ISTORIA CAREIULUI. Pr.Dr. Augustin Dorel Silaghi

Átírás

1 Pr.Dr. Augustin Dorel Silaghi ISTORIA CAREIULUI În jurul oraşului Carei, cercetările arheologice au semnalat existenţa unor localităţi atestate în secolele XI-XIII. Numele oraşului Karul apare într-un document medieval datat din anul 1320, dar localitatea a fost întemeiată mult mai devreme (Doc.Rom: 1953) 1. Denumiri istorice de-a lungul tinpului numele oraşului suferă transformări, astfel: 1320 villa Karul, poss Nogkorwl, Karol, 1347 Korwl, 1459 oppidum Carol,1473 castellum seu fortalitium in Carol, 1580,1586 Károly, 1617 Carol, 1828 Magno Karolyinum, 1851 Nagy Károly iar acum se numeşte Carei ( Coriolan Suciu: Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Bucureşti, , vol. I, pag. 121)². Familia Károlyi descinde din ginta Kaplyon. Ginta Kaplyon îşi trage originea din tribul Kund, una dintre cele şapte triburi, care au intrat în Panonia, şi s-a aşezat pe acest teritoriu cuprins între Câmpia Someşului şi Câmpia Nirului. Notarul anonim al regelui Béla al Ungariei, Anonymus, în cronica sa despre faptele ungurilor (Gesta hugarorum, scrisă sub dominaţia Béla al III-lea, în anii 1200), în capitolul VI. (De iuramente eorum) enumeră aceste triburi în felul următor:...quorum VII. uirorum nomina hec fuerunt: Almus pater Arpad, Eleud pater Zobolsu a que genus saac descendit, C. Cundu ( Kund) pater curzan, Ound pater ete, a quo genus calan et colsoy descendit, Tosu pater lelu, huba, a quo genus descendit. VII-us Tuhutum pater Horca, cuius filij fuerunt Gyyla, a quibus genus moglout descendit, ut inferius dicetur. (Anonymus, 1996) 2. Cronicarul Ioan Thuroczy în lucrarea sa Cronica ungurilor scrisă în sec. XV., scrie următoarele: Quarti siquidem capitanei vocabulum fuerat cund: cuius filius et Kupian: qui prope nyr fixere sua castra ibique post baptismum monasterium fundavere. (Numele căpitanului al patrulea a fost Cund-Künd, fiii lui Kusid şi Kupian, care în apropierea Nirului au aşezat tabăra şi după ce au botezat aici au întemeiat o mănăstire). (Thuróczi,J-1986) 3. Kund- Cundu ca nume de persoană s-a format din cuvântul Kende sau Kündü, care era principele (domnitorul) ungurilor în Levedia (în secolul al IX-lea). Deci după cronicar, Kund avea doi băieţi, unul Kusid, iar celălalt Kopjan (Cupian), din care îşi trage ginta Kaplyon. După ce Kaplyonii trec la religia creştină, la marginea mlaştinii Ecedea se construieşte o biserică în cinstea Sf-lui Martin (în anul 1080) şi întemeiază lângă biserică o mânăstire (în satul Căpleni de azi). În secolul al XIV-lea apare şi numele familiei Károlyi, luând acest nume de la localitatea în care se stabileşte -Karul. Primul din familie care poartă aceast nume a fost Simon, fiul lui Andreas de Wrdwg (ördög-dracu): Simon de Karul. 1 Doc. Rom. 1953: Documente privind istoria României. sec. XIV. vol. I/ /. Edit. Acad. RSR, Bucureşti 1953, Doc. nr Document medieval din 7 febr. 1320, act emis de regele Carol Robert la Timişoara (Thumusuar), în care regele Ungariei porunceşte capitolului din Oradea să cheme la judecată în faţa regelui mai mulţi nobili, între care Andreas de Karul, Alexandru de Rezuge/ Resighea. (textul latin in: T. Ortvay-Fr. Pesty: Oklevelek Temesvármegye és Temesváros történetéhez/ Documente privitoare la istoria comitatului Timiş şi a oraşului Timişoara/, vol. I. Bratislava, 1894, pag-19). 2 Anonimus, 1996: Cronica notarului Anonymus. Faptele ungurilor. Traducere şi comentariu Paul Lazăr Toncilescu,Bucureşti, Thuróczy, J.1986: Thuróczy,J.: A magyarok krónikája/cronica ungurilor/ford./trad. 1

2 În Regestrum Varadiense există o diplomă datată în anul 1221, în care apare numele lui Józsa ( Jose-Ioan), pe care-l putem considera ca primul strămoş al familiei Károlyi. (Karácsony-Borovszky,1903) 4. Kaplyon Józsa a trăit între anii , iar nepotul lui Simon, a primit numele Wrdug, pe care-l purta şi fiul lui Andreas. Fiul lui Andreas, numit Simon, a fost primul care în secolul al XIV-lea a preluat numele de Karul (Károlyi), după localitatea Karul-Karol. Localitatea familiei Károlyi a fost numită Karul de către András (Andreas), după numele păsări karuly (karvaly), un ulişor, pasăre care se găsea în număr mare pe meleagurile acestea şi care a fost folosită şi la vânat (în ţara noastră sunt mai multe localităţi, care poartă numele păsării, precum: Karulya-Coroieni, în jud. Maramureş; Karuly-puszta, satul Horea lângă Sanislău, în jud. Satu Mare etc. (Szabó-Szabó, 2003) 5. Pasărea Karuly (karvaly, nisus, coroi), care este şi totemul gintei, a fost emblema comună a familiilor nobiliare a gintei Kaplyon: Bagossy şi Csomaközi. J. Csoma în cartea sa afirmă, că pasărea emblemă a familiilor Kaplyon a fost şoimul şi nu Karvaly-coroi. (Csoma, 1904) 6. Cercetările ulterioare, pe baza sigiliilor familiilor din ginta Kaplyon, au dovedit, că pe emblema lor figurează pasărea karuly-coroi, cu aripile întinse, stând pe o colină. Când Károlyi Mihály în anul 1609 obţine de la regele Matei II demnitatea de baron, modifică blazonul familiei. În acest blazon pasărea karuly, cu aripile întinse şi întors spre dreapta, stă pe o colină şi în piciorul drept ţine o inimă. Scutul emblemei (blazonului) este înconjurat de balaur cu coroană pe cap. Această formă a păsării a fost preluată şi de celelalte familii înrudite cu Károlyi şi prin Károlyi Susana, care a fost soţia lui Bethlen Gábor, principele Transilvaniei ( ) ajunge şi în stema principelui. (Eble, 1913) 7. Baronul Károlyi Mihály a fost primul în familie care a purtat demnitatea regală, cum reiese şi din textul diplomei de baron:...prout etiam inter aulae nostre familiares in officio depiferatus per biennium nobis fidele servitium cum nostra satisfactione praestitisti. Începând cu anul 1613 pe sigiliul baronului, în jurul emblemei apare textul următor: Sigillum Michaelis Karoli Sacrae Cesareae Regiae Majestatis Precisor. (Eble, 1913) 8. Într-un document (diplomă) medieval din anul 1316 este amintit un villa Karol şi filii comitis Chaba de Karol (Anjou, 1878), dar această localitate nu este Carei, ci este probabil identic cu localitatea (satul) Nogkorul în provincia Nir, în hotarul comunei Sanislău, azi satul Horea. (Anjou, III.) 9. În secolul al XIV-lea oraşul a fost o localitate mică cu caracter pur agricol. Casele iobagilor, mai mult bordeie, sau case construite din chirpici, acoperite cu paie sau trestie, formau câteva străduţe în jurul curţii boiereşti (conac), de-a lungul drumurilor care duceau spre localităţile învecinate. Într-un document datat la Visegrad în anul 1389, 10 iunie, apare 4 Karácsonyi-Borovszky, 1903: Karácsonyi,J.-Borovszky,S.: A váradi tüzespróbalajstrom. Budapest, 1903, diplnr Castrenes Zathmar de villa Voda (nunc praedium Vada) impertierunt uxorem et filios Andree comitis, filii Jose, scilicet: Simonem et Michaelem). 5 Szabó-Szabó, 2003: Szabó M. Attila- Szabó M. Erzsébet: Dicţionar de localităţi din Transilvania-Erdélyi helységnévszótár- Ortsnamenverzeichnis für Siebenbürg. Cluj Napoca Csoma J.1904: Magyar nemzetiségi címerek, Budapest, 1904, pag Legate de numele oraşului Carei au apărut mai multe ipoteze. După Karácsonyi J. numele oraşului provine din numele poporului Kazar, care a trăit pe meleagurile acestea împreună cu ungurii. Aceste ipoteze contrazic şi faptul că numele Kozar şi Karul apar ca două localităţi aparte într-un document datat la possessionis Kozar vocate ipsum de iure contingentem in comitatu Zathmariensiintra terminos quarundam possessionum videlicet Kaplonmonostura, Karul, Bobald... (in GéresiKálmán: A nagykárolyi gróf Károlyi család oklevéltára, vol.i.pag.114). După Kiss L.numele poporului kazar păstrează numele localităţilor Kozar, Kazard, etc., care se referă şi la numele localităţii dispărută, Kozard, din hotarul oraşului. (in Kiss l.: Földrajzinevek etimológiai szótára, Budapest, 1980.)După părerea lui Kiss numele oraşului s-a format din nume de persoane. Karul ca nume de persoane este cunoscut din anul (in Wenczel G.:Codex diplomaticus Arpadianus. f.a.vol.iii.pag.33) Originea cuvântului Karul trebuie căutată în limba turcească antică. 7 Éble, 1913: A nagy-károlyi gróf Károlyi család leszármazása a leányági ivadékok feltüntetésével/genealogia familiei Károlyi/ Budapest, Éble, 1913: A nagy-károlyi gróf Károlyi család leszármazása a leányági ivadékok feltüntetésével/genealogia familiei Károlyi/ Budapest, Anjou,III.: Anjuokori okmánytár. Szerk. Nagy Imre, Budapest, I-IV , I.pag

3 numele străzilor Berue ucha (strada Berveni), Bobad ucha (strada Bobald) şi Wyucha (strada Nouă) (Károlyi oklv.vol.i.) 10. În această vreme o parte a oraşului, partea de nord-vest, ocupa conacul Vaday, strada Gh. Bariţiu şi astăzi este numită de unii careieni Vadai-köz. Deşi nu era o localitate mare, pe moşia întinsă a familiei Károlyi avea o hegemonie, o funcţie, pentru că fiii lui Andreas de Karul; Simon, Mihai, Nicolau şi Merchard, obţin în anul 1346 de la regele Ludovic I privilegiul regal pentru ţinerea târgului săptămânal în oraşul lor:...in dicta posessione eorum Karul vocata forum liberum perpetuum singulis ebdonadis in die sabbati celebretur... (Károlyi oklvt. I.) 11. În anul 1387 regele Sigismund emite un privilegiu, prin care acordă dreptul organizării târgului de ţară în localitatea Carei. În urma privilegiilor localitatea se dezvoltă, creşte şi numărul iobagilor. În anul 1410 localitatea era în întregime proprietatea familiei Károlyi, proprietate confirmată în 1419 şi printr-o danie regală. În documente localitatea este numită oppido, iar în anul 1428 întrun document numele localităţii este Nogkorul (Nagykároly). Noi privilegii regale asigură ţinerea târgurilor săptămânale şi anuale. Pasărea Káruly (karvaly, ulişorul coroi) totemul familiilor genere, Vetési, Csomaközi, Bagosi Un eveniment important în istoria oraşului, în secolul al XV-lea, a fost construirea noului conac al familiei Károlyi, predecesorul castelului de azi. În anul 1482 Károlyi Lancz László construieşte o casă de piatră în locul conacului vechi. Nobilimea comitatului a protestat faţă de construirea conacului, crezând că Károlyi construieşte o cetate. Regele Matei Corvin, printr-o scrisoare, datată la 1 Mai 1482, atrage atenţia nobilimii comitatului, să nu se împiedice construirea conacului, fiindcă această clădire nu va fi cetate, ci numai o locuinţă a familiei Károlyi: Quoniam nos certitudinaliter edocti sumus, quod ipse Ladislaus ut premissimus, nec castrum neque fortalicium sed domum pro habitatione sua in ipso oppido edificare intendit... (Eble, 1897) 12. Tot în anul 1482, privilegiul regelui Matei Corvin, asigură ţinerea târgurilor anuale. Aceste privilegii, care asigură ţinerea târgurilor săptămânale şi anuale ( de ţară ), pe lângă importanţa lor economică, de-a lungul veacurilor au influenţat şi dezvoltarea edilitară a oraşului. În centrul oppido -lui, lângă conacul feudal se formează o piaţă uriaşă, care se menţine ca piaţă a oraşului, până în anul Oraşul se dezvoltă în jurul pieţii, de-a lungul străzilor (drumurilor) care duc spre localităţile vecine (Moftinu Mic, Petreşti, Sanislău, Ghenci, Cămin, şi Berveni) şi care se încrucişează în centrul oraşului, la piaţă. 10 Károlyi okl.i.-géresi, K.: A nagykárolyi gróf Károlyi család oklevéltára.i-v.budapest, in vol.i.pag Ibidem, vol I. pag Éble, 1897-Éble, Gábor: A Károlyi grófok nagykárolyi várkastélya és pesti története palotája. Budapest,

4 În secolul al XVI-lea, viaţa oraşului este relativ liniştită, deşi invazia turcilor, a habsburgilor si tătarilor prezintă un pericol iminent pe teritoriul comitatului. Nobilimea comitatului, familia Dragfy la Ardud, Báthori la Eced (azi în Ungaria), încep construirea cetăţilor. La Carei, Károlyi Mihai în anul 1592 transformă conacul familiei în cetate. Această cetate a însemnat o siguranţă pentru orăşelul, care se întindea în jurul cetăţii. Pentru că Károly Francisc şi Dénes (Dionisie) au devenit infideli faţă de regele Ferdinand I. şi au trecut de partea reginei Izabella, regele în scrisoarea sa datată la 2 nov 1558 deposedează susnumiţii de moşiile lor din Ungaria. Moşiile lui Károlyi Francisc şi Dionisie regele le dăruieşte familiei Czellenk (lui Ioan, Lucaci şi Balaj): oppido Karol, Dengelegh (Dindeşti), Wezend, Mezewpetri (Petreşti), Chomakoz (Ciumeşti), Vada, Kaplony (Căpleni), Bobald şi Ochova în comitatu Zathmariensi (Asztalos, 1892) 13. Károlyi Mihai printr-o danie regală în anul 1594 reprimeşte domeniul familiei. Fiul lui, Mihai ( ), pentru meritele sale în slujba regelui, în anul 1609 primeşte demnitatea de baron de la regele Matei II. În istoria politică a ţinuturilor sătmărene un loc important îl deţineau relaţiile politico militare cu Ţara Românească şi Moldova. Aceste relaţii sunt detectabileatât în ceea ce priveşte integrarea Sătmarului în contextul alianţelor antiotomane cât şirpin aspectul particular al trecerii sau şederii unor domni şi voievozi români în această parte a ţării ( Doru, Radosav, Carte şi Societate în Nord Vestul Transilvaniei (sec. XVII-XIX). Oradea, 1995, Fundaţia Culturală Cele Trei Crişuri, pag ) 14. În secolele XVI-XVII oraşul şi locuitorii oraşului au suferit mari pierderi în urma devastării trupelor străine şi în urma incendiilor. Dintr-o scrisoare a lui Károlyi László din 1670 reiese că oraşul a fost jefuit şi incendiat de trupele lui Rákóczi György. De pe păşunea din Bobald au furat o mie de oi, şi cu altă ocazie soldaţii au mînat la Şimleu 900 de bovine. Trupele de vagabonzi turci, pornind din Oradea ajung până la Carei. Astfel în anul 1673 turcii din Oradea au asasinat 19 oameni, iar iobagii din Carei Blazonul de baron al familiei Károlyi erau siliţi să plătească anual 900 de forinţi turcilor. Oraşul şi satele învecinate au fost prădate, jefuite şi de curuţii lui Thököly şi de lobonţi (germani) fiind trupele imperiale ale lui Montecuccoli. 13 Asztalos, Asztalos, György: Nagy-Károly rendezett tanácsu város története 1848-ig. (Istoria oraşului Carei până la 1848) Nagy Károly, 1892, pag Doru, Radosav, Carte şi Societate în Nord Vestul Transilvaniei (sec. XVII-XIX). Oradea, 1995, Fundaţia Culturală Cele Trei Crişuri, pag

5 Datorită pustiiri şi ravagiilor, unele localităţi din jurul Careiului, cum sunt Bobald, Kide (între Ianculeşti şi Petreşti), Vada (între Urziceni şi Foieni), sunt depopulate şi devin pustii (terra deserta). Asemenea soartă au avut mai devreme Kozard şi Thubulteleke. Populaţia satelor pustiite se mută fie în oraşul Carei, fie în regiunile mai îndepărtate. Astfel în anul 1690 populaţia română din satul Bobald se aşează la Carei, formând în oraş un nou cartier, cunoscut astăzi sub numele de Hajduváros (Cartierul Haiducilor), format din trei străzi: Nagyhajduváros (azi Str. Vasile Lucaciu), Kishajduváros (Str. Haiducilor), şi Hajdukőz (Str.Nicolae Titulescu, o străduţă de legătură între primele două străzi). Locuitorii cartierului erau servitorii cetăţii, pentru care au avut o oarecare libertate, nu erau obligaţi să plătească dari anuale (cens), şi erau scutiţi de diferite slujbe iobăgeşti şi în continuare au stăpînit posesiunile lor la hotarul fostei aşezări, Bobald. Oraşul şi împrejurimile au suferit cele mai mari pierderi în timpul răscoalei antihasburgice, condusă de Rákóczi Ferenc al II-lea. Între anii baronul Károlyi Sándor a suferit o pagubă de de forinţi, iar iobagii de forinţi. În oraş mai locuiesc 25 de gospodari. Unii au devenit curuţi, alţii erau ucişi în lupte şi o parte au dezertat, evadat. Localităţile din jurul Careiului erau pustiite, stăteau luni de zile fără locuitori. Pe lăngă pustiirile războiului seceta şi epidemia de pestă (în anul 1710) a îngreunat viaţa populaţiei. Ogoarele au rămas în paragină necultivate. Datorită foametei şi epidemiei iobagi părăsesc în masă oraşul şi satele învecinate. Această situaţie dezastruoasă se termină când la 28 aprilie 1711 la Moftinul Mic curuţii depun armele în faţa imperialilor, iar generalul trupelor curuţilor, baronul Károlyi Sándor semnează tratatul de pace la Satu Mare. (Bánkuti, 1981) 15. Cetatea de la Carei în anul 1793 În timpul tratativelor de pace din 17 aprilie 1711 moare regele Iosif I., urmaşul lui pe tron fiind Karol al III-lea, regele Spaniei, dar fiind departe de ţară nu a cunoscut suficient de bine imprejurările austro-ungare. 15 Bánkuti, 1981-Bánkuti Imre: A szatmári béke (Pacea de la Satu Mare) Budapest,

6 Planul cetăţii din Carei în anul 1666 Într-o scrisoare semnată de la Barcelona la data de 1 august 1711 regele îşi exprimă recunoştinţa sa faţă de faptele lui Alexandru Károlyi. În această scrisoare este intitulat (întîmplător sau intenţionat) conte "Illustris dilecte Comes". Károlyi profită de această titulatură când cere de la curtea regală titlul de conte, ("...cum jam vulgaris popularisque obtumisset fama."). Domnitorul în scrisoarea sa de numire la 5 aprilie 1712 acordă lui Károlyi Alexandru diplomă de conte şi blazonul. Ca o curiozitate heraldică putem aminti că în blazonul familiei Károlyi coroana deasupra scutului are unsprezece "crenguleţe cu perle" care este unic în heraldica ungară, pe celelalte blazoane fiind 10. 6

7 Blazonul de conte al familiei Károlyi După pacea de la Satu Mare, contele Károlyi Sándor procură o moşie uriaşă în comitatul Sătmar (Károlyi, 1911) 16, dar pe acest latifundium în urma războaielor, abia sunt iobagi, lipseşte forţa de muncă. Károlyi nu găseşte altă soluţie pentru revendicarea situaţiei, decât prin colonizarea moşiei. În acest scop, în anul 1712 cere de la cancelaria ungară permisiune pentru aducerea şvabilor în satele sale depopulate. Primele familii de şvabi, sosesc în oraş în anul Colonizarea şvabilor în oraş continuă şi după moareta lui Alexandru Károlyi (a murit la Ardud în anul 1743), până la 1774, când ajung ultimele 45 familii în oraş. Între anii sunt aşezate în oraş 466 familii de şvabi (în mare parte mici meşteşugari), aduşi din Germania, din localităţile Heggbach, Weingarten şi Messkirch (Vonház, 1997) 17. Şvabii se aşează în partea de nord, nord-vest al oraşului, formând un nou cartier, Cartierul Şvabilor (între străzile C-lea Mihai Viteazul, Căplenilor şi Tudor Vladimirescu). Apariţia şi stabilirea evreilor în oraş se produce la începutul secolului al XVIII-lea. În anul 1724 evreii au deja în oraşul Carei şi comunitate bisericească (Németi, 2001) 18. Evreii erau îndeosebi mici meseriaşi şi comercianţi (Dörner, 1998) 19. Contele acordă evreilor un teren intraviran lângă castel unde ia fiinţă Cartierul Evreilor. Partea de sud-est a oraşului, între străzile C-lea Armatei Române, Gheorghe Lazăr şi Albinelor este populată de ruteni, care sunt mai mult zidari, dulgheri şi olari (str. Gheorghe Lazăr şi astăzi este numit de careieni Fazekas utca, strada olarilor). În urma acestei colonizări, în decursul secolului al XVIII-lea, se formează în oraş următoarele cartiere: Cartierul Meseriaşilor, Cartierul Şvabilor, Cartierul Haiducilor, Cartierul Străzii Mari (azi str. Petőfi Sándor, cunsocută şi sub numele Nagy utca ), Cartierul Oraşul Nou, Cartierul Evreilor şi la marginea oraşului spre comuna Urziceni, Cartierul Ţiganilor. Cartierele aveau magistraturi aparte (judele, notarul şi un funcţionar), iar ţiganii aveau un voevod. Pe lângă aceste cartiere în oraş mai erau şi nobili curiali, ca Vaday (în jurul conacului Vaday erau 60 de familii) şi Tömpe (cu 20 de familii). Posesiuni mai mari în oraş au avut şi nobilii inscripţionali (aflându-se sub jurisdicţie nobiliară) ca familiile Csiszár, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Mede, Szaploncai şi Suhányi). Deşi oraşul avea 16 Károlyi, 1911-Károlyi László, gróf: A nagy-károlyi gróf Károlyi család összes jószágainak birtoklási története. I-II.Budapest Vonház, 1997-Dr.Vonház I., 1997: A szatmármegyei német telepítés.ediţia II-a. Kolozsvár, Németi, 2001-Dr.Németi János: Anagykárolyi zsidóság története (Istoria evreilor din Carei) in Szatmári zsidó emlékek Szerk. Csirák Csaba, Szatmárnémeti, 2001, pag Dörner, 1998-Anton E. Dörner: Evreii din comitatul Satu Mare în secolul al XVIIII-lea/ /Cluj Napoca,

8 un caracter agricol, majoritatea populaţiei fiind iobagi şi jeleri se dezvoltă comerţul şi meşteşugurile. În anul 1784 în oraş au existat 370 meseriaşi practicând 54 de meserii şi uniţi în bresle meşteşugăreşti (Asztalos, 1892) 20. Prima stemă a oraşului Carei-1848 În secolul al XVIII-lea în oraşul Carei pe lângă transformările şi dezvoltările edilitare, sunt însemnate în viaţa orăşelului şi cele social-culturale. În anul 1727 îşi începe activitatea gimnaziul piariştilor, care în anul 1738 avea 50 elevi şi în anul 1766 devine gimnaziu cu 8 clase. Primul director al gimnaziului a fost Gábor Bentsik, iar ultimul în anul 1948 Béla Kovács. Gimnaziul a avut nevoie de manuale şi cărţi. Tipografiile erau departe (cea mai apropiată a fost la Kosice, la Debreţin, tipografia a fost reformată). Procurarea cărţilor necesare a fost prea costisitoare. Luând în considerare această situaţie, contele Francisc Károlyi (fiul lui Alexandru Károlyi) în anul 1754 a întemeiat în oraş prima tipografie a comitatului Sătmar. (Éble, 1891). În anul 1765 se deschide în oraş prima farmacie, Farmacia Jelinek. Dintre evenimentele secolului al XVIII-lea consemnăm arderea pe rug la Carei, a ultimelor vrăjitoare din Ungaria. În anul 1730 Toth Borka, din localitatea Sarollyán a fost condamnată la moarte şi arsă pe rug la Carei, iar în anul 1745 vrăjitoarele Rekettye Pila şi Varga Ana din comuna Császló, au fost interogate şi supuse la chinuri groaznice, condamnate la moarte şi arse pe rug în oraş. În secolul al XIX-lea continuă dezvoltarea şi urbanizarea oraşului. La începutul secolului sunt în oraş 1247 case, cu locuitori. Economia este bazată pe agricultură şi pe o manufactură înfloritoare. După revoluţia din 1848, oraşul primeşte statut organizat, care intră în vigoare în anul 1876, când Hegedüs József devine cel dintâi primar al oraşului. Sigilul şi stema oraşului datează din 1848, reîntărite în anul 1902 şi 1907, de împăratul Ferenc József. În anul 1845 la iniţiativa contelui Károlyi György, la marginea oraşului, lângă drumul spre Tiream, a fost construit spitalul oraşului, care în anul 1868 intră în administraţia oraşului. În 1873 se construieşte o clădire nouă pentru spital, care în anii 1885 şi 1896 a fost mărită până a primit forma actuală. În secolul al XIX-lea incendiile şi cutremurele de pământ au produs ravagii serioase în oraş. Primul cutremur a fost în anul 1829 cu o intensitate mică. În anul 1834 cutremurul a deteriorat bisericile, casele mai mari, castelul şi prefectura. De pe casele localnicilor au fost dărâmate peste 300 de hornuri. Pagube mult mai însemnate au provocat incendiile, care între anii erau frecvente (majoritatea caselor erau acoperite cu trestie sau cu şindrilă). Cel mai catastrofal a fost incendiul din anul 1887, când în întregime a fost incendiată partea răsăriteană şi sudică a oraşului. După acest incediu, reconstruirea oraşului s-a făcut pe baza unui ordin oficial, emis de primăria oraşului. Datorită construcţiilor reglementate prin lege, încetul cu încetul se conturează tabloul actual al oraşului. 20 Asztalos, 1892-op.cit., pag

9 În anul 1871 a fost dată în circulaţie linia ferată Debrecen-Satu Mare, ce a favorizat mult comerţul oraşului, în 1887 este dată în circulaţie linia Carei-Zalău-Jibou, iar în anul 1905 linia Carei-Mátészalka (oraş în Ungaria). Baronul Károlyi Sándor, generalul curuţilor ( ) VASARNAPI ỨJSẮG 6.sz XXXVI.évfolyam. După ce Carei devine nod feroviar, gara construită în 1871 nu a mai putut deservi circulaţia crescută. În anul 1910 a fost construită gara actuală, care în timpul celui de al II-lea război mondial a fost bombardată, dar pagubele şi distrugerile au fost remediate în scurt timp. O valoare arhitecturală (un obiect de atracţie turistică) a oraşului este castelul familiei Károlyi, construit în anii , după planurile arhitectului Meining Arthur, în vremea contelul Károlyi István. Castelul, în prezent este în renovare, a fost construit în acel loc, unde era cetatea construită de Károlyi Mihály în anul Această cetate în anul 1661 a fost reîntărită de Károlyi László şi Károlyi Ádám, cu noi bastioane. Cetatea avariată în luptele seculare din anul 1699, a fost renovată şi reconstruită parţial de către Károlyi Sándor. Contele Károlyi Ferenc( ), prefectul comitatului Satu Mare 9

10 VASÁRNAPI UJSÁG 42 szam.1884.xxxi.évfolyam Acest castel-cetate în anul 1794, după planurile arhitectului József Bitthauser (a fost arhitectul familiei Károlyi în oraşul Carei) a fost reconstruit în stil baroc, înconjurat de o grădină engleză (vezi desenele anexate, apărut în revista Vasárnapi Újság, în anii ). Castelul construit de Károlyi József, în anul 1894 a fost demolat şi reconstruit de Károlyi István. Castelul după primul război mondial a fost institut (şcoală) militar, spital militar, liceu zootehnic iar în anii 1950 casa de cultură a oraşului. În prezent aici se află muzeul şi biblioteca oraşului. La sfârşitul secolului al XIX-lea în oraş sunt înscrise 2230 de case şi locuitori. Secolul XX-lea aduce mari transformări în viaţa oraşului. După primul război mondial, în anul 1926 reşedinţa judeţului Satu Mare se mută la Satu Mare, iar oraşul Carei este ataşat de judeţul Sălaj. Primăria oraşului Carei încă în anul 1921 protestează faţă de această schimbare (Memoriul, 1921) 21, dar fără succes. Castelul vedere aeriană Foto: Murvai G. 21 Memoriul, 1921-Memoriul oraşului Careii-Mari în chestiunea sediului judeţului Satu Mare prezentat măritului guvern Careii-Mari.Városnak a megyeszékhely kérdésében a magas kormányhoz intézett Emlékirata. Dat în Careii-Mari din Şedinţa Generală a comisiunilor speciale la 20 mai 1921-Careii-Mari. A kiküldött speciális bizottságnak 1921 évi május hó 20.-án tartott üléséből. Ioan Sperneac-notar principal-főjegyző; Dr.Nicolae Darabanth primar/polgármester, Tipografia Adolf Sonnenfeld, Oradea-Mare (ediţia bilingvă). 10

11 Capela gotică a castelulu-carte poştală 1910 Castelul anii 1970 Degeaba argumentează conducerea oraşului, că localitatea Carei din 1760 a fost reşedinţa comitatului Sătmar, transformările acestea administrative se realizează în anul Astfel Careiul va fi centrul plăşii Carei în judeţul Sălaj.După ce contele Károlyi Antal devine prefectul comitatului, donează un teren viran în oraş (3233 stânjeni) pentru construirea prefecturii. Clădirea reconstruită în anul 1926 a fost transformată, balconul din faţa clădirii a fost demolat. Din anul 1930 clădirea funcţionează ca şcoală. În prezent este Grup Şcolar Industrial Iuliu Maniu. Prefectura judeţului Satu Mare la Carei-1921 Clădirea patrulater a prefecturii Foto: Murvai G. 11

12 construirea caselor funcţionarilor, în cartierul numit şi Colonia Funcţionarilor (azi strada Nicolae Iorga numit şi Tisztviselő telep). Până la cel de al II-lea război mondial industria oraşului era reprezentată de trei mori, Fabrica de ulei, într-o perioadă scurtă o Fabrică de hârtie, trei Fabrici de cărămidă, Fabrica de unt, centrul de colectare şi fermentare a tutunului şi de câteva mici ateliere meşteşugăreşti (Holczman, Bandur). Industralizarea oraşului începe în anii 1960 şi treptat Careiul devine un oraş industrial. În paralel cu industrializarea (Fabrica de maşini şi unelte Unio cu 2500 de muncitori, Fabrica de mobilă Crasna, Fabrica de in şi cânepă, Fabrica de bumbac, Fabrica de biscuiţi, Fabrica de conserve şi legume, Fabrica de lapte praf, Fabrica de zahăr şi câteva ateliere cooperatiste) se continuă construirea blocurilor în centrul oraşului în cartierele Eliberării şi Mihai Viteazul. Primele blocuri au fost construite la capătul străzii Căplenilor, constituindu-se treptat într-un cartier.. Sala de gimnastică a oraşului Fosta sală de gimnastică a oraşului, construit în anii 1890 ca şi multe alte clădiri din oraş a fost victima urbanizării, a construirii blocurilor. Clădirea a fost în Cartierul Căplenilor între Liceul Piariştilor. 12

13 Oborul oraşului- carte poştală din anul 1952 Parcul central al oraşului, în locul oborului. În mijlocul fotografiei Monumentul ostaşului român, creaţia scluptorului băimărean Vida Géza. Inaugurat în anul 1964 carte poştală. 13

14 Clădirea de mai jos a fost construită în anii , ca şi clădire a Asociaţiei Bancare Albina proiectat de arhitectul Vilmos Magyar, iar construirea clădirii a fost făcută sub conducerea inginerul arhitect al oraşului Iosif Illés. Din documentele vremii reiese că oraşul în anul 1775 avea Casa oraşului în strada Boldog, azi strada Someş, care duce spre Foieni. În anul 1808 s-a construit o nouă primărie în curtea Mede, acolo unde azi este cazarma. Oraşul a vândut această primărie şi în anul 1890 se mută în fosta clădire a hanului Arany Szarvas (azi clădire a armatei). În anul 1968 primăria se mută în clădirea băncii, care devine sediul PCR şi a Sfatului Popular iar din 1990 este Primăria Municipiului Carei. Deşi oraşul nu are prea multe şi renumite monumente arhitecturale, totuşi ceva s-a păstrat din trecutul oraşului. Biserica Ortodoxă, Biserica romano-catolică, construite în stil baroc, castelul familiei Károlyi, clădirea prefecturii şi primăria oraşului şi alte câteva clădiri secesioniste, prin care putem arunca o privire asupra trecutului oraşului. Primaria orasului- carte postala din anul

15 Scurt istoric al Protopopiatului Ortodox Român Carei Satele din jurul Careiului au fost alipite la Episcopia greco catolică nou înfiinţată de Hajdudorog în anul Odată cu înfiinţarea Episcopiei de Hajdudorog se schimbă toată administraţia bisericească fiind destituiţi protopopii români şi numiţi alţii maghiari. Într-o altercaţie pe care a avut-o Romul Marchiş, cu vicarul de la Episcopia de Hajdudorog, celebrul Mihail Jaczkovics, acesta i-a aruncat în faţă cuvintele...nu voi preoţii ne trebuiţi, că voi şi aşa muriţi, ci poporul vrem a-l câştiga -cuvinte care exprimă de fapt programul noii episcopii. Cele cinci protopopiate rutene şi maghiare create în comitatul Satu Mare erau împărţite în aşa fel încît parohiile române să fie repartizate la acestea. Au existat cazuri în care cancelaria episcopală a înapoiat actele în limba română cum este şi adresa nr.6 din 16 ianuarie 1913 a preotului din Sătmărel, pe care pe verso s-a notat că preotul este obligat să o scrie în limba maghiară deoarece aceasta este limba oficială a episcopiei. Apoi au fost schimbate şi sigiliile parohiale din limba română în limba maghiară, iar protopopul din Sanislău, Alexa Pop a fost destituit deoarece a refuzat să folosească sigiliul parohial în limba maghiară. La 13 noiembrie 1918 a vut loc adunarea populară a românilor din Satu Mare ţinută în sala mare a primăriei oraşului, iar Romul Marchiş îi trimite episcopului de Hajdudorog informaţii legate de această adunare rugîndu-l să-l numească comisar episcopal vicar însărcinat cu cârmuirea tuturor parohiilor româneşti deslipite din eparhiile de Oradea Mare şi Gherla. Adunarea populară a primit această propunere cu un entuziasm de nedescris, proclamă Vicariatul Naţional Român de Carei alegînd în unanimitate pe arhidiaconul din Carei -Romul Marchiş. La 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Naţională care s-a ţinut pe Câmpia Libertăţii din Blaj au participat vicarul Romul Marchiş precum şi preotul Cornel Abrudan din Parohia Resighea. La 1o decembrie preotul Flaviu Sălăjan din Parohia Pişcolt informează că în administraţia bisericească a parohiei a introdus limba română. Existenţa Vicariatului Naţional Român la Carei încetează la 19 iunie 1919, iar parohiile care aparţinuseră de acest vicariat sunt încorporate la Episcopia Oradiei. Vicariatul Naţional Român din Carei va rămâne întotdeauna în memoria posterităţii ca un exemplu luminos al luptei înaintaşilor noştri pentru apărarea credinţei şi a limbii române. (Ciubotă V.,Vicariatul...Satu Mare 1997,pag.6-60) 22. Prin decretul nr. l din 9 ianuarie 1931, Prea Sfinţia Sa Valeriu Traian Frenţiu înfiinţează Protopopiatul Careiului numind pe Reverendisimul Alexandru Gera, canonic onorar, vicar foraneu al Sătmarului şi Protopop al Careiului. Protopopii şi preoţii Protoieriei au fost următorii : - Iosif Ciorbea -Protopop din o1.o o Andrei Coman -Protopop din o1.o fost vicar episcopal, care a făcut parte dintre cei 38 de protopopi care au iniţiat unificarea bisericilor din Ardeal în anul 1948 (Arh. Parohiei Carei 3) 23. Astfel preotul Andrei Coman ca şi protopop al Careiului a funcţionat până în anul Gheorghe Munteanu din o1.o ca paroh la Parohia Carei 2 şi secretar protopopesc din o7.o Gheorghe Buzilă secretar protopopesc din 3o.o o Sorin Nistor secretar protopopesc din o o7.o Ţolescu Ioan -Protopop din ol.ll.1962-ol.o Ciubotă Viorel -Vicariatul Naţional Român din Carei, Satu Mare, 1997, pag.6-6o. 23 Preot magistrand Buzura Călin- Istoricul Parohiei Ortodoxe Române Carei 3. 15

16 - Andron Mircea -Protopop din ol.o ol o. - Pordea Pavel secretar protopopesc în Opriş Gheorghe secretar protopopesc din Sabău Vasile secretar protopopesc din o1.o şi paroh în Pişcolt. - Mirea Costache Protopop din ol.ol.1981-ol.o2.1994, - Gheorghe David paroh la Parohia Carei 2 din 199o până în o5.o2.2oo2 când a decedat. - Berar Ioan - secretar protopopesc din 1988 şi Protopop din ol.o o1.o Mircea Pintea secretar protopopesc din o1.o o1.o Protopop şi preoţi actuali : - Marian Crainic Protopop din ol.o pînă în ziua de azi fiind şi parohul localităţii Tăşnad. - Augustin Dorel Silaghi secretar protopopesc din o1.o pînă în ziua de azi (Ist. Protoieriei Carei). Din cuprinsul Protopopiatului Ortodox Român Carei fac parte următoarele parohii: 1. Parohia Ortodoxă Română Acâş: Preotul Vâscu Augustin, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Mihăeni : Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Ady Endre: Preotul Vinţ Gheorghe, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în nul Are filia Ghileşti : Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Andrid: Preotul Lucian Blaga, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Ardud: Preotul Ploscariu Stelian, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Baba Novac: Preotul Seleşi Grigore, biserica are hramul Naşterea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Babţa: Preotul Bota Valentin, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Beltiug: Preotul Ardelean Ovidiu, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Bolda, Pr.Iederan Gheorghe : Biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului, este construită în anul 1786 monument istoric din lemn. 8. Parohia Ortodoxă Română Blaja: Preotul Iluţan Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Cehăluţ : Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Boghiş: Preotul Tamas Ghita Sergiu, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Carei I: Preotul Popa Ilie şi Silaghi Augustin Dorel,Pop Valer, biserica are hramul Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir, constructia ei a inceput în anul Parohia Ortodoxă Română Carei III: Preotul Buzura Călin şi Bontea Cosmin, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Căuaş: Preotul Vezentan Ciprian, biserica are hramul Naşterea Maicii Domnului, este construită în anul

17 13. Parohia Ortodoxă Română Cean: Preotul Oneţ Mircea, biserica are hramul Sfinţii Trei Ierarhi, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Cehal: Preotul Turău Ştefan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Chegea: Preotul Şteţ Gheorghe, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Săcăşeni : Biserica cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Chilia: Preotul Săvianu Milian, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Cig: Preotul Buzura Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Corund: Preotul Perşe Marius, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul 1975, iar biserica de lemn cu hramul Naşterea Maicii Domnului este construită în anul Are filia Ser : biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Craidorolţ: Preotul Recăşan Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Cuţa: Preotul Zoicas Viorel, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Crişeni: Preotul Şteţco Gavrilă, biserica are hramul Naşterea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Istrău: Preotul Nichita Vasile, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Dindeşti: Preotul Sescu Vicenţiu, biserica are hramul Sfântul Ierarh Nicolae, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Doba: Preotul Ardelean Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Dacia: Preotul Mocan Florian, biserica are hramul Sfinţii Apostoli petru şi Pavel, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Eriu Sâncrai: Preotul Andreicuţ Ilie, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Gelu: Preotul Bota Marius, biserica are hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Gerăuşa: Preotul Bârsan Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Ghirolt: Preotul Nichita Vasile, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Răduleşti: Preotul Pop Marius, biserica are hramul Sfinţii Trei Ierarhi, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Giorocuta: Preotul Zubaşcu Dorel, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Giungi: Preotul Micle Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Răteşti : Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Giurtelec: Preotul Nemeş Alin, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul

18 34. Parohia Ortodoxă Română Lelei: biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul 1784 monument istoric. 35. Parohia Ortodoxă Română Hodişa: Preotul Stan Adrian, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Homorodu de Sus: Preotul Pădurean Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Homorodu de Mijloc: Preotul Văsuţ Nicolae, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Horea: Preotul Tihai Lucian, biserica are hramul Sfintul Ierarh Nicolae, este construită în anul Are filia Ciumeşti : Biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul monument istoric. 39. Parohia Ortodoxă Română Hotoan: Preotul Ghic Nicolae, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Hurezu Mare: Preotul Ardelean Iuliu, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul 1700, biserica nouă fiind în construcţie. 41. Parohia Ortodoxă Română Ianculeşti: Preotul Sorian Sergiu, biserica are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Lucăceni: Preotul Bontoş Ovidiu, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Marna: Preotul Pop Calin Vasile, biserica are hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Medişa: Preotul Manţa Vasile, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Moftinu Mare: Preotul Horotan Adrian, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Moftinu Mic: Preotul Ciolte George, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Necopoi: Preotul Mureşan Cosmin, biserica are hramul Sfintul Ioan Botezătorul, este construită în anul Are filia Homorodu de Jos : Biserica are hramul Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Orbău: Preotul Butcovan Lucian, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Pir: Preotul Iluţan Ioan junior, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Sărvăzel : Biserica are hramul Sfântul Ierarh Nicolae, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Pişcari: Preotul Bota Vasile, biserica are hramul Sfântul Ierarh Nicolae, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Pişcolt: Preotul Giurge Alin, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Portiţa: Preotul Pop Radu Andrei, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Irina : Biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Păulian: Preotul Abrudan Octavian, biserica are hramul Naşterea Maicii Domnului, este construită în anul

19 54. Parohia Ortodoxă Română Resighea: Preotul Marcu Vlad, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Racova: Preotul Dohotar Vasile, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Scărişoara: Preotul Zota Marius, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Sanislău: Preotul Man Radu, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Santău: Preotul Perşe Vasile, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Satu Mic: Preotul Costaşi Mirel, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Sărăuad: Preotul Petrovan Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul monument istoric. 61. Parohia Ortodoxă Română Sânmiclăuş: Preotul Galea Nicolae, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Silvaş: Preotul Cotutiu Alexandru, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Socond: Preotul Cosma Dionisie, Capela are hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Soconzel: Preotul Pop Cornel, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Solduba: Preotul Mureşan Ionel, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Supuru de Jos: Preotul Ghiţiu Vasile, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Supuru de Sus: Preotul Muresan Bogdanel, biserica are hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Stâna: Preotul Blaga Cornel, biserica de lemn are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul este monument istoric, iar biserica nouă are acelaşi hram fiind construită în anul Parohia Ortodoxă Română Sudurău:, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Chereuşa : Biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului,este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Tăşnad: Preotul Marian Crainic, biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Tiream: Preotul Marcu Sorin, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Traian: Preotul Paşca Ionel, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Terebeşti: Preotul Cuciuvan Iosif, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Are filia Ghilvaci : Biserica cu hramul Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir,este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Unimăt: Preotul Ienciu Ioan, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Parohia Ortodoxă Română Vezendiu: Preotul Ghiurcău Vasile, biserica are hramul Schimbarea la Faţă, este construită în anul

20 76. Parohia Ortodoxă Română Valea Morii: Preotul Tamas Iuliu Ovidiu, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este construită în anul Mănăstirea Scărişoara exarh si staret- arhim.dr. Timotei Bel. 78. Mănăstirea Ţeghea stareţă Emanuela Mateiu. 20

21 BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ În apropierea localităţii Carei după atestările arheologice exista o localitate numită Bobald ( numele localităţii astăzi este o toponimie în hotarul oraşului ) unde locuiau români, care aveau o Biserică (desoperită în 2oo2 ),dar datorită ravagiilor săvârşite de către curuţi, tătari, turci, prin jefuire sau prădare unele sate din jurul Careiului devin depopulate sau pustiite, de exemplu: Bobald, Kide, Vada, Kozard, Tubulteleke. Astfel în 169o românii din Bobald se mută în Carei formând Cartierul Haiducilor şi astfel devin slujitorii cetăţii (haiduci ) familiei nobiliare Károlyi (Asztalos,1892) 24. BISERICA SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL. Preot al românilor la 17oo a fost Elek Bone, ştim acest lucru din registrul matricol al bisericii. Pînă în 1738 românii au folosit împreună cu ortodocşii ruteni o singură biserică, construită din lemn, care a existat din anul 1.5oo, ştim acest lucru din însemnarea găsită în Cartea de Aur a Bisericii rutene că...ruşii din Nagy Károly în centrul oraşului posedă un locaş de rugăciune, mai cu seamă împreună cu românii, o bisericuţă din lemn.... În 1752 cu sprijinul administratorului contelui Károlyi, Demetriu Raţ, se construieşte o biserică din cărămidă, sub pastoraţia preotului Iovan Pop, care poartă hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil un teren aparţinând contelui Karolyi este donat pentru construirea unei Biserici pentru românii aşezaţi aici, este acoperită cu şindrilă avînd formă de corabie în stil baroc, cu ocazia seismului din 1834 suferă avarii deosebite. Într-un act emis de către preotul Alexandru Gurzov, paroh al Parohiei Racova din 29 septembrie 1864 reiese că în Carei era 24 Asztalos György-Nagy-Károly rendezett tanácsu város története 1848-ig(Istoria oraşului Carei pînă la 1848 ),Nagy Károly,1892,pag.24 21

22 Arhi Diaconul Părţilor Sătmărene şi Paroh în Careii Mari - Toma Şerban, iar în 1897 apare în documente ale vremii preotul Dr.Felician Bran. Biserica este restaurată în 1876 sub pastoraţia preotului Demetrius Cherecheş, iar în anul 19o6 a necesitat o nouă restaurare sub îngrijirea preoţilor Romulus Marchiş protopop , Ludovic Vida, Vasile Terdic. Transformări mai mari şi restaurări s-au făcut în anii cînd a fost schimbat acoperişul, fiind pusă tablă zincată, tot atunci fiind electrificată. Ca valoare artistică şi istorică este considerată catapeteasma (iconostasul), care este sculptată în lemn de tei având o dantelărie cu mult gust în stil bizantin cu mici elemente de baroc. Sfintele moaşte au fost aşezate în sfânta masă de către P.S.Sa.Valeriu Traian Frenţiu episcop al Oradiei, în anul Din a slujit ca preot şi protopop Alexandru Gera. Icoanele în special cele împărăteşti au fost executate de un pictor care manifestă multă înţelegere a stilului bizantin, presupunîndu-se a fi pictorul bănăţean Constantin Daniel. Sculptura este acoperită cu foiţe din metal aurit care a primit o patină foarte frumoasă. Alt element care dă valoare artistică bisericii este pictura în tempera executată de pictorul Vasile Paşcu din Focşani, în 1965 având stilul bizantin. Astfel în 13 iunie 1965 biserica a fost sfinţită de către P.S.Sa.Valerian Zaharia, episcopul Oradiei. Distribuţia picturilor iconografice este făcută potrivit erminiei şi cu simbolica corespunzătoare. Desenul este corect, formele anatomice ale personajelor sunt fireşti păstrând un echilibru cromatic, astfel că întreg ansamblul pare unitar, chipurile sfinţilor sunt pline de expresii duhovniceşti. Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril se găseşte în apropierea Protopopiatului Ortodox Român Carei, fapt pentru care în această sfântă biserică au slujit majoritatea preoţilor protopopi de Carei, fiind şi singura biserică ortodoxă de aici. Dintre cărţile de slujbă care s-au păstrat amintim câteva: Octoih tipărit la Liov în anul 1733; Antologhion, tipărit în anul 1737 la Râmnic având următoarea însemnare Anume Trefelogu am cumpărat...cu 30 de florinţi pînă şeptea seminţenie şi lui să fie pomană şi cine va fura să fie afurisit şi blăstămat. Scris-am eu Protopopu Ştefan din Terem anume Mezzo Teremeni fiind Voievodu... ; Psaltirea, tipărită la Blaj în anul 1764; Ceaslov, tipărit la Blaj în anul 1766; Minologhion, tipărit la Blaj în anul 1781 având următoarea însemnare Această carte anume Euhologhion adică Molitvenic este anume a Ecleziei cea rumâneşti din Car(ei). Cine o va fura sau o va ascunde sau o va potropoci să fie în blestemul celor 314 Sfinţi şi părinţi de la Nicea. Anul de Hs Şorban ; Irmologhion, tipărit la Viena în anul 1791; Psaltire, tipărită la Braşov în anul 1816 ( Doru Radosav, Catalogul cărţii tipărite şi manuscrise din nord vestul Transilvaniei ( sec. XVII-XVIII). Cluj Napoca, 1995, Ed. Philobiblon, pag ) 25. Între preoţii şi protopopii care au slujit în această Sfântă biserică amintim pe: Ioan Lobonţiu, Iuliu Pop, Iosif Ciorbea -protopop, Andrei Coman protopop, Gheorghe Munteanu secretar protopopesc, Gheorghe Buzilă - secretar protopopesc, Sorin Nistor - secretar protopopesc, Ţolescu Ioan -protopop, Pordea Pavel secretar protopopesc, Andron Mircea - protopop, Opriş Ghoerghe secretar, Mirea Costache protopop, Gheorghe David paroh la Parohia Carei 2 din 199o până în o5.o2.2oo2 cînd a decedat, Berar Ioan paroh din 1976 şi protopop din 1994, Mircea Pintea secretar protopopesc, masterand Călin Buzura paroh din anul 1998 până în ziua de azi, care se osteneşte pentru înfrumuseţarea Bisericii renovând atît interiorul ei dar mai ales exteriorul, adăugând sfintei biserici un impunător aghiasmatar realizat prin osteneala credincioşilor vrednici de toată lauda. După decesul preotului Gheorghe David, Parohia Ortodoxă Carei 2 se desfiinţează, iar în cadrul Parohiei Carei 3 se înfiinţează postul de preot 2 fiind numit Bontea Cosmin care slujeşte până în ziua de azi (Ist.Paroh.Carei 3) Doru Radosav, Catalogul cărţii tipărite şi manuscrise din nord vestul Transilvaniei ( sec. XVII-XVIII). Cluj Napoca, 1995, Ed. Philobiblon, pag Preot magistrand Buzura, Călin, Istoricul Parohiei Ortodoxe Române Carei 3. 22