Sănătate din banii administraţiei locale

Átírás

1 Sfaturi practice pentru Casa Verde Septembrie 2010, Anul I, nr. 4, 8 pagini Se distribuie GRATUIT Programul Casa Verde dezvoltat de Ministerul Mediului se adresează strict persoanelor fizice care pot obţine sume fixe din bugetul Fondului de Mediu pentru instalarea unor sisteme de încălzire care utilizează energia regenerabilă. Persoanele fizice pot depune dosarele de finanţare nerambursabilă la agenţiile judeţene de mediu din localităţile unde domiciliază. Bugetul pe anul 2010 se ridică la suma de 110 milioane de lei, fiind distribuit pe judeţe în funcţie de numărul de locuitori. Amănunte în pagina 4 Sănătate din banii administraţiei locale Spitalul din oraş a fost preluat de către administraţia locală, în urmă cu mai bine de o lună de zile. Cu bune şi cu rele, sănătatea a trecut în gestiunea sistemului local. Cum va evolua situaţia, cum se va reflecta ea la nivelul comunităţii, rămâne de văzut. Oamenii din oraş însă s-au pronunţat, iar opiniile lor le puteti citi în pag 2 lpag 2 E D I TO R I A L Pentru Chişineu, cu drag Crişul are marfã de export. Marfă umană, oameni proveniţi din Chişineu Criş, care se afirmă, amănunt esenţial, oameni care nu uită de unde au plecat. În numărul trecut v-am prezentat un chişeuan stabilit la Barcelona, iar acum, o tânără stabilită tocmai în Noua Zeelandă. Au mers pe cont propriu şi acum au cariere de succes. Când i-am întrebat de originea lor, primul cuvânt a fost Chişineu Criş. Abia apoi România, foarte rar judeţul Arad, decât efectiv ca o localizare a ceea ce în- seamnă oraşul nostru drag. În fiecare cuvânt din cele douã interviuri se regăseşte nostalgie şi dor de casă. Dar, în acelaşi timp, respect pentru ţara în care stau şi-şi câştigă existenţa. Şirul celor emigraţi definitiv sau temporar din Chişineu Criş este mai mare. Unii se vor întoarce în oraşul natal. Alţii vor veni doar în vizită. Dar fiecare e dator să ofere din experienţa dobândită pe alte meleaguri. Şi, de asemenea, sã ofere respectul oraşului în care s-au născut. Cei mai buni ambasadori ai României, ai Chişineului, sunt cei plecaţi de aici în alte ţări. Colectivul redacţional Se dă startul la festivalul gogoşilor lpag 3 Parcare pe strada Teilor lpag 3 Gara noastră, mai mult haltă! PAG 6 l Curiozitatea te împinge să accepţi provocări în viaţă - interviu cu Cristina Niţu Pitas

2 Se dă startul la Festivalul gogoşilor În data de 8 septembrie se va desfăşura prima ediţie a Festi - valului Gogoşilor, începând de la ora 11.00, la Grupul Şcolar Chişineu Criş. Organizatorii acestui festival sunt Liga Judeţană a Pensionarilor din Arad şi clubul gazdă din Chişineu Criş. La eveniment sunt aşteptate să participe echipe ale cluburilor pensionarilor din Arad, Chişineu Criş, Nădlac, Secusigiu, Dorobanţi, Iratoşu, Bekescsaba, Debrecen, Szeged, Orosháza, Ketegyháza, Lökösháza etc., iar festivalul va culmina cu un concurs de pregătire a gogoşilor.,,fiecare echipă va veni cu tradiţia ei privind prepararea gogoşilor. Participanţii vor avea libertatea de a-şi alege ingredientele, de a folosi ce ustensile vor, de a da aspectul dorit gogoşilor, iar noi nu vom vinde gogoşii, ci îi vom distribui gratis.vor fi gogoşi adevăraţi, nu umpluţi de minciunele, ne spune Georgeta Csaky preşedintele Clubului Pensionarilor din Chişineu-Criş. Gheorghe Dumitraş Gogoşile, la mare căutare VOCEA STRĂZII Ştiaţi că Centrul de Sănătate a trecut din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea Consiliului Local, iar o parte din cheltuieli vor fi suportate de bugetul local? Ce părere aveţi despre acest lucru? Rodica Matiuţ (pensionară) Mi se pare o idee bună, doar cu condiţia să se ţină de treabă, şi să facă ceva în folosul comunităţii. Dumitru Zubaşcu (mecanic auto) Eu, personal, am o părere foarte bună despre această schimbare, de acum urmează să vedem dacă se simte schimbarea în adevăratul sens al cuvântului. Camelia Cârmaciu (adm. firmă) Din punctul meu de vedere nu mi se pare o idee bună, datorită faptului că plătim contribuţii la stat pentru salariaţii noştri, iar ei nu beneficiază de gratuităţi la analize medicale sau internări. Marina Căşuţiu (adm. firmă) Nu ştiam despre această măsură, dar consider că investirea unor sume mai mari de bani în sănătate de către Consiliul Local este o idee bună. Moca Florica Ştiu un singur lucru! Spitalele trebuie să rămână în oraşul nostru! Cred că s-a făcut o ana liză temeinică de către specialişti în dome niu pentru că problema spitalelor nu poate fi lăsată la întâmplare! Maria Târtea (pensionară) Ideea este bună, atâta timp cât sunt alocate fonduri necesare administrării spitalului. 2 Simona Moca (absolvent) O părere foarte bună, bineînţeles, pentru că fondurile alocate Spitalului şi bunei funcţionări a acestuia, o să fie primite în mod direct fără implicarea guvernării haotice. Dumitru Chişereu (supervizor vânzări) Din punct de vedere al sistemelor de organizare din Europa, este benefică pentru comunităţile locale. Realizat de Lucreţia Vartolomei Cristina Blidar (absolventă) După părerea mea, este o idee destul de bună, poate aşa Consiliul o să se ocupe mai mult de spital faţă de cum s-a ocupat Ministerul Sănătăţii. Elena Semerean (pensionară) Nici nu ştiu cum să mă pronunţ, după păre - rea mea bani nu sunt nicăieri.

3 Parcare pe strada Teilor În mai puţin de o lună, locuitorii oraşului vor putea găsi locuri de parcare amenajate, pe strada Teilor. Toate acestea, datorită unui proiect demarat de Primăria Chişineu Criş, prin care se vor amenaja aproximativ 30 de locuri de parcare. Amenajarea acestei parcări vine ca urmare a creşterii numărului de maşini care circulă în oraşul nostru. Este nevoie de o parcare amenajată, pentru a nu perturba traficul. Vor urma şi alte astfel de proiecte, a declarat viceprimarul Primul lucru de care se loveşte oricine intră în gara Dumitru Luşcă. Proiectul, realizat de Wega NPK SRL, se derulează în intervalul 4 iunie - 4 septembrie 2010, iar investiţia se ridică la suma de lei. Dincolo de utilitatea incontestabilă a construirii de locuri de parcare, şochează raportul preţ/lucrare! Astfel, la un calcul sumar, Primăria plăteşte suma de lei pentru un loc de parcare. Adică peste 100 de milioane de lei vechi. Se va întâmpla ca, uneori, parcarea să fie mai scumpă decât maşina care o ocupă... Raluca Creţu Gara noastră, mai mult haltă! Nu putem avea pretenţiile unei gări moderne, dar măcar curăţenia şi bunul simţ trebuie să existe Chişineu Criş este mizeria de pe peron. O mizerie datorată ne - Utile - Mersul trenurilor Muncitorii lucrează în ritm alert pentru finalizarea lucrărilor glijenţei personalului, dar şi al nepăsării călătorilor. Ca de altfel orice alt loc ce pare al nimănui: străzi, parcuri, pieţe. În ceea ce priveşte grupurile sanitare, în gara din Chişineu Criş, acestea lipsesc cu desăvârşire. Nu există decât un WC care este al personalului. Nici alte condiţii nu schimbă cu nimic în bine aspectul dezolant al gării, întrucât sala de aşteptare, de exemplu, este o încă pere folosită de călători doar de nevoie. Nu contestăm faptul că în general toate gările din vest sunt murdare, dar a noastră ar putea fi mult mai curată şi îngrijită atât în interior, cât şi în exterior. Totuşi e bine că nu avem cerşetori, lucru care în alte gări nu se întâmplă. Nu ar strica însă să avem afară un ceas care să arate şi ora exactă, cât şi orarul trenurilor, după cum ne spun călătorii. De asemenea, ar trebui iluminată aleea care duce spre gară, reparat trotuarul de acces, tăiată vegetaţia. Băncile ar trebui reparate şi vopsite, sala de aşteptare este o încăpere rece, unde iarna nu se poate sta; ar trebui să se ia măsuri, ne spune Florin B., din Chişineu-Criş, care merge des cu trenul. Astfel, putem spune că gara noastră suferă intens la capitolul ima gine, întrucât călătorii care păşesc pentru prima dată pe peron rămân cu amintirea unei staţii CFR murdare, de secol XIX, care arată mai mult ca o haltă (semi) părăsită! Loredan Pantoş 3

4 Sfaturi pentru Casa Verde Europarlamentarul Iosif Ma - tula recomandă depunerea dosarelor pentru obţinerea de fonduri din programul Casa Verde. Programul Casa Verde pentru persoane fizice constă în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru Mediu, în funcţie de tipul instalaţiei de încălzire pentru care se optează, astfel: până la de lei pentru instalarea panourilor solare, până la de lei pentru instalarea pompelor de căldură, şi până la de lei pentru instalaţii de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură Grupul Şcolar Chişineu-Criş a fost înfiinţat în 1960, de-a lungul timpului purtând mai multe denumiri, iar din 1990 se numeşte Grup Şcolar Chişineu- Criş. În 1990 avea aproximativ 500 elevi, iar în în jur de 860 elevi. Aceştia beneficiază de condiţii foarte bune, având la dispoziţie cantină, internat şi club pentru elevi. La capitolul activităţi extra - curriculare, instituţia se poate lăuda cu activitaţile culturalsportive ale Grupului Şcolar. lemnoasă, precum şi resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice. Uniunea Europeană încurajează folosirea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă. Scopul acestui Program este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi a solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, a spus Iosif Matula. Raluca Creţu Grupul Şcolar Chişineu-Criş, o instituţie bine dotată Copilul lunii Blidar Matei Tudor 1 an şi 2 luni Zodia Rac 4 Avem o trupă de teatru clasic care a participat la concursuri judeţene, aceasta fiind condusă de doamna profesoara Carmen Creţu, echipa de cinefili condusă de domnul Daniel Lupu, iar echipa de fotbal condusă de domnul Gheorghe Drăgan, spune Moise Tolan, directorul grupului şcolar. Tot aici putem găsi o bază sportivă, teren cu gazon natural, teren de baschet şi teren de handbal. În ceea ce priveşte aspectele Grupul Şcolar Chişineu- Criş a fost înfiinţat în 1960 Comuna Socodor este beneficiara unui proiect care prevede Reconstrucţia ecologică fores - tieră pe terenuri degradate constituite în perimetrele de ameliorare Rica Socodor III. Proiectul este finanţat din Fondul pentru Mediu, cu o valoare totală de ,70 lei. Finanţarea este suportată în proporţie de 98% de Administraţia Fondului pentru Mediu, 2% fiind contribuţia comunei Socodor. Scopul proiectului constă, în principal, în diminuarea şi în final stoparea proceselor de degradare a terenurilor şi ameliorarea progresivă a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere, atenuarea adversităţilor climatice, diminuarea suprafeţelor înmlăştinate prin efectul drenării biolo gice exercitate de pădure, creş terea cantităţii de masă lemnoasă într-o zonă deficitară în lemn, conservarea biodiversităţii. Terenurile degradate sunt constituite în perimetrul de ameliorare Rica Socodor, fiind localizate în extravilanul fermei Rica, pe raza comunei Socodor din jud. Arad. Este si tuat în NV judeţului Arad, la circa 50 km de reşedinţa de judeţ, 15 km de oraşul Chişineu Criş şi 5 km de graniţa româno-ungară. Accesul financiare putem spune că Gru - pul Şcolar este printre puţinele din judeţ care se încadrează în bugetul alocat, fără a fi nevoie de alte ajutoare financiare. Directorul Moise Tolan afirmă că s-a ţinut cont de perspec tiva des centralizării încă din 2005, când în urma unui proiect de lege, s-a pus accentul pe o politică de resurse umane, astfel încât să existe un raport echilibrat între numărul de elevi şi numărul de angajaţi. Bianca Selegean Reconstrucţie ecologică la Socodor Colectiv redacţional: Bianca Elena Selegean Oana-Mădălina Miron Lucreţia Vartolomei Loredan Pantoş se realizează din DN Chişineu Criş Oradea, la 12 km de Chişineu Criş, pe DC Zerind Vărşand. În data de a fost emis ordinul de începere a lucrărilor, care se vor desfăşura pe o perioada de 5 ani. În prima parte a proiectului, se vor derula acţiuni specifice de pregătire a terenului, urmând apoi plantarea pomilor, iar în ultima parte se va completa cu puieţi, după caz. Raluca C. Raluca Creţu Elena Dinu Ionela Diţu Publicaţie editată de Asociaţia Pro Crisius ziarcrisul@yahoo.com

5 Vă mulţumim că aţi acceptat interviul şi am dori ca, în câteva cuvinte, să vă faceţi o scurtă prezentare. Sunt din Vişeul de Sus, Maramureş, am 37 de ani, am terminat Teologia în anul 1994, Facultatea de Ştiinţe Economice în 2009, iar la Sintea-Mare sunt preot din anul Aţi primit de la Consiliul Local Chişineu Criş o suprafaţă de teren în vederea construirii unei biserici Greco-Catolice în oraşul nostru.ce v-a determinat să iniţiaţi acest proiect? Sunt mulţi tineri proveniţi din familii greco-catolice, din Sintea-Mare, Şimand, Chereluş, Gurba, Bocsig, Maramureş, Satu-Mare, Bistriţa, Sălaj, zona Beiuşului, zone în care Biserica Greco-Catolică a fost majoritară, şi la îndemnul credincioşilor am început demersurile înfiinţării parohiei. Acum, când în fiecare zi ne confruntăm cu tot felul de situaţii mai mult sau mai puţin de criză, când timpul goneşte, parcă, şi ne lăsăm purtaţi de această goană zilnică, mai ai resurse şi voinţă să fii prietenul copilului tău? Să nu fi numai cel care-i Cum aţi reuşit să obţineţi fondurile necesare pentru construirea bisericii? De la Episcopie, donatori, şi de la colegi (preoţi) din ţară şi străinătate. La ora actuală sunteţi preot la biserica din Sintea- Mare. Cum o să vă împărţiţi timpul între cele două biserici? La Chişineu Criş vor fi aduşi călugări franciscani care se vor ocupa şi ei de activitatea pastorală şi catehetică (de învăţătură a credincioşilor). Şi acum, în încheiere, aş dori să transmiteţi un îndemn pentru localnicii oraşului. Scopul nostru este de a ajuta credincioşii de orice confesiune religioasă din Chişineu Criş, pentru că semnul prezenţei lui Hristos în mijlocul oamenilor este dragostea dintre oameni. Lucreţia Vartolomei pune pâinea pe masă, care-i cumpără o haină sau o jucărie, nu numai sponsorul lui, ci un prieten adevărat. Este mult mai confortabil pentru un părinte, care vine de la muncă obosit, să-i aducă celui mic un DVD cu desenele animate sau jocul lui preferat şi să-l aşeze în faţa calculatorului, decât să se joace, să deseneze împreună sau să-i citească câteva pagini din povestea lui preferată. Ca să nu mai vorbim de alimentaţia copilului. Este mult mai confortabil pentru mamă să-i dea fiului, când pleacă la şcoală, 5 lei pentru un corn cu ciocolată şi o sticlă de suc, decât să-i prepare de acasă un sandwich sănătos, sau o prăjitură, care să poată substitui cornul cu ciocolată. Însă alimentaţia nesănătoasă a copilului de azi va avea repercusiuni asupra vieţii adultului de mâine. Copilul tău de azi, la fel ca alţi copii, repezintă societatea de mâine. Dacă nu îl ajuţi să fie un copil care să iubească şi să res - pecte valorile şi bunele principii acum, mai târziu, în anii adoles - SEPTEMBRIE 2010 Vom face o biserică greco-catolică la Chişineu Criş Colţul de relaxare Eşti prieten cu copilul tău? interviu cu Dănuţ Ciuban, părinte greco-catolic Părintele Dănuţ Ciuban (în mijloc) luptă pentru ajutorarea credincioşilor de toate confesiunile cenţei va fi mult mai greu să dezvolţi o personalitate şi un caracter frumos, principii de viaţă sănătoase şi obiceiuri bune. Sunt tineri care nu ştiu să citească sau să scrie corect pentru simplul fapt că în copilărie au fost lăsaţi mai degrabă în faţa calculatorului în detrimentul lecturii. Aşa că, drag părinte, încearcă să fii cu adevărat un prieten al copilului tău, ajutându-l să iubească hrana sănătoasă, oferindu-i o alimentaţie adecvată vârstei lui şi învăţându-l să iubească obiceiurile bune, pentru a fi un tânăr, iar mai apoi un adult valoros pentru societate. Şi, înainte de orice, petrece mai mult timp cu copilul tău. Merită! Bianca Selegean 5

6 Ai noştri de pretutindeni Curiozitatea te împinge să accepţi provocări în viaţă interviu cu Cristina Niţu-Pitas Încă din ediţia trecută ne-am propus să îi aducem în peisajul nostru cotidian pe aceia dintre noi care acum se află departe de casă. Fie că s-au stabilit pe alte meridiane ori s-au integrat în alte locuri, departe de noi, ei vor rămâne întotdeauna parte a comunităţii noastre. Dacă în numărul anterior am debutat cu un succes catalan, de data aceasta ne va împărtăşi impresiile sale Cristina Niţu-Pitas tocmai din îndepărtata Noua Zeelandă. Ştim că de o bună perioadă de timp locuieşti în Noua Zeelandă. Cum se face că ai ajuns acolo şi de cât timp? Am ajuns aici împreună cu soţul meu, Emanuel Pitas, în anul 2005, cu viză de lucru. Ne-am stabilit în Auckland, un oraş minunat, situat în insula de nord a Noii Zeelande. Am venit aici să ne întregim familia, în sensul că sora soţului meu era deja aici de multă vreme. Şi apoi, şi curiozitatea te împinge să accepţi provocări în viaţă. Ne-am întrebat: oare cum e să stai pe o insulă şi să fii înconjurat de ocean? Am fost fascinaţi de frumuseţile naturii şi de stilul de viaţă de aici. Cu ce te ocupi? Ce găseşti mai interesant în munca ta? Ocup funcţia de manager cont clienţi în cadrul departamentului de împrumuturi de la banca GE Money (General Electric). Ce îmi place este că pot să ajut oamenii să poată să îşi plătească împrumutul. 6 UE pe înţelesul tuturor Ziarul nostru începe, din acest număr, o nouă rubrică adresată tuturor cetăţenilor din Chişineu Criş, prin care doreşte să prezinte modul de funcţionare a Uniunii Euro pene, informaţii despre instituţiile sale, statele membre precum şi istoria construcţiei europene. Uniunea Europeană se constituie într-o familie de state democratice, situate pe continentul european, având o populaţie de 500 milioane de locuitori. Ideea unificării Europei a fost avansată de filosofi şi idealişti încă din secolul XIX. Printre ei, Victor Hugo, la Congresul pacifist de la Paris din 1849, unde a menţionat conceptul Statele Unite ale Europei. Necesitatea creării unei asociaţii internaţionale, ca o variantă a păcii împotriva războiului, s-a intensificat la finele celui de-al Doilea Război Mondial când europenii doreau garanţia faptului că masacrele şi distrugerile la care au Cristina Niţu-Pitas Şi apoi, ceea ce este foarte interesant, este faptul că lucrez cu oameni din toată lumea asta şi pot să învăţ despre culturile lor. Toţi suntem egali aici, nu e diferenţă de naţionalitate, formalism, relaţii, pile etc. Eşti respectat şi apreciat la adevărata ta valoare! Ce înseamnă pentru tine şi familia ta să te întorci aici în vizită, ca şi costuri, dar şi ca timp? De câte ori ai făcut acest drum? Ce te-a îndemnat să revii în ţară? Pentru mine, familia înseam - nă viaţa, într-un cuvânt, totul. Am fost în vizită anul trecut, în decembrie, prima dată după 4 ani. Şi asta pentru că e greu să călătoreşti cu un copil mic, 25 ore de zbor, o distanţă de km. Ruth, fetiţa noastră are 4 ani, este născută aici, dar e româncă adevărată; în ce priveşte costurile, pot spune că este foarte scump. Numai biletele de avion se ridică la 7000 dolari pentru toţi trei. Motivul pentru care am vrut foarte mult să venim este să o cunoască familia pe Ruth, pentru că nu au văzut-o decât pe internet şi în poze. Cu ce gânduri te întorci aici? Ce ţi-ai dori să găseşti acasă? Mă întorc acasă cu gânduri bune. Aş dori să găsesc acasă oameni mai buni, mai plini de speranţă şi de ce nu, să găsesc condiţii mai bune de trai pentru toţi oamenii. Care e perspectiva ta de viitor? Ce ţi-ai dori să realizezi atât în plan profesional, cât şi spiritual, în ţara ta adoptivă şi în locul de unde ai plecat şi te întorci cu drag? Steagurile celor 27 de state membre, alături de steagul Uniunii Europene Cu drag, Cristina Perspectiva mea spirituală este să fiu tot mai aproape de Dumnezeu, să pot să fiu un om pe care se poate conta oricând. Pe plan profesional, să îmi termin echivalarea studiilor în drept aici şi să pot practica avocatura. În ce priveşte oraşul meu natal, Chişineu Criş, ceea ce doresc cu multă ardoare este să pot să fondez un cămin de bătrâni şi o cantină a săracilor, ca oamenii cu probleme să vadă că există speranţă. În încheiere vreau să salut pe cei dragi din familia mea şi pe toţi cei care ne cunosc. Laurenţiu Gavra fost martori nu se vor mai repeta niciodată. În 9 mai 1950, data naşterii Uniunii Europene, Europa venea după un costisitor război mondial, cu pierderi umane şi materiale. În acea dată, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a dat o declaraţie în numele Guvernului francez care propunea unirea industriilor franceze şi germane de cărbune şi oţel. În urma acestei declaraţii, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg au răspuns favorabil şi au format Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.O.). Astfel s-au pus bazele Uniu nii Europene! Raluca Creţu

7 Ciprian Muranyi povesteşte despre sportul de autoapărare Sportul de autoapărare Wing Tsun Kung Fu se încadrează întrun un stil deschis oricui şi care nu impune limite de vârstă. Wing Tsun Kung Fu este un sistem de luptă inventat de o călugăriţă care a fost neînvinsă în China medievală acum 1500 de ani. Acest sport nu necesită abilităţi ieşite din comun astfel încât, chiar şi un practicant mai slab dotat fizic are şansa de a deprinde tehnici de autoapărare. Este nevoie doar de voinţă. Practicarea Wing Tsun-ului îţi poate schimba stilul de viaţă, însă depinde de fiecare practicant cum vrea să vadă lucrurile: fie ca mişcare şi autoapărare, fie mai târziu ca şi un sistem de luptă, o adevărată artă şi de ce nu, un mod de viaţă. Wing Tsun-ul practic te obligă să îţi antrenezi inteligenţa şi corpul fără a fi expus la riscuri de rănire cum întâlnim în majoritatea artelor marţiale. În acest stil nu există centuri, există 12 grade, iar prin parcurgerea acestora elevii pot deveni şi instructori. Este important să nu fie întreruptă continuitatea antrenamentelor de zi cu zi. Nu există competiţii deoarece nu se promovează lupta ci autoapărarea, există în schimb seminarii de învăţare şi avansare. Mai este o vorbă: În Wing Tsun nu numărul anilor contează, ci numărul orelor de antrenament dedicate în acei ani! Wing Tsun-ul este dezvoltarea propriei persoane! E foarte important ca, pe Opinia mea Tanti de la magazin Ciprian Muranyi (stânga) pasiune pentru Wing Tsun Kung Fu lângă orele de muncă, să faci zilnic mişcare pentru că te ajută atât fizic, cât şi psihic. În cazul unui sport de performanţă însă trebuie să ai ambiţie, determinare şi voinţă enormă chiar să poţi să mergi înainte de unul singur în ciuda tuturor obstacolelor şi să o faci şi din pasiune. Dacă nu pui şi puţin suflet în ceea ce faci ceilalţi vor sesiza asta, aşa că luptaţi pentru visele voastre! ne spune Muranyi Ciprian din Chişineu Criş, practicant al acestui stil de luptă. Cei interesaţi de acest sport pot accesa site-ul unde pot vedea atât locaţiile cât şi orele antrenamentelor de Wing Tsun Kung Fu. Loredan Pantoş Modalitatea specifică prin care românul se raportează la celălalt de lângă el este reprezentată prin mitocănie agresivă. Această atitudine se pare că este singura modalitate de supravieţuire într-o lume în care pentru a reuşi, trebuie să răs - punzi cu aceeaşi monedă celui de lângă tine. Dacă în alte părţi ale lumii oamenii încearcă să scape de tensiune, nervi şi frustrare prin zâmbete şi ritualuri sociale pentru a elimina posibilele conflicte, românii recurg adesea la atitudini de mitocan deoarece ei nu pot fi buni. În România, a fi bun înseamnă a fi călcat în picioare. Articolul Sen timentul românesc al isteriei scris de re - numitul prozator şi publicist Mircea Cărtărescu, prezintă o situaţie tipică a unei tinere vânzătoare care-şi iubeşte meseria şi vrea să fie primitoare şi drăguţă cu fiecare client. Însă ea îşi schimbă atitudinea dacă pe uşă intră câţiva inşi care îi trântesc câte o bădărănie sau urlă la ea ca nebunii. Atunci stăm şi ne întrebăm adesea de ce unele vânzătoare sunt atât de acre, rele, plictisite şi dezgustate de ceea ce fac. De ce? Pentru că acei bădărani au făcut să-i dispară zâmbetul entuziast şi fericirea de pe chip şi au transformat-o într-o femeie acră, scârbită, care te repede de nu te vezi, femeia pe care o vedem de obicei în magazinele din România. Acei bădărani pot să nu fie bădărani din naştere şi să fie transformaţi şi ei în urma experienţelor umilitoare, amăgitoare, care i-au îndepărtat de natura umană şi i-au transformat în egoişti şi oportunişti. Astfel, bădăranii îi transformă pe alţii în bădărani prin comportamente şi atitudini specifice agresivităţii, isteriei, formând în acest mod o societate alienată psihic, o societate isterică. De aici rezultă şi oftatul nostru, al româ nilor, atunci când ne gândim la cei din occident şi când ne exprimăm dorinţa de a avea şi noi o asemenea societate. Însă nu e suficient doar să ne gândim şi să ne dorim, trebuie să avem curajul de a ne schimba comportamentul şi de a oferi un model de respect şi maturitate. Schimbarea se va rea - liza doar în momentul în care majoritatea vor adopta un astfel de comportament şi vor forma o echipă coezivă bazată pe sprijin, înţelegere şi empatie. Otilia Muşat, 7

8 Crişul de la înălţime Demonstraţie aviatică la Chişineu Criş Poate că ne-a surprins de multe ori, în serile liniştite de vară, un aparat de zbor ce survolează oraşul, la mică altitudine. Unii dintre noi îl cunosc pe cel care îl pilotează, altora le stârneşte curiozitatea. Cu toţii ştim, însă, că avem la noi în oraş oameni ce împărtăşesc diferite pasiuni, ceea ce cred că îi dă urbei noastre o notă de personalitate. În acest context, la iniţiativa pasionatului pentru zbor de care aminteam, Ioan Adoc, mai mulţi posesori Panorama oraşului Chişineu Criş Semnalele de alarmă trase de către cititorii ziarului Crişul, în legatură cu lipsa unor spaţii de joacă adecvate sau existenţa unora care să nu presupună punerea în pericol a sănătăţii copiilor, au găsit în sfârşit un răspuns în rândul autorităţilor locale. 8 Dorinţa locuitorilor din cartie - rul Pădureni de a avea până la 15 septembrie strada şcolii din cartier asfaltată a fost respinsă de către Consiliul Local Chişineu-Criş. Rodul iniţiativei locale, proiectul e văzut ca o continuare firească a asfaltării străzii Nicolae Bălcescu, mai ales că pe segmentul în cauză din strada Liliacului există un strat vechi de asfalt care oricum necesită reparaţii. Pe de altă parte, costurile de asfaltare sunt mult diminuate datorită existenţei acelu iaşi vechi asfalt nemaifiind necesare lucrări ample de consolidare a structurii de bază a drumului. În afara acestor argumente tehnice proiectul în cauză se justifică şi prin porţiunea relativ mică din strada Liliacului. Se doreşte asfaltarea jumătăţii cu prinse între Comisia de urbanism şi amenajare a teritoriului din cadrul Consiliului Local Chişineu-Criş în care activează consilierii Moşoni Ioan, Flueraş Ioan, Bâţa Marta şi Luşcă Dumitru au susţinut şi au avizat favorabil oportunitatea şi necesitatea amenajării unor locuri de joacă Crişul survolat la înălţime de aparate de zbor de agrement s-au reunit în luna august la Chişineu Criş în cadrul unei manifestări aviatice. Evenimentul organizat pe aerodromul acestuia, Old Boys Toys amenajat la ieşirea din localitate, în direcţia Oradea pe DN 79 a reunit diferite aparate de zbor: avioane de agrement, parapante motorizate şi motodeltaplane, majoritatea posesorilor lor fiind membrii aeroclubului Charlie Bravo Hero Sports condus de Dan Cojocaru cu hangarul la Şiria. Desfăşurarea evenimentului a oferit amatorilor ocazia de a survola oraşul de la înălţime. Privit de acolo de sus, ne dăm seama că locuim întrun oraş mai verde şi mai aerisit sau cel putin o perspectivă diferită de ceea ce vedem noi pe stradă. Organizăm acest tip de eveniment la Chişineu Criş în fiecare an, încercăm astfel să promovăm pasiunea pentru zbor, prin reunirea Strada Liliacului nu va fi asfaltată! celor care au un astfel de hobby, oferindu-le zboruri cu diferite aparate, precum şi cursuri de pilotaj ne-a declarat Ioan Adoc proprietarul aerodromului de agrement din Chişineu Criş. Mai mult decât atât, pe lângă reuniunea din acest final de săptămână, noi suntem la dispoziţia celor interesaţi pentru o bună perioadă a anului, bineînţeles, cât timp vremea ne permite, a adăugat acesta. L.Gavra strada Nicolae Bălcescu şi strada Înfrăţirii, mai exact drumul pe care copiii ajung la şcoală. Vorbim de o stradă dint-un cartier care de-a lungul timpului a primit cea mai mică atenţie din partea autorităţilor locale. Vorbim atât de lucrări de infrastructură, asfaltare, canalizare, şanţuri şi podeţe, iluminat public cât şi de orice fel de evenimente culturale sau sociale organizate de către autorităţi într-un cartier cu o populaţie preponde rent ma - ghiară. Lipsa cooperării între aleşii locali şi cei care aşteptă angajamentele acestora luate o dată la patru ani au ca rezultat situaţia deplorabilă a cartierului Pădureni. (M.B.) Noi spaţii de joacă pentru copiii din Chişineu Criş pentru copii în Chişineu Criş şi satul Nădab. Aşadar printr-o hotărâre de consiliu adoptată în 25 august 2010, au fost alese patru locaţii pentru viitoarele locuri de joacă după cum urmează: în piaţa Avram Iancu (800 de mp), în cartierul Pădureni pe strada Înfrăţirii nr. 14, (320 mp), pe strada Primăverii nr.3 o suprafaţă de (370 mp). De asemenea va fi amenajat un loc de joacă pentru copii pe strada Vasile Sechel nr. 13 unde locul destinat copiilor va fi de 150 mp. (M.B)