Serbările delà Braşov.

Átírás

1 Sâmbătă 12 (24 Iunie) i UAC" ^ІА Árad, Str. Anlich (Adam) ABO MENTÜL Penrru Austro- Ungaria de un an fl. 10; pe l ;, an fl. b; ue de n fl pe 1 lună fl ÍV-ГЙ de Duminecă an fl. 2. pe an 40 franci. pe Manuscripte nu se Ніантяѵ: ѣ AÜMiWíSÍ RA {IA Árad, Str. Aulleh (Adam) nsiserţionîlk a г ţir garmond : рпша-aau- 7 er. ; a doaua оага 6 ci. : % treia-oarä 4 cr. ţi timßrii ie 30 cr. de fiecare puneaţi ane. At&t aboaameatele cât ţu Inserţiunile sunt a s pite halate!д Árad. Scrisori nefr&nc&te UD primesc. Anul III. Numer de Duminecă Serbările delà Braşov. La Braşov Rosaliile au fost nişte sérbatorï cu adevërat naţionale. Din vechime Românii ortodocşî din Braşov-Cetate îşî aveau biserica lor dimpreună cu Grecii, foarte puţini la numër. Felurite îrapregiurărl însă au produs neînţelegere între Greci şi Români, şi aceste neînţelegeri în fine au produs un proces lung şi costisitor. Dreptatea Românilor era mal limpede, ca lumina soarelui, dar' în Ţearci-ungurească Turcul te bate, Turcul te judecă" ; justiţia maghiara influenţată de guvern nu putea să facă dreptate, căci atunci în Braşov Românismul, ceea-ce pe ungurie se tâlcueşte trădarea do patrie", se întăria peste mesura. Astfel Românii au perdut procesul, şi credincioşii ortodocşî românî din Braşov-Cetate nu mal aveau biserică. Şi-au zidit o capelă mică în cimiteriul din Groaverî" şi acolo îşi înălţau rugăciunile lor Domnului. Arangiarea aceasta Insă era numai provisorie. Capela prea era la o parte de oraş şi creştinii, cu deosebire iarna, nu mal cu multă greutate o puteau cerceta. \ră, o situaţiune foarte tristă. Cetatea Braşovului, oraşul acelor vrednici bëtrânï, cari în cea mal mare parte prin jertfele lor şi prin autoritatea lor au înfiinţat măreţele institute de cultură românească în Braşov, era să se peardă pentru românism cu desëvôrsire. Mal ales câţi-va conducëtorï aï Scheiulul erau de părere, ca parochia gr.-or. română din Braşov-Cetate să se afilieze la cel din Scheiu. Motivele acestei păreri erau foarte interesante şi este posibil, ea în curônd să le relevăm înaintea publicităţii. Deocamdată constatam însă, că Românii din Cetatea Braşovului nu s'au lăsat seduşi de părerile ciudate ale conducëtorilor din Scheiu, ci s'au pus pe lucru şi după nespuse osteneli, luptând cu mii de greutăţi, împedecaţl în lucrările lor chiar şi de Consistorul archidiecesan, în sfîrşit totuşi au isbutit să-'şî ridice o nouă biserică şi a ridicat-o în mijlocul cetăţii din Braşov. Sâmbătă, în 5/17 în Iunie, o mare de Români aşteptau la gară sosirea trenului accelerat. La 2 ore şi 9 minute a Intrat trenul în gară şi când Înalt Preasfinţia Sa a coborît, urale nesfirşite l-au primit. Protopopul tractului Ioan Pétrie a ţinut o scurtă vorbire de bineventare, la ce Metropolitul a гёзрииз emoţionat, mal ales aducêndu şl aminte, eă acum se reîntoarce în patria sa natală, unde л copilărit şi unde şi-a început cariera. După aceea l'a bineventat în limba maghiară vicecomitele comitatului, dl Friedrich ІеЫ, la ce Metropolitul a rëspuns tot în limba maghiară, mulţumind călduros vicecomitelul pentru atenţiune ; primarul oraşului, dl Fr. Hiemesch a bineventat pe I. P. S. Sa In numele oraşului nemţeşte si Metropolitul tot nemţeşte a rëspun?, că e fericit a revede Braşovul, pe eare-'i consideră ca locul sëu natal ( Vahrstadt). După bineventărî Metropolitul a luat loc în trăsura cu patru cal a dluï G. B. Popp, care era împodobită admirabil cu flori. Chiar şi roatele erau îmbrăcate cu verdeaţă Dinaintea acestei trăsuri defilează apoi banderiul, care era compus din vre-o 450 de călăreţi. Trăsurile au fost peste 150. Sosit în oraş, Prelatul a tras în gazdă la părintele protopop Bartolomeiu Baiuleecu, parochul comunei bisericeşti din Braşov- Cetate. Recepţiunile La 4 ore p. m s'a început recepţiunea, care s'a.făcut în chipul următor : Corpul oficeresc; biserica evangelică şăseas<$: biserica evaag maghiară; magistraötkjaitoenesc ; protopopiatul gr.-or. român al Braşovului; protopopiatul gr.-or. din Zerneştl ; reuniunea femeilor şi a văduvelor române sub conducerea doamnei Agnes Duşoiu ; corpul profesoral şi înveţătoresc, condus de dl director Virgil Oniţiu şi în urmă o deputaţiune.de ţerani, condusă de părintele Hamzea din Reşnov. După terminarea recepţiunil s'a dat o masă în cerc familiar la părintele protopop Baiulescu, la care, afară de familie, au participat şi vrednicii fruntaşi ai comunei bisericeşti, d-niï Diamandi Manole şi G. B. Popp. A doua zi. Duminecă, în 6/18 Iunie, s'a făcut apoi sfinţirea bisericei celei noue cu o pompă strălucită, cum numai biserica orientală poate esvolta. înalt Prea Sânţia Sa a pontificat încungiurat de Reverendissimiï Domrî Nicolae Christea, Zaharia Boiu, R. Roşea (din Sibiiu), şi părintele protopop B. Baiulescu din loc. Biserica era îndesuită de un public foarte ales. S'au présentât toate autorităţile locale în frunte cu însuşi corniţele suprem, d Mihail Maurer de Ürmös. Cătră sfârşitul liturgici înaltul Prelat a ţinut o La sorbătorile Rosaliilor a fost sfinţirea acestei biserici şi în scopul vorbire, în care îşi exprimă deosebita sa acesta a sosit Ia Braşov înalt Preasfinţia Sa Dl Ioan M'ţianu, noul Braşov Cetate, cari urmând pildei stră recunoş iuta pentru creştinii ortodocşi din Archiepiacop şi Metropolit. De dragul moşilor, cu atâtea jertfe şi osteneli, au ridicat în mijlocul Braşovului un nou Sion, respectului, ce-'l au pentru biserica noastră, această fortăreaţă a naţionalităţii române, credincioşii din Bra- o nouă cetate credinţei şi naţionalităţii noastre. A accentuat îndeosebi meritele şov şi din protopopiat i-au făcut înaltului prelat o strălucită primire. mari ale părintelui protopop Bartolomeiu Baiulescu, această podoabă a clerului românesc, care ziua şi noaptea n'a încetat a Sosirea Mitropolitului. munci, până ce a vëzut gata noul sfânt lăcaş. In decursul liturgiei a câatat corul, care s'a format numai do curénd în Braşovcetate sub conducerea domnului Timoteiu Popovici, profesor de musică şi de cântări la şcoalele române din Braşov. Meritul înfiinţării acestui cor îl are doamna Maria Baiulescu, care cu un zel vrednic de laudă a obosit, pentru-ca sfinţirea bisericei; şi primirea Inrltului oaspe să fie deamnă şi potrivită cu numele Braşovului. Trebuie să exprimăm recunoştinţa noastră faţă de prestaţiunile corului. S'a cântat liturgia lui Musicescu, şi corul a cântat atât de precis şi frumos, că rână şt streinii au lëmas încântaţi. După terminarea serviciului divin înalt Prea Sfinţia Sa a făcut visite la căpeteniile autarităţilor locale, la dl G. B. Popp, preşedintele comitetului parochial din Braşov-Cetate, la dl Diamandi Manole şi la alţi fruntaşi români din Braşov. Banchetul. In aceeaşi zi la 2 oare p. m. s'a dat un banchet în sala cea mare a redutei orăşeneşti. Ordinea toastelor asemenea a fost tipărită. Ba era următoarea: Pentru Maiestatea Sa a vorbit P. S. Sa Metropolit Ioan Meţianu. Pentru înalt Prea Sânţia Sa a vorbit P. O. D. Ioan Petriec. Pentru guvern şi administraţie D. Ioan Socaciu, Pentru armată D. N. P. Petrescu. Pentru Consistorul Archidiecesan D. Virgil Oniţiu. Pentru confesiunile creştine P. O. D. B. Baiulescu. Pentru oraş şi magistrat Spre cea mai neplăcută surprindere a publicului însă ordinea aceasta nu s'a ţinut, ci după toastul înalt Prea Sfinţiei Sale pentru monarch a urmat toastul dlui Ioan Socaciu pentru guvern. Sunt informat, că acesta s'a făcut la insistenţa comitelui suprem, care a declarat, că va părăsi banchetul, dacă toastul pentru înalt Prea Sfinţia Sa se va ţine înaintea celuia pentru guvern. Metropolitul, ca să încungiure scandulul, a cedat. Toate toastele au fost ţinute frumos şi bine, dar şi mai frumoase au fost rëspunsurile. Cu deosebire mare efect a făcut toastul vicecomitelui lehel şi a dechanului evangelic săsesc dl Herfurth, care cu o rară putere oratorică a glorificat buna înţelegere între confesiunile creştine. La sfârşitul toastelor secretariul comitetului parochial din Braşov-Cetate a cetit telegramele de felicitare, sosite din Arad, Giurgiu, Piteşti ş. a. La banchet au luat parte 100 de persoane. Concertul. In aceeaşi zi seara la 8 oare corul bisericesc din Cetate a dat un concert în reduta oraşului în favorul mesei studenţilor şi pentru fondul corului bisericesc. Toate punctele programului au r;uşit splendid. Publicul obosise aplaudând. Dom nişoara Octavia Popovici a stors admi raţiunea tuturor prin cântarea sa şi ni-a inspirat nădejdea, că în D-Sa vom avè fericirea să vedem pe una dintre cele mal excelente cântăreţe nu numai la Românî, ci şi între străini. Cu o precisiune uimitoare şi interpretare foarte inteligentă a executat pe pian şi doamna Maria Popovici piesa,,capriccio brillante" de Mendelsohn. Peste tot publicul poate fi. mulţumitor dlui Timoteiu Popovici pentru plăcerea ce ni-a produs prin aranjarea acestui concert. In sală era de faţă tot ce Braşovul are mal distins tn frunte cu metropolitul. După concert a urmat petrecere cu dans, care a ţinut până Luni dimineaţa. A treia zi. Luni în 7\19 Iunie Inaltpreasfinţia Sa a făcut liturgia în biserica sfântului Nicolae din Scheiu, după aceea a înălţat rugăciuni in biserica gr.-or. Pe-Tocile. Scheianil l'au însoţit pe Preasfinţia Sa de la casa parochială din cetate cu 14 trăsuri, i-au ridicat lângă gimnasiu un arc de triumf şi şi-au împodobit casele în onoarea înaltului oaspe. In aceeaşi zï s'a dat din partea comitetului bisericii sfântului Nicolae o masă In onoarea Inaltpreasflnţiel Sale. A făcut însă rea impresiune asupra publicului, că masa aceasta s'a dat în sala festivă a gimnasiului. După ameazi In. Preasfinţia Sa a servit îu biserica din Braşovul-vechiu şi aetfel a satisfăcut pe toţi credincioşii ortodocşî din Braşov. Conductul. Luni seara s'a dat apoi în onoarea Inaltpreasfinţiel Sale un conduct de lampioane, care, plecând de la gimnasiu In frunte cu musica orăşenească, a trecut prin strada Vămii şi aşa a ajuns în mijlocul pieţei celei mari din Braşov, dinaintea casei parochiale, unde era găzduit metropolitul. Aici musica a cântat doue piese, ear' după aceea profesorul Vasilie Goldiş a ţinut o cuvântare, prin care a arëtat, că curăţenia moravurilor şi însufleţirea pentru ideale este tăria popoarelor şi încheie cu speranţa, că Românii nici de aci încolo nu-şî vor perde însufleţirea lor pentru neam şi biserică. In actul sfinţirii bisericii din Braşov vede aceea naţi o dovadă despre aceasta şi pentru salută cu respect pe capul bisericii onale a Românilor. După vorbirea dlui Goldiş corul şcolarilor sub conducerea dlui Timoteiu- Popovici a cântat un imn la adresa Inaltpreasfinţiel Sale şi apoi conductul Intre urări însufleţite pentru metropolit, şi-a făcut întoarsă calea. Astfel s'a sevîrşit sfinţirea bisericii gr.-or. române din Braşov-Cetate. Prin aceasta Românismul s'a întărit, o nouă fortăreaţă s'a ridicat neamului nostru şi bisericii noastre strămoşeşti. Pe lângă părintele protopop Bartolomeiu Baiulescu, meritul principal pentru această isbândă românească este a iubitului Diamandi Manole, inimă curată şi suflet mare, apoi a domnului G. B. Popp, care şi prin aceasta a dat o nouă dovadă de iubirea sa cea mare, ce o poartă în suflet pentru neam şi biserică. Să dee Dumnezeu, ca'noul Sion să fie loc de mângâiere şi de întărire în sentimentele cele nobile pentru toţi şi pentru toate.

2 2 înmulţirea regimentelor. Foile din Viena scriu, că ministrul de rësboiu are de gând să taie delà fiecare regiment de pedestrime câte un batalion (al patrulea) şi din batalioanele astfel desfăcute să se alcătuiască 65 de nouel regimente, carî deocam'ată vor fi compuse numaî din câte doue batalioane şi numaî maî târziu se vor completa cu câte al treilea). Orî-şi-cum însă, mesura aceasta va cere ca numërul soldaţilor să fie sporit. 0 jale in România. In oraşul Slatina din România s'au întêmplat Luni lucruri de jale. Ţerani! cari se socotiau nedreptăţiţi pentru căderea In alegeri a candidatului lor Bogdan-Piteşt! (socialist), veniseră în numër de vre-o 2000 în oraş, pentru a se plânge căci aşa ziceau, voturile cele maî multe, candidatul lor le-ar fi primit, ear nu candidatul stăpânirii. Eî s'au adunat la gară, de unde aveau de gând sä trimită pe câţi-va dintre donşiî la Bucureşti, să se plângă guvernului. Prefectul judeţului ^comitat) a trimis însă asupra lor oştire. Eată cum descriu foile din ţeară cele ce s'au întêmplat apoi. Batalionul de infanterie, care n'avea cartuşe, a făcut loc batalionului de vânători ; acesta în urma ordinului prefectului, a înaintat asupra ţăranilor şi a tras o salvă. Doî-spre zece ţerani au căzut morţi pe loc şi douë-zeci şi opt grav răniţi. Dintre aceştia din urmă, doul an murit pe drum, pe când erau transportaţi la spital. Ţoranil, înspăimântaţi, au Început să fugă şi să se răspândească în toate direcţiile. Trupa a tras din nou, şi a'ţl doi ţerani an căznt morţi. In fugă sătenii i-au ridicat şi i-au luat cu el. Pe când ţoranil continuau să fugă, s'a trimis in contra lor escadronul de călăraşi. Ţerani! cădeau în genunchi şi cereau iertare; cavaleria a trecut peste el. Mal departe, un alt grup de ţăranii a aşezat înainte pe cel doi morţi, ear el în genunchi, îndërëtul lor, cu capetele descoperite, aşteptau. Cavaleria a trecut peste dinşil. Numërul r&niţilor şi al celor ce probabil au mal murit pe drum, nu se cunoaşte exact. Soldaţii însă ÎI socotesc la vre-o 70. Din trupă au fost răniţi trei oficerl, un sergent-major, doi sergenţi şi 28 soldaţi, din cari 4 mal greu. D'ale Şerbilor. Ziarele sorbeştî din Novi-Sad.Zastava şi» BraniJc, ce ni-au sobit eri, publică jalba pe care au înaintat-o M. Sale fruntaşii sêrbï, membri al congreaulu! naţional-bisericesc, amânat încă în Iulie І897. Pe atunci era vorba, că o va duce la monarch9 bărbaţi, anume aleşi din sinul congresului; dar' se vede, că s'au rësgândit altfel, căci au trimis-o prin poştă pe calea ministrulul-president ungar, Széli. Jalba e iscălită de 54 bărbaţi din cel mal de frunte al naţiune! şi e lungă in cât ar umple 4 pagini încheiate ale foaiei noastre. In ea sunt înşirate toate fărădelegile şi scurtările de drepturi, pe care a avut sale îndure biserica sârbească în aceşti din urmă trei zeci de ani, de cătră stăpânirile ungureşti. Plângôndu-se amar monarchulul, Serbii se roagă ca să înceteze aceste stări şi să li-se deie voie să-'şî poată urma înainte cu lucrările congresului, ca acesta eă fie redeschis. Foile ungureşti, care şi ele vorbesc de această jalbă, prezic ca rëutate, că jalba nu va fi luată în seamă, căci Însuşi ministrul-president va sfătui aşa pe M. Sa. La examenul de maturitate delà gimnasiul maghiar de stat din Zombor (Badea), toţi studenţii sorbi au căzut, fiind-că tn tot rëstimpul de 8 ani, cât au umblat acolo tn şcoală, n'au înveţat limba maghiară încât să poată vorbi în mod curgëtor. Directorul-inspector al şcoalelor din acest ţinut a fost supărat foc de această lipsă de patriotism al tinerilor sorbi, fácőndu-le aspre imputări, că nu vor să-'şî însuşească limba şi cultura maghiară, de care vor avè atâta trebuinţă în vieaţă. De geaba, ceea-ce ţi-se impune cu d'asîla, chiar lucru plăcut şi folositor să fie, nu prea te îmbulzeşti să o primeşti ; necum limba şi cultura maghiară, de care 'ţi este silă să te îndeletniceşti. Instalarea Episcopului. Deoare-ce de mai multe zile M. Sa Monarchul a fost bolnav, s'a întârziat cu întărirea episcopului Aradului. Aşadar' nici ziua sfinţirii şi a instalării nu se ştie încă positiv. Comitetul ce s'a ales în Arad pentru arangiarea serbărilor eri şialaltăeri a chibzuit însă asupra celor ce sunt de făcut şi s'a înţeles deplin asupra chipului cum să primească pe noul episcop, precum şi asupra serbărilor ce se vor da. S'au compus patru secţiuni : a primirii la gară, a banderiului, a concertului şi petrecerii şi şcolară. Se avisează pe această cale toţi câţi vor să ia parte la banderiu să se adreseze dlui B. Ciorogam, presidentul secţiunei respective, aducêndu-ï la cunoştinţă participarea. îndeosebi sunt rugaţi d-nîi preoţi şi înveţători să ştiricească din fiecare comună cam câţi călăreţi УОГ Teni, pentru a se şti lua apoi aici mëşurile trebuincioase. Tot aşa să se înştiinţeze cei cari doresc să ia parte în conductul de trăsuri ce va fi delà gară până în oraş în ziua sosirii noului episcop. La congregaţie. Facem atenţi pe toţi membrii românî ai cogregaţiunei comitatului nostru să nu omită a se présenta la adunarea de la 28 Iunie (Mercuri) unde e vorba de a se alege nu numai vicispán, dar şi alţi slujbaşi. In preseară, la locul obicinuit, se va ţine conferenţă prealabilă. SË DISCUTĂM! Aşa îşi intitulează prim-articolul Rëu de la 10)22 Iunie organul autorisat" de la Sibiiu. Vrea să lămurească situaţia, zice, şi ca să se vadă spiritul, în care începe lămurirea, e destul să spunem că deja tn întâiul pasagiu începe cu fatala alegere de la Arad." Ear' după-ce recunoaşte că într'adevër, prea s'au pasionat mult unii pe chestia acestei alegeri, deşi erau şi alte afaceri cari meritau atenţiunea, scrie: In faţa actului sevîrşit nu ne românea de cât, eau së provocăm o revisnire a alegerii, lucru imposibil, sau së primim actul, aşa cum a fost sevîrşit, cu observarea externă a formelor legale. Am ales alternativa din urmă, singura ce o puteam alege, şi tn înţelesul acesta ne-am şi précisât punctul nostru de vedere, în rim-articolul Alegerea de la Arad 1 ' de la 115 Maiu. De aci încolo rolul nostru s'a redus la Înregistrarea, ca fideli cronicari, a tuturor actelor urmate In legătură cu actul dt la Arad. Rolul acesta ni l'am făcut cu conştienţiositate şi demnitate, deşi contrarii noştri de la Arad prin injuriile lor personale ne provocau zilnic '. Observăm, Întâiu: dacă aşa făceau, cum scriu, nu era să fie atâta ceartă. Organul autorisat insă departe de a fi primit actul sevîrşit, mal ales după alegere s'a năpustit nu numai asupra alesului, ci îndeosebi asupra alegëtorilor, a Sinodului, numind trădători, nemernici (şi câte injurii toate), pe cel cari au zdrobit domnia neamurilor". S'au năpustit Îndeosebi asupra noastră, scriind pagini întregi, în acelaşi numër, cele mal absurde învinuiri la adresa amicilor noştri. Şi totuşi noi am provo.at? Aceasta-I curat povestea lupului, care se plânge că mielul i-a turburat apa. Despre chestia cu episcopul Radu, ce vreau să zică cel de la Sibiiu? Pentru că am scris un articol de simpatie când cu numirea Preasfinţiei Sale, să fie oare o contradicţie in atitudinea noastră, când înregistrăm voci actuale, cari desigur nu-i vor fi plăcute episcopului de Lugoj, dar' pe cari dacă le-ar ignora, cine ştie dacă nu înspre scădere i-ar fl. Ear' cu scăderi, de sigur n'ar ajunge mare, cum noi i-am dorit din tot sufletul... Doar' însuşi organul sibiian reproduce că am scris : Aşa purcezénd adecă neabătondu-se o singură clipă;de pe calea cea dreaptă Dr. D. Radu se va înscrie In istorie nu numai ca episcop iubit şi vrednic al Lugojului, dar' va iëmâuè un mare preot al neamului românesc"... Noi am vorbit despre viitor Organul sibiian scria însă (la 9 Maiu 1897), că episcopul Radu ente un prelat ca şi care asemenea Românii nu au mai avut"... Va să zică Şaguna nici el n'a fost Intr'adevër mare?! Şi totuşi ca să arete că noi suntem inconsecuenţl, ziarul autorisat ' scrie In N rul sëu de ieri : ear' pe Radu ea (adecă Trib. P.") Га lăudat cu mult mai mult de cât noi".. Aşa se lămureşte situaţia? EÉSPUNS d-luï Q. Novacoviciu, minor". Dragă Domnule I Më bucur din inimă, că te gândeaţi, câte odată, şi la mine. In lupta neprihănită, ce o porţi alături de d-nil de la.tribuna, më mir că mal poţi cugeta şi la cei.compromişi. Eşfî indignat! Vai. sărăcuţul! Iţi plâng de milă, dar ce să-'ţi fac? Din scrisoarea D-Tale n'am putut afla pricina Indignării, сѳ-'ţi mistue sufletul. Şi cum aş dori să te mangal, şi cu câtă dragoste te-aş scoate din impas, dar, de, dacă nici măcar să seri! nu ştill încerci să vorbeşti de politică, de alege rea Prea Cuvioşiei Sale Goldiş, de Mitropolitul nostru, şi chiar te milostiveşti a-'ml da voe s'adaog c'o odă mai mult la poesiile mele, dar indignarea, bat'o pârdali icu n'o vëz nicăirl justificată de probe.majore nu.minore, bine Înţeles! N'ai priceput lupta ce s'a deschis asupra unei chestiuni resolvită azi de.majori'' bine şi cuminte, şi, pentru aceasta, drăguţule dai mereu In gropi. O discuţie, relativă la această chestiune străină de d-ta, era firesc să n'o pricepi. Eu vorblam una, şi D-Ta scoţi alta. îmi vine aici aminte grădinari ul tatii, care era surd. Câte ol al Ioane f ІІ întrebau oamenii. Iacă culeg nişte prune, că ni-a dnt Ü zeu mult-, rëspundea el!... Dar eată ce afirmam eu: Ci grupaţi în giurul.tribunei Poporului au avut dreptate, când pentru scaunul metropolitan, doriau pe marele episcop român Nicolae Popea, mai mult decât pe actualul Mitropolit! A'ât. Ear privitor la Părintele Goldiş, delà început am declarat, că-i demn de-a fi episcop şi făceam earăşi o comparaţie, pe tema deşteptăciunii! Şi din această intimă convingere personală şi din înţelegerea şi cunoaşterea perfectă a euflotulul poporului, cum am mal zis, a isvortt ideia odei" mele. Acestea sunt adevëratele mele declaraţii. N'am făcut şi nu ţin să am prilegiu de a face declaraţii înaintea nici unul domn, pe care Il vëz pentru prima-oară In vieaţa mea, cum de pildă eşti D ta! Ar trebui să fiu foarte mărginit, dacă fiecărui nou cunoscut, dujmau vederilor şi principiilor mele, i-aş pune sufietu 'n palmă. Dar' ian stal cu binişoru! Oda" mea publicată la adresa Tinerimel universitare", In Tribuna", şi pentru care al avut curagiul să më gratulezi, nu va fi avut oare inspiratori cu dujmanil naţiei, tot ca oda' închinată Preacuvioaulul losif Goldiş?... Ascultă më, frăţioare! Dacă nu pricepi ua lucru taci şi nu Intra In casă străină, ca de astădată In domeniul conştiinţei", pentru că ştii povestea vorbii strămoşiloi : Si tauuisses philosophus manîisses". Dă-I zor la carte; fa-te advocat distins, că de episcop! şi ode ne-om ocupa noi, ăştia, preoţii, cari ne-om cunoaşte cum neam cunoscut totdeauna pe omul doririlor noastre. Să III sănetos şi să te fereşti a mal da ca fluturii tn para focului, că te pârleşti. Bucureşti, 30 Maiu Al. Muntean al lui Vasilie, preot. ULTIME ŞTIRI Crisa în Franţa Paris, 23 Iunie. In cele din urmă tot WaldecJc-Rousseau a fost însărcinat cu formarea cabinetului. Bourgeois, sosit delà Haaga, va sta în oraş până se va fi constituit noul cabinet. Greutatea cea mare a fost, că nu voia nimeni să primească ministerul de rësboiu. Afacerea s'a resolvat deci aşa, că primul ministru îşi réserva sieşi acest departament. Mare surprindere a pricinuit chemarea în minister (la departamentul de comerciu) a deputatului soc'aiist Mii- Ierand. Din Dietă. Budapesta, 23 Iunie. Senzaţia zilei de azi este că la discuţia asupra compromisului cu Austria va lua cuvêntul şi contele Apponyi. Hoţie mare. Budapesta, 23 Iunie. La fabrica Ganz s'a descoperit o hoţie de un milion coroane. Delà graniţa serbo-turcă. Constant nopol, 22 Iunie. Incăerările 1 graniţă sêrbo turcească au încetat. Comandantul sôrbesc şi cel turcesc al trupelor respective, amândoi coloneii, cercetând bine căuşele şi obârşia tncăerărilor, au constatat, că Intr'adevër devină sunt Albanezi!, car! cu timpul au devenit aşa de resfăţaţl şi nedisciplinabill, încât nu ascultă absolut de ocârmuirea centrală de aici. Ei sunt aproape ca şi Ienicerii de o- dinioară. Poarta însăşi nu ştie ce să facă cu ei; pe teme chiar de dinşiî. Nu e esclus, că incăerările Bă nu se repeţească în curênd.

3 3 ADERENŢE PROTESTE In 2 Iunie a. c. în B-Comloş (Banat) s'a ţinut o adunare de popor dreptcredincios ortodox sub preşedinta vrednicului poporean Andreiu Bălan, în causa alegerii nou-alesului episcop diecesan al Aradului. S'a protestat contra ziarelor, carî au scris împotriva alegerii şi s'a ales cu unanimitate o deputaţiune de 5 sub conducerea parochului G. Bălan cari vor avea să meargă în persoană în ziua instalării la noul ales e- piscop spre a'l felicita în numele poporului gr. ort., din B.-Comloş, asigurându-1 de încrederea lor. In deputăţie fu ales Ioan Palcu Pistol, cu Andreiu Uliu., Vichentie Lupşa, George Palcu (Mihaiu) şi Aureliu Bălan. Subscrişii credincioşi ai bisericei gr. or. rom. din Sini te a, aparţinetoare diecesei Aradului, cu dragoste salutăm alegerea Prea Cuvioşiei sale Părintelui Iosif Goldiş de Episcopul nostru, care ca om crescut şi născut în diecesa, va şti să inaugureze in Diecesa noastră un sistem nou, sistemul dreptăţii şi al dragostei evangelice, aşa de mult dorit de toţi. Exprimăm celor 30 deputaţi bravi mulţumită şi recunoştinţa noastră, pentru că au ştiut combate cu arma dreptăţii sistemul corupţiuneî, au frânt clica neamurilor şi au adus la isbândă reuşirea Prea Cuvioşiei Sale, asigurându-i şi pe viitor de încrederea şi spriginul nostru. Salutăm Tribuna Poporului" pentru ţinuta ei corectă; ear' bărbaţilor grupaţi în giurul ei, pentru lupta purtată cu bărbăţie, curagiu şi abnegaţiune în interesul nostru şi al diecesei noastre le exprimăm mulţumită şi recunoştinţă, asigurându-'i şi maî departe de încrederea noastră. Cu indignare respingem amestecul nejustiflcat al celor de altă confesiune, fie bëtrâni, fie tineri din umbra Tribunei" din Sibiiu, a Gazetei" din Braşov şi Unirei" din Blaj. Protestăm contra atacurilor lor şi strigăm : să trăiască doritul nostru, noul Episcop Iosif Goldiş! Sintea, la 17 Iunie Ioan Burdan, preot, Petru Bálint, înveţător, Petru Usca, măiestru, Micula Savu, Micula Flore, Stoica Petru, Bozgan Vasilie, Simion Tomuţa, Cioba Mihaiu, Lunga Ioan, Tomuţa Flore, Riviş Ioan, George Usca, Bozgan Pavel, Bozgan George, Herlo Zaharie, Ioan Herlo, Flore Herlo, George Usca, Ioan Herlo, Torna Usca, Tomuţa Flore, Vasilie Usca, Ioan Usca, Petru Stoica, Moica Ioan, Ioan Mole, Dragan Flore, Tomuţa Toader, Ioan Maruster, Sigeciu Ioan, Flore Lunga, Stefan Riviş Vasilie Tomuţia, Vasilie Bozgan, Onuţ Macentu, Ioan Carnaţia, Ioan Tomuţia, Stefan Maruster, Vasilie Lacatiş, George Lacatiş, Ioan Maruster, Petru Stoica, Petru Stoica, Petru Ferenţ, Stefan Maruster, Flore Cioba, Lunga Pavel, Flore Bozgan, Simion Bozgan, Simion Kârnaţ, Riviş Ioan, Flore Tipeiu, Usca Flore, Ilie Bozgan, Vasilie Micula, Flore Gabor, Usca Stefan. Belinţ. Parochia centrală a tractulul Belinţ, salută călduros ţinuta acelor domni deputaţi, cari cu votul lor au sevîrşit măreţul act al alegerii noului episcop Î 1 nostru, în persoana de înaltă erudiţiune a Preacuvioşiel Sale păr. archimandrit Iosif Goldiş. Trăească mulţi ani nou alesul nostru Archiereu Goldiş! Trăească bravii şi vitejii luptători naţionali de la Tribuna Poporului". Damaschin Carabaş, preş. com. par. ; Petru Căprariu, paroch ; George Babricu, preot; Dimitrie Lazar, epitrop ; Nieolae Cosariu, epitrop; Constantin Pava, înv. ; George Baderca, înveţ. ; Sofia H. Florescu, înveţătoarej; Dimitrie Marcu, jurat comunal; Dimitrie Gergar, Stefan Hatieg, epitrop ; Ioan Moisi, epitrop; Vichentie Marcu, jude; Dimitrie Bratescu, Damascen Gerga, docente pens. ; Ioan Motora, Dimitrie V., Torna Hatzeg, Nieolae Susman, Constantin Susman, Iosif Pêrvu, Oonstantin Marcu, Ioan Mihu, Ioan Mateica, Dimitrie Prohabu, Dimitiie Cimponer, Constantin Damian, luliu Ghe-rga, neguţător; Dionisie Marcu, Lszar Prohab, George Carabasiu, cancelist Ioan Adam, Constantin Cosariu, Stefan Ugidan, Ioan Micu, Nieolae Sêrbu, Vasilie Cengea, Traian Hatieg, Nieolae Cadar, Dimitrie Cadar, Ioan Ardelean, Stefan Biriescu, Achim Vacarescu, Constantin Cosariu, prin Cadar, Stefan Micu, George Micu, Dimitrie Gregar, Vicentie Lăzărel, Dimitrie Cadar, Stefan Babriciu, Dimitrie Mateica, Nieolae Demian, Dionisie Mateica, Stefan Văcărescu, Vichentie Gerga, Vichentie Carabasiu, Nieolae Carabasiu, Ioan Carabasiu, George Tripon, Torna Bariu, Simeon Marcu, Vichentie Gerga, Dimitrie Mateica, Constantin Carabasiu, Constantin Gerga, Constantin Moise, Nieolae Marcu, Dionisie Moise, Vichentie Gilezan, Dimitrie Petrutz, Dimitrie Gerga, George Marcu, Stefan Hatieg, Nieolae Suciea, Ioan Prohab, Dimitrie Gerga, Dionisie Carabasiu, Nieolae Cosariu, Constantin Prohab, Vichentie Lăzărel, Stefan Carabasiu, Vichentie Gerga, Constantin Carabasiu, Dimitrie Gerga, Damarchin Socatiu, George Zebrean, Ioan Bugariu, Nicol-e Vucan,,Toma Cebzan, Constantin Cosariu, Torna Cebzan, Stefan Gerga prin Stefan Hatieg, scriet. de nume; Olimpiu Onia, Pavel Sôrb, Dimitrie Hatitg, Constantin Mateica, corist; Nieolae Cebzan, Stefan Micu, Dimitrie Cimponeriu, Nieolae Gerga, Nieolae Micu, Constantin Gerga, Ioan Gerga, Constantin Gerga, Traian Babricu, Dimitrie Cengea, Ioan Stoian, Dimitrie Marcu, George Hatieg, Damaschin Cosariu, Ioan Mioc, Stefan Hatieg, Dionisie Gerga, cassar com. ; Constantin Micu, Dimitrie Birëu, Nieolae Cibulea, Dimitrie Adam, Constantin Babrie, Vichentie Suclia, Trifon Cimponer, Ioan Prohab, Ioan Adam, Stefan Adam, Torna Moise, Costa Mihoc, Dimitrie Micu, Dimitrie Moise, Stefan Babric, Stefan Mihoc, Constantin Prohab, Dimitrie Ardelean, Pavel Sêrb, Stefan Veche, Ioan Moise, George Adam, Vichentie Carabasiu, Torna Gerga, Constantin Bariu, Ioan Micu, Damaschin Adam, Ioan Micu, Dimitrie Pascu, Constantin Pascu, Dimitrie Cosariu, Dimitrie Cosariu, Constantin Cosariu, George Lazar, Stefan Cimponeriu, Torna Prohab, Coostantin Cimponeriu, Constantin Micu, Dimitrie Moise, Dimitrie Babric, Constantin Babric, Dimitrte Siocatz, George Moise, Torna Moise, Dionisie Lăzărel, Vichentie Moise, Stefan Hatieg, Constantin Moise, Sandu Păduran, Nieolae Veche, Petra Mateica, Dumitru Calin, Avram Savescu, Vichentie Veche, Dionisie Gerga, Ioan Gerga, Dimitrie Prohab, Dimitrie Hoban, Dimitrie Hatieg, Ioan Popovici, Nieolae Demian, Nieolae Gerga, Vichentie Petruţ, Constantin Mateica, Dimitrie Prohab, Ioan Geltofan, Nieolae Moise, Constantin Sustrean, Dionisie Ardelean, Dimitrie Ardelean, Constantin Cebzanu, Mitru Georgiu, Covaci Damaschin, Dimitrie Lăzărel, Vichentie Văcărescu, Damaschin Sêrb, George Văcărescu, Constantin Hatieg, Dionisie Jucu, Vichentie Veche,'Ioan Zeberean, Constant, Prohab, Stefan Lazarel, Nieolae Moise, Nieolae Mioc, Ioan Popovici, Nieolae Murariu, Damaschin Demian, George Demian, Stefan Hatieg, Nieolae Sânovisan, Dimitrie Carabaş, Nieolae Trupsa, Paul Carabus, Dimitrie Ardelean, Stefan Cebzan, Nieolae Soldan, Stefan Cebzan, Conätantin Bariu, Vasilie Murariu, George Petruţ, Nieolae Cadar, Stefan Cibuliga, Torna Sêrb, George Damian, Nieolae Adam, George Carabasiu, Stefan Cebzan, Constantin Cebzan, Constantin Hatieg, Nieolae Adam, Nieolae Cebzan, Traian Demian, Stefan Cosiariu, Torna Lăzărel, Constantin Ardelean, Dimitrie Soldau, Dimitrie Vechii, Ioan Jucu. Dr. У. LUCACIU ŞI EPISCOPUL SZABÓ Onorată Bedacţiune! Gherla, 9 Iunie Toată diecesa noastră stă încordată sub presiunea dureroasă a persecuţiunel, ce de ani de zile se îndreaptă din partea episcopului Szabó în contra celui mal distins preot al diecesei, Dr. Vasiliu Lucaciu, paroch în comuna Sişeşti. Toată diecesa stă cu ochii aţintiţi epre Roma, de unde se aşteaptă o sentinţă oare-care, ce ar trebui să se aducă între prigonitori şi între victima lor. De ani de zile petrec eu atenţiune lopta neegală dintre episcop şi preotul seu, şi vëzênd că nu încetează această luptă, ci mal vîrtos se înăspreşte, m'am pus de m'am informat şi am studiat din isvoare autentice, asupra cause! acesteia, şi e îngrozitor resultatul studiilor mele. Nu mal este aici vorbă, cum zisei mal sug, de o luptă oarecare între un supus pecătos sau nedisciplinat, şi între un superior conştiu de demnitatea sa, care, ca représentant al auctorităţiî şi al ordine! publice, vrea să salveze interese marî ale bisericei şi ale societăţi! omeneşti. Trebue să spun hotărît şi din capul locului, că aici e vorba de o prigonire tiranică şi fără de seamă, e vorba de terorisarea cleiului întreg în persoana celui mal brav preot, e vorba de angajarea auctorităţ ;! episeopeşt! ln soldul guvernului duşman biseric I şi naţiune! române, ca steagul purtat cu atâta bărbăţie de un bărbat ^rednic şi nepătat în caracterul sëu, să fie umilit, şi lupta purtată eu atâta succes de acelaşi bărbat, stimat şi iubit de un popor întreg, să fie compromisă şi prin doborîrea acestui bărbat să se Introducă demoralisare frică şi descuragiare în şirul luptătorilor devotat! pentru biserică şi neam. Când am descoperit complotul urît din Gherla, m'am decis a desvăii înaintea marelui pubic românesc adevërata stare a lucrului, cu scop ca să se pună capët odată acestor machinaţiunl infernale. Antecedenţele ma! îndepărtate, cari formează trecutul acestei afaceri dureroase până la începutul anului 1896, sunt cunoscute pe deplin publicului românesc. Le reamintesc aie! numaî.per summa capita", ca să se poată judeca actualitatea. Anume, e cunoscut, cum a venit ultimatul guvernului de atunci în mâna episcopului Szabó încă în anul 1892, luna Septemvrie, ca să-'l jertfeajeă pt. părintele Lucaciu. Dintre martorii clasic! au murit venerabilul George Bariţiu şi advocaţi! trimişi la el de episcop, Dr. Aug. Muntean şi advocatul Şteţiu, dar' trăesc Dr. Teodor Mihali şi Rssmul Alimpiu BarbulovicI, car! ştiu, precum şi alţii încă, cum episcopul Szabő zicea, pe basa rescriptulu! guvernului, că :.trebue să jertfesc sau diecesa, sau pe Lucaciu". Rssmul BarbulovicI ÎI spunea cu rugare şi cu durere, că:,n'are să jertfească nici diecesa, nie! pe Lucaciu" : diecesa stă sub scutul legilor publice ale teri! şi ale bisericei, ear' nedreptatea ce o ar face, luî Lucaciu, crâncen se va rëabuna în capul lui. Insă n'a fost chip de a-'l capacita, ci a dictat decretul fatal de euspensiune în contra preotului nevinovat. A urmat un гезепз în contra episcopului, care a fost condamnat pentru servilism şi nedreptate de toată suflarea românească, precum şi de toate forurile bisericeşti, car! rend pe rend l'au réhabilitât pe părintele Lucaciu şi au condamnat procedura nedreaptă şi anticanonică a archiereulul slugarnic. Atunci episcopul a alergat în persoană la pontificele suprem din Roma, şi a cerut revisuirea procesului în însăşi Curia Romană.' Papa Leon XIII îndemnat de denunţările grozave şi de lacrëmile făţarnice ale unu! episcop, a ordinat, revisuirea procesului, şi tot-odată a dispus, ca opiniunea eardinalilor şi adecă sentinţa lor să se aducă înaintea persoane! sale. Sftrşitul a fost, precum ştim: rehabilitarea deseverşită a părintelui Lucaciu, şi condamnarea episcopului nedrept, prepotent şi slugarnic. Urmarea firească era, ceea-ce se şi aştepta din partea celor iniţiaţi în această afacere, că episcopul astfel demascat şi pedepsit să se retragă, să depună demnitatea ce atât de strajnic o-a compromis. Szabó nu numai că nu s'a retras după ruşinea primită, ci s'a pus din nou pe lucru, şi a început un nou şir de persecuţiunî îu contra preotului brav cu scopul pronunţat, că, dacă Pontificele Roman l'a réhabilitât, el şi guvernul maghiar se va rësbuna în contra Pontificelui, şi va arăta, că va face imposibilă viaţa şi activitatea parochului Lucaciu în propria sa parochie, în sinul bisericei şi naţiune! sale. Să ne aducem aminte de vorbele pronunţate de rëposatul notar consistorial, Lazar Huza, care Înaintea lui George Pop, Andreiu Cosma, Dr. Mihali, G. Barbur etc. etc. 27 de fruntaşi Români din toate păr-

4 4 ţile diecesel coadunaţl In Gherla, cu lacrimi In ochi au zis :,Inzădar vë sunt toate. încercările, dlor! aici e hotărîtă uciderea lui Lucaciu. Episcopul nostru nu mal trăeşte pentru alt scop, decât numai pentru acesta ; nu administrează diecesa, nu cugetă serios la nimic altceva, decât cum să-'şi ajungă acest scop. À organisât cu oamenii sël un sistem întreg de spionagiu şi o propagandă întreagă de discreditare tn contra părintelui Lucaciu. Ştie el foarte bine, că n'are dreptate, pentru aceea a fugit şi acum dinaintea d-voastre, pentru-că nu are ce să vë respundă spre justificarea sa. Când se scoală, de Şişestl Întreabă; In consistor numai de Lucaciu se ocupă, şi seara cu gânduri de rësbunare asupra lui Lucaciu se culcă. Ştiţi că şi pe mine më ureşte, fără de vină, dar' nu pot suporta pe inima mea această prigonire dureroasă, de aceea vi-o desvëlesc, orişice ar fi urmarea pentru mine." Ce a fost atunci, în mod potenţat se petrece acuma, şi fiindcă singur nu ajunge la toate, a organisât o comisiune secretă aici In Gherla, care să-'i fie de ajutor tn lupta sa de rösbunare în contra Curiei Romane şi în contra părintelui Lucaciu. Şi acum să vë spun faptele principale în această pornire diavolească. Primul paş, după ce a primit sentinţa de rehabilitare din Roma, ca spre uşurarea osândei sale, a fost. că: a presentat înaintea oamenilor sël acea sentinţă sdrobitoare, tn mod cu totul necorëspunzëtor adevër ului real, şi ştiu delà unii dintre aceştr oameni, cum surideau In sine şi sudau din cap, vëzênd cum se nisueşte episcopul lor a Îndulci cu zahăr hapurile amare venite din Roma. După aceea îndată s'a pus pe lucru. Comisiunea secretă avea şi are organele sale externe: pe protopopul de Baie- Sprie, Stefan Pop şi pe capelanul din ŞişeştI Eugeniu Dredeann. Aceştia scriau tot felul de scornituri şi de minciuni la adresa părintelui Lucaciu; epiacopul, pe basa acestor denunţări perfide, tn deplină conţelegere cu denuncianţil, ordina investigaţiunl peste investigatiunl, făcend pe numitul protopop comisar investigator, ear' pe Dredeanu de martor. Şi ca să reiase un ceva simulacru de procedură tn contra victimei lor, se încercau a angaja de martori pe Înşişi poporenil lui Lucaciu. Şi când aceştia declarau, că el n'au nimic în contra parochulul lor, au fost siliţi prin gendarmi, cu citaţiunl primite delà solgăbiroul calvin să se presenteze înaintea protopopului Pop Ştefan, care pe contul lor făcea protocoale false. Poporenil, descoperind aceasta, au cerut e! investigaţiune In contra denuncianţilor şi falsificatorilor. Dar' de unde să fio ascultaţi? Fiindcă lucrul a fost pus la cale de episcop, el tşl apăra pe complicii веі, şi nu dădea PROMETEU. Prometeu (Prometheus, e un nume grecesc şi însemnează : pre- Vëzëtorul) este o figură mitică din lumea veche a Grecilor şi unul din aşa numiţii titani. După spusele legendei, el a fost ţinut drept purtătorul de gri je al oamenilor, apărătorul şi povăţuitorul lor la toate lucrurile bune. In acest rol al sëu, Prometeu era un vrăşmaş al zeului Jupiter, care prigonla pe oamenii lui Prometeu. Pe Jupiter Га înşelat odată rëu; de aceea, drept pedeapsă, zëul 1-a ţintuit într'o stâncă, unde un vultur mereu venia şi muşca din ficatul lui, care din nou creştea. In această stare ni-'l arată ilustraţia noastră de mal sus.

5 s nicï o amare cererii poporului. Capelanul şi a pontificelui; şl astfel discreditează Înaintea naţiunei române toată biserica ro se landă tn public, că el nu e denumit la ŞişeştI ca Bă 4 fle de ajutor parochuluî Lucaciu, mână unită cu Roma, dovedindu-o, că mal ci ca eăl ajute episcopului In lupta de mult este o unealtă politică In mâna sdrobire a parochuluî şi că pentru aceâte guvernelor, decât o institut iune spre perfecţionarea acte de trădare aşteaptă remuneraţiunea şi mântuirea credincioşilor sel. archlreulul sëu. Inzadar ori-ce reclamare Mult më mir, că Unirea" din Blaj, In loc In contra sacrilegiilor sevtrşite de Dredean, să se ocupe cu alegerea episcopului din Inzadar orï-ce arëtare în contra agitaţiunilor Arad, nu se ocupă cu chestiile interne ale lor anticanonice : toate crimele lor bisericii sale proprii, cum este activitatea sunt acoperite de mantaua episcopului şi păstorirea episcopului Szabó. In cursul Szabó. Şi când v6d, că toate machinaţiunile acestor informaţiunî, ce cu atâta greutate lor se demaschează, când vëd că am putut afla tn Gherla, mi-a venit în nu pot seduce pe credincioşi, că poporul minte, că astfel de lucruri nu se pot întêmpla In biserica ortodoxă a fraţilor noştri credincios ţine morţiş la păstorul seu iubit, recurg la.armele gendarmilor şi ale miliţiei, şi că trebue să ne ocupăm serios cu chestiunea, cm să ne mântuim biserica şi nea Impedecă cu armele cultul public duranezeesc, asmuţă autorităţile administrative, ca mul de umilirea şi de ruşinea ce II aduc să năvălească asupra credincioşilor din zilnic episcopul Szabó şi complicii sel. Şi, filiale, cari vin tn procesiuni evlavioase Ia ca să Vő spun şi aceea că ce ne-au das biserica lor proprie parochială. Ii pedepsesc la cercarea acestor informaţiunî, Vë comunic cu amenzi grele tn bani şi cu temniţe grele, că motivul principal a fost Întrebările şi şi II teronsează anume pentru alipirea lor şoaptele dese ce le auziam : Unde-I Lucaciu? cătră părintele lor sufletesc. Venind toate Ce face Lucaciu? Pentru ce tace Lucaciu? acestea la cunoştinţa sf. Scaun apostolic Am dorit, Onor. Redacţiune, să se ştie din Roma, a luat la desbatere causa adevërul, că părintele Lucaciu dinaintea Congregaţiunea supremă a cardinalilor şi persecuţiunilor neomeneşti, tiranice, mal episcopul de rou a fost osândit pentru sus descrise s'a refugiat, aşa zicénd, sub procedurile sale tn contra bisericii. Această scutul sf. Scaun apostolic, ca să ceară osândă Insă, tn loc de a-1 Îndupleca să dreptate şi satisfacţiune, şi eu am firma respecteze sentenţa capului bisericii sau convingere, că acel sf. Scaun, care se proclamă să abzieă, l'au îndârjit şi mal tare, şi nu isvor de adevër şi de dreptate, nu numai n'a Încetat cu prigonirile, ci va lăsa biserica, noastră unită pradă machinaţiunilor din contră s'a pus a cerca alte şi noue unul episcop, care cutează a căi, cum Bă eludeze decisiunile sf. Scaun compromite biserica umilindu-o guvernului şi şi dorinţele lui de a curma odată această care cloceşte planuri de rësbunare tn contra stare nesuferită de lucruri. Dacă i-ar sta capului suprem al bisericii şi tn contra In putere, l'ar suspenda şi pe Papa de la Curiei Romane. Să I trimitem iubitului nostru Roma şi pe toţi cardinalii lui, cum de nu se părinte Lucaciu un salut frăţesc cu oftare pleacă înaintea machinaţiunilor lui, atât de de succes tu causa sa sfântă şi dreaptă, genial făurite, când cu guvernul francmason care nu e a lui personală, ci e a bisericii al lui Wekerle, când cu archicalvinul şi a neamului I Bànfîy. Şi mi-s'a spus că In mod special tl critisează pe un anumit cardinal Ledóchowáki, pentru că şi el a fost tn luptă In contra guvernelor şi a suferit şi temniţă grea şi aşa a vend acelaşi spirit cu parochul Teoior cavaler de Seracin. Lucaciu, simpatisează împreună, ear' el Unul dintre cel mal de valoare fii al slugă plecată a guvernului, nu este bine poporului roman din Austro-Ungaria, fără îndoială, este Locotenentul-Mareşal-Campeetru vëzut. Şi ce e mal mult, ca să arete tn mod neîndoios, cât de adânc tşi ureşte biserica şi poporul, a denegat chiar Învoirea Teodor cavaler de Seracin. sa, ca sf. Scaun din Roma să acordeze Esc. Sa este descendentul a doue vechi pentru credincioşii de sub păstorirea lui şi fruntaşe familii grăniţăreştî, din comuna graţia duhovnicească pentru serbătorile iubilare de la biserica din ŞişeştI. Ruenl. S'a născut In Caransebeş la 5 Februarie 1836 din părinţii Ioan Seracin, Am venit In posiţie, ca In aceste zile sublo de aproape trecute să vëd, cum asudă cotenent (f 1836), şi Maria, născută Petraşcu. comisiunea secretă, tn iscodirea motivelor ca Bă-1 asuprească pe Lucaciu şi pe credincioşii Şcoala poporală şi cea civilă a făcut-o sei, şi bă se pună In contra tn oraşul sëu natal. In Septemvrie 1847 a dorinţelor sf. Scaun apostolic din Roma. Intrat tn Academia militară din Wiener- Şi ee e mal reepingëtor în toată afacerea? Neustadt, unde a studiat până tn anul E, să vezi pe archiereul unei diecese mari, cum Îşi denunţă poporul şi clerul Înaintea După-ce a absolvat ca résultat strălucit Academia militară, a fost împărţit la autorităţilor supreme, că sunt superstiţioşi, că vreau să facă politică In biserică, că cu al cincilea batalion de vonătorl, In care a ocasiunea serbătorilor mănâncă, beu şi joacă servit până In anul Din 1854 până şi că s'ar demite la tot felul de imoralităţi. Ë bine, ce vor zice străinii, când vëd tn 1859 a servit la companie; din 1859 până In 1861 parte tn biroul pentru descrierea ţeriî, parte In al cincilea despărţe- aceste denunciaţiunl reutăcioase propuse sub scutul autorităţii unul episcop? 1 Şi, mênt al ministerului de rësboiu; din anul ca toate aceste să aibă şi un grad superlativ, episcopul s'a Înţeles cu guvernul, ca 1861 pftnă In 1863 a fost elev al şcoalei de rësboiu. După terminarea вревеіе mari pentru năvălirile gendarmilor, cu succes eminent a acestei scoale, a mii şi mii de fiorini, să Ie plătească parochul Lucaciu, avênd In vedere prigoni Intrat tn statal major şi a fost comandat tn institutul geografic, după aceea ca oflcer de statal major al brigádéi staţionate torii ruinarea totală materială a Iul. Totodată m'am informat aici In Gherla din tn Hamburg şi apoi la al treilea corp de isvorul cel mal sigur, că tendenţă episcopului armată, venită acolo la începutul anului Siabó este, In conţelegere cu guvernul, ca Cu ocasiunea rësboiulul In contra Danemarcei, la caie a luat parte activă, In să Impedece orï-сѳ activitate pe teren bisericesc sau naţional, din partea părintelui an a fost îa calitate de oflcer de brigadă tn statul major unsprezece luni In Lucaciu, ca nu cumva prin acţiunile sale pururea conglăsuitoare cu spiritul adevërat cvartirul general al corpului de armată VI al Romei şi cu marile noastre interese tn Holstein; apoi opt luni la locotenenta naţionale-patriotice, să sporească laurii ces. reg. pentru ducatul Holstein. Pentru meritelor sale. Dacă iar succedea'l isola, prestaţiunile din acest rësboiu a fost decorat cu crucea militară pentru merite. şi a-'l reduce la neactivitate, guvernul l'ar remunera cu tot ce are mal scump la disposiţiune. Şi ce m'a atins cu adâncă La 1 Maiu anul 1866 avanjază Ia rangul durere este: că pe lângă aceasta are de de căpitan în statul major, şi este comandat la al III corp al armatei de nord. scop rëebunarea în contra scaunului Romei In calitatea aceasta ia parte tn rësboiul contra Prusiei, şi pentru curagioasele şiescelentele servicii' tn acest rësboiu primeşte prea înalta recunoştinţă lăudătoare." După acest rësboiu este comandat la divisiunea de cavalerie din Pesta şi apoi După desfiinţarea acestui regiment de graniţă, a tntrat de noa In statul major şi din Noemvre 1872 până la finea Iul Aprilie 1873 a servit In despărţementul acestui stat major la comanda generală din Buda, ear din 1 Maiu până la finea lui Octomvre la brigada de cavalerie din Cincl-bisericl. In anii 1867 şi 1868 e în despărţementul cartografic în Slavonia şi Croaţia, ear' în 1869 la comanda militară din Petrovaradin. Din anul 1869 până la 1872 a fost comandant de companie în regimentul român-banatic nr. 13 staţionat în Ohaba- Bistra. ca profesor de tactică la Academia militară-din Viena. De Ia 1 Noemvre 1873 a servit In biroul statului major pentru descrl rea militară a străinătăţii şi totodată a ţinut prelegeri de tactică Ia institutul geografic militar. De la 1 Maiu 1874 până la 1 Maiu 1876 a servit ca comandant de companie la regimentul de infanterie Baron Aleman nr. 43, parte în Petrovaradin, parte în Caransebeş. In 1 Maiu 1876 a avanjat la rangul de major şi a fost numit şef al statului major al divisiunel de Infanterie nr. 20, In care calitate a luat parte la ocupaţiunea Bosniei şi s'a luptat la Doboj, an Drep recunoştinţă pentru curagioasele şi merituoasele servicii în luptele şi operaţiunile din Bosnia, a fost decorat cu crucea de cavaler al ordulul leopoldin cu decoraţiunea de resbel, o distincţiune, tn urma căreia i-s'a conferit mal târziu titlul de cavaler. In Anul 1878 la 1 Septemvrie avanjază la rangul de vicecolonel, ear tn 1 No emvrie 1882 la rangul de colonel. In acest rang e numit la 20 Ianuarie 1883 comandant al regimentului de infanterie nr. 41 cu sediul în Cernăuţi, în care post a stat până la 27 Iulie 1888, când a fost numit comandant al brigade! de infanterie nr. 59 Observăm aci că, In urma recunoştinţe excelentelor prestaţiunl ca comandant de regiment, a primit In 19 Martie 1887 cru cea de comtur a ordulul Francise Iosif. La 1 Noemvrie 1888 a fost numit general-maior, apoi la 24 Decemvrie 1892 comandant al divisiunel de infanterie nr. 24 In Przemysl, ear In 1 Maiu anul 1893 a fost înaintat la rangul de locotenent-mareşal campestru. In 1 Maiu 1894, după un serviciu de 40 de ani, a cerut transpunerea tn stare de repaus, ceea-ce a şi armat. Din viaţa-i familiară notăm următoarele : S'a căsătorit In Himburg la 11 Februarie 1870 cu Friderica Rathlef, descendenta unei familii imigrate tn Germania din Rusia. Are doue fete şi un fecior. Fica mal mare Elisabeta, astăzi veduvă, a fost măritată după căpitanul de geniu 1. Koezynski; fica a doua, Margareta, este căsătorită cu majorul de stat-major baronul Lütgendorf, ear feciorul Alexandru e student de reale tn Viena, «învaţă foarte bine, e Român mare şi ortodox bun după cum zice părintele seu, care a fost militar din creştet până In tălpi. In cariera sa 1-a caractérisât Împlinirea conştienţioasă a datorinţelor impuse de chemare. In serviciu era strict. Afară de serviciu foarte afabil cu subalternii, cari tocmai pentru aceasta 11 respectau şi stimau foarte. Iubla mult feciorii din armată şi le purta de gri je ca un a döverat părinte. Dar şi feciorii cu purtarea lor reçunoscëtoare II făceau totdeauna fală. Faţă de conaţionali arăta un interes deosebit. Sentimentele sale naţionale isvorite din o adeverată iubire de neam şi basate pe conştiinţa temeinică a trecutului şi presentulul nostru, au fost şi sunt cele mal curate. Nici când şi nici unde de multe ori In mari ispite n'a păşit decât ca Român verde, un fapt acesta, ce a Înălţat românismul în faţa străinilor şi a deşteptat şi întărit conştiinţa naţională a multor Români, cari şi-au uitat de poporul, din al cărui sin au eşit... Ese. Sa este şi aderent tnflăcat al bisericii sale. A ţinut tot-deauna şi ţine şi acuma foarte mult la biserica sa ortodoxă. Rar sunt astăzi familiile din starea mal înaltă, tn cari să se păstreze cu atâta elintenie datinile şi obiceiurile bisericeştl-naţionale ca In familia sa. II cunoaştem din Cernăuţi, unde ţinea cu scumpătate la serbătorile noastre, cerceta regalat ca familia Întreagă biserica, şi nu arare-orl l-am vëzut sărutând, ca general, mâna preotului liturgisitor, de la care primia anafora. Prânzul de toată ziua, precum şi prânzurile cele mal strălucite, la cari câte-odată participau numai străini, se începeau şi sforşiau ca simplele, dar frumoasele noastre rugăciuni de masă, rostite, cu pietatea Romanului credincios, de drăgălaşele mlădiţe ale familiei. Sentimentele bisericeşti şi naţionale l-au făcut intim amic cu nemuritorul mitropolit al Bucovinei Silvestru Morariu şi Ia-u ridicat şi ridică tn ochii tuturor Românilor de bine. Tot pentru aceste sentimente, credincioşii diecesel de pe valea Bistrel l-au ales deputat tn congresul naţional, ear cercul electoral al Lugojului deputat tn sinodul eparchial caransebeşan, unde représenta cu demnitate pe alegôtoril sel. La sinodnl eparchial din ăst-an, când s'a pertractat chestia întregire! salarelor preoţeşti, prin o vorbire convingëtoare şi deschisă a contribuit mult la lămurirea cestiunil şi la votul sinodala! pentru susţinerea intactă a autonomiei noastre bisericeşti. Dee Dumnezeu, ca Românii să aibă mulţi bărbaţi ca Locotenentul-mareşal-campestru Teodor cavaler de Seracin, care să ne trăiască tncă mulţi anii Rësunet. (Din Alba-Julia ) (.Familia). Aceasta nu însumează câtuşi de puţină activitate?? Dar s'au mai adunat şi bani, şi tncă frumoşi, până la fl, cu care ocasiune s'a instruat poporul a jertfi pe altariul culturei naţionale. S'au împărţit între popor broşuri, s'a dat representaţie teatrală p. e. tn Ighiu, şi ce frumos popor şi inteligenţă 'şl-a dat mâna In serile după şedinţe, avênd adunările şi partea lor socială! Nu vezi Dta aci nicl-decât atinse scopurile asociaţiunei? Ce scop ar avè mai sublim, decât a apropia şi a ridica ţorănimea română la inteliginţa sa, care la rend apoi are chemarea de a îndemna la îmbrăţişarea binelui şi a frumosului? Sau doară ce alte scopuri ar avè decât cultura neamului românesc? Şi acceste succese înşirate, oare nu contribue absolut ca nimica la apropierea cătră idealul culturii? Absolut cu nimica? Vezi D-ta cu o singură trăsătură de condeiu aceste succese voeşti a ni-le reduce la neînsemnatul zero. Ne acuzi pe nedreptul, că numai svon şi tncă malt s'a făcut tn jurnalistică, scriinduѳе despre aceste succese rapoarte numai fidele, pe cari D-ta nu vrei a le recunoaşte. Nu din reclam s'a scris, un svon s'a făcut şi sincer s'a scris ce s'a scris, numai ca să

6 arătăm publicului mare, că însufleţire e la noi acum. Inse D-ta, cum vei şti de toate acestea, când ocupat fiind cu alte chestii economo-financiare ţi-a lipsit timpul de a te présenta în mijlocul nostru! Ad, 2. Te plângi şi te vaeri, că în 1897, fiind ales de director al acestui desp. nu ştiu de câţi membri presenţi nu ţi-a mai ascultat nimeni glasul, măcar că ai fi făcut destule convocatorii. Iţ röspund : Apoi a cui e vina, dacă D-ta nu vei fi avênd destulă trecere şi încredere morală la oamenii de bine? Şi testimoniul acesta D ta ţi'l dail Ad. 3. Şi apoi aci să şti, că comiţi o inconvenienţă ne justificabilă faţă de comitetul central faţă de care şi D-îa iufalibilul, trebue să te porţi cu o veneraţiune deamnă de o astfel de înllă corporaţiune când arunci aspră învinuire asupra acestui onorat comitet, ca causatoriul stagnării despărţercântuîui nostru, í ind-că s'a demis în cale privată la corespondenţă cu renitentul eassar. Iţi rëspund: Acest onorat comitet central, cu urmă pentru interesele mari ale asociaţiunei, totdeauna 'şi-a făcut datorinţa faţă de toate despărţemintele, aşa şi faţă de al nostru, în calitate de suprem controlor, i-a aprobat hotărîrile, i-a dat tot-deauna inviaţiunile de lipsă şi numai bucura se putea, când lua la cunoştinţă că, desp. nostru e activ. Te întreb, e lucru onest şi leal a arunca astfel de învinuiri fără pic de temeiu? Ad 4. Constaţi că pe la anul 1890 au sosit oamenii de reclamă şi fără pic de rod, cari au plantat în centrul nostru A.-Iulia materialismul şi intrigile. Şi ca pe capul acestor oameni de reclamă vrei a scoate pe părintele asesor Ivan, care mai are şi greul pëcat de a fi nimicit bibliotecile desp. şi şcoalei. (Va urma). Candin D. Suciu. EXAMENE. Vineri şi Sâmbătă înaintea Rosaliilor s'a ţinut examenul Ia şcoalele noastre comunale. Ce priveşte sporiul dovedit, examenul dlui înv. dir. George Olariu (clasa mixtă V. şi VI.) a fost într'adevër strălucit şi atât cunoştinţele largi, maî cu seamă în comput şi istorie precum şi frumoasele cântări, au încântat pe ascultători. La examenul clasei II. mixte, condus de d-şoara Amália M. Pop, am admirat potrivitul metod de propunere. Examenele d nilor înv. Pantelimon Dajdea şi Stefan Qăvrilă (clasa IUI IV şi I) încă au succes destut de bine. După mărturisirea tuturor ascultătorilor, examenul simpaticului nostru înveţător şi director George Olariu a succes mal bine, după-cum ne şi aşteptasem, cunoscând ze Iul şi pacienta f straordinară a D-Sale, dovedită şi la instruarea corului ţerănesc înfiinţat de D-Sa, care numai din rea voinţa şi slăbiciunea oamenilor nu poate merge înainte. Vë justificaţii Dovediţi, că alte motive au aruncat poporul în braţele nazarenismulul pecătos şi au causât scăderea moralităţii, decât nepăsarea D-Voastră! Atrag şi atenţiunea Ven. Consistoriu diecesan din Caransebeş asupra celor mal de sus şi rog pe d-nul administrator protopresbiteral competent să binevoiască a interveni. 8ân-Mihaiu, în 19 Iunie n Emilian Scumpea, comerciant. MercurI în 26 Maiu a. c. s'a ţinut în comuna Belinţulul examenul public anual al şcoalei gr. or. confesionale de fetiţe. Cam cătră noue oare veni în comuna noastră şi simpaticul domn administrator protopresbiteral al tractulul Belinţ, Lucian Şepeţeanu ca în calitate de inspector şcolar së presideze Ia examenul delà şcoala de fetiţe, concrezute spre educare domnişoarei Sofia H. Florescu. S'au adunat honoraţioril comunei noastre în numër îndestulitor, dar din nefericire chiar numai dl Petru Caprariu director local lipsi delà examen, petrecând timpul în localul rëcoros din nemijlocita apropiere de sfinta biserică pe lâflgă o cincizacă de rachiu, unde se exercia tn improvisarea ţinere! cuvântului festiv al examenului, ca o unealtă veche a sistemului, de pe când se vindeau parochiile pe banii socrilor îngineriţl! Din conspectul presentat on. public despre obiectele de înveţ imént propuse în şcoala română gr. or. confesională din comuna Belinţ în decursul anului 1898/9. aflam că cam 65 de fetiţe au cercetat regulat şcoala. Obiectele de înveţăment s'au propus strict după planul de înveţăment în aşa mod exemplar, cât poate servi de ft model. Resultatul examenului a fost preste fot eminent. Cu deosebire am fost Încântaţi vëzênd esposiţia lucrurilor de mână, lucrate de micile fetiţe. După finirea examenului cu o melodioasă cântare bisericească : Doamne, unde vei se fug, şi a Imnului şcolar, o şcolăriţă ţinu o cuvântare cătră domnul Inspector şcolar Lucian Sepeţean şi cătră on. puclic présent la examen cu o dibăcie şi exactitate, care au pëtruns inimile tuturor. Un participant. In 26 Maiu şt. V. s'au ţinut examenele la şcoalele noastre din Beba vechie, sub conducerea părintelui protopop Paul Miulescu, însoţit de comisarul didactic Iuliu Vuia. Prin trecerea înveţătorulul Stanciu la şcoalele de stat, ambele clase au fost provisor concrezute înveţătorulul Joachim Muntean, care a dovedit un progres şi spor destul de îmbucurător. Tot în 26 Maiu V. s'au ţinut examenele şi în Boroşineu, mal mainte cu elevii înveţătorulul Pavel Dîrlea nainte de a- meazl, şi cu elevii înveţătorulul Pavel Duma după ameazî, sub conducerea părintelui protopop Cotist. Gurban. Se spera, ca părinţii şcolarilor să fie de faţă la aceste examene, unde să se convingă despre sporul copiilor lor în decursul unul an de Servească-I aceste şiruri drept recunoştinţă. Am simţit însă lipsa bazei religioase, carea tot-dtauna a caractérisât şcoalele noaetre şcoală. S'a întâmplat însă tocmai contrarul. confesionale. Insă preoţii noştri încredinţaţi cu propunerea Afară de dol-trei dintre părinţi, lalţi n'au manifestat interes faţă de ceia- înverinţa. religiunel, nu 'şl împlinesc datoţăment şi de resultatul lui final. Dar' nici Anul trecut nicï nu s'a, ţinut examen din religiune, de oarece ambii preoţi mal ales în şcoala bëtrânuluï înveţător P. nu e mirare, căci resultatul»' examenelor, erau morboşî. Anul acesta băeţiî abia au Duma, a fost slab, ceea-ce este cu atât ştiut un.tatăl nostru 1 şi poruncile învëţate de acasă şi din bunăvoinţa dlui Olariu. din loc au scoale cu înveţător! harnici, cari mal trist şi mal îngrijitor, cu cât streinii D-le părinte, Petru Popovici şi George au început deja a atrage la dînşiî pe mulţi Cartarescuî Aici, înaintea publicităţii, înaintea dintre elevii şcoalelor româneşti. acestui for fără apelată, Vë provoc să In 10 Iunie st. n. s'a ţinut examenul final în comuna Simand, la ambele scoale. înainte de ameazî s'a ţinut la şcoala d-lui înv. Pavel Stana, ear după ameazî la şcoala d-lui înv. Iaan Volentir. Bucuria părinţilor era mare, vëzênd cum băeţiî şi fetiţele ştiu să dea cele mal bune şi mal frumoase rëspunsurl Întrebărilor puse atât de Inveţătorli cât şi de părintele protopop şi inspector şcol. Dr. Ioan Trăilescu, precum şi de ceilalţi oaspeţi. Cu deosebire au escelat înveţăceil In rëspunsuri la studiile geografie şi istorie. Pentru hărnicia şi sporul îmbucurător, ce d nil înveţător! au arëtat şi de astădată la examenul final, sunt vrednici de laudă şi de recunoştinţa tuturor părinţilor din comună. A V I S I De oare-ce pună de présent nu s'au adresat înveţătoril în numër de ajuns pentru a primi unul din cele 33 exemplare ale Foii Pedagogice", abonate de Reuniunea învăţătorilor gr.-ort. români din districtul Sibiiu" şi menite a se distribui gratuit înveţătorilor lipsiţi, dar' doritori de a o avè, ne luăm voe a pofti din nou pe acel înveţător!, cari nu sunt In stare a abona numita foaie din al sëu, a se adresa comitetului central, al Reuniune! înveţătorilor gr..ort. români din districtul Sibiiului", pentru a primi un exemplar gratuit pe anul curent Cel cari vor primi foaia, sunt obligaţi, ca numeri! să-i păstreze şi la finea anului să-i doneze bibliotecel şcolare din comună. Totodată cel cari se vor adresa comitetului central în acest scop, să alăture cererii o adeverinţă de la comitetul parochial despre starea materială, în care se află. Sibiiu, din şedinţa comitetului central al Reuniune! înveţătorilor gr.-ort. români din districtul Sibiiului", ţinută la 23 Maiu v Dr. D. P. Barcianu, président. Proverbe. C. Popa, secretar II. Nobleţă rădecinil pomului numai fructul aceluia o ştie spune. Aceluia ce sparge nuca, i-se cade sâmburele. Poa na, care cade mal de sus, aceea e mal sdruncinată. Frica e frică, pe-acl încolo, dar' bătaia e mal rea. Pielea taurului împuugacïu mal înainte de vreme ajunge In mâna argăsitorulul. Omul bătut îşi perde toată frica. Nu te bucura tare, când al, şi nu te supăra tare, când n'ai. Mai mult să priveşti la fapte, la vorbirile dintr'o noapte întreagă. şi decât Cel-ce miroasă urzica, i-se roşeşte nasul. Pe lângă o bucurie, supărări o mie. Constantin Giurgescu. BIBLIOGRAFIE Conferinţele înveţatoreştî, este titlul u- neî cărţi de 212 pagini apărută In tipografia archidiecesană din Sibiiu. Conferinţele Inveţătoreştî din archidiecesa ortodoxă română a Transilvaniei ţinute In 18/30 şi 19/31 August 1898 sunt publicate de comisarii consistoriali. La sftrşit se află trei lucruri mal bune şi anume :.Istoricul treptelor formale, respective metodice, ale învăţământului..istoria naturală în şcoala poporală" şi Remuneraţiunile şi şcoală! pedepsele în A apărut LITURGIA sfântului Ioia Crisostom" de Nicolae Ştef, înv. în Arul, ediţia II. pentru cor mixt, cu mal mu.te pricesne, irmoase, şi un adaus de cânt 4! naţionale. Preţul imul exempl. 4 fl pentiu preparanzî 2 fl 50 cr. plus 10 cr. porto postai, ear' legat cn firme 50 cr. niof mult; se află de vânzare la administraţia,tr. Pop". Taina celor 12 Vineri mari de peste an şi rugăciune pentru vremuri grele" este titlul unei broşuri, ce a apărut la institutul tip. Minerva" din Oreştie, edată de d-nii : losif Tăbăcariu şi llie Turdăşan. Preţul 10 cr. Doritorii a o avea, să grăbească cu procurarea. A apărut Aritmetica generală şi specială" de Teodor Ceontea prof. preparandial. Aritmetica menită preparandiilor (şcoalelor normale), şcoalelor comerciale şi medii, cum şi al tuturor privaţilor, costă 2 fl.» Cartea plugarilor de Ioan Georgescu costă 25 cr. Cea dintâiu se poate procura delà Tipografia Diecesană, din Arad, cea de a doua delà Tipografia Aurora" din Gherla. Invitare ia abonament Deschidem prin aceasta abonament p- 1 Quart. IFI respective semestrul II la TRIBUNA POPORULUI- Condiţiunile de abonament, însemnaţi şi în fruntea foii, sunt cele următoare : Pe un an Pe Vi an tn Monarchie : Pe V a Pe o lună Pentru România şi străinătate. II (!. 1. Pe un an franci 40. NIMERII DE DUMINECA pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru popor, cu 2 fl. pe un an, având o întindere de 8 pagine: cele 4 pagin ale foii de ei, plus un adaus poporal de 4 pagine. Administraţia TRIBUNA POPORULUI.

7 NOUTĂŢI Arad, 23 lume n Corpurile legiuitoare române vor fl deschise la 24 Iunie prin mesaj regal. Regele Carol, care de doue" zile se află la Sinaia, va sosi In aceet scop încă tn 23 Iunie la Bucureşti. Pentru tricolor. Din Hâlmagiu primim ştirea, cä tutorul orfanal Kádár Gyuri, care trăeşte din banii plătiţi de Români, cu prilegiul serbătorilor Rusaliilor vëzênd fetele române Imbrâcate In alb şi cu panglici tricolore împodobite, le-a denunţat flbirftuiui Lengyel Sándor. Curênd s'a şi dat aj oi poruncă delà casa satului, ca ţeranil sä nu mai folosească mândrul nostru tricolor, câ vor fl pedepsiţi. Noi ÎI vestim Insă, că nimeni n'are dreptul şi nu opreşte nici legea ca cine-va să se împodobească cu ori ce panglică, de ori şi care coloare! Frotopaşa Siriei, flsolg&birăul Paris, cu data de 12 Iunie înştiinţează pe d. Bussu Şirianu, că alegerea lui de membru tn congregaţia comitatului Arad a iost nimicită Nu-i nimic : a doua oară da-vor Sirienii o şi mal mare dovadă, că fruntaşa lor comună nu e moşia Iui Bohus baronul 1 Mal cu haz este pricina, pentru care a fost nimicită alegerea d-lui Russu Şirianu : cică d-sa n'ar locui In Aradl Dar unde? In lună? Constatăm, că nici până azi organul autorisat' delà Sibiiu nu publică numele celor cari au luat parte la conferenţă (?) din 14 c. ţinută acolo, ci In loc de a arăta că Inadevör mulţi, din toate părţile terii, au luat parte la conferenţă, după-cum afirmase, ne acuză tot pe noi. Zice anume, că una a fost conferenţă (?) delà 14 şi alta adunarea generală delà 15 c. a acţionarilor averii naţionale. Poarte bine. Vorba e, că dinafară au luat parte aceleaşi persoane tn numër de patru. Este ori nu adevërat aceasta? Eată întrebarea la care nu va rëspunde organul.autorisât. Pentru-că a recunoaşte câ inadëvor aşa a lost şi totuşi să zici despre patru oameni că-s mulţi, din toate părţile terii, când el erau numai din BâseştI, Dej şi giur este o tndrăsneală care numai de ris te face- Tovărăşia otrăvitoare din Jebel. Pilda diavohască a otrăvitoarelor din Hódmezővásárhely, cari ani de-a rlndul au să-'şl ispăşească acum negrul pëcat Intre zidurile temniţei, a fost urmată in comuna Jebel (comit. Timişului) de câţî-va oameni fără suflet, ajunşi tocmai acum înaintea judecăţii. Pertractarea finală In pricina acestora s'a început MercurI, In c. n., la tribunalul regesc din Timişoara şi va ţine vr'o 8 zii". Pertractarea e condusă de judele Joanovics, ca preşedinte. Materialul procesului e împărţit aşa, că cu fiecarea acusat deosebit se vor pertracta singuratic le fapte. Astfel, tn ziua dintâiu au stat in faţa tribunalului numai doi dintre acusaţl: acusata principală Maria Nicodim, care in anul 1887 'şl-a otrăvit pe întâiul bărbat, ear iu 1896 pe al doilea ; apoi Korin György, apotecar, delà care femeile 'şi-au cumpërat arzenicul (otrava) şi care tn 12 caşuri de otrăvire este învinuit ca complice. administraţiunel ziarului Tribuna Cea mai mare pocătoasă, Maria Nicodim, Poporului". e de vr'o 40 de ani, o femeie tncă frumoasă şi tn deplină putere. întreagă Înfăţişarea ei trădează un temperament pătimaş Se află de închiriat un local po şi pecătos. Toate faptele, cu cari e trivit pentru prăvălie in mijlocul sa Învinuită, le tăgădueşte cu tndërëtnicie. Tot tului, constatator din 2 chilii pentru asem nea şi apotecarul Korin, care, întrebat de preşedintele, rëspunde, că nici nu şezut cu toate apartamentelor lor; o- cunoaşte arzenicul. sebit de acestea o odae mare pentru In aceeaşi zi după ameazi au fost ascultaţi şi câţî-va martori, cari au spus do prăvălie (dughian) care are Intrarea pe din afară. vezi de tot tngreunătoare pentru acusaţl. Pertractarea se continuă. Generalul italian Guetta, despre care am spus că a fost deţinut de Francezi sub pretext, că e spion, va fl dus Înaintea tribunalului din Nizza. Pertractarea vafi Lunia viitoare. Doritorii să se adreseze la sub scrisul : Bătrîn Flore, în O. Fazekas Vărsând, p. u. Uj Szt-Anna. Ocnerl bravi. Ni-se scrie : Sâmbătă este dimineaţa la 3 oare, tn 8 Aprilie n tn mina de cărbuni nr. VIII din Anina s'a surpat o stâncă pe doi lucrători ocnerl, CAPTOLIN-"! şi prin astfel de surpătură, unul din- Se poate capota In toate apotecele tr'tnşil şi-a aflat şi stfrşitul acolo, dar u- nul ca prin minune a scăpat teafăr, şi a şi drogăriile. stat acolo prins sub stâncă de dimineaaţa Depositul principal pentru Ungaria-sudică se află la delà 3 oare, până după ameazi pela oarele 4. Şi pentru fapta rară tn felul sëu respective pentru bravură, onoratului domn obrsteiger, Silviu Radu şi acelor doi steiget! dimpreună cu cel 9 lucrători, cari stăruiră cu toţii, până scoaseră cu viaţă, ^ VOJTEK şi WEISZ în Arad. pe acel lujrâtor zio pentru amantă bravură, Joi tn 1 Iunie n. fură dlnşil distinşi din par tea d-lul căpitan montanistic, şi delà stimata direcţiune a Societăţii căilor ferate austroungare, cu diplome de onore şi cu bani au fost distinşi in următorul mod : ^g- -^У sumar : -^У -^» -^У -3>У -^Г -Şr Щ& Dl Obersteiger Silviu Radu cu doi galbeni, d-nii steigeri Iosef Schön şi Anton După legea cea mai înaltă. O istorie Schpiaer, ambii cu câte doi galbeni unul de C. E. Franzos, Cântec. Poe şi cel 9 ocnerl cu câte un galben fiecare. sie de G. Coşbuc. Ornatele (Odajdele) Poşta redacţiunel. Din causa lipsei, de loc, a trebuit să amânăm publicarea mai multor corespondenţe. Coştdu. Am citit manuscrisul In chestia prot. Versetului. Deoare-ce afacerea s'a mal discutat insă, la nici un cas nu-i mal putem da atâta loc. Ş'apoi după ce odată s'a atras atenţia consistorului, e cuviincios să se aştepte resultatul, trebuind să avem cu toţii încredere In consistor. AVISÎ Rugăm pe toţi abonenţii foii noastre, cari sunt în restanţă ori nu şi-au reînoit abonamentul să grăbească a-şî achita datoria. In cas contrar Ii-se va întrerupe trimiterea pe mai departe a ziarului. ADMINISTRAŢIA. Un loc de 3000 stângenl patiaţi Intre comuna Mftndruloc şi Cicir se află de vlnzare. E lângă drumul de ţeară, aproape de Mureş, şi se poate folosi ca loc de lemne ori de moară şi treerat (şi călcat). Doritorii să se adreseze în Mândniloc (Mondorlaty la Paşcu Nădăban, n. 43. Se vesteşte că tn comună nu ѳ nici moară de a- bur, nici maşină de treerat. Prăvălie şi cârciumă, Într'o comună românească de sub podgorie, se dă In arendă. Doritorii să se adreseze -îij,ijî.-tffe.jft.ä.^ä.^äijfife.^ä.la «-^j Contra durerii de capi^ CEL MAI BUJÍ MEDICAMENT Revista ilustrată", în nrul 1 din anul al doilea are următorul bogat preoţilor idolatri. Tipuri de S. P. Simonu. Când te vöd. Poesie de Niţu Din propria ei putere. Novelă de G. Simu. ECONOMIE, O söptömftnä, cel mult zece zile ne despart încă de ziua, când se va începe secerişul tn părţile de meazăzi, ale Ungariei. Cu toate stricăciunile ce li-au căşunat holdelor vremea nepotrivită şi neprincioasă cu ger, ploile şi grindina la olaltă, ştirile ce sosesc din diferite locuri spun, că rodul va fi ëst-an mal bun şi mal îmbelşugat de cât In anul trecut. Nu tot aşa se arată că va fi tn alte ţerî, mal ales în acele, care fac concurenţă grânelor noastre. In America, precum se vesteşte de acolo, rodul va fi cu 30% până la 35 /o mal slab de cât anul trecut. In România aşa de rëu stau sömenäturile, încât se zice, că guvernul român va scoate opreliştea, ca grâul să nu fie dus afară din ţeară, adecă să nu se vendă nimic în străinătate. Chiar şi dacă nu se va adeveri această veste, destul e că s'a putut ivi, pentru a învedera, că din România anul acesta nu prea vor vöni grâne la noi, ear' mal ales grâul nu va face concurenţă grâului nostru. In ce priveşte Rusia, ea încă în anul trecut nu prea a avut ce vinde străinătăţii; în părţile (guvernamentale) el din resărit bântuie foametea, astfel In cât oamenii mor în mod Inspăimentător de tifosul foametei şi de scrofule, de cari sunt năpăstuiţi tn urma hranei proaste ori netndestulitoare. In urma tuturor acestora la bursa din Budapesta de vr'o patru zile se urcă preţul grânelor cu câte 20 până la 30 crucerl la maja metrică. Sëcara s'a scumpit şi mal tare, tn urma ştirilor sosite, că rugina a nimicit holdele de secară din mai multe părţi ale Bănatului: E de prevözut, că preţurile se vor urca şi mal mult. Grâne. 22 Iunie. Reprivirî economice. Preţuri. T 8 Iunie. Grâu: s'a vôndut cu fl Secară: Orz: Ovës:., Cucuruz (porumb) banat alt soiu Cursul pieţiî din Arad. Hartie-moneta română Lire turceşti Imperiali (15 R. aur) Ruble ruseşti 100 à Galbeni Napoleon-d'ori 100 Maree germane Livre sterling Din 19 luaie n Cump. fl vônd Porcî : (Piaţa Steinbrach) 19 12" Iunie. Ungare; greutate: bătrâne kg cr. p. kg. tinere ,, ,. până ,, mijlocie , Române,.»» И sorbeştî, p i r t : Spirt rafinat; cu toptanu». c u micu > brut cu toptanu.. cu mic Păstăioase : 19 Iunie Ó5 50 Fasole boabe mari albe şi rot. fl ,. cenuşii., , colorate., Linte я io._ ie.- Mazere pentru fert.... Ц.._, ăurăţită.., 17.. Macu зі._ 33 _ Fasole albă s'a vônd. cu fl kl., boabe rot , Linte fără gărgăriţe, ,,, ,. M Mazere, Semănţă de cânepă,,. Ц.50 Chim я. 28. Unsoare de porc " " Slănina ,. Prune 80/85 bucăţi bosniece fl " Trifoiuroşu: Lucerna: ung. ital. In, după calitate Uleiu de napi Petroleu american, rusesc. de Orşova de Braşov 1 ^i 2 0»»» /85 sorbeşti /100 9.V. Seminţe : gg rafinat" fl! 22І kl , 19.- J» a Spvrt grob pentru rafinat fl! Lână : de vară fl n vonătă go.' 93»»ibă ioa-114 Pei lucrate: prima Einsatz-Terzen Kl fl Zweisatz Dreisatz de bivol 14-20,, , ,, Editor: Aurel Popoviei-Bareianu. Redactor responsabil ioan Russu Siriana

8 8 Nr gz tkvi Póthirdetmény. A borosjenöi kir. járásbíróság mint telekkönyvi hatóság közhírré teszi, miszerint a Pless Sámuel, Bodorló Antal, Pankotai népbank, Kauffmann Ignàcz, Curtuţiu Mozès ès Pinta János végrehajtatóknak. Bulz Todor gyarmatai lakos végrehajtást szenvedő eleni 26 frt 74 kr, 100 frt 09 kr, 100 frt Í75 frt 50 kr. és 30 frt s jár. iránti végrehajtási ügyében 3337/898 tkv. sz. kibocsátt árverési hirdetményben a gyarmatai 57 számú telekjkönyvben. A I. ( ) ( ) hrsz. alatt foglalt beltelkes ház és három darab szántóból, álló ingatlan 6-24 frt kikiáltási árban Gyarmata községházánál az 1999 évi július hó 1-sö napjának délelőtti 10 órájára kitűzött árverés az LX. t.-cz a alapján az aradi Victoria" t-ikarék és hitelintézet végrehajtató érdekében is 400 frt tökevövete.ése s járulékai kielégítése végett meg taitatni fog. Kelt Borosjenön 1899 évi Iunius hó 16-ik napján a kir. Járásbíróság tkvi hatósága. Bittó 34Ő l-l kir. járasbiró. 4fi m m Salon de friserie român Mihail Milos în piaţa Tököly alături cu seminarul rom. Recomand Onoratului public român salonul meu de friserie, ras, tuns etc.. Serviciu prompt şi de o absolută curăţenie. Rog pe Onor. puolic român din loc şi giur a mă încuragia, ca pe un începëtoriu, cu visitele sale. Abonamente încă primesc cu luna sau cu carta de abonament. Preţuri foarte moderate. Cu stimă Mihail Milos friseur. Trei tineri români doi înveţăcei şi un sodal, care posed şi limba maghiară şi germană se primesc momentan în prăvălia mixtă a subscrisului Dintre înveţăcei vor fl preferiţi cei cu 1 2 clase Zam, (comitatul Hunedoarei gymnasiale. ALEXANDRU PETROVIOIU, comerciant..fi Banca generală de asigurare mutuală. TRANSILVANIA" (33) 90- ÎN SIBIIU. asigurează pe lângă cele mai favorabile condiţiuni : 1. în eontra primejdiei de foc şi de explosiuni; clădiri de orice fel, mărfuri, producte de câmp, mobile ş. a. ; 2. pe viaţa omului în toate combinaţiunile, precum: asigurări de capitaluri în caşul morţii şi pentru terminuri fixate, de zestre şi de rente. Desluşiri se dau, şi oferte de asigurări se primesc din comitatele: Arad, Bichiş, Bihor, Ciănad, Caras-Severin, Timiş şi Torontal Agentura principală din Arad. Strada (Széchenyi Nr. 1. casa dlui advocat Dr. Virgil Bogdan etagiul II.) precum şi prin agenturile cercuale şi speciale. Cumpăraţi şi cetiţi! Din vremuri apuse" amintiri din vremurile eroice ale vieţii noastre naţionale de Iudita Seeula născută Truţa. Preţul 1 coroană. Se poate comanda prin Administraţiunea ziarului Tribuna Poporului" Ilentist şi atelier technic pentru dantnră. Am onoarea a aduce la cunoştinţa p. t. public, că In Arad, piaţa iertaţii (Szabadság-tér) sá Hr. 22. în etagiu I. al casei de chiria delà teatru am deschis un atelier technic pentru dantură care corespunde în toată privinţa tuturor cerinţelor moderne. Am funcţionat timp mai îndelungat la renumita clinică de dantură din Berlin însuşindu-mi cele mai noue şi practice tratamente aplicate acolo şi provëzut pe deplin cu materialul şi toate recuisitele technice më recomand (oier) a plumbui măselele cu ori ce material îndatinat, sau metal cum se va afla mai avantagios pentru bolnav. Pentru curăţirea dinţilor şi conservarea lor în stare bună şi pe lângă onorariu prealabil fixat. Tragerea de măsele o sëvôrsesc ori pe lângă amorţirea durerilor (amnesticum) ori cu gaz de voluptate sau chiar şi fără de acestea Pun coroane de măsele din aur. Aşez statornic dinţi singuratici Pe lângă plătire chiar şi în rate pun dantură artificială întreagă, deplin acomodată, pentru sdrumicarea bucatelor, fără a îndepărta rădăcinile dinţilor, sau numai câte o parte a danturei sevîrşesc cu multă îngrigire, tot asemenea prelucru dinţi artificiali neconvenabili n réparez părţile rupte din ei. Scot dinţi delà sëi îi gratuit. Ordinez delà S 9 ore. Membrilor delà саьяа pentru ajutorarea bolnavilor Insă pentru preţuri foarte moderate. Ordinez înainte de ameazi delà 2 6 ore Arad 1899 Iunie. delà 9 12 ore după ameazi Cu deoatbită stimă: VAJDA BENEDICT medic-dentist. Фіѵнмкмія Tr» $%&»ты" àrsel P «vis i,-b s c i a n u m 4rad.