne un poliţist care va deveni poliţist de proximitate, având program zilnic de opt ore, în care poate fi găsit pe raza comunei şi oamenii pot să i se adreseze cu probleme ce ţin de ordinea şi siguranţa publică. Ceilalţi poliţişti din mediul rural vor intra într-un program de patrulare şi vor putea interveni 24 de ore din 24 atunci când cetăţenii semnalează o problemă la 112. În altă ordine de idei, aş vrea să amintesc despre o iniţiativă a MAI extrem de importantă şi cu un impact (2 centuri) sau Cermeiul, iar cele mai apropiate poduri sunt în Ungaria, la Gyula, la Şicula sau la Ineu. A fost motivul pentru care s-a preferat soluţia reabilitării podului vechi. Lucrările vor începe în toamnă şi circulaţia se va defăşura alternativ pe o bandă cu semaforizare. Pe perioada iernii lucrările vor fi întrerupte şi se va circula pe ambele benzi. Lucrările de reabilitare a podului se vor încheia în luna mai 2012 a declarat Lucaci Sorin, director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Timişoara. Mihai Bica Constantin Traian Igaş, ministru al Administraţiei şi Internelor social mai mult decât benefic. În primul rând, vreau să îi informez pe cetăţeni că suntem în faza de consultare la proiectul care prevede recu - noaşterea internaţională a documentelor româneşti de stare civilă. Astfel se va substitui procedura de traducere, legalizare, supralegalizare şi apostilare a actelor de stare civilă cu una esenţial simplificată, rapidă, avantajoasă atât din punct de vedere temporal, cât şi financiar. Vorbim de o creştere a calităţii serviciilor de stare civilă prin simplificarea formalităţilor de eliberare a documentelor destinate să servească în străinătate. - Recent, judeţul Arad s-a bucurat de vizita dvs. şi a doamnei ministru Elena Udrea. Vor urma şi alte vizite? - Ministrul dezvoltării Elena Udrea a vizitat judeţul Arad în contextul semnării unor contracte de amploare pentru municipiul Arad şi oraşele Lipova şi Pecica, astfel că am profitat de ocazie pentru a organiza o întâlnire între dânsa şi primarii din zonă. Bineînţeles că, pornind de la proiectele cu care vin primarii pentru localităţile lor, vom încerca să fructificăm prezenţa oricărui ministru în judeţul nostru pentru a obţine un sprijin în acest sens. Eu am încredere într-o colaborare eficientă, atât cu reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene, cât şi cu reprezentantul nostru în Parlamentul European, dl. Iosif Matula, o cola - borare care să fie în interesul şi pentru binele comunităţii locale. E. Dinu... Podul peste Crişul Alb mai aşteaptă Podul peste Crişul Alb va fi finalizat în 2012 3

Interviu cu Ionela Nedelea, şefa de promoţie a Grupului Şcolar Chişineu-Criş VOCEA STRĂZII Z.C.: Cum te simţi ca şefă de promoţie şi ce satisfacţii ai? Ionela Nedelea: Simt că eforturile pe care le-am depus au avut un rezultat bun şi-i mulţumesc lui Dum ne - zeu pentru acest lucru. Am învăţat să fiu mulţumită şi recunoscătoare pentru tot ce mi se întâmplă, deoa rece nimic nu este la voia întâmplării, totul are un scop. Z.C.: Ai absolvit ca şefă de promoţie. Care a fost reţeta? Ionela Nedelea: Cred că fiecare îşi poate construi propriul succes. Prin muncă, perseverenţă, interes, dăruire şi ascultare se pot obţine rezultate remarcabile. Le-aş recomanda tuturor elevilor să aprecieze şcoala mai mult şi să-şi respecte profesorii. Z.C.: Ce ne poţi spune despre experienţa de la examenul de bacalaureat? Ionela Nedelea: Examenul de bacalaureat a fost dificil şi plin de emoţii, însă a constituit şi o treaptă spre maturitate şi cunoştere. Z.C.: Unde te vezi peste 10 ani? Ionela Nedelea: Nu am garanţia zilei de mâine, deci e greu să spun unde mă văd peste 10 ani. Cu siguranţă voi fi acolo unde va decide Dumnezeu. Bianca Selegean Rezultatele obţinute de elevi la bacalaureat constituie încă un subiect fierbinte, motiv pentru care am cerut părerea câtorva persoane care au fost implicate direct în acest proces, fie în calitate de elev, fie în calitate de profesor. Pentru a avea o imagine cât mai obiectivă am solicitat şi opinia celor din exterior, care nu au avut nicio implicare directă. Ce părere aveţi despre desfăşurarea Bacalaureatului din acest an şi cine este responsabil pentru rata redusă de promovabilitate? Ramona Vlăduţ (vânzătoare):,,îmi pare foarte rău pentru elevii care nu au promovat bacalaureatul, dar, în acelaşi timp, acest lucru a fost un semnal de alarmă pentru mulţi elevi că trebuie să ia lucrurile în serios. Este o lecţie de viaţă pentru ei şi sper să înveţe ceva din această experienţă. Cred că sistemul de învăţământul ar trebui regândit şi simplificat. Turcaş Claudiu (profesor): Introducerea camerelor web a scos în evi - denţă pregătirea elevilor. Procen tajul este foarte mic faţă de anii anteriori. Eu consider că rezultatele din acest an ar trebui să reprezinte un semn de întrebare atât pentru elevi, cât şi pentru sistemul de învăţământ., Trip Ioan (electrician):,,bacalaureatul de anul acesta a fost un dezastru pentru copiii noştri. Rezul tatele au fost foarte slabe. Ar trebui ca profesorii să se ocupe mai mult de pregă tirea copiilor. În plus, dacă profesorii ar avea salariu mai mare, consider că s-ar interesa mai mult de pregătirea elevilor. Vaida Rodica (cameristă):,,părerea mea este că atât Ministerul Educaţiei, cât şi elevii trebuie să îşi asume vina pentru rezultatele obţinute. Profesorii ar trebui să organizeze şi să pregătească copiii cu mai multă stricteţe. Sper că anul viitor elevii se vor descurca mai bine şi că profesorii vor avea mai multă autoritate asupra copiilor. Crainic Ciprian (funcţionar public):,,rezultatele din acest an reflectă nivelul cunoş - tinţelor dobândite în cei 4 ani de către absolvenţi. Ideea cu amplasarea came - relor web a fost bună. În opinia mea, vina nu le aparţine cadrelor didac - tice. Indiferenţa cu care tratează elevii învaţamântul din ziua de azi şi-a spus cuvântul. Nică Glad (elev):,,au fost cele mai slabe rezultate din istoria bacalaureatului. Atât elevii, cât şi sistemul de învăţământ au contribuit la acest eşec. 4 Buz Florina (şomeră):,,am o părere proastă atât despre elevi, cât şi despre rezultatele obţinute de aceştia. Consider că lipsa elevilor de la ore şi faptul că nu învaţă suficient s-au reflectat în rezultatele foarte slabe. Iacob Andreea (elevă):,,comparativ cu anii tre cuţi, subiectele au fost mai dificile, iar elevii nu au avut pregătirea necesară. Camerele web i-au speriat pe elevi, care se bazau pe faptul că supraveghetorii vor trece cu vederea dacă se ajută între ei. Blanca Molnar şi Loredan Pantoş Lakatos Iudita (casnică):,,dacă elevii erau pregătiţi, exista o rată de promovabilitate mult mai mare. Din păcate, în loc să meargă la şcoală, aceştia au preferat să chiulească. Pe vremea mea, sistemul de învăţământ era mai strict. Nicolae Maria (cameristă):,,rezultatele au fost foarte slabe deoarece elevii au fost supravegheaţi şi prin intermediul camerelor web. Elevii s-au stră - duit, însă subiectele au fost complicate.

Liceul Teoretic Mihai Veliciu, o instituţie cu tradiţie şi activitate susţinută Liceul Teoretic Mihai Veli - ciu se bucură de realizări notabile. Eforturile profesorilor s-au canalizat asupra pregătirii elevilor pentru olimpiade şi concursuri şcolare. Rezultatele muncii continue şi sistematice a elevilor şi profesorilor îndrumători s-au materia lizat în obţinerea a numeroase premii în ultimii ani: la limba română, Dascăl Crina şi Mate Endre au obţinut menţiune la olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română GEORGE CĂLINESCU, etapa judeţeană, clasa a VIII-a, iar Popa Laura menţiune la clasa a IXa în cadrul aceleiaşi olimpiade. Porumb Alexandru a luat menţiune la olimpiada de istorie, etapa judeţeană, clasa a XII-a, iar Toth Eniko menţiune la clasa a XI-a. Liceul nostru, prin sârguinţa şi competenţa dascălilor săi, a obţinut premiul I în cadrul concursului Istorie şi societate în dimensiune virtuală prin eleva Toth Enikö, precum şi premiul II la acelaşi concurs prin elevul Szpisjak Cristian. Performanţele elevilor constituie mărturii ale cali tăţii procesului de predare-învăţare şi la disciplina limba engleză: Toth Enikö, clasa a XI-a, a obţinut locul III la olimpiada de limba engleză, etapa judeţeană. Catedra de matematică a fost întotdeauna preocupată de pregătirea elevilor în vederea sporirii renumelui şcolii la diferite concursuri interjudeţene şi naţionale şi la olimpiade: Dascăl Crina a luat locul I la olimpiada de matematică, faza judeţeană. Dascăl Crina a obţinut numeroase alte rezultate în urma participării la diferite concursuri de matematică: concursul naţional TM MATE, concursul naţional LU- MINA MATH, concursul interjudeţean TRAIAN LALESCU. În ceea ce priveşte disciplinele umaniste, meritul profesorilor constă în dezvoltarea gândirii şi spiritului explorator al elevilor: Este esenţial să îţi cunoşti propriile puncte forte dar, în egală măsură, să îţi descoperi şi defectele pentru a le putea corecta. l Interviu cu Enikő Toth, şefa de promoţie a Liceului Teoretic,,Mihai Veliciu Z.C.: Enikő, felicitări! Ai absolvit Liceul Teoretic Mihai Veliciu ca şefă de promoţie şi ai obţinut un rezultat foarte bun la examenul de bacalaureat. Cum te simţi ca proaspătă absolventă şi ce satisfacţii ai? Enikő Toth: Ca şef de promoţie mă simt mult mai ambiţioasă şi hotărâtă. E munca celor patru ani de liceu şi nu pot decât să le mulţumesc părinţilor, profesorilor, colegilor şi prietenilor pentru îndrumare şi susţinere. Z.C.: Ai venit în clasa a IX-a de la o şcoală din mediul rural şi ai reuşit să faci performanţă. Care este secretul? Enikő Toth: Este esenţial să îţi cunoşti propriile puncte forte, dar în egală măsură să îţi descoperi şi defectele pentru a le putea corecta. Trebuie să înveţi şi să lupţi chiar dacă întâmpini obstacole, să încerci mereu să fii un exemplu pentru cei din jur şi să nu uiţi niciodată de unde ai plecat. Z.C.: Cum apreciezi desfăşurarea bacalaureatului din acest an în noile condiţii şi ce părere ai de rezultatele la nivel de ţară? Enikő Toth: Examenul de bacalaureat din acest an este, în opinia mea, un bun început pentru învăţământul românesc. Într-adevăr, subiectele au fost ceva mai grele decât cele propuse de MEdCT la începutul anului şcolar, dar nu cred că aceasta a fost principala cauză a promovabi lităţii scăzute la nivel de ţară. Z.C.: S-a încheiat o etapă. Ce urmează? Enikő Toth: Intenţionez să urmez Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Univer - sităţii Politehnica din Timişoara, dar, sinceră să fiu, m-am gândit şi la medicină. Z.C.: Care este mesajul tău pentru generaţiile următoare? Enikő Toth: Dragi colegi, vă sfă tuiesc să învăţaţi, să participaţi la cât mai multe concursuri şi proiecte, să luptaţi pentru idea lurile voastre şi să fiţi obiectivi şi severi cu voi înşivă. Astfel, munca voastră va fi răsplătită. Oana Miron Butar Miruna a obţinut locul III la olimpiada de filosofie, etapa judeţeană. Popa Laura a obţinut locul II la festivalul internaţional de interpretare muzică uşoară PEDA FEST, clasele I-XII. Ramona Vlăduţ Bianca Selegean From High School to University: The American Experience Hello! My name is Kate Rada - baugh and I come from Florida in the southeastern region of the United States. Considering the Bacalaureat in Romania has recently taken place, I thought it would be nice to share what the process is like in my country. In the United States, we take an exam during high school called the SAT (Scholastic Aptitude Test). We must take this exam in order to apply to universities. Once we receive the results, we then choose which universities we would like to attend and apply. Universities look for high SAT scores, good high school marks and well-written application essays. We choose universities based on our academic interests. Most American universities offer what we call a liberal arts program. This is where you are required to take classes in a wide range of subjects during your first two years of four-year university. In this way, you can sample each discipline and decide which one you would like to specialize in during your last two years of university. It is a good system because it allows students to explore their interests. The test, however, is something students would certainly prefer to avoid! Kate Radabaugh 5

Festivalul Părădăicilor de la Macea La Macea a avut loc de cu - rând cea de a treia ediţie a Festi - valului Părădăicilor, acţiune orga nizată de Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultu ral Judeţean Arad, Asociaţia pentru Conser - varea Culturii în Mediul Rural şi Primăria Macea. Festivalul a început sâmbătă, 9 iunie când a avut loc şi un simpozion pe tema Ferma de subzistenţă, la care au luat parte câteva zeci de persoane, alături de deputatul Iustin Cionca, consilierul judeţean Sorin Victor Ro - man, şi specialişti în agricultură. În cea de-a doua zi, duminică, mii de persoane au luat cu asalt curtea Castelului de la Macea, unde producătorii de părădăici, şi nu numai, şi-au expus produsele. La eveniment au ţinut să fi prezenţi zeci de reprezentanţi ai administraţiei locale şi politicieni, printre care s-au numărat europarlamentarul Iosif Matula, Parcul fotovoltaic, dezbătut de cetăţeni şi consilieri locali La începutul lunii iulie, reprezentanţii Consiliului Local au organizat prima dezbatere publică, aceasta fiind o modalitate de a atrage interesul cetăţenilor pentru hotă - rârile locale de o importanţă majoră pentru comunitate. Iniţiativa Asociaţei Pro Crisius, discutarea proiectului care prevede vânzarea a peste 32 ha de teren din proprietatea publică în scopul construirii unui parc fotovoltaic, a atras puţină atenţie şi implicare din partea locuitorilor oraşului, doar trei cetăţeni fiind prezenţi. Alături de ei, au participat şi consilieri locali, precum şi reprezentanţi ai firmei interesate în vânzarea terenului. Întâlnirea, cu rol consultativ pentru decidenţii locali, a prilejuit exprimarea unor puncte de vedere asupra oportunităţii vânzării, modalităţii de înstrăinare a terenului aflat în discuţie. Reprezentanţii societăţii au atras atenţia asupra avantajelor care rezultă din vânzarea terenului. În bugetul local vor intra 88.500 euro, contravaloarea celor 32,779 ha, puţin peste 2700 euro/ha, iar un alt avantaj îl constituie impo zitul pe construcţii şi teren precum şi eventualele locuri de muncă. O parte a consilierilor locali au invocat lipsa de încredere în realizarea proiectului, mai ales din cauza omiterii prezentării în Consiliul Local a documentelor tehnice ale parcului fotovoltaic. Recomandarea făcută a fost concesionarea terenului până la finalizarea proiectului şi abia apoi vânzarea acestuia. O altă propunere a fost concesionarea terenului fară vânzare, mai ales că parcul fotovoltaic se poate înfiinţa Bianca Elena Selegean Oana-Mădălina Miron Lucreţia Vartolomei Loredan Pantoş Raluca Creţu Elena Dinu Mihai Bica Laurenţiu Gavra Corina Dumitraş Blanca Molnar Judit Sime Ionela Diţu Alexandra Nădăban Kate Radabaugh Publicaţie editată de Asociaţia Pro Crisius ziarcrisul@yahoo.com 6 Colectiv redacţional: şi pe un teren concesionat. Această soluţie asigură controlul autorităţilor asupra modului de realizare a proiectului. Toate aceste recomandări vor fi anali zate de către consilierii locali în momentul luării hotărârii privind vânzarea terenului aflat în discuţie. Mihai Bica Rubrica cititorului ministrul Administraţiei şi Inter - nelor Con stan tin Traian Igaş, deputatul Iustin Cionca, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Eusebiu Pistru, preşedintele CJA Nicolae Ioţcu, vicepreşedinţii Adrian Ţolea şi Cristian Drăgan, preşedintele PDL Arad Gheorghe Seculici etc. După vizitarea standurilor, ju - riul a deliberat şi a stabilit câştigătorii. Şi, pentru că în afara celor clasaţi pe primele locuri toţi expozanţii au avut de câştigat, au primit, cu toţii, diplome de participare după care au putut degusta gulaş, mici şi grătare, stropite cu bere. Prezent la toate ediţiile, euro par - lamentarul Iosif Matula a subli niat eforturile care s-au făcut de la an la an pentru ca acest festival să crească din punct de vedere calitativ şi să devină un exemplu de succes şi de promovare a tradiţiilor locale. (R.C.) Dimitrie Mladin (pensionar) Aşa cum în unele oraşe din judeţul nostru există sfatul bătrânilor mi-ar plăcea ca şi la nivelul oraşului Chişineu-Criş să existe o astfel de iniţiativă care, în opinia mea, va juca un rol important în ceea ce priveşte luarea hotărârilor şi a decizilor de către Consiliul Local. Redacţia Ziarul Crişul a luat naştere din dorinţa de a comunica, de a fi mai aproape de cetăţean, şi poate constitui un cadru în care să ne exprimăm cu toţii. Vă invităm să ne scrieţi opiniile dumneavoastră legat de ce ar trebui făcut pentru oraş, ce decizii ar trebui luate în Consiliul Local. Referitor la un sfat al bătrânilor, la nivelul oraşului a luat fiinţă un organism cu rol consultativ, denumit Iniţiativa Civică şi vă invităm să luaţi parte la întâlnirile acestui for, al cărui preşedinte este domnul Sigfrid Bălăşescu. Lucian Balaban În primul rând ţin să vă felicit pentru iniţiativa de a avea şi în oraşul nostru un ziar local. Aş propune şi un colţ de pagină pentru poezie ca să oferim mai ales tinerilor ocazia de a se exprima liber prin acest gen literar. Nu sunt poet, dar am scris câteva poezii inspirate din viaţă. Redacţia Ideea unei rubrici permanente este bună, şi în limita spaţiului disponibil, vom da curs acestei propuneri. În schimb, mult mai indicată ar fi organizarea unui cenaclu sau a unor seri de recitat poezie, care să capaciteze toţi iubitorii de versuri. Mulţumim pentru poezia trimisă şi o dăm publicităţii: - Floare de cireş, Astăzi eşti mireasa. Spune-mi de iubeşti Şi te ştii aleasa? - Da, iubesc pe bune, Floarea de cais; Mâine ni s bătrâne, Totul e un vis! - Floare de cais, Azi e sărbătoare. Spune-mi de-a învins Dragostea cea mare? Floare de cireş, floare de cais - N-a învins, mă scutur, Iată nu mai sunt; Nu pot să mă bucur De altarul sfânt. - Floare de cireş, Nu te întrista, Floarea de cais Te-a iubit cândva!

Pagină în limba maghiară/ Magyar oldal Vakációs gyermekbibliahét Engedjétek hozzám jönni a gyermekeket és ne tiltsátok el őket (Márk10:11) Márk evangéliuma krisztusi biztató, hívó szavának szív- és észérvei győzték meg az erdőhegy-kisjenői szülőket: álljanak egy emberként a vakációs gyermekbibliahét ügye mellé. A holland KOEN Alapítvány Vigyázz, kész, rajt! jelszóval futó rendezvénysorozatának idei programja nt. Papp József ref. lelkész és Annamária tiszteletes asszony szervezésében hamar elnyerte a szülők és a gyermekek tetszését. Hétfőtől szombatig, illetve vasárnapig, naponta több mint 60 gyermek nyüzsgött-mozgott, zsibongott, élettel töltve meg a református parókia imatermét, tágas teraszát, udvarát s nem utolsósorban magát a templomot, ahol a bibliahét vasárnapi záró istentiszteletén a gyermekek számot adtak az elsajátított ismeretekről. Szárnyalt a gyermekének az Isten házában még kánonban is, bibliai történetek elevenedtek meg, hitünk hőseiről vallottak a legbátrabbak. S a szülők és nevelők arca ragyogott: érdemes volt áldozni, az ügy mellé állni. Egyház, család és iskola ökumenikus összefogásának íme megvan az eredménye. Egy héten át együtt tanult, játszott, szórakozott, felekezetre való tekintet nélkül református, katolikus, baptista, sőt ortodox gyermek is, mert mindegyiket ugyanaz a Krisztus hívta, és vette az ölébe. Nem véletlenszerűek nt. Papp József köszönőszavai az ünnepi istentiszteleten a szülők irányába, akik nap mint nap finomságokkal, közös ebéddel, édességgel kedveskedtek a csemetéknek. Köszönet illeti a besegítő pedagógusokat, Pusztai Matild, Csáki Margit és Szilasi Ildikó tanítónőket a tevékenységek szakszerű és hatékony lebonyolításáért. Az átélt élmények csúcsa a szombati kirándulás a Medve-barlanghoz, majd a kiskóhi falumúzeumban a nagy- és dédszülők hajdani falusi életformájának számtalan tárgyi emlékét szemlélhették meg. Gyermekbibliaheti záró igehirdetésében nt. Papp József Luk.10:38-42 alapján figyelmeztet, hogy az Isten által felkínált alkalmakkor tudjunk megállni és az Úrra figyelni. A baptisták részéről Dávid András igei köszöntésével fejeződött be az istentisztelet, melyet a Nőszövetség tagjainak köszönhetően szeretetvendégség követett a parókia udvarán, miközben megszemléltük a gyermekek kézimunkáinak tárlatát s az általuk készített örök emlékűvé rögzülő közös tablót. Sütő András átköltésében a kezdő krisztusi üzenet így módosul: Engedjétek hozzám jönni a szavakat... Az anyanyelvi isteni szót az Ő és közösségünk dicsőségére... Csanádi János A Református Nőszövetség Az Erdőhegy-Kisjenői Református egyház keretén belül működő nőszövetség folytatja áldásos tevékenységét nt. Papp József ref. lelkész és Annamária tiszteletes asszony irányítása alatt. A nőszövetség tagjai bibliaórákon vesznek részt, közösen énekeket tanulnak, betegeket látogatnak, szeretevendégséget szerveznek anyáknapja és a gyermekbibliahetek végén. A tanult énekekből be is mutattak egy csokrot húsvét vasárnapjának délutánján. Július 2.-án kiránduláson vettek részt, amelynek során ellátogattak Csúcsára és Kolozsvárra. A kincses városban meglátogatták a Farkai-utcai református templomot, a városközpontot: a Szent Mihály katedrálist, a Mátyásszobrot, Mátyás király szülőházát és felmásztak a Fellegvárba. Kalotaszentkirályon megtekintették a kazettás menyezetű templomot és a parókiát. A szentkirályi nőszövetség tagjai megvendégelték őket, megosztották tapasztalataikat, megcsodálták a szövetség tagjai álltal készített gyönyörű hímzéseket. Terveik között szerepel július 23-án részt venni Székelyhídon a kerületi nőszövetségi találkozón. Sime Judit A Körösmente Irodalmi Kör Irodalombarátok és hagyományörzők kis közössége munkálkodik városunkban már 1990 óta. Tagjainak fontos a mai rohanó világban néha megállni, megemlékezni nagyjainkról, időt szentelni nemzeti ünnepeink megtartására. Az első fellépésük 1990. március 15.-én volt, a magyar forradalom és szabadságharc évfordulóján, míg az első külhoni előadás Temesváron, ugyan azon év tavaszán. A temesvári bemutatkozást sok meghívás követte az évek folyamán. Jártak a kör tagjai többször Aradon, Szalontán, Borosjenőben, Árpádon, Pécskán, kétszer Kolozs megyében és a környező falvak (Ágya, Simonyifalva,Vadász, Zerind) magyar rendezvényein. Az irodalmi kör elnöke Dr.Pop Deák Emese volt. Szellemi vezetője, szakirányítója Csanádi János nyugalmazott magyartanár által megfogalmazott, megszerkesztett műsorok közös jellemzője a magas színvonal és a sokoldalúság. Molnár Márton gondoskodik a zenei alapról, számos verset megzenésített és gitárjával hozzájárul az előadások színvonalának kiteljesedéséhez. Hazai pályán az 1991-es Olosz Lajos centenárium megszervezésében is kivették részüket, felléptek Erdőhegy 650 éves évfordulóján 1998-ban, 2000-ben Kerekes Ferenc halálának 150 éves évfordulóján, amikor emléktábla avatására is sor került. Megünnepelték Olosz Lajos születésének 110 évfordulóját 2001-ben, majd 2002-ben a költő halálának 25. évfordulóját. Részt vett a Körösmente Irodalmi Kör, Kisjenő 800 éves évfordulójának ünnepségén is, ápolja Boros Béla címzetes érsek, id. Nagy Zoltán lelkipásztor emlékét. 2007-ben megemlékeztek Olosz Lajos halálának 30. évfordulójáról, Dr. Balogh Ernő tiszteletére tartott emléktábla avatáson és kiállításon is munkálkodtak. 2010-ben került sor az erdőhegyi csata, a kuruc kor utolsó ütközetének 275. évfordulója alkalmából tartott megemlékezésre. Számos egész estés műsor, zenésverses előadás hangzott el a kör tagjainak tolmácsolásában.. Könyvbemutatók egész sora következett, irodalmi találkozókon vendégül látták Gábor Ferencet, Kányádi Sándort, Kovách Gézát, Mézesné Kovács Etát, Réhon Józsefet, Újj Jánost, a kolozsvári Művelődés folyóirat munkatársait és legutóbb Dinnyés Józsefet. A Körösmente Irodalmi Kör nyitott társáság, szívesen lát bárkit aki csatlakozni szeretne, ötleteivel hozzájárulna a kör munkájához. Állandó tagok: Apáti Adél, Csanádi János, Gácsi Éva, Gál Éva, Máté Erzsébet, Molnár Erzsébet, Molnár Márton, Pálfi Károly, Sime Judit, Sime Sorin, Szilasi Ildikó, Vörös Kinga. Alkalmanként fellépett még a kör előadásain, a teljesség igénye nélkül, esetlegesen elnézést kérve azoktól akik kimaradtak a felsorolásból: Borgya Rozália, Borgya József, Czéczi Dietlinde, Czéczi József, Demeter Enikő, Farkas Edit, Ilyés Ibolya, Joó Csilla, Joó Gabriella, Lupuţiu Erika, Molnár Béla, Molnár Júlia, Mosoni Anita, Prodan Noémi, Spányik Mária, Vajczura Enikő, Vince Eduárd,. Az Irodalmi Kör tagjai szeretnék ezúton is megköszönni a sok támogatást az Erdőhegy-Kisjenői Református Egyház, a Kisjenői Római Katolikus Egyház részéről, a mindenkori közönség lelkesítő tapsát és biztatását. Sime Judit 7

AI NOŞTRI DE PRETUTINDENI Acasă e acolo unde ţi-e inima Povestea de viaţă a Cristinei (Rotaru) Moldovan este interesantă şi palpitantă o combinaţie între două continente, două emisfere şi viaţa militară, transformată în cele din urmă într-un succes personal şi profesional. Plecată de multă vreme din Chişineu- Criş, Cristina povesteşte cu drag despre provocările vieţii sale, despre familia sa şi locurile unde a trăit şi pe care le îndrăgeşte cel mai mult. Acum, Cristina şi familia sa locuiesc la Lima în Peru dar se vor întoarce în Canada curând, unde îşi doresc să se stabilească defininiv. Deşi Canada este locul ideal pentru Cristina, promite că pentru ea Chişineu-Criş este casa departe de casă. - Care a fost principala motivaţie când ai ales ca destinaţie Canada? Care au fost sentimentele ce te-au cuprins atunci? Mi-am dorit dintotdeauna să emigrez în Canada, să fiu mai aproape de idolul meu, Céline Dion. Şansa a făcut să primesc, într-o bună zi, un email de la Jason, un montrealez cu numele de familie Moldovan. El vroia să vorbească despre idolul lui, Viorel Moldovan, eu despre Céline. Acum, el îmi este cel mai bun prieten, soţ şi tatăl fetiţelor noastre Nadia şi Bianca. El mi-a îndeplinit visul de a mă stabili în Canada, o ţară pe care o ador şi care îmi lipseşte enorm de fiecare dată când suntem departe. Mi-a fost foarte uşor să mă adaptez stilului de viaţă de acolo, poate pentru că visam la acest lucru de foarte mulţi ani; în acelaşi timp, dorul de casă, familie şi prieteni era şi este omniprezent în viaţa de zi cu zi. - Ce înseamnă familia unui cadru militar în armata canadiană? Care sunt părţile bune şi ce obligaţii implică? - Viaţa de familie este categoric diferită şi nu neapărat uşoară. Obligaţiile acestei meserii depind de unitatea unde îşi desfăşoară Jason activitatea, însă mutările la mii de kilometri depărtare faţă de familie şi prieteni o dată la trei-patru ani sunt obligatorii, la fel şi deplasările soţului meu în interes de serviciu. Până acum, episodul Afghanistan a fost cel mai dificil şi cel mai stresant pentru amândoi, dar a trecut cu bine. Părţile bune ale acestei cariere sunt siguranţa zilei de mâine, asigurările medicale 100% pentru toţi membrii familiei, precum şi posibilitatea de a călători şi a locui în atâtea locuri frumoase din Canada şi nu numai. - Cum vă desfăşuraţi viaţa între România, Canada şi Peru? Care este impactul cultural al noilor locuri? - Am crescut în acest stil de viaţă nomad şi primii ani ai vieţii i-am petrecut între Ineu, Cluj-Napoca, Arad, Chişineu-Criş şi Timişoara. Acum, diferenţa constă în faptul că aria s-a extins şi călatoriile sunt mai obositoare, mai ales cu doi copii mici, însă este mereu o bucurie să ne revedem familia şi prietenii. De când s-au mutat şi părinţii mei în Montréal, am încetat în a mai călători în România. Noroc cu Facebook-ul, Internetul, în general tehnologia zilelor noastre, că ne aduce pe toţi mai aproape şi ne mai ia din dorul de cei dragi. Acomodarea noastră în Peru a fost relativ uşoară, cu atât mai mult cu cât această parte a lumii are elemente care ne amintesc atât de Canada cât şi de România! - Ce ne poţi spune despre perspectiva planurilor de viitor? Care v-aţi dori să fie urmă toa - rea destinaţie? Suntem în Peru de doi ani, cu posiblitatea de a extinde acest contract la maxim patru ani. Cel târziu în 2013 ne vom muta înapoi în Canada, probabil definitiv. Nu vom şti cu siguranţă unde va fi următorul nostru domiciliu decât cu şase luni înainte de a reveni, însă opţiunile noastre vor cuprinde locaţii cât mai aproape de Montréal. Eu am planuri măreţe la întoarcere. Deoarece e greu pentru o soţie de cadru militar să îşi găsească un loc de muncă după fiecare mutare, am decis să urmez o carieră în armată. - Cum ai descrie propriul tău model inspiraţional? Cât de importante sunt modelele în cadrul succesului personal? Modelul meu în viaţă a fost încă Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene Jason, Cristina, Nadia şi Bianca din adolescenţă Céline Dion; nu atât cântăreaţa, cât femeia, soţia şi mama care se ascunde în spatele microfonului. Am vrut să fiu mereu la fel de ambiţioasă şi împlinită profesional, dar mai mult de atât, mi-am dorit un soţ, o familie şi copii care să mă întregească. Nu există satisfacţie mai mare de atât. - Cum ai defini astăzi noţiunea de acasă? Unde vă consideraţi acasă după atâtea domicilii? - Datorită stilului de viaţă, am ajuns să fim adepţii devizei home is where your heart is acasă e acolo unde ţi-e inima. Pentru Jason, Montréalul este casa lui, căci acolo a crescut, iar pentru mine, Chişineu-Criş rămâne casa departe de casă, locul unde am crescut, m-am maturizat şi am legat cele mai strânse prietenii. Alexandra Nădăban Copilul lunii Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este asigurată, prin rotaţie, de fiecare stat membru şi se acordă printr-o ordine prestabilită pe o durată de şase luni. La începutul fiecărui semestru, ţara care deţine preşedinţia stabileşte priorităţile Uniunii Europene. Potrivit calendarului preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ţara noastră va deţine mandatul la preşedinţia UE în iulie-decembrie 2019. 8 Polonia, un model european de urmat Începând cu 1 iulie 2011, preşedinţia Uniunii Europene este deţinută de Polonia, stat care în momentul de faţă reprezintă un model de succes în Europa. O mai bună coordonare între statele membre ale UE în vederea redresării economice şi a creşterii locurilor de muncă, consolidarea relaţiilor cu vecinii din estul şi sudul Europei, securitatea, precum şi finalizarea negocierilor cu Croaţia pentru aderarea la UE reprezintă principalele direcţii în ceea ce priveşte priorităţile Poloniei pe durata în care se află la cârma Uniunii Europene. Potrivit Ministrul polonez al Dez - voltării Regionale, Elzbieta Bienkowska pe agenda de lucru se mai află întărirea capacităţii administrative în statele membre ale UE, condiţie esenţială pentru reducerea birocraţiei şi atragerea fondurilor europene, regionalizarea, creşterea importanţei nivelului local şi regional. Nu în ultimul rând, Bienkowska a subliniat necesitatea aplicării acestor reforme. Polonia s-a confruntat cu greutăţi, însă în final a obţinut rezultatele scontate. Nu ar trebui să ne fie frică de riscuri, ar trebui să ne asumăm anumite riscuri şi dacă suntem convinşi că vom atinge obiectivul scontat trebuie să mergem până la capăt. Tudor Mihuţa 2 ani

IMOBILIARE l Vând apartament de 2 camere în Chişineu-Criş, str. Teilor, nr. 171 (deasupra farmaciei), et.2, com plet mobilat, încălzire centrală, geamuri termopan. Preţ: 26.500 Euro. Inormaţii la tel. 0751/161338. l Apartament de vânzare: 3 camere, 2 băi, 1 bucătătie + cameră, parchet stejar, 1 balcon, uşi interioare din 2010. Informaţii: 0744/203.677, preţ negociabil. Apartamentul se află în Chişineu-Criş, deasupra Băncii Transilvania. DIVERSE l Vând masă de calculator. Informaţii la tel.: 0749/934.474. l Vând pat pentru dormitor cu saltea şi noptiere. 0745/298.199. Anunţuri l Vând pătuţ copil. Informaţii: 0741/675.012. l Vând sau închiriez spaţiu comercial în stare de funcţionare, Vărşand nr. 521 la şosea. Toate condiţiile de funcţionare. Infor - maţii la suplimentare la telefon: 0744/795.270. l Farmacie naturistă, S.C. Aroma Terapy Criş SRL., vă oferă tratamente şi remedii naturiste, cosmetice şi parfumuri la preţuri avantajoase. Orar: luni, miercuri şi vineri între orele 8:00-14:00, marţi şi joi între orele 9:00-18:00. Adresă: Piaţa Avram Iancu 25, lângă CMI Dr. Matula Clara. Informaţii şi comenzi la telefon: 0745/680.406 sau 0721/256.921. PRESTĂRI SERVICII l P.F.A MATULA GHEOR - GHE-LIVIU execut instalaţii electrice. Informaţii la telefon 0744/788112 l Pensionară, ofer servicii Formular anunţuri Mica publicitate gratuită Nume:... Prenume:... Adresa:... Text anunţ:...... * responsabilitatea pentru textul anunţului îi revine clientului. Anunţurile mai pot fi trimise la Căsuţa Poştală de pe str. Înfrăţirii 95, Cabinet Avocat Cladovan, la adresa de e-mail: procrisius@yahoo.com sau telefonic la: 0741/936524 S.C. MASCHIO GASPARDO ROMANIA S.R.L. lider mondial în producţia de maşini şi utilaje agricole ca urmare a creşterii volumului de activitate şi a noilor investiţii A N G A J E A Z Ă pentru fabrica sa din localitatea Chişineu-Criş: SUDORI - CALIFCAŢI ELECTRICIENI - MECANICI DE ÎNTREŢINERE Candidaţii interesaţi pot depune un Curriculum Vitae la sediul firmei sau îl pot trimite pe fax la nr. 0257-307040 sau la următoarea adresă de e- mail emust@maschio.ro, menţionând postul pentru care candidează. Numai candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la un interviu, a cărui dată va fi stabilită de comun acord cu aceştia. de îngrijire a vârstnicilor şi co - piilor. Accept orice variantă. Infor - maţii la tel.: 0746/845.121. ANGAJĂRI l Firma SC CONTITECH THERMOPOL SRL angajează: OPERATORI PRODUCTIE Cerinţe: Minim 8 clase finalizate; Experienţă de muncă într-o fir - ma de producţie constituie avantaj; Persoană responsabilă, serioasă. Beneficii: Salariu lunar de până la 1000 RON; Ore suplimentare plătite cu 200%; Tichete de masă în valoare de 9 lei; Bonus lunar de productivitate; Al 13-lea salariu; Transport asigurat; Echipament de lucru. Persoanele interesate să lu - creze într-o firmă multinaţională cu capi tal german, sunt rugate să se prezinte la poarta fabricii din Nădab şi să completeze o cerere de angajare.

S.C. MASCHIO GASPARDO RO- MÂNIA S.R.L. lider mondial în producţia de maşini şi utilaje agricole A N G A J E A Z Ă pentru fabrica sa din localitatea Chişineu-Criş: CONTROLOR CALITATE RESPONSABILITĂŢI: l VERIFICAREA MATERIEI PRIME l VERIFICAREA PRODUSULUI ÎN TOATE FAZELE DE EXECUŢIE PENTRU A SE ASIGURA CONFORMITATEA ACESTUIA CU SPECIFICAŢIILE DE CALITATE l MENŢINEREA UNUI NIVEL DE CALITATE SUPERIOR AL PRODUSELOR REALIZATE l ŢINEREA SUB CONTROL ŞI CALIBRAREA INSTRU- MENTELOR DE MĂSURĂ CERINŢE: l STUDII TEHNICE SUPERIOARE l EXPERIENŢĂ ÎN CONTROLUL CALITĂŢII, ÎN DOMENIUL MECANIC l DOMICILIUL ÎN CHIŞINEU-CRIŞ SAU ÎMPREJURIMI Ofertă ( bonusuri, beneficii ): Pachet salarial atractiv Mediu plăcut de lucru Tichete de masă CandidaţiI interesaţi pot trimite un Curriculum Vitae însoţit de scrisoare de intenţie şi de fotografie la nr. de fax 0257-307040 sau la următoarea adresă de e-mail emust@maschio.ro Numai candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la un interviu, a cărui dată va fi stabilită de comun acord cu aceştia. Toate candidaturile vor fi analizate cu obiectivitate şi în deplină confidenţialitate. Dacă eşti interesat să lucrezi într-o firmă multinaţională cu capital german, vino la poarta fabricii din Nădab şi completează o cerere de angajare. Firma CONTITECH THERMOPOL RO- MANIA SRL angajează: OPERATORI PRODUCŢIE Cerinţe: - Minim 8 clase finalizate; - Experienţă de muncă într-o firmă de producţie constituie avantaj; - Persoana responsabilă, serioasă; Se oferă: - Salariu lunar atractiv; - Ore suplimentare plătite cu 200%; - Tichete de masă în valoare de 9 lei; - Bonusuri lunare de producţie; - Al 13-lea salariu; - Transport asigurat; - Echipament de lucru.