Asociatia Neuer Weg Piata Republicii nr. 16, Fagaras / hanshedrich@gmx.de

Átírás

1 1

2 Asociatia Neuer Weg Piata Republicii nr. 16, Fagaras / hanshedrich@gmx.de Asociatia Sighisoara Durabila str. Caraiman nr. 1, Sighisoara / sighisoara_info@yahoo.com Vrem sa distrugem Tinutul Secuiesc cu ajutorul ungurilor... RAPORT privind probleme legate de improprietariri si exploatari forestiere ilegale, in unele localitati din judetul Harghita (Plaiesii de Jos, Vlahita, Racu, Joseni, Toplita), cu accent pe rolul autoritatilor statului si a unor functionari publici A magyarok segítségével akarjuk tönkretenni Székelyföldet... JELENTÉS a törvénytelen tulajdonvisszaszolgáltatásokról és erdőírtásokról Hargita megye négy településén (Kászonaltíz, Szentegyháza, Csíkrákos, Gyergyóalfalu, Maroshévíz) Wir wollen das Szeklerland zerstoeren mit Hilfe der Ungarn... BERICHT ueber illegale Restitutionspraktiken enteigneter Waelder sowie den organisierten Waldraub in den Ortschaften Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, Vlahita/Szentegyhaza, Racu/Csikrakos, Joseni/Gyergyoalfalu, Toplita/Marosheviz im Kreises Harghita in Siebenbuergen/Rumaenien, mit Betonung der Rolle der Behoerden und einiger Beamter We want to destroy Szekelyland with the help of the Hungarians... REPORT about illegal land restitution practices and illegal forestry in the villages of Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, Vlahita/Szentegyhaza, Racu/Csikrakos, Joseni/Gyergyoalfalu, Toplita/Marosheviz in Harghita county, Transylvania/Romania with a focus on the role of state authorities and some public servants 2

3 Sumar (RO) In perioada august 2012 iunie 2013 am investigat, in cadrul unui proiect jurnalistic ecologist, mai multe cazuri de malpraxis la retrocedari de terenuri precum si exploatari forestiere frauduloase in aprox. 4 zone din judetul Harghita. Concluziile investigatiei confirma rezultatul unor demersuri asemanatoare, realizate de jurnalisti si reprezentanti ai unor institutii de stat in ultimii ani si care ii indica pe functionari publici din cele mai diverse institutii si de la toate nivelurile Consiliu Local/Primar, Consiliu Judetean, Regia nationala a padurilor/romsilva, Institutia Prefectului, Politie, DGIPI, Parchet, DNA, Tribunale, ANAF, partide politice, Parlament, Guvern ca fiind implicati in taierile ilegale de paduri resp. in protejarea faptasilor. Ca si element de noutate prezentam doua personaje cheie care protejeaza, conform unor marturii si documente probatoare, de mai multi ani activitatile forestiere ilicite din zona: Este vorba despre seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, inainte de 1989 militian si tortionar la Miercurea Ciuc cat si despre Mircea Dusa, de profesie silvicultor; inainte de 1989 functionar PCR la Toplita, ulterior Primar, Perfect Harghita, deputat si actualmente Ministru al apararii nationale. Moldovan, dupa ce ajunsese, in 2004, cu sustinerea lui Mircea Dusa, Sef al IPJ Harghita, avea sa tolereze taieri ilegale de padure la scara industriala, in zona Toplita, de catre firmele de exploatare forestiera apropiate de Mircea Dusa (de ex. in mai multe sute de hectare in zona Paraul Brici, la SV de Toplita). Exista suspiciuni ca o parte din cele aprox. 4 milioane de Euro rezultate din vanzarea lemnului din Paraul Brici ar fi fost 'investite', in 2008, in campania electorala a PSD si implicit cea a lui Mircea Dusa. Drept recompensa pentru protejarea acestor afaceri ilegale, profitabile, de catre Moldovan, Dusa in calitate de Ministru de interne l-a inaintat pe Moldovan, in 2012, la gradul de general. Nu in ultimul rand, intre , Moldovan l-a hartuit cu plangeri penale si procese pe un politist din Toplita (Cadar Florin), incomod pentru mafia lemnului, Moldovan avand o contributie decisiva la condamnarea acestuia la 1 an si 3 luni de inchisoare, in baza unor marturii mincinoase. Raportul face referiri critice si la unele aspecte ale activitatii lui Melles Elod, fostul sef al Ocolului Silvic Gheorgheni (improprietariri si despaduriri ilegale, impaduriri fictive, amenintari la adresa unor colegi); Catalin Mutica, directorul ROMSILVA Harghita (protejare furturi de lemn, braconaj cu victime, in 2013); Constantin Strujan, fost Prefect Harghita (evaziune fiscala si falimentare firma import, cu prejudiciu total de aprox. 3,2 milioane RON), Valer Dorneanu, fost Presedinte al Camerei Deputatilor, fost Avocat al Poporului, in prezent judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei (disparitia unor dosare grele din CDEP privind mafia lemnului la Toplita si privatizari cu dedicatie in favoarea unor apropiati ai lui Mircea Dusa); Majeczki Izabella, Prim procuror Parchet dpl. Judecatoria Gheorgheni (N.U.P.-uri in serie pentru Melles Elod, Pal Arpad, Mircea Dusa s.a.). Urmarile acestor practici economice si administrative destructive sunt complexe si de durata, ele afectand negativ nu doar mediul inconjurator si statul de drept inca slab consolidat in Romania ci societatea si comunitatile locale in ansamblul lor. Ca si solutie propunem, dincolo de respectarea si impunerea legilor de catre reprezentantii autoritatilor, indiferent de statusul social al celor vizati, regandirea si schimbarea unor paradigme si valori contraproductive si corupte ce guverneaza in prezent relatiile socio-economice din Romania. 3

4 Összefoglaló (HU) 2012 augusztusa és 2013 júniusa között egy természetvédelmi-újságírói projekt keretében számos törvénytelenség esetét vizsgáltunk ki a tulajdonvisszaszolgáltatás és a törvénytelen erdőkitermelés területén Harghita megye 4 körzetében. Kivizsgálásaink igazolják más újságírók és különböző állami kivizsgáló szerveknek az utóbbi időben végzett hasonló kivizsgálásainak eredményeit, egyes, - minden szinten tevékenykedő köztisztviselőknek,- s rajtuk keresztül az intézményeknek különbőző szinteken és módozatokban való implikálódását a törvénytelen erdőkitermelésekben, illetve a törvénytelenségeket végrehajtó tettesek védelmében. Ezek a következő intézményeket jelképezik: Községi tanács, Polgármesteri hivatal, Megyei Tanács, Nemzeti Erdőalap Egyedárúsága (Romsilva), Prefektura intézménye, Rendőrség, DGIPI, Űgyészség, Korupciót kivizsgáló űgyeszség (DNA), Bíróságok, pénzügyi ellenőrző szervek (ANAF), politikai pártok, Parlament, Kormány. Kivizsgálásaink eredetiségét jelzi, hogy rábukkantunk két kulcsszemélyiségre, akik évek óta a törvénytelenségeket elkövetőket védelmezik. Egyik közülük Hargita megye jelenlegi rendőrparancsnoka Moldovan Radu-Sandu, aki 1989 előtt a csíkszeredai milicián verőlegény volt. A másik személy Mircea Dusa, aki 1989 előtt a maroshévízi (Toplita) pártbizottságnál tevékenykedett, a változások után polgármesterként, 2000 és 2004 között prefektusként, 2004 decemberétől pedig parlamenti képviselőként tevékenykedett, jelenleg Románia hadűgyminisztere. Radu-Sandu Moldovant 2004-ben Mircea Dusa segítségével Hargita megye rendőrparancsnokává nevezték ki, aki cserében tolerálta a volt pefektushoz közelálló cégek törvénytelen erdőkitermeléseit. Így például a feltételezések szerint, csak ben a Brici patakánál (Maroshévíztől délnyugatra) végzett törvénytelen erdőkitermelések 4 millió euró értékű jövedelmét 2008 végén a szociáldemokrata párt, és természetesen Mircea Dusa választási kampányára használhatták fel. A törvénytelenségek elnézéséért köszönetképpen Mircea Dusa mint belügyminiszter tábornoki rangra emelte 2012ben a csíkszeredai rendőrparancsnokot és 2010 között Moldovan bünűgyi feljelentésekkel és perekkel zaklatta Cadar Florin, maroshévízi rendőrt, akinek a famaffia feltárásában tanusított magatartása igen kényelmetlen volt a törvénytelenkedők számára. Moldovánnak meghatározó szerepe volt az emlitett rendőrnek egy év és három honapra való elitélésében. A jelentés kritikai megjegyzéseket tesz a következő személyek magatartására vonatkozóan: Melles Elődnek, a Gyergyószentmiklósi Erdészeti Hivatal volt vezetőjének a tevékenysége (törvénytelen birtokbahelyezések, törvénytelen erdőírtások és egyes munkatársak megfenyegetése) Cătălin Mutică-nak a Hargita Megyei Erdészeti Igazgatóság Igazgatójának a hozzáállása a falopások védelmezéséhez, a halált is okozó törvénytelen vadgazdálkodáshoz többek között 2013-ban is. Constantin Strujan Harghita megye volt prefektusa: adócsalás, egy behozatali termékekkel foglalkozó cég tönkretétele, a megállapított kár kb. 3,2 millió RON. Valer Dorneanu között a Képviselőház elnöke, között a Visszaéléseket, Korupciót és Kéréseket Kivizsgáló Parlamenti Bizottság elnöke, ben a Képviselőház alelnöke, 2012-ben a Nép Űgyvédje, 2013-ban Alkotmánybíró: a famaffiával kapcsolatos dossziék egy részének eltüntetése a Képviselőházból, Mircea Dusahoz közel álló cégek törvénytelen privatizációjának a támogatása. Majeczki Izabella, a Gyergyószentmiklósi Bírósághoz tartozó Űgyészség főűgyésze sorozatban mentette fel a törvényesség áthágásával Melles Elődöt, Pál Árpád és Nagy István volt képviselőket, Mircea Dusát és másokat. Ezeknek az összetett és rég óta tartó gazdasági és közigazgatási szempontból is káros tevékenységsorozatnak nemcsak a környezetre van káros hatással, hanem hátrányosan befolyásolja a jogállamiságot, a helyi közösségek sorsát és a társadalmi élet egészét Romániában. Megoldásképpen javasoljuk a törvényesség megkövetelését és betartását a hatóságok képviselői által, anélkül hogy figyelembe vennék a törvénytelenségeket elkövetők társadalmi és politikai státuszát. 4

5 Zusammenfassung (DE) Von August 2012 bis Juni 2013 recherchierten wir in vier laendlichen Regionen des Kreises Harghita im Rahmen eines journalistischen Umweltprojektes mehrere Faelle von schweren Gesetzesverstoessen in der dortigen Forstwirtschaft sowie von Amtsmissbrauch im Bereich Restitution von Waldflaechen. Die Ergebnisse unserer Recherchen bestaetigen weitestgehend die Schlussfolgerungen von Journalisten und Amtspersonen in der Vergangenheit, die besagen, dass Staatsbeamte und Politiker in den verschiedensten Aemtern und auf allen Verwaltungseben seien es Gemeinderat/Rathaus, Kreisrat, Forstverwaltung ROMSILVA, Praefektur, Polizei, Geheimdienst der Polizei, Staatsanwaltschaft, Antikorruptionsbehoerde (DNA), Gerichte, Finanzamt, politische Parteien, Parlamentsabgeordnete, Regierung entweder direkt in den Waldraub verwickelt sind oder dessen Akteure decken. Neu an dieser Studie ist die Tatsache, dass wir zwei vermeintliche Beschuetzer und Nutzniesser des Holzdiebstahls beim Namen nennen: Es handelt sich hierbei um Moldovan Radu-Sandu, den Leiter der Kreispolizei Harghita, ein in der nationalkommunistischen Zeit beruechtigter Folterer der Miliz in der Kreishauptstadt Miercurea Ciuc/Csikszereda sowie um Mircea Dusa, einen ausgebildeten Foerster und ehemaligen staedtischen Beamten der Kommunistischen Partei in Toplita/Marosheviz, spaeter Buergermeister, Praefekt, Abgeordneter und jetziger Verteidigungsminister Rumaeniens, der mit Moldovan seit Jahren ein Tandem bildet. So wurde Moldovan mit Unterstuetzung von Dusa Polizeichef, wonach er als oberster Ordnungshueter des Kreises die Dusa nahestehenden Forstbetriebe im Raum Toplita grossflaechigen Waldraub betreiben liess (z.b mehrere Hundert Hektar im Gebiet Paraul Brici, cca. 15 km SW von Toplita), wobei Dusa wiederum in seiner Eigenschaft als Innenminister Moldovan 2012 zum General befoerderte. Es besteht der begruendete Verdacht, dass ein Teil der in Paraul Brici erwirtschafteten ca. 4 Millionen Euro im Jahr 2008 in die Parteikasse von PSD und somit auch in den Wahlkampf von Dusa geflossen sind. Nicht zuletzt liess Moldovan einen fuer die Holzmafia unbequemen Polizisten (Cadar Florin) aus Toplita zwischen ueber Jahre hinweg strafrechtlich und disziplinarisch verfolgen und diesen zwischen aufgrund erkaufter Falschaussagen von bestochenen Zeugen im Rahmen eines fragwuerdigen Ermittlungsverfahrens und Gerichtsprozesses fuer ueber ein Jahr einsperren. Der Bericht beleuchtet kritisch auch die umstrittene Taetigkeit von Melles Elod, ehem. Forstamtsleiter in Gheorgheni/Gyergyoszentmiklos; Catalin Mutica, Forstamtsleiter Harghita; Constatin Strujan, ehem. Praefekt von Harghita; Valer Dorneanu, ehem. Parlamentspraesident, ehem. Ombudsmann Rumaeniens, gegenwaertig Verfassungsrichter; Majeczki Izabella, Oberste Staatsanwaltin in Gheorgheni. Diesen wird Diebstahl, Einschuechterung, Amtsmissbrauch, Wilderei, Steuerhinterziehung, Zerstoerung bzw. Unterschlagung von Urkunden vorgeworfen. Der Amtsmissbrauch in der Holzwirtschaft und in den forstwirtschaftlich relevanten Behoerden hat vielfaeltige negative, dauerhafte Folgen sowohl auf die Umwelt als auch auf den wenig gefestigten Rechtsstaat in Rumaenien, ebenso wie auf die Gesellschaft als Ganzes und nicht zuletzt auf die vom Waldraub betroffenen Gemeinschaften. Die von uns nahegelegten Loesungen empfehlen ausser der rigorosen Einhaltung und Durchsetzung der Gesetze seitens der Behoerden auch und vor allem das Ueberdenken und die Neudefinierung der Paradigmen und Werte, die unsere gegenwaertigen sozialen und wirtschaftlichen Beziehungen in Rumaenien bzw. in seinen Regionen im Wesentlichen bestimmen in der Hoffnung dass Rumaenien einen Pfad der Verantwortung, Nachhaltigkeit und Normalitaet einschlagen wird. 5

6 Summary (EN) Between August 2012 and June 2013 in the framework of an environmental project we investigated several cases of malpractice concerning land restitution and illegal logging in four communities in Harghita county. Our findings strongly confirm the conclusions of similar research carried out by journalists and public servants in recent years that wood theft at an industrial scale is being patronised by representatives of all the authorities at all administrative levels involved in forestry (Local councils/mayors, County councils, Forest authority/romsilva, Prefect, Police, Secret Service of the Police, Anticorruption authority (DNA), Public Prosecutor's Office, Courts, Tax Authorities, political parties, MPs, Government) In addition, we will mention names of high ranking officials involved in wood theft in Harghita county, such as Radu-Sandu Moldovan, Harghita County Chief of Police, a former torturer in the national-communist militia in Miercurea Ciuc/Csikszereda between , and Mircea Dusa, a professional forester, former communist official in Toplita, later Mayor, Prefect, MP, Minister of Interior and currently Minister of Defense. Dusa and Moldovan have acted as a well-synchronised team since After being named, with Dusa's support, Chief of the Harghita county police, Moldovan allowed logging companies linked to Mircea Dusa's business contacts to clearcut hundreds of hectares of forest around Toplita (i.e. a 300ha clearcut between in Paraul Brici, approx. 15 km SW from Toplita). There is suspicion that part of the 4 million Euro profit from the Paraul Brici deal was 'reinvested' in 2008 in the election campaign of Mircea Dusa's PSD and implicitly his own reelection as an MP. No wonder that in 2012, Dusa as a Minister of Interior has promoted Moldovan to the position of general. Last but not least, from Moldovan had been harassing and prosecuting with administrative means a local policeman from Toplita (Cadar Florin) who was in the way of the so-called wood mafia. Due to false accusations against him, the bribing of wood thieves (by their employers) and apparent abuse of office by some judges, Cadar was sent to jail for 15 months from The report also reflects on some controversial aspects of the activity of Melles Elod and Catalin Mutica, heads of local and county forest authorities (illegal logging, intimidation) / Mutica for poaching with human victims in 2013), of former Prefect Constantin Strujan (tax evasion and bankruptcy with a 3.2 million Lei prejudice); Majeczki Izabella, Chief Prosecutor in Gheorgheni/Gyergyoszentmiklos (exoneration of suspects of illegal land restitutions and logging); Valer Dorneanu, former President of the Parliament, former Romanian Ombudsman, currently Judge at the Constitutional Court of Romania ('disapperance' of documents concerning illegal logging as well as Mircea Dusa's role in illegal privatisation practices in Toplita). The malpractice in the logging industry and in forestry-related public authorities has numerous negative consequences not only for the environment of Romania and its regions, but on the weak state of law in Romania as well as on the society and the local communities as a whole. To help solving these problems we suggest, apart from systematic law enforcement, to rethink the paradigms and values that govern today's social and economic patterns in Romania and in some of its regions. This way our country might find a path towards sustainability and legality. 6

7 1. CUPRINS (Capitolele marcate cu verde = versiune scurta raport) Coperta fata (Cioate nemarcate dupa taiere ilegala, Secu/Toplita) 1 Titlu Vrem sa distrugem Tinutul Secuiesc cu ajutorul ungurilor... 2 Sumar limba romana 3 Sumar limba maghiara 4 Sumar limba germana 5 Sumar limba engleza 6 Capitolul 1: Cuprins 7 Capitolul 2: In loc de introducere 8 Capitolul 3: Context 8 Capitolul 4: Punct de plecare, surse de informatie 9 Capitolul 5: Pacientii Plaiesii de Jos, zona Gheorgheni, zona Toplita 10 Capitolul 6: Simptomele unei boli 12 Capitolul 7: Diagnostic 20 Capitolul 8: Exemplificari, marturii, studii de caz : Discriminare la retrocedari, abuz la improprietariri : Afaceri pe cont propriu cu padurile composesoratului : De cand v-ati intors in sat creeati doar probleme! : Tot nu vei primi castig de cauza! : N.U.P. pentru sustragerea a Lei dintr-un seif : Ne batem joc de taranii care ne hranesc : Ce credeti ca sintem la Palermo? : Singur impotriva mafiei? : Autoritatile sunt incapabile sa gestioneze problema! : Inselat la notarul public, furat de catre padurar si firma : Calvarul politistului Cadar Florin : Interesul nostru este sa distrugem Tinutul Secuiesc Capitolul 9: Cativa functionari publici asociati cu mafia lemnului : Politist Chiriac Florin(fost Sef post Politia Plaiesii de Jos) : Politist Bucur Ioan (fost Sef post Politia Plaiesii de Jos) : Politist Voicu Vasile (Sef Sectie Politie Tusnad) : Moldovan Radu-Sandu (Sef IPJ Harghita) : Politist Radu Gheorghe (Birou delicte silvice IPJ HR) : Procurori : Padurari : Prefecti/Subprefecti (Strujan C-tin., Romfeld M. M.) Parlamentari/Ministri (Mircea Dusa, D. Sarbu, V. Ponta) 65 Capitolul 10: Concluzii, recomandari, perspective 68 Capitolul 11: Multumiri si cuvant de incheiere 69 Capitolul 12: Bibliografie, videografie 70 Capitolul 13: Anexe 72 Coperta spate (Transport de lemn nemarcat, noaptea; Gheorgheni) 75 7

8 2. IN LOC DE INTRODUCERE In acest raport vor fi prezentate faptele (multe dintre ele de natura penala) si numele unor persoane asociate cu acestea, privind gestionarea frauduloasa a fondului forestier din unele comune ale judetului Harghita. Vor fi prezentate doar acele fapte despre care am reusit sa ne convingem, pe baza de documente sau prin martori, ca sunt reale, adevarate resp. cat se poate de verosimile. Totusi, cele descrise mai jos se supun, evident, principiului in dubio pro reo - in caz de dubiu, in favoarea acuzatului. Primeaza deci prezumtia de nevinovatie, ramanand ca autoritatile competente sa-si dea verdictul final evident, daca ele doresc asta. Nominalizarea unor persoane implicate in afaceri oneroase cu paduri/lemn nu are ca scop incriminarea acestora sau eroizarea celor care se opun acestui sistem, ci urmareste sa-i dea problemei furtului de lemne o fata, in ideea de a arata ca raspunderea pentru anumite fapte este intotdeauna una personala si reala si nu doar una abstracta sau pur teoretica. Acolo unde nu am avut posibilitatea de a verifica detaliile privind unele fapte cat se poate de verosimile, le-am redat fara a indica numele persoanelor sau a localitatii asociate acestora. Suntem constienti ca multe dintre informatiile si opiniile prezentate mai jos sunt cunoscute unor localnici sau unor specialisti in materie deci pentru acestia prezentul raport nu va aduce ceva cu adevarat nou. Pe de alta parte, credem ca publicul larg stie inca prea putine despre unele aspecte ale problemei privind furtul organizat de lemne din Tinutul Secuiesc, mai cu seama despre infractiunile grave si repetate comise de actualul sef IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, de-a lungul carierei sale profesionale si care, in prezent, este suspectat a proteja mafia lemnului din judetul Harghita. In acest sens, consideram utila si necesara publicarea prezentei lucrari, sperand ca va fi o contributie, fie ea si modesta, la rezolvarea de durata a problemelor semnalate. 3. CONTEXT Investigatiile au fost realizate de catre Hans Hedrich, prin Asociatia Sighisoara Durabila (SD), in cadrul proiectului EcoReporter2, finantat de Fundatia pentru Parteneriat (FPP) si CEE Trust, fiind continuate dupa incheierea proiectului, prin Asociatia Neuer Weg (NW). Obiectivul principal al proiectul Ecoreporter2, derulat in perioada 1 aprilie mai 2013, l-a constituit realizarea unor si materiale video despre activitati ale ONGurilor de profil si despre probleme legate de protectia mediului inconjurator in Romania. Dorim sa precizam si pe aceasta cale ca, in conformitate cu 8

9 contractul de finantare incheiat intre FPP si SD, responsabilitatea pentru derularea proiectului resp. pentru materialele realizate in cadrul proiectului ii revine EXCLUSIV beneficiarului proiectului (Asociatia Sighisoara Durabila) si nicidecum finantatorului. Ne asumam asadar, intru totul, continuturile prezentate mai jos. 4. PUNCT DE PLECARE, SURSE DE INFORMATIE In comuna Plaiesii de Jos si in satele arondate am ajuns in luna august 2012 pentru a filma o dezbatere publica orgaanizata de o asociatie ecologista1, pe tema unui proiect controversat privind o cariera de piatra ce urma sa fie realizata pe raza comunei, mai precis, pe terenul unui composesorat de padure contractul de concesiune dintre investitor si composesorat fiind incheiat in conditii obscure. In mod ciudat, nu conducerea composesoratului fusese trasa la raspundere ci un numar mare de localnici ajunsesera sa fie cercetati penal, in mod abuziv si in scop de intimidare, la sectia de Politie Tusnad, pentru simplul motiv ca semnasera o petitie impotriva proiectului de cariera. Imediat dupa dezbatere am fost abordat de o locuitoare din satul Plaiesii de Sus care m-a atentionat ca pe raza comunei ar exista inca o serie de alte probleme mult mai grave, precum tergiversarea retrocedarii, cu titlu de proprietate, a terenurilor/padurilor confiscate in perioada comunista; retrocedarea incompleta a unor terenuri/paduri; improprietariri abuzive pe numele unor persoane influente; precum si taierea ilegala si organizata a lemnului din padurile de pe raza comunei (paduri proprietate privata sau ale unor composesorate, partial si de pe pasuni impadurite ale Consiliului loccal). In perioada august 2012 iunie 2013 ne-am deplasat de aprox. 10 ori la Plaiesii si in alte comune ale judetului Harghita unde am petrecut mai multe sapatamani si am discutat/realizat interviuri cu aprox de persoane, printre acestea numarandu-se proprietari de paduri, patroni de firme de exploatare/prelucrare, padurari, presedinti de composesorate, autoritati de stat s.a. Am consultat deasemenea mai multe zeci de documente oficiale (rapoarte, referate, plangeri penale, reclamatii DNA, procese verbale, decizii ale Parchetelor, hotarari judecatoresti), acestea fiind doar o selectie dintr-un volum mare de documente probatoare, de ordinul mai multor sute de pagini, de care dispun persoanele afectate. Din motive practice, in acest raport nu poate fi inclus decat un numar redus de documente, la cerere le putem insa furniza, direct sau prin intermediul persoanelor in cauza. Aceste surse de informatii le-am completat cu articole de presa investigative si cu reportaje TV. Fotografiile din raport, care nu contin o indicare a sursei, au fost realizate de catre autor. Dupa o intrerupere, ba chiar o abandonare partiala a cercetarilor, in luna mai s-a intamplat declicul decisiv pentru continuarea si finalizarea investigatiei cand ne-am deplasat la Vlahita/Szentegyhaza pentru documentarea pe video a unei manifestatii de protest impotriva construirii ilegale a unei uzine de prelucrare a lemnului de dimensiuni gigantice (ca. 50ha), cu o capacitate de mc/an, in comuna Reci/Rety, jud. Covasna de catre firma austriaca Schweighofer. Cu ocazia reluarii investigatiilor am aflat nu doar despre problemele cu furtul de lemn din zona Racu/Csikrakos si Gheorgheni/ Gyergyoszentmiklos ci si despre trecutul singeros si prezentul sumbru al sefului IPJ 1 Este vorba de Zold Erdely Egyesulet, Asociatia Transilvania Verde, Green Transylvania, cu sediul la Cluj 9

10 Harghita, Moldovan Radu-Sandu, ceea ce a reprezentat un imbold suplimentar, de a incerca sa aflam mai multe despre ce se intampla defapt in jud. Harghita in materie de exploatari forestiere ilegale. 5. PACIENTII PLAIESII DE JOS, ZONA GHEORGHENI, ZONA TOPLITA Cateva constatari sumare despre aceste localitati Zona Plaiesii de Jos (Kaszonaltiz), situata in zona de SE a judetului Harghita, locuita preponderent de maghiari, este una dintre comunele cu cele mai mari teritorii administrative din Romania (30.000ha), avand totodata o suprafata impadurita insemnata. Sus: Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, jud. Harghita Zona Gheorgheni Joseni - Remetea Ditrau (Gyergyosszentmikloss Alfalu Remete Ditro)2,, cunoscuta de pe harta meteo ca pol al frigului in Romania cat si pentru peisajele montane de o frumusete deosebita, in zona aceasta, cu deschidere spre Lacu Rosu/Bicaz, cresc specii de rasinoase cu un lemn de o calitate deosebita, ceea ce explica si presiunea de exploatare asupra padurilor din zona. Zona Toplita (Marosheviz)3 Orasul locuit majoritar de romani, situat in nordul judetului, cu deschidere spre Borsec si Vatra Dornei, este locul natal al actualului Ministru al apararii, fost prefect/deputat al judetului Harghita, Mircea Dusa, acesta fiind asociat atat cu taierile ilegale de paduri din zona cat si cu protejarea si inaintarea in grad a sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, in Zona Gheorgheni a fost vizitata doar la incheierea proiectului, intre 20 mai si 17 iunie, in urma unor apeluri telefonice primite din partea unor persoane pagubite de furtul de lemne ce aflasera de investigatiile noastre de la Plaiesii de Jos. 3 Zona Toplita a fost vizitata doar la incheierea proiectului, intre 12 si 17 iunie, in urma unor apeluri telefonice primite din partea unor persoane pagubite de furtul de lemne ce aflasera de investigatiile noastre din celelalte zone la Toplita fiind de interes mai cu seama implicarea lui Mircea Dusa si Moldovan Radu-Sandu in afacerile cu lemn. 10

11 Sus: Toplita/Marosheviz, jud. Harghita, privita din zona defrisarilor ilegale, Paraul Brici Relativa izolare geografica a acestor localitati montane din estul Transilvaniei, situate intr-o zona de o frumusete si bogatie naturala si culturala deosebita (munti, padure, fanate, izvoare de apa minerala, traditii, peisaje si ocupari rurale traditionale) fac din Plaiesii de Jos, zona Gheorgheni si zona Toplita/Bilbor/Borsec veritabile bijuterii ale Tinutului Secuiesc; cu mentiunea ca municipiul Toplita are un caracter (post)industrial mai pronuntat. In ciuda sau datorita acestor bogatii si potentiale, localitatile amintite se confrunta cu o serie de probleme privind retrocedarea unor terenuri (de ex. paduri, fanate impadurite s.a.) cat si privind gestionarea acestora. Aceste probleme, existente si in alte comune din regiune si din tara par sa fie in zona studiata de o amploare mai mare decat in alte localitati similare o constatare confirmata, credem noi, si de o serie de articole jurnalistice, emisiuni TV si rapoarte oficiale date publicitatii in trecut, privind improprietaririle si exploatarile forestiere ilegale. In discutiile cu localnicii am constatat urmatoarele: 1. o nemultumire accentuata la un numar relativ mare de localnici, in special la persoanele pagubite de furtul de lemn sau de practicile corupte privind retrocedarea unor terenuri/paduri, pe fondul neimplicarii, aparent intentionate, a autoritatilor, in rezolvarea acestor probleme, semnalate in scris la Politie si/sau la Primarie. 2. o complexitate si profunzime mare a problemei taierilor ilegale, cat si o durata in timp relativ mare de cand persista problemele (minim 2 decenii, amplificata in ultimii aprox. 12 ani, dupa infiintarea composesoratelor) 3. competenta si implicarea unui numar mare de autoritati, angajati ai autoritatilor, norme legale, acte administrative, proceduri in intreg procesul de retrocedare a padurilor si, mai ales, in cel de exploatare forestiera de unde reiese ca exista tot atatea puncte vulnerabile in etapele de exploatare forestiera ce pot genera fenomenul furtului de lemn sau alte abuzuri. Enumeram: planurile de amenajament silvic, competentele si procedurile tipice ale autoritatilor forestiere, transportul, depozitarea si prelucrarea materialului brut, comercializarea si exportul materialului (semi)finit, controalele rutiere ale Politiei resp. lipsa acestora, relatia dintre politisti si localnici samd.; 4. practicarea transportului de lemn furat, preponderent noaptea si fara controale semnificative din 11

12 parte politiei rutiere; ceea ce indica intransparenta si practici ilicite atat din partea societatilor comerciale cat si din partea autoritatilor statului. 5. o atitudine de intransparenta, aroganta, amenintare si chiar de violenta fizica a unor persoane suspectate de afaceri ilegale cu lemn atat antreprenori cat si politisti; 6. o mare siguranta de sine a celor suspectati de afaceri ilegale, bazata deseori pe cunostintele (protectia) pe care le-ar avea la nivelurile administrative superioare, inclusiv in cercurile inalte din Bucuresti. 7. Pe de o parte am constatat un scepticism accentuat sau chiar o frica din partea unor localnici privind rostul unor investigatii si/sau dezvaluiri media despre furtul organizat de lemn, patronat de autoritati. Pe de alta parte am vazut o deschidere, comunicativitate si lipsa de frica la acele persoane care au fost pagubite cu sume mari de bani si/sau la acele persoane care au incercat cu mai mare insistenta rezolvarea problemelor cu care se confrunta. 8. Amintim, ca si aspect pozitiv ca, pe intreg parcursul investigatiei, autorul prezentului raport NU a fost amenintat fizic de catre nimeni. 6. SIMPTOMELE UNEI BOLI Prezentare aleatorie a unor informatii, opinii si tipare des intalnite care indica existenta unor structuri organizate, complexe, de furt de paduri - Autoritatile locale refuza sa retrocedeze unele suprafete de paduri, in ciuda evidentelor si a documentelor doveditoare privind drepturile de mostenitor a solicitantilor. - Autoritatile retrocedeaza discriminatoriu terenurile/padurile cu valoare deosebita, deseori in alte locatii decat cele detinute initial de proprietari. - Autoritatile improprietaresc in mod abuziv persoane influente care nu au mostenit terenuri/paduri. - Prefectura omite sa revizuiasca validarea unelor decizii gresite/ilegale ale autoritatilor locale privind retrocedarea, pt. a nu crea un precedent favorabil proprietarilor de drept a terenurilor. - O firma de exploatare a taiat mult mai multi copaci decat fusesera marcati pt. taiere. - O firma de exploatare a taiat de pe terenul altor proprietari, fara acordul acestora si fara a-i despagubi ulterior. - O firma de exploatare foloseste terenul altor persoane, fara acordul acestora, pt. transportul si/sau depozitarea lemnului, creeand pagube insemnate pe acel teren. 12

13 - O firma de exploatare a incercat sa stearga urmele unui furt delemn, taind si aruncand partea de jos, marcata, a unor arbori pe care ii taiase intr-o parcela de padure ce nu-i apartinea. - Diverse firme de prelucrare ( gater, banzig ) functioneaza ilegal resp. prelucreaza si lemn taiat ilegal. - Una/mai multe firme de prelucrare din sat lucreaza preponderent seara tarziu si noaptea, cauzand pene de curent si defectarea unor aparate electrocasnice, din cauza suprasolicitarii retelei locale. - O firma de stat de exploatare si prelucrare material lemnos a fost insusita de persoane asociate cu mediul interlop, in urma unui proces de privatizare dubios si intransparent. - Un numar de firme de exploatare resp. persoane fizice transporta lemnul in timpul noptii (din padure) semn ca este taiat ilegal/furat. Sus: Transport de lemn furat, la un gater (proprietar Acel Jozsef), in Plaiesii de Jos (August 2012) - Transportul lemnului prelucrat (cherestea) cu camioane de mare tonaj produce pagube la unele case din sat, cei pagubiti temandu-se sa-i traga la raspundere pe cei vinovati, din cauza agresivitatii fizice a celor din urma. - Proprietarul unei firme de exploatare a agresat verbal si fizic mai multe persoane, intr un caz chiar cu vatamare corporala grava. - Un politist local ce potejeaza hotii de lemne l-a batut crunt pe un cetatean de etnie roma si pe sotia acestuia, fara ca Politia/Parchetul sa inceapa urmarirea penala a vinovatului. - Un politist local ce potejeaza hotii de lemne incearca, prin trafic de influenta sa obtina destituirea din Politie a unui alt politist, prea intransigent cu hotii de lemn. - O firma de exploatare isi pazeste incinta curtii cu caini deosebit de agresivi, inregistrandu-se chiar un caz de atac asupra unui varstnic, soldat cu rani grave, spitalizare, cadere in coma, sechele. Proprietarul cainelui a refuzat timp indelungat sa-i plateasca victimei daune morale, chiar si modice. Cand victima 13

14 atacului a insistat sa fie despagubita, proprietarul cainelui de paza a agresat-o fizic si a amenintat-o el insusi. - Padurarii emit, ilegal, acte pt. taiere (de ex. pe numele unor persoane decedate sau dupa ce taierile au fost efectuate), resp. emit documente insotitoare pt. transport in conditii de ilegalitate (chiar si cu falsificarea de semnaturi). - Unii padurari sau politisti sunt proprietarii unor imobile impunatoare fara sa poata justifica intru totul sursa veniturilor. Sus si jos: Doua din cele patru imobile (Secen/Miercurea Ciuc si Tg. Mures) apartinand sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu 14

15 - Unii padurari au fost complici la furtul de lemne, ei admitand chiar acest lucru refuzand insa ulterior sa plateasca despagubiri, deoarece au pile la Politie, Parchet sau Tribunal. - Seful de post din Plaiesii de Jos (Bucur Ion Jancsi ) nu procesa plangerile depuse de catre pagubiti privind furtul de lemne. - Autoritatile de politie falsifica realitatea si induc in eroare forurile superioare cat si opinia publica, prin urmarirea si sanctionarea dura a furtului de subzistenta de lemne (practicat la cara mica, transport cu atelaje), in paralel cu tolerarea sau chiar patronarea furtului industrial (cazul lui Subira Gyula, com. Sanmartin, in zona satelor ceangaiesti, amendat recent cu aprox Lei pentru furtul unor busteni) Unii sefi de serviciu din structurile de Politie, le dau indicatii subalternilor, pe care camioane de transport lemne sa NU le opreasca/controleze, acestea fiind protejate (contra cost) de acei politisti. - Angajati ai unui Ocol silvic vamuiau in mod sistematic camioanele ce transportau lemn de la o taiere ilegala de mare dimensiuni, in schimbul a RON/saptamana. - Unii judecatori ar fi primit aprox Euro mita pentru condamnarea abuziva a unor tapi ispasitori, astfel incat furtul de lemne sa poata continua in acea zona. - Unii politisti practica fabricarea sau, la cerere dezasamblarea de dosare penale, in functie de interesul superiorilor sau a altor interese ilicite. - Intr-un conflict dintre un hot de lemne si un localnic pagubit de acesta, seful de post tinea in mod vizibil partea faptasului si il insulta pe pagubit. - Un fost sef de post isi petrecea serile in separeul unui restaurant, pe banii hotilor de lemne, in timp ce camioanele sau tractoarele cu material lemnos taiat ilegal treceau necontrolate prin sat. - Seful de post care ii favoriza pe hotii de lemne dintr-o comuna si-a petrecut Revelionul impreuna cu Primarul si cu un padurar, in Ungaria. - Seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, si-ar fi petrecut revelionul cu un Prim-procuror din Tg. Mures, acelasi care a emis N.U.P., in urma cu cativa ani, pentru actele de tortura comise de Moldovan inainte de Consilierii comunali din Plaiesii de Jos au acceptat sa participe la o excursie in Ungaria, platita de un om de afaceri din acea tara, implicat cu un proiect de cariera de piatra la Plaiesii de Jos, in baza unui contract de concesiune incheiat aparent ilegal cu conducerea unui composesorat local. - Un fost sef de post din Plaiesii de Jos (Chiriac Florin) s-a imbogatit in cei cativa ani petrecuti la Plaiesii de Jos - ajungand cu o masina Dacia si plecand dupa cativa ani cu o masina de fabricatie occidentala inapoi in jud. Vaslui unde locuitori din Plaiesi ii construisera, partial gratuit, o casa de locuit. 15

16 - Presedintii Composesoratului Imper (Plaiesii de Jos) au pagubit, cu cativa ani in urma, composesoratul si statul cu o suma de min RON, fara ca dosarul penal (303/P/2011) sa fi fost rezolvat pana in prezent. - Politia la nivel judetean cere o noua expertiza contabila pentru ca cercetarile din dosarul penal 303/P/2011 sa continue, in ciuda faptului ca deja se realizase o expertiza financiar-contabila de catre personal acreditat. - Audientele si solicitarile de ajutor ale unor localnici la Seful IPJ Harghita (Moldovan Radu-Sandu) si la seful biroului de combatere a delictelor silvice al IPJ Harghita (Radu Gheorghe) s-au soldat de regula doar cu discutii informale, promisiuni sau raspunsuri standard, insa fara rezultate concrete, satisfacatoare. - In toamna anului 2012, Politia Vlahita a refuzat, aparent in urma unor apeluri telefonice venite, de la conducerea IPJ Harghita, sa se deplaseze mai departe de indicatorul localitatii, in timpul unei actiuni de surprindere, in flagrant delict, a unor hoti de lemne in zona Varfului Madaras, invocand abuziv ca legea nu le-ar permite acest lucru. - Declaratia de avere a sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, contine neadevaruri privind modul de dobandire al unor imobile. - In timpul studiilor universitare (cu frecventa), fiul lui MRS ar fi fost angajat cu carte de munca la o firma de exploatare/prelucrare lemn, cu sediul in zona Sarmas/Subcetate (in apropiere de Toplita). - Persoanele care au participat la construirea unor imobile pentru dl. Moldovan Radu-Sandu nu au putut prezenta acte doveditoare privind plata serviciilor efectuate, politistilor fiindu-le interzis totodata sa primeasca avantaje sau cadouri din parte unor cetateni. - Un numar de aprox. zece politisti ai IPJ Harghita, multi cu functie de conducere, sunt proprietarii unor imobile scumpe lucru greu sau imposibil de realizat din venituri legale, cu atat mai putin cu cat varstele lor sunt cuprinse intre 35 si aprox. 40 de ani. - Un numar relativ mare de politisti ai IPJ Harghita, cu functii de conducere, se afla in relatii de rudenie (fini) cu seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu (de ex. Radu Gheorghe, sef birou silvic; Bucur Fanel, sef Serviciu Ordine Publica, Nica Nicolae, Sef Politie circulatie s.a.). - Un functionar public si patronul unei firme de exploatare a lemnului din Plaiesii de Jos l-au indus in eroare pe un proprietar de pasune impadurita, cu neadevaruri privind obtinerea de subventii APIA pe viitor, determinandu-l pe acesta sa vanda 1 ha de padure la un pret derizoriu - Unii politisti sunt aparent coproprietari de firme de prelucrarea lemnului, proprietari de camioane transport lemn, pensiuni samd. - Politisti care s-au implicat activ impotriva mafiei lemnului au fost hartuiti administrativ de catre superiori (sef IPJ), multi dintre politistii afectati hotarandu-se sa se pensioneze inainte de termen iar unul dintre ei a fost condamnat abuziv la 2 ani de inchisoare cu executare. 16

17 Sus: Uneori, nu hotii ajung aici ci cei care-i vaneaza. (Sursa foto: - Moldovan Radu-Sandu (MRS) ar fi devenit seful IPJ Harghita pe criterii politice (interventia fostului prefect si actual ministru Mircea Dusa), si nu pe criterii de competenta; - Seful IPJ Harghita, MRS, a tolerat taieri ilegale de padure pe o suprafata de aprox. 300ha pe raza mun. Toplita. - Seful IPJ Harghita, MRS, a batut cu salbaticie si torturat, inainte de 1989, impreuna cu alti militieni, zeci de tineri din Miercurea Ciuc. - Plangerile penale impotriva sefului IPJ Harghita privind actele de tortura comise inainte de 1989 s-au incheiat, in urma unor amenintari din partea invinuitului la adresa victimelor, in vederea retragerii plangerii, cu N.U.P. - neinceperea urmaririi penale. - Seful IPJ Harghita a fost detasat in toamna anului 2012 la Bucuresti unde a obtinut unul dintre cele mai inalte posturi din Ministerul Administratiei si Internelor (Adjunct Sef Corp de Control), tocmai in perioada in care la Plaiesii de Jos se desfasurau razii si cercetari privind ilegalitatile in exploatarile forestiere tolerate sau protejate chiar de el. Lui MRS i se atribuie o serie de acte de violenta fizica unele soldate cu spitalizari, sechele si pensionari impotriva mai multor politisti ai IPJ Harghita, unii dintre ei cu functie de conducere, aflati in subordinea lui, fara ca victimele sa fi avut curajul sa vorbeasca in public despre acestea resp. sa faca plangeri penale impotriva lui MRS. Pentru a le cumpara tacerea, pe unele dintre victime MRS le-ar fi promovat in functie. (Pentru marturia completa, vezi anexe.) - Seful IPJ Harghita ar folosi resursele institutiei (masina, personal) pentru a-si pazi vila din cartierul Secen. - Seful IPJ Harghita strange informatii, folosindu-se de resursele Politie, despre persoane/politisti pe 17

18 care ii considera incomozi sau periculosi pentru interesele sale personale. - Seful IPJ Harghita beneficiaza aparent de interceptari ale telefoanelor unor persoane incomode lui. - Persoanele care investigheaza implicarea sefului IPJ Harghita in afacerile ilegale cu lemn sunt urmarite pe raza comunei Plaiesii cat si in afara judetului Harghita. - Despre persoane din interiorul Politiei care se opun vointei sefului IPJ Harghita se spune ca li s-ar transmite amenintari, voalate sub forma de sfaturi prietenesti - Exista certitudinea ca vilele sefului IPJ Harghita de la Secen si Tg. Mures (str. Intre Movile nr. 1), construite in extravilan, au fost realizate fara autorizatii de construire si/sau planuri urbanistice si avize legale. Procesul de intrare in legalitate al respectivelor vile nu a fost inca finalizat. - Fostul sef de sectie Tusnad, Voicu Vasile, ar fi avut o firma de prelucrat material lemnos in jud. Vrancea. - Politistul Voicu Vasile este proprietarul unei pensiuni (Hotel Bradul), la Tusnad Bai, fara ca aceasta sa figureze in declaratia de avere a acestuia. - Voicu Vasile ar fi condus, cu masina Politiei, sotia unui patron de firma de prelucrare a lemnului din Plaiesii de Sus, la scoala de soferi; - Voicu Vasile ar fi vandut permise de conducere unor persoane din Plaiesii de Jos, implicate in furtul de lemne, la pretul de 500 Euro/buc. - Patronul unei firme de prelucrare lemn din zona Ghimes/Gyimes ar fi construit, gratuit, mai multor politisti din Miercurea Ciuc cabane in cartierul Secen/Miercurea Ciuc in schimbul protectiei unor afaceri ilegale cu lemn. - Exista vechi lucratori in firmele de prelucrare a lemnului (furat) care afirma ca pot da amanunte privindu-i pe politistii carora le-au livrat material lemnos. - La condamnarea pentru fapte de coruptie, la 3 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare, un fost presedinte de composesorat din Plaiesii ar fi beneficiat de sprijinul unei persoane influente in vederea obtinerii suspendarii. - De pe raza comunei Remetea/Gyergyoremete, cu 5000 de locuitori, avand un post de politie cu 5 politisti, in ultimii s-au furat mai multe mii de mc de lemn, fara ca hotii mari sa fi fost prinsi. In schimb sanctiunile erau aplicate aproape exclusiv hotilor mici. - In unele cazuri de furt organizat de lemn, pe raza comunei Remetea camioanele cu lemn erau escortate de catre masina politiei, existand aparent si inregistrari video care probeaza acest lucru. - Seful Politiei Gheorgheni, Diaconita Vasile, ar fi refuzat, in 2012, sa primeasca si sa inregistreze o plangere penala intocmita de unii membri ai composesoratului Joseni, motivand ca cererea nu ar fi fost formulata corect in limba romana cu toate ca legea obliga autoritatile sa primeasca orice fel de petitie, 18

19 legea permitand si depunerea de plangeri in limba maghiara. - Parchetul de pe langa Judecatoria Gheorgheni a decis N.U.P. fata de invinuitii pentru sustragerea a RON din seiful composesoratului Joseni, in ciuda faptului ca acestia au recunoscut fapta. Sus: Casierul Composesoratului Joseni la returnarea banilor sustrasi din seif (Sursa foto: Alfalu TV; captura de ecran TV) - Toate demersurile facute de membrii composesoratului Joseni pentru a obtine o condamnare a invinuitilor privind sustragerea a RON, au esuat pana in prezent. - Inspectori silvici afirma ca documentele unor amenajamente silvice sunt falsificate, cu premeditare, astfel incat sa se justifice taierea legala a unei mase lemnoase cat mai mari. - Cenzorul composesoratului Joseni este angajat al unei banci, cu toate ca regulamentul composesoratului interzice aceasta combinatie de functii. - La unele composesorate se practica depunerea unor sume provenite din exploatarea lemnului, in conturi bancare, fara ca dobanda sa fie apoi redistribuita membrilor. - Unii patroni de firme de exploatare si prelucrare a lemnului, cu legaturi in mediul interlop beneficiaza, aparent, de protectie din partea unor persoane influente din anturajul dlui. Teodor Melescanu, director SIE (Serviciul de Informatii Externe), prin Peter Imre, un om de afaceri din Miercurea Ciuc si Bucuresti totodata ginerele dlui. Melescanu. 19

20 - Un tanar padurar ar circula cu o masina occidentala, in valoare de aprox Euro si cu o motocicleta facuta la comanda, ce ar fi costat de Euro lucru greu de justificat din venituri realizate legal. - Acelasi padurar ar avea, impreuna cu alt lucrator silvic, un 'gater' de taiat lemne. - In urma descoperirii unui furt de aprox. 100 mc de de lemn pe raza comunei C., al carei padurar ar fi in relatii de prietenie cu persoane din conducerea IPJ Harghita, in urma unor interventii de la Miercurea Ciuc hotul de lemne ar fi fost lasat in pace. - In urma descoperirii unei taieri ilegale a peste 700 de arbori in zona Joseni, comisia de constatare, dupa ce intocmise si semnase un prim proces verbal, a intomcit ulterior, prin fals intelectual, un alt proces verbal, astfel incat valoarea pagubei sa fie cu putin sub limita de Lei pentru ca fapta penala sa se incadreze in alta categorie, mai favorabila faptasului. - Cand li s-a cerut, din partea composesoratului Racu, sprijinul pentru prinderea hotilor de lemne, reprezentanti ai Politiei Vlahita ar fi spus Nu avem competenta pe aceasta problema. si Situatia este scapata de sub control si nu avem ce face! - Un politist protejat de MRS ar fi furat pentru acesta piatra ornamentala din cariera Racu. Cu toate ca a fost prins, nu a fost sanctionat. - La Camera Deputatilor cat si la unele Ministere au fost depuse documente totalizand aprox. 700 (sapte sute) pagini, privind mafia lemnului din jud. Harghita. Cu toate ca multi parlamentari pareau foarte bine informati despre problema, nu s-a intamplat practic nimic pentru remedierea acesteia. Mai mult, MRS nega, intr-o discutie cu un cetatean implicat impotriva mafiei lemnului insasi existenta fenomenului de mafie a lemnului in judetul Harghita. - Cu ocazia alegerilorr general din 2000 si 2004, de pe rafturile Comisiei de cercetare a abuzurilor din Camera Deputatilor ar fi fost sustrase si aruncate un numar de dosare privind mafia lemnului. - In urma arestarii politistului Voicu Vasile, unul dintre 'hotii de lemne' si colaborator al lui Voicu Vasile, si-ar fi vandut/dus in alta parte majoritatea utilajelor (inclusiv un camion) si a parasit, temporar, localitatea Plaiesii. Posibil ca astfel a incercat sa stearga urmele unor fapte ilegale. 7. DIAGNOSTIC / IPOTEZA DE LUCRU In baza simptomelor prezentate mai sus, singurul diagnostic plauzibil pentru boala constatata in localitatile afectate de furtul organizat de lemne este, din punctul nostru de vedere, urmatorul: Reprezentanti de la toate nivelurile autoritatilor cu competente in domeniu, oameni de afaceri si angajati ai acestora creeaza si mentin, in interes propriu ilegitim, haosul si abuzul in domeniul retrocedarii si gestionarii fondului forestier. 20

21 Urmare a acestor practici apar daune insemnate si de durata pentru proprietarii de drept a respectivelor terenuri, pentru mediul inconjurator, pentru comunitatile locale, cat si pentru statul de dept, democratie, convietuirea interetnica si pacea sociala. In baza exemplificarilor din capitolele urmatoare vom incerca sa confirmam sau sa infirmam ipoteza de lucru de mai sus. 8. MARTURII, EXEMPLIFICARI, STUDII DE CAZ Prezentam mai jos, succint, douasprezece cazuri de malpraxis, din mai multe comune din jud. Harghita, privind retrocedarea si gestionarea padurilor. Inainte de stabiliarea, fara echivoc, a faptelor, primeaza desigur prezumtia de nevinovatie. Vazand insa neimplicarea parca ostentativa si pe termen lung a autoritatilor resp. implicarea lor deseori partinitoare/corupta in chestiunea retrocedarii si exploatarii padurilor, constatam ca in acest fel hotii (de terenuri si lemn) si cei care-i sprijina beneficiaza, de ani sau decenii, de o continua, aparent interminabila, nevinovatie, sfidatoare la dresa celor pagubiti. Din acest motiv ne-am hotarat sa redam marturiile localnicilor, cu nominalizarea unora dintre cei implicati. In plangerile catre Politie/Parchet si DNA vom indica toate numele persoanelor despre care avem cunostinta, suspectate de comiterea unor infractiuni privind retrocedarile si gestionarea padurilor Discriminare la retrocedari, abuz la improprietariri Persoane influente si corupte refuza retrocedarea unor terenuri/paduri pentru cei indreptatiti, in schimb acestea se improprietaresc reciproc, in mod abuziv. Iata cum functioneaza 'schema': Primarul comunei X semneaza, pentru persoane apropiate lui sau pentru protectorii mafiei lemnului (padurari, angajati prefectura/cj, conducatori composesorate, etc.), in mod abuziv, fise de punere in posesie cu terenuri si paduri, fara ca aceste persoane sa fie mostenitorii de drept a respectivelor terenuri nationalizate/colectivizate in perioada comunista. Fisa de punere in posesie ajunge apoi la Prefectul/Subprefectul judetului care la randul lui o semneaza, urmand ca si persoane apropiate lui sa fie printre beneficiarii acestor improprietariri abuzive. In baza fisei de punere in posesie se emite titlul de proprietate asupra terenului (semnat de Prefect/Subprefect) dupa care se intabuleaza terenul in cartea funciara. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui notar, inrudit cu un membru influent al unui composesorat pagubit de respectiva intabulare. Unele persoane influente pe linie de partid (de ex. UDMR) pot dobandi in acest mod, prin bunavointa celor de la Prefectura, resp. prin schimburi de terenuri cu unii localnici chiar si sute de hectare in zonele cele mai favorabile sau chiar privilegiate (paduri, pasuni, zone cu izvoare de apa minerala), in timp ce multi proprietari de drept ale unor terenuri/paduri sunt discriminati in mod sistematic, ei fiind purtati de la o institutie la alta, deseori fara a reusi sa fie pusi in posesie cu titlu de proprietate. Mai mult, cei care se impotrivesc practicilor abuzive privind improprietaririle sunt discriminati sau chiar hartuiti de catre alte institutii (de ex. Ocol Silvic, Politie, Primarie/CL), lemnul furat de pe terenurile opozantilor ajungand uneori chiar la gaterele din proprietatea unor politisti sau la padurarii care tocmai isi construiesc o 21