PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA

Méret: px
Mutatás kezdődik a ... oldaltól:

Download "PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE 1795-1972 MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA"

Átírás

1 DIMITRIE POPTĂMAŞ MÓZES JÚLIA PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA

2 BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ Dimitrie Poptămaş Mózes Júlia PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA Studiu introductiv de prof. dr. VASILE NETEA Postfaţă de DIMITRIE POPTĂMAŞ Târgu-Mureş 2000

3 Referenţi: Dr. VASILE NETEA Dr. DEMÉNY LAJOS Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale POPTĂMAŞ, DIMITRIE Publicaţiile periodice mureşene: : bibliografie monografică / Dimitrie Poptămaş şi Mózes Júlia; studiu introductiv de prof. dr. Vasile Netea. - Târgu-Mureş: Biblioteca Judeţeană Mureş, p.; 14x20 cm. - (Bibliografii mureşene; 3) ISBN I. Mózes Júlia II. Netea, Vasile (pref.) 015( Mureş): 050(498) Készült a Nemzeti Kulturális Örökség Minisztériuma támogatásával Lectură şi corectură: Anna Szász-Vintilă, Elena Hodoş, Mariana Ciurca şi Csiki Emese Culegere computerizată: Szász Hajnal Tehnoredactare: Mariana Solovăstru Scanare, tehnoredactare pentru digitizare: Alexandru Tcaciuc Tiparul executat la S.C. Tipomur S.A Târgu-Mureş str. Poligrafiei nr. 3

4 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája INTRODUCERE Lucrarea de faţă - alcătuită pe baza unei scrupuloase documentări -este întâia încercare de a prezenta în mod bibliografic scrisul publicistic periodic din vechiul judeţ al Mureşului, căruia reforma administrativă din 1968 i-a adăugat şi o parte din fostul judeţ Târnava Mare, cu oraşele Sighişoara şi Târnăveni. Ea cuprinde nu numai periodicele româneşti apărute în această zonă, ci şi pe cele maghiare şi germane, tuturor acordându-li-se aceeaşi atenţie, şi toate fiind însoţite de aceleaşi indicaţii cronologice şi bibliografice. În cuprinsul ei se întâlnesc atât periodicele cu caracter informativ general, cât şi cele culturale, economice, social-politice, literare, artistice, profesionale, didactice, dări de seamă, anuare şi calendare. Numărul total al publicaţiilor identificate, înregistrate şi cercetate -reprezentând perioada este de 547, descoperirea şi studierea lor reclamând - lucru de laudă pentru autori - un imens efort de investigaţie şi sistematizare. Cu toate acestea suntem convinşi că numărul real al periodicelor mureşene, şi ne referim îndeosebi la publicaţiile cu o periodicitate mai rară - calendare, almanahuri, anuare, dări de seamă - este cu mult mai mare, unele din ele, tocmai ca un efect al acestei lucrări, urmând să fie descoperite de acum înainte. Prezentarea lor, urmând tradiţia stabilită de prima lucrare de acest fel apărută în România - Publicaţiunile periodice româneşti, descrierea bibliografică de Nerva Hodoş şi Al.Sadi Ionescu (1913) - s-a făcut în mod alfabetic, ceea ce înlesneşte în mod considerabil consultarea rapidă a întregii bibliografii. Modul de tratare, diversitatea surselor de informaţie, precum şi sistematizarea materialului sunt precizate de autori în lămuririle ce preced lucrarea. Bibliografia monografică a publicaţiilor periodice mureşene, întocmită cu o vădită competenţă şi cu o remarcabilă pasiune şi obiectivitate ştiinţifică, de bibliotecarii Dimitrie Poptămaş şi Julia Mózes în cadrul Bibliotecii municipale din Târgu-Mureş, nu oferă însă cititorului numai o oglindă concludentă a aspectelor şi duratei acestor periodice, ci, totodată, şi prilejul unor reflecţii şi aprecieri de natură istorică şi politică asupra condiţiilor în care

5 Publicaţiile periodice mureşene s-a dezvoltat presa mureşeană, asupra orientării şi nivelului ei. Şi totodată asupra unor cărturari fără a căror conştiinţă militantă şi pasiune pentru scrisul publicistic şi pentru cultură, cu greu s-ar putea înţelege apariţia atâtora din aceste periodice, care însemnează tot atâtea încercări de a birui dificultăţile vremii. Ca unul ce, timp de peste patru decenii, am fost martor ocular şi în acelaşi timp participant activ la lupta pentru formarea unei prese româneşti mureşene, socotesc oportună ocazia de a completa bibliografia celor doi autori şi cu unele constatări istorice, obiective, şi totodată - ca un omagiu adus precursorilor amploarei scrisului mureşean de astăzi - cu unele amintiri şi precizări personale. Dorinţa de a da acestor completări un caracter cât mai concret, ne va obliga să cităm uneori în contextele respective şi propriul nostru nume, lucru pentru care nădăjduim să fim iertaţi. Întâia scriere mureşeană cu caracter periodic a apărut în anul 1795, ea fiind - în limba maghiară - un calendar, fară urmare, imprimat în tipografia Colegiului reformat. în 1799 va apărea în aceeaşi tipografie, o programă analitică, scrisă în limba latină, a gimnaziului romano-catolic care, cu întreruperi, îşi va continua apariţia până în anul 1830/1831. Un alt calendar, intitulat Erdélyi Magyar Nemzeti Székely Naptár (Calendarul secuiesc al naţiunii maghiare ardelene) avea să apară în 1843, continuându-şi apoi existenţa, sub diferite titluri, până în anul Aceste calendare au jucat în viaţa secuilor acelaşi rol cultural economic pe care l-au jucat, în aceeaşi perioadă, calendarele editate de George Bariţiu la Braşov (Calendarul pentru poporul românesc ), de Visarion Roman şi de alţii la Sibiu (Calendarul poporului, ) iar mai târziu, de calendarele Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român. De o revistă propriu-zisă nu va putea fi vorba însă decât în 1858, când, iniţiate şi conduse de Mentovich Ferenc, vor apărea Marosvásárhelyi Füzetek. Tudományos és szépirodalmi folyóirat (Caiete târgumureşene. Revistă ştiinţifică şi literară), care vor avea o existenţă de doi ani (mai aprilie 1860). Scrise aproape în întregime de redactorul lor - profesor, poet, popularizator ştiinţific şi polemist - Caietele târgumureşene s-au impus în publicistica vremii prin orientarea lor materialistă democratică, Mentovich ( ) fiind unul din cei mai însemnaţi gânditori maghiari materialişti din secolul alxix-lea. Preocupările sale din domeniul fizicii, al chimiei şi astronomiei, precum şi cele de ordin beletristic, au dat revistei un remarcabil caracter ştiinţific, literar şi, totodată, polemic, prin campania dusă de Mentovich împotriva idealismului.

6 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája După 10 numere Caietele au trebuit să sucombe însă sub loviturile clericalismului şi ale politicianismului timpului. Ca posesor de ziar Târgu-Mureşul va apărea pe harta publicaţiilor transilvane abia la 7 iulie 1866, când tinerii Székely Ádám (arhivar) şi Orbán József (funcţionar cu pregătire şi vocaţie literară) înfiinţară săptămânalul Székely Néplap. Szépirodalmi és vegyes tartalommal (Foaie populară secuiască. Cu conţinut literar şi divers). Prin acest ziar, care a avut o existenţă numai de un an şi jumătate, s-au pus bazele publicistice, istorice, sociale şi economice ale presei mureşene în limba maghiară, şi s-a deschis totodată seria unor numeroase publicaţii similare: Székely Közlöny (Buletinul secuiesc, ), Székely Hirlap (Jurnalul secuiesc, ), Erdély (Ardealul, revistă literară săptămânală, ), Székelyföld (Secuimea, 1874), Erdélyi Hiradó (Jurnalul ardelean, ), Székely Ellenzék (Opoziţia secuiască, cotidian, ) şi altele. În 1919 existau în Târgu-Mureş 22 periodice în limba maghiară. Sighişoara, care din punct de vedere publicistic gravita în sfera Braşovului şi a Sibiului, a debutat în 1858 cu un anuar şcolar Programm des evangelischen Gymnasiums in Schässburg zum Schluss des Schuljahrs... care va apărea până la 1916, şi apoi cu ziarul bisăptămânal Schasburger Anzeiger ( ). în 1890 ziarului săsesc i se va adăuga şi un săptămânal maghiar: Nagy Küküllő (Târnava Mare, ). Cu un anuar şcolar se va inaugura în 1865 şi publicistica Reghinului (Programm des evanghelischen Unter-Realschule), menit şi el unei îndelungate apariţii ( ), urmat în 1894 de publicaţia săptămânală Sächsisch-Regener Wochenblatt - organ pentru interesele meşteşugăreşti, agricole şi literare - iar în 1899 de ziarul maghiar Régenvidék (Ţinutul Reghinului). La Diciosânmărtin se înregistrează în 1891 apariţia ziarului Kiskükülő (Târnava Mică) a cărui existentă va dura până în Datele la care au apărut primele reviste şi ziare în oraşul Târgu- Mureş şi în oraşele învecinate arată în mod neîndoielnic că, din punct de vedere al presei, aceste oraşe s-au dezvoltat mai târziu şi mai încet decât celelelate centre urbane transilvane. într-adevăr, în timp ce în Târgu-Mureş n-au apărut până la 1855 decât calendare şi programe analitice gimnaziale, atât la Sibiu cât şi la Braşov şi la Cluj - pentru a le aminti numai pe acestea - perioada respectivă este marcată de apariţia a numeroase ziare şi reviste care au îndeplinit un remarcabil rol cultural politic şi literar. La Sibiu a apărut astfel în 1783, în limba germană, Siebenburgen zeitung, în 1790, în limba maghiară, Erdélyi Magyar Hirvivő (Curierul maghiar din Transilvania) iar în 1795 se înregistrează demersurile nesatisfacute ale Societăţii filosofeşti a

7 Publicaţiile periodice mureşene neamului românesc din Mare Prinţipatul Ardealului - anticipate de cele din 1789 ale lui Ioan Piuariu Molnar - pentru a înfiinţa publicaţia bisăptămânală Vestiri filosofeşti şi moraliceşti, în aceeaşi perioadă apar la Sibiu alte două publicaţii cu caracter ştiinţific social: Siebenbürgische cartalaschrift şi Az erkölcsnek és a világi dolgok forgásának Kisdedtüköre (Mica oglindă despre desfăşurarea întâmplărilor lumii şi a moravurilor). La Braşov s-a înfiinţat în 1834 Siebenbürger Wochenblatt (Foaie săptămânală transilvană), în 1836 Bätter für Geist, Gemut und Vaterlandeskunde (Foi pentru minte, inimă şi cunoştinţa patriei), ziarul maghiar Erdélyi Hirlap precum şi cele cinci periodice româneşti: Foaia Duminecii (1837), Foaia de săptămînă (1837), Foaia literară (1838), Gazeta de Transilvania (1838) şi Foaia pentru minte, inimă şi literatură (1838). Clujul îşi manifestă prezenţa în publicistică prin Híradó (Vestitorul patriei, 1825), iar în preajma anului 1848 prin Vasárnapi Újság, Erdélyi Hiradó, Múlt és Jelen (Trecut şi viitor), Nemezeti Társalkodó (Convorbiri naţionale). Aceeaşi era situaţia presei şi în alte oraşe ca Aradul, Oradea sau Timişoara. Mişcarea presei se afla astfel pretutindeni, în continuă ascensiune, se creau curente de opinie publică, se înregistrau polemici, atitudini, aspiraţii, ziariştii şi scriitorii impunându-se din ce în ce mai mult pe plan social-cultural. De toate acestea, până la 1858, Târgu-Mureş, deşi avea o populaţie de aproape locuitori, a rămas străin, singura sa participare la mişcarea culturală a timpului fiind cele două colegii locale - reformat şi romano-catolic - ai căror profesori şi elevi, continuând fecunda tradiţie a unor înaintaşi ca Aranka György, Kovásznai Tóth Sándor, Bolyai Farkas, Bolyai János, s-au remarcat prin acţiuni şi scrieri cu un elevat conţinut ştiinţific şi literar, sau prin colaborări la publicaţiile din alte oraşe. Una din cele mai apreciate acţiuni întreprinse în această perioadă de profesorii de la Târgu-Mureş a fost cea a lui Szabó Sámuel, profesor, ca şi Mentovich, de care îl lega o strânsă prietenie, la Colegiul reformat ( ) şi apoi redactor al publicaţiei Székely Közlöny, care a întreprins prin elevii săi o vastă culegere de folclor ale cărei bucăţi-balade, legende, cântece bătrâneşti s-au ridicat la peste 900. O parte din aceste poezii precum şi unele studii de folclor ale lui Szabó, au fost publicate în revista lui Arany János Koszorú şi apoi incluse în lucrarea Magyar Népköltési Gyűjtemény (1872). Datorită lui Szabó a apărut în anul 1863 şi revista şcolară manuscrisă Közlemények és önképzőtársulati müvekből (Comunicări din lucrările cercului de lectură), organ al cercului elevilor de la

8 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája Colegiul Reformat 1 Vina rămânerii în urmă - din punct de vedere publicistic - a Târgu-Mureşului o poartă fară îndoială aristocraţia locală, deţinătoare şi a puterii politice, care n-a acordat presei atenţia necesară, precum şi marea burghezie preocupată îndeosebi de problemele comercial-industriale. * O altă constatare ce se desprinde din cercetarea bibliografiei publicaţiilor periodice mureşene, este aceea că oraşul Târgu-Mureş este unul din foarte puţinele oraşe ciscarpatine în care, până la unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), n-a apărut nici un ziar românesc. Cauzele acestei lacune au fost determinate de regimul politic al timpului care, prin legi şi dispoziţii cu caracter local, a frânat necontenit aşezarea şi dezvoltarea în acest oraş a elementelor româneşti 2, şi totodată numeroasele piedici puse în calea înfiinţării unor instituţii cultural- economice româneşti care să poată susţine anumite organe de presă. Lucrurile au fost mai puţin dure în fostul judeţ Târnava Mare, unde, la Diciosânmărtin (astăzi Târnăveni), au apărut în anii câteva numere din ziarul Românul târnăvean, imprimate la tipografia seminarului teologic din Blaj. în 1919, îndată după proclamarea unirii, Românul târnăvean va apărea ca organ politic independent sub redacţia lui Zaharia Boilă. * Deşi lipsiţi de avantajele unei prese locale, românii mureşeni n-au rămas totuşi în afara mişcării publicistice a vremii, fiindcă ceea ce n-au putut face acasă la ei, au făcut cu insistenţă la celelalte publicaţii româneşti transilvănene - ziare şi reviste - la care au colaborat atât cu corespondenţe asupra vieţii politice şi culturale mureşene, cât şi cu scrisori de natură folclorică, literară, economică şi culturală. Chiar din primul moment al apariţiei Foii literare, şi apoi a Foii pentru minte, inimă şi literatură, unul din principalii sfătuitori şi colaboratori ai lui George Bariţiu, conducătorul acestora, a fost doctorul Vasile Popp ( ) originar din satul Chimitelnic, care s-a impus ca unul din primii folclorişti, 1 Cf.Faragó Jó. Culegerile de poezie populară secuiască efectuate de elevii din Târgu-Mureş pe la 1860 în Revista de folclor. Bucureşti, 1957, nr.3, p Vezi Traian Popa, Monografia oraşului Târgu-Mureş Tg.Mureş, 1932, p

9 Publicaţiile periodice mureşene scriitori medicali şi istorici ai culturii române. 3 Concomitent cu Vasile Popp colabora la foile lui Bariţiu şi Ioan Rusu din Habic ( ) profesor la Blaj, autorul primului tratat românesc de geografie - Icoana pămâtului (1842) - care, pe lângă traducerile din Schiller şi pe lângă unele articole istorice şi ştiinţifice, a publicat în Foaia pentru minte, inimă şi liteatură şi cea dintâi prelucrare de folclor mureşean în versuri: Iubita părăsită (Cântare sătenească, 1838). Această poezie - scria Bariţiu în nota care o însoţea - cu atât ne este nouă mai bine venită, cu cât poetul s-a ţinut mai mult de formele vorbirii norodului. Cântec sătenesc din Ardeal - adăuga Bariţiu în continuare - este acesta, unde cu îndrăzneală pot zice că se află de acestea mai multe decât în oricare parte a României. Originale cum sunt, culegându-le din gura secerătoarelor, torcătoarelor şi a maicelor ce-şi leagănă pruncii adormindu-i cu horile sale, şi putea să scrii tomuri întregi 4 Ardealul la care se referea atunci Bariţiu era reprezentat în paginile Foii sale de Mureşul lui Rusu, în care, la Glodeni, se născuse de altfel şi mama sa, Rafila Cornea. Îndemnul lui Bariţiu de a deschide campania pentru culegerea folclorului românesc transilvan i-a venit astfel de la mureşeanul Ioan Rusu, care a introdus în cântarea sa, ca termen de comparaţie poetică pentru eroul cântării, elementul local al brazilor din munţii Călimani, chipul său fiind tot atât de impunător ca şi aceştia: Trup înalt crescut frumos Ca un brad din Căliman, Capu-n sus, mişcat fălos, Ca un fir de tulipan. Dispărut la 32 de ani, Rusu n-a putut da întreagă măsura talentului şi a ştiinţei sale, dar, prin scrierile publicate în abia câţiva ani, el s-a impus ca unul din cei mai reprezentativi intelectuali ai timpului, iar, printre mureşeni, ca una din cele mai prestigioase personalităţi. În 1845 alţi doi mureşeni apar pe firmamentul publicistic al Transilvaniei: Al. Papiu Ilarian ( ) şi Iosif Hodoş ( La această dată ambii se găseau la Cluj ca studenţi la Liceul regio academic (Scholae Majores Catholicorum) unde urmau facultatea juridică. Preocupaţi de necesitatea afirmării şi dezvoltării limbii române, şi totodată a studierii istoriei şi culturii populare româneşti, cei doi mureşeni, împreună cu alţii din colegii lor, au înfiinţat la 27 decembrie 1845 revista săptămânală Zorile 3 Vezi Ion Muşlea, Viaţa şi opera doctorului Vasilie Popp, Cluj 1928, extras din Anuarul Institutului de istorie naţională, V., p ; Vasile Netea, Preocupările lingvistice şi literare ale lui Vasile Popp, în Limbă şi literatură, XXV, p Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 1838, 24 decembrie, nr.26

10 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája (Diorile) pentru minte şi inimă care avea să strângă în jurul ei întreaga studenţime. română clujeană. Invitând la colaborare pe colegii săi, Papiu (care semna încă Alexandru Pop) îi îndemna în preliminarii să lucre orice, numai una ne rugăm - adăuga tânărul redactor - ca vătămări de persoane sau naţii colăcuitoare nicidecum să nu fie. Programul Zorilor, formulat de Papiu, era mobilizarea culturală şi patriotică a poporului şi îndreptarea sa pe calea luminei şi a progresului. Toate popoarele - afirma Papiu în 1845 cu elanul dar şi cu exagerarea vârstei - fac progres în toate ştiinţele şi artele, numai noi, românii, numai noi, nevinovata viţă a falnicilor şi învingătorilor lumei, romanii,... singuri noi, fraţilor, încă durmim... Veniţi însă cu toţii, veniţi, grăbiţi să ne aruncăm în consolatricele braţe ale Minervei (zeiţa ştiinţelor şi a artelor), veniţi, că de bună seamă acolo este pierdutul nostru tezaur... haideţi să arătăm pismuitorilor noştri că şi noi încă suntem din acei fii ai pământului care adoptăm ştiinţele, artele, măestriile, cu un cuvânt tot ce este înalt, frumos şi divin. Programul lui Papiu era puternic îmbibat de spiritul latinist şi de iluminismul şcoalei ardelene, cărora li se adăuga avântul patriotic propagat peste Carpaţi de M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, V. Alecsandri şi de atâţia alţii. Cea mai de seamă contribuţie a Zorilor, din punct de vedere mureşean, a fost publicarea colecţiei de Proverbiuri rumanesci la număr - culese în bună parte din judeţul Mureş, (Iosif Hodoş şi fratele său Zahei erau născuţi la Band) colecţie care, cum am arătat cu un alt prilej 5, a fost una din primele colecţii de proverbe româneşti publicate, anticipând cu doi ani apariţia proverbelor adunate şi prelucrate de Anton Pann în Povestea vorbei. Proverbele publicate de colectivul Zorilor au lărgit baza folcloristicei româneşti, şi au constituit un nou imbold şi pentru alte culegeri de această natură. Cât despre Papiu, reîntors în 1847 la Târgu-Mureş pentru a-şi face, alături de Avram Iancu şi de alţi 29 cancelişti români, practica avocaţială la Curtea de Apel din localitate, el va fi în acest oraş corespondentul foilor lui Bariţiu. La 25 martie 1848 Papiu informa astfel Foaia pentru minte, inimă şi literatură despre frământările revoluţionare din oraş, trimiţând totodată spre publicare Adresele din M. Osorhei, careaveau să apară în numărul foii din 29 martie (nr.13, p ). Adresele la care se referea Papiu erau memoriile politice semnate de canceliştii români, prin care se cerea desfiinţarea iobăgiei şi împropietărirea ţăranilor fară despăgubire şi, totodată, proclamarea dreptăţii şi egalităţii, asigurarea existenţei naţionale precum şi folosirea 5 Vezi Vasile Netea, Primele colecţii şi proverbe româneşti publicate în Studii de folclor şi literatură, Bucureşti, 1967, p

11 Publicaţiile periodice mureşene dulcii limbi materne pentru toate naţiunile ce locuiesc în Ardeal şi Ungaria. Conţinutul acestor adrese, pentru o mai largă difuzare, a fost comunicat de Papiu şi ziarului Organul luminării de la Blaj 6 unde urmau să se ţină în curând marile adunări revoluţionare româneşti (18/30 aprilie, 2/14-4/16 mai, septembrie) la organizarea cărora Papiu avea să aibă - precum se ştie - una din cele mai largi contribuţii. Papiu, pe lângă activitatea sa istoriografică şi politică, avea să-şi continue activitatea publicistică şi în anii următori, el fiind unul din colaboratorii de seamă ai periodicelor Foaia pentru minte, inimă şi literatură, Gazeta Transilvaniei (Braşov), Federaţiunea, Familia (Budapesta), Românul, Revista Carpaţilor, Tribuna Română, Naţionalul, Instrucţiunea publică (Bucureşti), Steaua Dunării, Uricariul (Iaşi) şi altele. În anii va edita la Bucureşti publicaţia istorică Tezaur de monumente istorice pentru România, pe care N.Iorga avea să o considere drept cea mai frumoasă lucrare istorică ce apăruse până atunci la noi, cea mai metodică, mai grijită, mai desăvârşit executată - un adevărat model. 7 Cea mai mare parte din articolele şi studiile publicistice ale lui Al.Papiu Ilarian au rămas însă înmormântate în periodicele în care au fost publicate, contactul cu ele fiind din ce în ce mai greu. Ele ar merita însă o republicare şi glosare amănunţită într-un volum special, util deopotrivă atât pentru istoriografie cât şi pentru publicistica românească. 8 Iosif Hodoş, prietenul din tinereţe al lui Al. Papiu Ilarian, tribun alături de el la 1848 şi apoi colegul său la Academia Română din Bucureşti, şi-a continuat şi el activitatea publicistică, numele său, semnând articole şi studii politice, juridice şi culturale, fiind întâlnit în Foaie pentru minte inimă şi literatură, în Gazeta Transilvaniei, Revista Carpaţilor, Federaţiunea, la aceasta funcţionând şi ca redactor (13 decembrie ianuarie 1871), Concordia, Familia etc. La 22 octombrie 1860 Iosif Hodoş a înaintat o petiţie autorităţilor din Târgu-Mureş pentru a i se permite deschiderea în acest oraş a unei cancelarii avocaţiale. Cererea sa a fost respinsă însă la 11 februarie 1861, cu motivarea că locul solicitat - numărul cancelariilor era limitat - a fost atribuit altuia, determinându-1 astfel să-şi desfăşoare activitatea la Brad, în Munţii Apuseni, în afara judeţului său natal. 9 6 Vezi Organul luminării, 1848, nr.66, p N. Iorga Despre adunarea şi tipărirea izvoarelor relative la istoria românilor în Prinos lui D. A. Sturdza, Bucureşti, 1903, p Vezi pentru detalii Vasile Netea, Alexandru Papiu Ilarian şi locul său în dezvoltarea istoriografiei române, în Studii, 1964, nr.6, p Vezi E. Hodoş, O viaţă de luptă, suferinţă şi nădejde. însemnări biografice, Sibiu,

12 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája Alt mureşean din generaţia paşoptistă care şi-a deschis drum spre publicaţiile româneşti ale vremii a fost profesorul Constantin Romanu- Vivu ( ), originar din Pintic, prefectul Legiunii axii-a de la Reghin în timpul revoluţiei, care, bucurându-se de prietnia lui N.Bălcescu şi a lui A.T.Laurian, a colaborat la Magazinul istoric pentru Dacia, în paginile căruia a publicat în 1846, traduse din ungureşte, o serie de Acte diplomatice atingătoare de istoria lui Mihai Viteazul şi apoi la foile revoluţionare conduse de N. Bălcescu în 1848: Învăţătorul satului, Poporul suveran. Din aceeaşi generaţie făceau parte şi Ioan Pop Maior ( ), Partenie Trombitás ( , Mihai Crişan ( ) care, în deceniile următoare revoluţiei, au colaborat cu corespondenţe şi articole cu caracter local la Gazeta Transilvaniei, Telegraful român (Sibiu), Concordia, ş.a. În deceniul al VII-lea îşi face apariţia în câmpul publicistic o nouă generaţie menită unei îndelungate şi fecunde activităţi printre reprezentanţii săi aflându-se Simion Popescu ( ) născut în comuna Rîpa de Jos, Nicolae Petra Petrescu din Ibăneşti ( ), Teodor Ceontea ( ) şi Andrei Ghidiu ( ) ambii din Deda. întâia lor manifestare publicistică a fost ca elevi ai liceului din Blaj - înfiinţarea revistei literare Constanţia (Statornicia). Primul număr al acestei reviste a apărut la 15 februarie 1866 cu literele lui Simion Popescu - caligrafiată şi şapirografîată adică de el - şi sub redacţia lui Teodor Ceontea. Continuându-şi studiile la seminarul din Sibiu, N.Petra Petrescu - care la început semna N. Petra şi N. Petru - a fost în 1871 unul din redactorii revistei Musa, unde va publica poezii populare şi obiceiuri din satul său natal, şi totodată unul din colaboratorii Familiei. După teminarea studiilor, atât N. Petra Petrescu cât şi Simion Popescu vor deveni colaboratori de seamă ai Telegrafului român de la Sibiu - Simion Popescu şi cu pseudonimul Simionaş Rîpeanu - în foiletoanele căruia vor publica numeroase bucăţi de folclor şi articole cu caracter istoric, educativ şi literar. N. Petra Petrescu îşi va extinde activitatea şi la Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare, Foaia scolastică şi Economul (Blaj), Observatorul (Sibiu), Amicul familiei (Gherla), Revista ilustrată (Bistriţa), Revista economică (Sibiu) iar mai târziu la Tribuna şi Românul de la Arad. Semnând uneori şi cu pseudonimul Moşul, N. Petra Petrescu s-a impus ca un apreciat scriitor poporal, şi totodată ca un economist de seamă, preocupat de dezvoltarea vieţii bancare româneşti şi a ridicării satelor. 10 O amplă activitate publicistică a desfăşurat şi Teodor Ceontea - poet, f.a., p Vezi pentru biografia şi activitatea sa E. Nicoară şi V. Netea. Figuri mureşene, Târgu-Mureş, 1934, p

13 Publicaţiile periodice mureşene geograf, pedagog, matematician - prin colaborare la Telegraful român, Federaţiunea, Şcoala română (Sibiu), Şcoala şi biserica (Arad), Familia, Transilvania (Sibiu) ş.a. O bună parte din activitatea sa publicistică a fost consacrată popularizării ştiinţelor naturale, dezvoltării învăţământului şi industriei. 11 În aceeaşi perioadă se desfăşoară şi o actvitate publicistică a luptătorilor politici mureşeni, Grigore Viteazu (Teaca), Patriciu Barbu ( ) care dau expresie frământărilor locale prin Gazeta Transilvaniei şi prin noul ziar al lui Bariţiu, Observatorul, înfiinţat la Sibiu în în coloanele aceluiaşi ziar întâlnim cu corespondenţe culturale mureşene şi pe Iosif Lita, învăţător în Reghin, P. Precup, Dionisie Fărcaş ş.a. Concomitent cu activitatea acestora se impune şi prezenţa publicistică a lui Zaharia Boiu ( ) de la Sighişoara, autor apreciat de manuale şcolare şi de panegirice, care în anii a fost redactor al Telegrafului român, iar între anii al revistei Transilvania. În penultimul deceniu al secolului porneşte la drum altă serie de publicaţii şi scriitori mureşeni, care vor aduce o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea scrisului românesc din periodicele de la Sibiu, Braşov, Blaj, Oradea, Arad, Năsăud, Bucureşti. Numele care se impun sunt: Alexiu Viciu ( ), Virgil Oniţiu ( ), Emilian Popescu ( ), Ioan Duma ( ), Elie Cristea ( ), Simion C. Mîndrescu ( ). Alexiu Viciu, profesor la Blaj a colaborat astfel la Convorbiri literare, Unirea, Foaia scolastică (Blaj) şi, pe lângă o însemnată serie de manuale şi dicţionare didactice, începută în 1883, a publicat şi câteva importante lucrări de limbă şi folclor: Glosariu de cuvinte dialectale (1899), Graiul poporan (1893), Colinde din Ardeal (1914). 12 Mare parte din acestea au fost culese prin elevi originari din judeţul Mureş. Pe o arie şimai vastă se va desfăşura activitatea lui Virgil Oniţiu, profesor la Braşov, ale cărui contribuţii de istorie literară, beletristică, pedagogie şi folclor au alimentat, începând din anul 1882, publicaţiile Musa, Telegraful Român, Familia, Gazeta Transilvaniei, Vatra (Bucureşti), Drapelul (Lugoj), Tribuna, Românul (Arad), Revista teatrală (Braşov) şi altele. Printre cele mai valoroase contribuţii ale lui Oniţiu remarcăm studiul Straturi în poezia noastră poporană publicat în revista Vatra (1894). Prin volumele De toate (1897) şi Clipe de repaus (1901) Oniţiu s-a impus şi ca literat, apreciat pentru duioşia şi umorul său, de însuşi Titu Maiorescu, iar prin culegerea de studii Din cele trecute vremi (1911) ca 11 Vasile Netea, Teodor Ceontea, în Cadran mureşean, 1970, aprilie 12 Vezi pentru detalii N.Comşa, Dascălii Blajului, Blaj, 1940, p

14 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája istoric literar cu largă orientare. 13 Emilian Popescu, cel mai puţin cunoscut dintre cărturarii mureşeni, a fost în anul redactorul revistei Musa someşeană de la Năsăud, la care a debutat George Coşbuc, şi totodată unul din primii critici ai poetului. 14 În 1892 şi-a luat doctoratul la Budapesta cu o teză despre viaţa şi opera lui Dimitrie Bolintineanu (Bolintineanu Demeter. Tanulmány a román irodalom köréből. Prin colaborarea la revista Transilvania (1893) s-a impus, cum afirma Gh.Bogdan Duică, ca un grecist conştiincios, un cercetător scrupulos al clasicismului elin. Prin moartea lui - la 33 de ani - s-a pierdut un remarcabil critic şi istoric literar. La publicaţiile sibiene Musa şi Telegraful român va colabora între anii cu poezii poporale, doine şi strigături din ţinutul Reghinului şi de pe Valea Mureşului şi teologul Ioan Duma din Săcal, care avea să fie implicat în anul 1894 în procesul Memorandumului. La Telegraful român, pe care avea să-1 şi conducă între , a debutat în 1886 şi Elie Cristea de la Topliţa, care îşi va extinde apoi activitatea, cu versuri şi articole, şi la Familia, Tribuna, Gazeta Transilvaniei. Dintre scrierile sale din această epocă amintim teza de doctorat consacrată lui M. Eminescu - Eminescu élete és művei - trecută la Universitatea din Budapesta (1895), precum şi marea colecţie de Proverbe, maxime, asemănări şi idiotisme publicate la Sibiu în Activitatea lui Simion Mîndrescu s-a desfăşurat îndeosebi la Bucureşti, unde a publicat în 1891 o eminentă teză de licenţă în litere - Elemente ungureşti în limba română - dedicată lui B. P. Hasdeu, iar în 1892, culegerea de folclor mureşean Literatură şi obiceiuri poporane din comuna Rîpa de Jos, închinată lui Alexandru Odobescu. Cu articole va colabora în preajma primului război mondial la ziarele Viitorul, Universul, Epoca şi va redacta publicaţia Ardealul ( ) prin care a dus o intensă campanie pentru eliberarea Transilvaniei. Numeroşi alţi mureşeni ca V.B.Muntenescu, Benedict Viciu, Ion Torpan, Z.Chihereanu, Maria Precup, George Şandor, Ioan Popescu, Iosif Popescu, Ilie Popescu, colaborează în aceeaşi perioadă la Tribuna, Muza, Musa someşeană, Familia, Şezătoarea, publicând îndeosebi literatură şi datini populare. La începutul secolului alxx-lea scrisul publicistic şi folcloristic mureşean a reprezentat îndeosebi de Octavian C.Tăslăuanu ( ), Theodor A.Bogdan ( ) şi Iosif Şchiopul ( ). 13 A se vedea H.Teculescu, Virgil Oniţiu, Viaţa şi opera, Bucureşti, Cf. O. Filipoiu, George Coşbuc Ia Virtus Romana Rediviva, Cluj, 1968

15 Publicaţiile periodice mureşene O. C. Tăslăuanu va fi, alături de Octavian Goga şi Al. Ciura, unul din conducătorii revistei Luceafărul ( ) şi apoi începând, de la 1906, al revistei Transilvania. în ambele publicaţii, pe lângă diferite articole şi recenzii cu caracter literar şi politic, Tăslăuanu va publica şi numeroase notiţe şi însemnări asupra evenimentelor culturale mureşene. în 1908 i s-a încredinţat şi conducerea Bibliotecii poporale a Asociaţiunii, în colecţia căruia a editat, alături de operele unora din clasicii noştri, un însemnat număr de scrieri pentru ridicarea economică şi culturală a ţărănimii. O parte din contribuţiile sale apărute în Luceafărul au fost adunate în anul 1911 în volumul Informaţii culturale şi literare. Lui Tăslăuanu i se datoresc şi Amintirile de la Luceafărul (1939) consacrate lui O. Goga, Şt. O. Iosif, Ilarie Chendi, Maria Cunţan, Ioan Agârbiceanu, Al. Ciura, Sextil Puşcariu şi altor scriitori transilvăneni contemporani. Teodor A. Bogdan s-a remarcat ca folclorist. Opera sa de căpetenie, pe lângă o intensă colaborare la Familia, Luceafărul, Poporul român (Budapesta), Tribuna (Arad), este scrierea Ştefan cel Mare - tradiţii, legende, balade, colinde culese din gura poporului - apărută la Braşov în Lucrarea a fost alcătuită cu prilejul comemorării a 400 de ani de la moartea marelui voievod. O însemnată parte din tradiţiile şi legendele publicate de Bogdan au fost culese - ca o dovadă a legăturilor lui Ştefan cel Mare cu aceste locuri - din regiunea Mureşului şi a Câmpiei Transilvane. Iosif Şchiopul (născut în Reghin) a colaborat de asemenea - cu povestiri şi articole - la Familia, Luceafărul şi îndeosebi la Tribuna de la Arad ( ), remarcându-se printr-un accentuat spirit polemic. între anii a fost unul din principalii colaboratori ai revistei Tribuna nouă de la Bucureşti, în paginile căreia a militat pentru realizarea unităţii statale a poporului român. A semnat şi cu pseudonimul M. Aegea. Numeroase alte nume s-ar putea cita pentru colaborarea lor ocazională la Gazeta Transilvaniei, Telegraful român, Tribuna, Românul, Unirea şi altele, în coloanele cărora au relatat numeroase acţiuni şi realizări mureşene. Deşi absenţi, pentru motivele relevate mai înainte, din peisajul publicistic local, cărturarii şi luptătorii mureşeni au dat astfel expresie vieţii şi năzuinţelor populaţiei româneşti din această regiune prin aproape toate publicaţiile mai de seamă din Transilvania, şi chiar şi în cele de peste Carpaţi, contribuţia lor la dezvoltarea scrisului românesc publicistic de până la 1918, şi totodată la dezbaterea problemelor mureşene, fiind una dintre cele mai variate şi mai masive. Unirea Transilvaniei cu România proclamată la 1 decembrie 1918 avea

16 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája să deschidă o epocă nouă atât pentru viaţa poporului român, cât şi pentru viaţa naţionalităţilor conlocuitoare. Noile condiţii social-politice determină crearea unei noi administraţii, a unor instituţii economice şi culturale, a unei reorganizări a întregului sistem de învăţământ. Oprimate timp de secole, energiile româneşti irump pretutindeni cu o forţă pe cât de tumultoasă tot pe atât de fecundă, dornice şi capabile de iniţiative şi realizări viguroase în toate domeniile. Precipitarea şi cristalizarea lor va cuprinde în mod firesc şi Târgu- Mureşul, oraşul în care până la 1918 nu existase decât o singură şcoală primară românească şi nu apăruse nici o publicaţie în limba română. Introdusă în primele zile după adunarea de la Alba Iulia, administraţia românească s-a organizat şi consolidat cu o repeziciune neaşteptată de vechii stăpânitori. Odată cu ea va apărea şi primul buletin al judeţului în limba română - numit pe atunci Murăş-Turda - şi apoi o întinsă reţea de şcoli medii: Liceul Al. Papiu Ilarian (1919), Liceul militar Mihai Viteazul (1920), Şcoala de arte şi meserii (1921), Şcoala comercială (1922), Şcoala normală (1923). înfiinţarea acestor şcoli, ca şi a instituţiilor cu caracter juridic şi financiar, a adus la Târgu-Mureş un mare număr de profesori şi alţi intelectuali, care au dat un puternic impuls culturii româneşti şi care, în acelaşi timp, îşi vor lega numele şi de înfiinţarea primelor publicaţii româneşti în acest oraş. Munca de pionierat a acestor intelectuali, şi îndeosebi a profesorilor, care se va desfăşura în toate sectoarele de activitate culturală şi ştiinţifică - înfiinţări de societăţi culturale şi artistice, muzee, ridicări de monumente, descinderi în lumea satelor - a fost călăuzită de un viguros avânt şi ea a lăsat urme care se cer cunoscute şi studiate. Unii din aceşti profesori, veniţi la Târgu-Mureş pe măsura înfiinţării şi dezvoltări noilor şcoli, aveau în momentul stabilirii în acest oraş o veche experienţă publicistică, în timp ce unii, cei mai tineri şi mai mulţi erau la primele manifestări de această natură, debutând astfel odată cu primele periodice mureşene româneşti. Nicolae Sulica ( ), cel mai în vârstă dintre ei, profesor la liceele Al. Papiu Ilarian şi Mihai Viteazul desfaşurase astfel şi până atunci - ca filolog, istoric, latinist şi folclorist - o îndelungată activitate publicistică la Gazeta Transilvaniei, Şcoala şi familia (Braşov), Telegraful român, Românul şi altele şi se remarcase prin studiile şi manualele sale şcolare. Maximilián Costin ( ) - literat şi muzicolog - numit director al Conservatorului de muzică (1924) înfiinţase şi redactase la Bucureşti revista Muzica (1916, ) iar la Timişoara ziarul Nădejdea (1923). Mihail Demetrescu (născut 1894) - poet şi istoric - întemeiase, ca student la Iaşi, ziarul Ardealul (18 iulie

17 Publicaţiile periodice mureşene iulie 1916) prin care militase cu entuziasm pentru dezrobirea Transilvaniei în care venise acum să funcţioneze ca profesor. în 1916 el tipărise totodată şi o plachetă de poezii: Ore însângerate. Cunoscuţi prin activitatea lor anterioară erau şi poetul Vasile Al. George, precum şi etnograful şi arheologul Aurel Filimon ( ). Ca oameni noi, care, ca publicişti şi istorici, aveau să se impună de acum înainte, menţionăm pe Ion Chinezu ( ), Ion Bozdog, Traian Popa, Grigore Ciortea, Ioan Bojoru, profesori cu toţii la Liceul Al. Papiu Ilarian. Ca şi publicistica maghiară şi săsească în secolul precedent, publicistica românească mureşeană a debutat şi ea, paralel cu editarea buletinului Murăş- Turda, prin anuarele unor şcoli ca Liceul Al. Papiu Ilarian, Unirea şi Şcoala de arte şi meserii care, la început (1920, 1921, 1922), au avut un caracter pur administrativ, pentru ca apoi, îndeosebi Anuarul Liceului Papiu, concomitent cu sporirea numărului de profesori, să se transforme în adevărate culegeri de studii şi cercetări ştiinţifice şi literare. Deosebit de apreciate au fost mai ales anuarele acestui liceu din aii 1929, 1930, 1931 în care N. Sulica a publicat substanţialele sale studii intitulate Clasicismul greco-roman şi literatura noastră (în special Eminescu) şi Eminescu şi clasicismul latin, Ioan Bojor Contribuţii geografice referitoare Ia judeţul Mureş şi Centenarul naşterii lui Al. Papiu Ilarian, I. D. Martinaş Despre educaţia eroică şi despre Literatură şi educaţie. Buletinele judeţene şi anuarele şcolare vor prefaţa şi publicistica din oraşele învecinate, Reghin, Gheorgheni, Diciosânmartin, Sighişoara, unde în aceşti ani s-au înfiinţat de asemenea gimnazii, licee şi alte şcoli medii româneşti. Relevăm dintre acestea îndeosebi Anuarele liceului din Sighişoara (1927/28, 1929/ /1933) în paginile cărora Horia Teculescu a publicat remarcabila sa culegere de folclor intitulată Pe Murăş şi pe Târnave (Flori înrourate), precum şi studiile Educaţia estetică şi Oameni şi locuri din Târnava Mare. De la buletine şi anuare se va trece apoi la ziare şi reviste, care, rând pe rând, vor îmbrăţişa toate genurile de publicistică, acestea având să dea adevărata măsură a vieţii publicistice locale. Cronologia succesivă a apariţiei lor precum şi toate detaliile de ordin tehnic şi bibliografic sunt expuse în lucrarea autorilor Dimitrie Poptămaş şi Júlia Mózes în mod pe cât de amănunţit, pe atât de veridic. Nu le vom menţiona deci în acest loc în ordinea apariţiei, ci, pentru a le releva semnificaţia, utilitatea şi eficacitatea, vom căuta să le grupăm după programele şi tematica lor, după similitudinile şi obiectivele comune. Prioritatea, evident, aparţine publicaţiilor de natură social- economică,

18 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája culturală, literară, ştiinţifică, acestea reflectând cu mai mult temei adevăratele probleme ale timpului, şi ele fiind cele care, spre deosebire de periodicele politice, anexă ale diferitelor partide au izbutit să adune în jurul lor un mai mare număr de colaboratori şi cititori. Începutul presei social-culturale mureşene în limba română 1-a făcut săptămânalul Ogorul (Foaie economică socială), care a apărut la 3 noiembrie 1920 ca organ al federalei cooperativelor Ogorul din Târgu- Mureş. Programul Ogorului se inspira din năzuinţele economice cooperatiste şi milita pentru vindecarea rănilor războiului, din punct de vedere material, şi pentru aplicarea reformei agrare, prin concentrarea tuturor elementelor avizate. Redactorul său, Ioan Buzea, era dealtfel un entuziast cooperator, preocupat de latura practică a problemelor. Pe lângă problemele social-economice Ogorul şi-a deschis larg coloanele şi pentru chestiunile culturale şi literare. Primii săi colaboratori au fost localnicii Ion Bozdog, V. B. Muntenescu, preot în Solovăstru, Ilisie Pogăceanu, Ioniţă Suciu, Teodor Megieşan şi alţii, cărora, pentru partea literară, li s-au adaus un grup de scriitori de la Cluj în frunte cu Ion Agâbiceanu, Septimiu Popa, Vladimir Nicoară, etc. La începutul anului 1922 federala Ogorul primind o altă organizare, ziarul şi-a încetat activitatea (10 aprilie), lăsând locul liber pentru o altă publicaţie. Aceasta, sub numele Oraşul (foaie bilunară pentru interesele sociale şi financiare ale administraţiei urbane, va apărea la 5 februarie 1923 fiind iniţiată de avocatul Dr. Emil A. Dandea, noul primar al municipiului, care a fost totodată şi primul său redactor. Având - pentru partea oficială - şi un supliment în limba maghiară, Oraşul va apărea necontenit până la 15 august Spre deosebire de Ogorul, care-şi oferise coloanele şi pentru chestiunle culturale şi literare, Oraşul s-a dedicat cu exclusivitate problemelor edilitare, militând pentru noile iniţiative şi acţiuni de dezvoltare şi înfrumuseţare a oraşului. Spre a milita pentru un program cultural patriotic, şi totodată pentru a antrena la o muncă publicistică şi pe intelectualii de la sate, la 1 decembrie ziua aniversării Unirii - s-a înfiinţat astfel, sub auspiciile Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român - vechea societate culturală transilvăneană înfiinţată în săptămânalul Astra. în fruntea acestuia a fost chemat poetul Vasile Al. George ( ), director al Casei cercuale din Târgu-Mureş, cunoscut prin colaborarea sa la publicaţiile clujene Glasul libertăţii, Voinţa, Evoluţia, Cosînzeana, şi prin volumul de poezii apărut în 1922: Pămînt. Programul noului ziar era însuşi programul Asociaţiunii - activitatea patriotică, stimularea energiilor româneşti, cultură pentru sate, valorificarea literaturii populare - urmărind totodată, pentru intelectuali, comercianţi, meşteşugari şi muncitori, o stăruitoare acţiune de informare

19 Publicaţiile periodice mureşene culturală şi artistică. Datorită talentului de scriitor şi a experienţei publicistice a lui V. Al. -George, profilul publicaţiei a fost stabilit în mod clar chiar de la primele numere, dar numai după şapte luni, constrâns de obligaţiile sale de funcţionar, primul redactor al Astrei a trebuit să se retragă. în locul său a fost numit profesorul Ion Bozdog, preşedintele despărţământului Asociaţiunii din Târgu-Mureş. Sub conducerea acestuia Astra va mobiliza un însemnat număr de colaboratori din oraş şi judeţ, izbutind să se impună, evitând polemicile şi chestiunile politice, ca o apreciată foaie poporală. Printre colaboratorii ei mai de seamă menţionăm pe profesorul Grigore Ciortea, care a publicat, în foiletoane săptămânale un curs rezumat de istoria românilor, alături de care au apărut articole despre diferite momente din istoria judeţului semnate de Aurel Filimon, Elie Cîmpeanu şi Traian Popa, evocările literare ale lui Const. George Munteanul, şi totodată culegerile de folclor ale învăţătorilor Vasile Hondrilă (Filea) şi Mihai Tomşa (Rîpa de Jos). În Astra au apărut şi primele noastre articole cu caracter literar (1928), precum şi unele versuri. La 7 iulie 1929, ajunsă în impas financiar, Astra a fost silită însă a-şi înceta apariţia după o existenţă de abia doi ani şi opt luni. Dispariţia ei a fost adânc regretată de numeroşi intelectuali - printre care se aflau protopopul Elie Cîmpeanu, avocatul Iuliu Ghila, profesorii Victor Georgian, I. G. Constantin (Geoconst), I. M. Georgescu, D. Mărtinaş, învăţătorii Vasile Netea, Vasile Hondrilă şi alţii - care şi-au unit grabnic silinţele pentru a da Târgu-Mureşului un nou săptămânal românesc. Acesta avea să fie Mureşul cultural a cărui apariţie se înregistrează la 7 noiembrie acelaşi an (1929). Apariţia noii gazete a fot posibilă datorită înţelegerii intervenite între aceşti intelectuali şi un tânăr librar venit de la Bucureşti, Panait Herescu, care, în asociaţie cu un librar localnic, Béla Révész a înfiinţat a nouă librărie şi tipografie numite Cultura. Dorinţa sa de lansare a noii întreprinderi s-a întâlnit astfel cu dorinţa intelectualilor de a avea un nou ziar, aşa încât Astra şi-a primit destul de repede succesorul aşteptat. Spre deosebire de Astra, Mureşul cultural a fost un ziar combativ şi pe plan social, criticând defectele administraţiei şi luând apărarea micilor salariaţi, îndeosebi a învăţătorilor. în acelaşi timp el a dat mâi multă atenţie şi literaturii beletristice şi problemelor de artă, publicând note de călătorie de I. Geoconst (pseudonim Simion Klean, versuri de V. Hondrilă, A. Holirca şi alţii, precum şi comentarii muzicale de I. M. Georgescu şi cronici plastice şi literare de V. Netea, care semna şi cu pseudonimul Victor Lucreţiu. Cu toată vioiciunea şi varietatea preocupărilor sale, nici Mureşul cultural n-a avut o viaţă prea lungă, fiindcă întreprinderea tipografică înjghebată de Panait Herescu având de luptat cu alte întreprinderi mai vechi,

20 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája nu s-a putut consolida şi astfel la sfârşitul anului 1929 a fost silită să înceteze finanţarea ziarului. Noul gol va fi completat în anul 1931, când, la iniţiativa lui Mihail Demetrescu, se va ajunge la o înţelegere cu prefectura judeţului Mureş, - prefect fiind magistratul Eugen Răileanu - ca gazeta oficială a acestuia să se transforme într-un săptămânal cultural - cheltuielile fiind suportate de prefectură - urmând ca partea de comunicări administrative să apară ca supliment al noii publicaţii. În aceste condiţii a apărut la 18 octombrie Gazeta Mureşului, cu subtitlul foaie săptămânală pentru răspândirea culturii în popor, având ca redactor pe M. Demetrescu. Noua gazetă, având asigurată existenţa materială, va dăinui până în anul 1938 când prefectura va reveni asupra acordului din Gazeta Mureşului a întrecut nu numai în durată pe toate celelalte publicaţii culturale mureşene, ci şi prin tematica şi numărul colaboratorilor săi. La ea, neavând caracter de partid, au colaborat, într-o vreme de mari contradicţii politice, aproape toţi fruntaşii judeţului, înregistrându-se pas cu pas întreaga mişcare culturală judeţeană şi îndeosebi activitatea cercurilor culturale învăţătoreşti a despărţămintelor Astrei şi a societăţii Tinerimii române din Târgu-Mureş. Ea a militat de asemenea pentru ridicarea calităţii învăţământului primar, pentru intensificarea acţiunilor culturale la sate, şi totodată pentru înfiinţarea unei Universităţi populare a Mureşului menită să îmbrăţişeze toate sectoarele de activitate obştească. Principalul colaborator al lui M. Demetrescu a fost colegul său Eustaţiu Mărculescu care semna cu pseudonimul Urbs. Ca şi înaintaşele sale Gazeta Mureşului a dat apoi o largă atenţie culegerilor de folclor şi evocărilor istorice şi literare. Dezvoltarea presei culturale a preocupat însă nu numai pe intelectualii din capitala judeţului, ci şi pe cei din alte localităţi care, deşi colaborau la publicaţiile menţionate, doreau totuşi să-şi aibă şi ei periodicele lor locale. Şi pentru că cei mai mulţi dintre ei activau în cadrele Astrei, noile publicaţii au fost puse şi ele sub egida acestei cunoscute societăţi. La Topliţa notarul Petre A. Boţian, preşedintele despărţământului local, a înfiinţat astfel la 1 martie 1929 ziarul Glasul Călimanilor, dedicat problemelor social-economice şi culturale ale Mureşului de sus şi îndeosebi ale ţăranilor muncitori la întreprinderile forestiere din această regiune. O altă publicaţie legată de tradiţiile Astrei a fost fondată la Reghin în anul 1937 de către doctorul Eugen Nicoară, directorul spitalului de stat, unul din cei mai apreciaţi exponenţi ai Astrei. Noua publicaţie intitulată Astra- Reghin, a obţinut, pe lângă colaborarea intelectualilor din despărţământ - Alexandru Ceuşianu, Ioan Maloş, Mihail Pintea, Ilie Şandru etc. şi colaborarea

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Aprobat cu Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198 / 01.11.2004 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

Részletesebben

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013 RAPORT ANALIZĂ Anul școlar 2012-2013 1. Baza materială Inceperea anului școlar 2012-2013 aproape a pornit in condiții excelente din punct de vedere al bazei materiale. S-au schimbat 6 rânduri de geamuri

Részletesebben

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János Kapcsolat Contact Kapcsolat válogatás a Kapcsolat fotópályázatra beérkezett fényképekből A világunk végtelen összefüggések rendszere: a viszonyok némelyike magától érthetődő, mások számunkra érzékelhetetlenek,

Részletesebben

Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK

Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca IVAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HENCZ,

Részletesebben

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Numele şi prenumele: Tamás Dénes A. Teza de doctorat Titlu: Focusare pe frumos Universul romanelor lui Krasznahorkai László (A szépség

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Anexa nr. 2 la Ordiul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

Részletesebben

GREGUS-FORIS ZOLTÁN. Literatură şi Societate. Istorie şi Filosofie. Filosofia Umanului. Istorie şi Filosofie

GREGUS-FORIS ZOLTÁN. Literatură şi Societate. Istorie şi Filosofie. Filosofia Umanului. Istorie şi Filosofie 1 GREGUS-FORIS ZOLTÁN 1. DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 23. 09. 1973, Odorheiu-secuiesc 2. FUNCŢIA: lector universitar 3. TITLUL ŞTIINŢIFIC: Dr. 4. LOCUL DE MUNCĂ: Universitatea, Departamentul de Filosofie în

Részletesebben

DISPOZIŢIA NR. 895 din 12.10.2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor

DISPOZIŢIA NR. 895 din 12.10.2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL CABINETUL PREŞEDINTELUI DISPOZIŢIA NR. 895 din 12.10.2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor În temeiul art. 94 alin.(1)

Részletesebben

ALEXANDRU IOAN CUZA TUDOMÁNYEGYETEM, JÁSZVÁSÁR

ALEXANDRU IOAN CUZA TUDOMÁNYEGYETEM, JÁSZVÁSÁR Egyetemi címjegyzék ALEXANDRU IOAN CUZA TUDOMÁNYEGYETEM, JÁSZVÁSÁR cím: Iaşi, b-dul Carol I nr.11. tel.: 0232-201000, fax: 0232-201201 e-mail: contact@uaic.ro honlap: www.uaic.ro BABEŞ-BOLYAI TUDOMÁNYEGYETEM,

Részletesebben

Locul. Ora. 02.05.2011 Sala 58 (Foni) 15,00 13,00 Jakab Tünde. 13,00 (órarend szerinti tevékenység) Amfiteatru Bernády György

Locul. Ora. 02.05.2011 Sala 58 (Foni) 15,00 13,00 Jakab Tünde. 13,00 (órarend szerinti tevékenység) Amfiteatru Bernády György Bolyai napok programja 2011.05.02. (hétfı) 1. 2. 3. 4. Nr Activitate Harácsolás -ügyességi csapatjáték Comenius Projekt diákmunkák bemutatása Proiect Comenius rezultatele studiului efectuat de către elevi

Részletesebben

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök LICEUL TEORETIC SALAMON ERNŐ 535500 Gheorgheni, Bul. Lacu Roşu 3-5, Jud.Harghita Tel.Fax.: 0266-364757 Web: www.salamon.ro, E-mail: salamonerno@yahoo.com Nr.înreg.: 133./ 01.03.2012. Calendarul activităţii/

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Creştină Partium 1.2 Facultatea Ştiinţe Socio-Umane 1.3 Departamentul Limba şi Literatura Maghiară 1.4 Domeniul

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Creştină Partium 1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3 Departamentul Limba şi literatura maghiară

Részletesebben

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP PÁLYÁZATI ŰRLAP Pályázó szervezet neve: Program megnevezése: VÉGVÁRÉRT ALAPITVÁNY IX. HAGZOMÁNYŐRZŐ NÉPTÁNCTÁBOR Iktatási szám (nem kitöltendő): Kitöltés módja: számítógéppel. I. ADATLAP ÉS ÖSSZEGZŐ 1.

Részletesebben

Észak-Erdély 1940 1944 közötti története a román történetírásban

Észak-Erdély 1940 1944 közötti története a román történetírásban Limes 131 Észak-Erdély Nézőpontok Sárándi Tamás Észak-Erdély 1940 1944 közötti története a román történetírásban Bevezető megjegyzések. Írásom elkészítésekor csak az 1990 után született munkákat vettem

Részletesebben

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Ce s-a întâmplat? Mi történt? 2003-2009 Phare Coeziune

Részletesebben

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă Numele şi prenumele: Székely Kinga-Katalin A. Teza de doctorat B. Cărti publicate Autor (autori), titlu, editura, locul, anul, nr. ISBN, nr.

Részletesebben

Dosar individual. Facultatea de Teologie Reformată, Catedra de Teologie Reformată Domeniul ştiinţific. szaniksz@gmail.com

Dosar individual. Facultatea de Teologie Reformată, Catedra de Teologie Reformată Domeniul ştiinţific. szaniksz@gmail.com ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40-264 - 40.53.00*; 40.53.01; 40.53.02 ; 40.53.22 Fax: 40-264 - 59.19.06 E-mail: staff@staff.ubbcluj.ro

Részletesebben

Emilia Martin. Românii din Ungaria Studii de etnologie

Emilia Martin. Românii din Ungaria Studii de etnologie Emilia Martin Românii din Ungaria Studii de etnologie 1 Românii din Ungaria Studii de etnologie Publicaţia Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria A Magyarországi Románok Kutatóintézete kiadványa

Részletesebben

Dr. Csordás - László Enikő - manager de proiect / projektmenedzser Erika Posmoşanu asistent de proiect / projekt asszisztens

Dr. Csordás - László Enikő - manager de proiect / projektmenedzser Erika Posmoşanu asistent de proiect / projekt asszisztens Prezentarea proiectului Crearea de laboratoare de restaurare de înaltă performaţă cu centrele Debreţin-Oradea Kiemelt műszaki tartalommal rendelkező restaurátor műhelyek kialakítása Debrecen Nagyvárad

Részletesebben

Írás Scris Angol /Engleză 5 4 4 Magyar/ Maghiară

Írás Scris Angol /Engleză 5 4 4 Magyar/ Maghiară 5.b Melléklet - A projekt menedzsment tagok és a projekt belső szakértőinek önéletrajzai / Anexa 5/b - Curriculum Vitae al echipei de management de proiect şi ale experţilor interni ÖNÉLETRAJZ / CURRICULUM

Részletesebben

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN ROMANIAN-HUNGARIAN RELATIONS BETWEEN PAST AND FUTURE RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A. Despre

Részletesebben

25. H í r l e v é l 2011. október Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja

25. H í r l e v é l 2011. október Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja 25. H í r l e v é l 2011. október Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja Miről olvashatunk a Debreceni Pozsgástár már megjelent, 2011. 3. szeptemberi újságjában? A Gymnocalycium

Részletesebben

Raport de activitate pe anul 2013 2013-as tevékenységi beszámoló

Raport de activitate pe anul 2013 2013-as tevékenységi beszámoló Raport de activitate pe anul 2013 2013-as tevékenységi beszámoló Direcția generală management / Menedzsment vezérigazgatóság Compartimentul resurse umane / Humánerőforrás részleg Compartimentul management

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr..../... MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA ŞI LITERATURA

Részletesebben

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus PENSIUNI VENDÉGHÁZAK Săvădisla Tordaszentlászló 110 Pensiunea Mysterious Spa Mysterious Spa panzió 112 Pensiunea şi restaurantul Copfos csárda Copfos csárda 113 Tamás Bistro Tamás Bisztró 115 Pensiunea

Részletesebben

ROMÁNIA KÖZIGAZGATÁS TÖRTÉNETE

ROMÁNIA KÖZIGAZGATÁS TÖRTÉNETE TANTÁRGYLAP 1. A program adatai 1.1 A felsőoktatási intézmény neve Babeş Bolyai Tudományegyetem 1.2 Kar Politika-, Közigazgatás- és Kommunikációtudományi 1.3 Intézet / Tanszék Közigazgatási és Közszolgálati

Részletesebben

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE Dragi colegi, Mã grãbesc sã vã trimit rãspunsul

Részletesebben

Dosar individual. orbangyongy@gmail.com

Dosar individual. orbangyongy@gmail.com ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40-264 - 40.53.00*; 40.53.01; 40.53.02 ; 40.53.22 Fax: 40-264 - 59.19.06 E-mail: staff@staff.ubbcluj.ro

Részletesebben

mmcité www.mmcite.com

mmcité www.mmcite.com mmcité Oraș Spațiile publice ale orașelor sunt locuri fascinante unde oamenii se întâlnesc cu istoria. Ne bucurăm că designul nostru este focusat asupra a ceva așa de interesant precum zonele urbane. Putem

Részletesebben

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Panou I Castelul de la Hunedoara este unul dintre cele mai mult şi mai radical restaurate monumente. Aceste lucrări au demarat în 1868 şi cu mici întreruperi

Részletesebben

Új régészeti leletek délkelet Erdélyben. Kiállításkatalógus. Sepsiszentgyörgy, 2003, 68 o., 14 tábla.

Új régészeti leletek délkelet Erdélyben. Kiállításkatalógus. Sepsiszentgyörgy, 2003, 68 o., 14 tábla. Bordi Zsigmond Lóránd - Publikációk Szerkesztés A székelyek. A kereszténység védelmezői Secuii. Apărătorii creştinătăţii. Kiállításkatalógus. Székely Nemzeti Múzeum, Sepsiszentgyörgy, 2009, 82 o. (Írta,

Részletesebben

Sarcinile de bazã ale Comisiei de partid pentru problemele naþionalitãþilor

Sarcinile de bazã ale Comisiei de partid pentru problemele naþionalitãþilor DOCUMENTE Sarcinile de bazã ale Comisiei de partid pentru problemele naþionalitãþilor 1. Comisia de partid pentru problemele naþionalitãþilor se va compune din 11-13 tovarãºi. Comisia va avea un aparat

Részletesebben

BALÁZS LAJOS FOLCLOR. NOÞIUNI GENERALE DE FOLCLOR ªI POETICÃ POPULARÃ SAPIENTIA ERDÉLYI MAGYAR TUDOMÁNYEGYETEM CSÍKSZEREDAI KAR HUMÁN TUDOMÁNYOK TANSZÉK A kiadvány megjelenését a Sapientia Alapítvány támogatta.

Részletesebben

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István.

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István. Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Szigorúan titkos! Elõadó: Dobos István. 37 Tárgy: Jelentés az okt. 23-i események

Részletesebben

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében URBANISZTIKAI ENGEDÉLYEZÉSI FOLYAMAT PROCESUL DE AUTORIZARE DPDV. URBANISTIC Korodi Szabolcs építész URBANISZTIKAI SZAKMAI SZEMPONT PUNCTUL DE VEDERE AL PROFESIEI

Részletesebben

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013.

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013. ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia 22.02.2013. Hargita Megye Tanácsa, Faluképvédelmi programja, 2009- Modern székely ház: 2011-es alprogram A Modern székely ház program számokban:

Részletesebben

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYARORSZÁG HIVATALOS LAPJA 2015. július 10., péntek Tartalomjegyzék 182/2015. (VII. 10.) Korm. rendelet A Magyarország Kormánya és Románia Kormánya közötti, a Magyar Köztársaság

Részletesebben

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO Hifa-Ro INFO 2006 anul IV évf. nr. 14 szám Trimestrul II negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII MAGHIARE

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII MAGHIARE ANEXA 2 la ordinul ministrului educańiei şi cercetării nr. 5959 / 22.12.2006 M I N I S T E R U L E D U C AłIEI ŞI C E R C E TĂRII CONSILIUL NAłIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CICLUL SUPERIOR

Részletesebben

RAPORT SONDAJ DE OPINIE. Aspecte privind cultura politică din Sfântu Gheorghe

RAPORT SONDAJ DE OPINIE. Aspecte privind cultura politică din Sfântu Gheorghe Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Extensia Universitară Sfântu Gheorghe Asociaţia Ştiinţifică Pro Scientia Administrativa RAPORT SONDAJ DE OPINIE

Részletesebben

A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata

A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata Evaluarea ecologică a râului Someş în vederea determinării influenţei acestuia asupra stării

Részletesebben

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești 1/9 1. Általános adatok / Date generale Keltezés / Data nov. 2011 Adatgyűjtő neve/nume responsabil András Alpár, Lőrincz Barna Aláírása/Semnătura Rajz azonosítója/nr. desen Fotók azonosítója/nr.identificare

Részletesebben

LISTA PUBLICAŢIILOR VERES VALÉR

LISTA PUBLICAŢIILOR VERES VALÉR LISTA PUBLICAŢIILOR VERES VALÉR Cărţi, volume coordonate Veres V., 2015. Népességszerkezet és nemzetiség [Population structure and ethno-nationality in Romania], Cluj-Napoca:.Cluj University Press, 260

Részletesebben

Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în judeţul Mureş 2001-2005. A Maros megyében kiadott könyvek, albumok, térképek bibliográfiája

Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în judeţul Mureş 2001-2005. A Maros megyében kiadott könyvek, albumok, térképek bibliográfiája CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ MAROS MEGYEI TANÁCS BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ MAROS MEGYEI KÖNYVTÁR Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în judeţul Mureş 2001-2005 A Maros megyében kiadott könyvek,

Részletesebben

ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI

ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI néptánccsoport felvonulása követte. A Szent Istvánparkban Péter György-Árpád alpolgármester mondott köszöntőbeszédet, majd elhelyezték az emlékezés koszorúit többek között: Vincze-Jancsi Tímea, a helyi

Részletesebben

Istoria Muzeului Revoluţiei 1848-1849 din Arad. Az 1848 1849-es Forradalom Múzeumának Története Aradról

Istoria Muzeului Revoluţiei 1848-1849 din Arad. Az 1848 1849-es Forradalom Múzeumának Története Aradról Istoria Muzeului Revoluţiei 1848-1849 din Arad Az 1848 1849-es Forradalom Múzeumának Története Aradról Zakar Péter Felicia Aneta Oarcea Istoria Muzeului Revoluţiei 1848-1849 din Arad Az 1848 1849-es Forradalom

Részletesebben

Dr. (ifj.) Kós Károly tudományos munkássága

Dr. (ifj.) Kós Károly tudományos munkássága 200 Csorba Csaba Dr. (ifj.) Kós Károly tudományos munkássága KÓS KÁROLY az erdélyi tárgyi néprajz legjobb romániai magyar szakértője, egyben legtöbbet publikáló kutatója. Ennek ellenére tevékenységének

Részletesebben

CABINETUL PREŞEDINTELUI

CABINETUL PREŞEDINTELUI ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL CABINETUL PREŞEDINTELUI DISPOZIŢIA NR. 87 din 09.02.2016 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor În temeiul art. 94 alin.(1)

Részletesebben

NÉPI GYERMEKJÁTÉKOK AZ ÓVODAI ÜNNEPÉLYEKEN

NÉPI GYERMEKJÁTÉKOK AZ ÓVODAI ÜNNEPÉLYEKEN NÉPI GYERMEKJÁTÉKOK AZ ÓVODAI ÜNNEPÉLYEKEN PROF. ÎNV. PREȘC: SZALAI ERIKA GRĂDINIȚA LUMEA COPIILOR TG MUREȘ, JUD. MUREȘ Az óvodai ünnepélyek keretén belül nagy sikert aratnak a népi gyermekjátékok. Nagyon

Részletesebben

Árgyelán Sándor, III. o. titkár. Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában

Árgyelán Sándor, III. o. titkár. Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában 102 Árgyelán Sándor, III. o. titkár Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában A román állam megalakulásától kezdve (1877) soknemzetiségû volt, a nemzetiségek az elsõ világháborúig a lakosságnak

Részletesebben

ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL

ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL CABINETUL PREŞEDINTELUI DISPOZIŢIA NR. 300 din 16 aprilie 2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor În temeiul art. 94

Részletesebben

KESZEG VILMOS ARANYOS-VIDÉK. HONISMERETI KÖNYV

KESZEG VILMOS ARANYOS-VIDÉK. HONISMERETI KÖNYV KESZEG VILMOS ARANYOS-VIDÉK. HONISMERETI KÖNYV Keszeg Vilmos Aranyos-vidék Honismereti könyv KRIZA JÁNOS NÉPRAJZI TÁRSASÁG ERDÉLYI-MÚZEUM EGYESÜLET KOLOZSVÁR, 2014 Kiadja a KRIZA JÁNOS NÉPRAJZI TÁRSASÁG

Részletesebben

Dosar individual. 1. Articole ştiinţifice publicate în reviste indexate ISI (cu menţionare factorului de impact în cazul celor cotate)

Dosar individual. 1. Articole ştiinţifice publicate în reviste indexate ISI (cu menţionare factorului de impact în cazul celor cotate) ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40-264 - 40.53.00*; 40.53.01; 40.53.02 ; 40.53.22 Fax: 40-264 - 59.19.06 E-mail: staff@staff.ubbcluj.ro

Részletesebben

1. A FORDULAT ÉVE? AZ ORSZÁG ÉS A VILÁG 1948 ÉS 1950 KÖZÖTT

1. A FORDULAT ÉVE? AZ ORSZÁG ÉS A VILÁG 1948 ÉS 1950 KÖZÖTT 1. A FORDULAT ÉVE? AZ ORSZÁG ÉS A VILÁG 1948 ÉS 1950 KÖZÖTT 1.1. A fordulat Romániában A hatalom megragadása szempontjából döntõ események, melyek következtében minõségi változás jött létre a politikai

Részletesebben

A munkahely kialakítása

A munkahely kialakítása A munkahely kialakítása A munkahely modellje A munkahely a termelés technikaigazdasági folyamatának legkisebb egysége, a termékelőállítási tevékenység, az emberi munka színtere Kettős tartalom: A tevékenység

Részletesebben

Dosar individual. vajdandras@yahoo.com

Dosar individual. vajdandras@yahoo.com ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40-264 - 40.53.00*; 40.53.01; 40.53.02 ; 40.53.22 Fax: 40-264 - 59.19.06 E-mail: staff@staff.ubbcluj.ro

Részletesebben

Apariții presă 08.05.2013. Observatorul de Covasna

Apariții presă 08.05.2013. Observatorul de Covasna Apariții presă 08.05.2013 Observatorul de Covasna Salvează Delta! Scrie viitorul! Postat la: 10:19 pm, 8 Mai 2013 de Székely Emőke 1 Societatea Ornitologică Română Sucursala Covasna și Cercul de Ornitologie

Részletesebben

Anuarul presei sălăjene

Anuarul presei sălăjene Anuarul presei sălăjene 2010 Asociaţia Jurnaliștilor din Sălaj Anuarul Presei Sălăjene 2010 ISSN 2067 046X Anuarul Presei Sălăjene un proiect iniţiat de Asociaţia Jurnaliștilor din Sălaj și coordonat de

Részletesebben

Kolozsvár Megyei Állami Levéltár (KVÁL) Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană (ANDJ) Cluj

Kolozsvár Megyei Állami Levéltár (KVÁL) Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană (ANDJ) Cluj Levéltári források Kolozsvár Megyei Állami Levéltár (KVÁL) Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană (ANDJ) Cluj F 790 Alianţa Centrala Cooperativelor economice şi de credit. 1927 1948. Cluj. Gazdasági és

Részletesebben

CURRICULUM VITAE. Funcţia şi locul de muncă (universitatea, facultatea, catedra)

CURRICULUM VITAE. Funcţia şi locul de muncă (universitatea, facultatea, catedra) CURRICULUM VITAE Informaţii personale Nume/Prenume DR. BUGLYA SÁNDOR Adresa 1012 Budapesta, str. Mátray, nr. 5 7., Ungaria Telefon 0036-1-2122 965 E-mail sbuglya@gmail.com Data şi locul naşterii 1945.12.16.

Részletesebben

Minorităţi în Bazinul Carpatic

Minorităţi în Bazinul Carpatic Două ţări, un scop, succes comun! Két ország, egy cél, közös siker! Consiliul Judeţean Satu Mare Szatmár Megye Tanácsa Muzeul Judeţean Satu Mare Szatmár Megyei Múzeum Direcţia Muzeelor din Judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg

Részletesebben

clasa a X-a D la ora de fizică a X-ik D osztály fizika órán

clasa a X-a D la ora de fizică a X-ik D osztály fizika órán de prin şcoală / jelenetek iskolánk életéből clasa a X-a D la ora de fizică a X-ik D osztály fizika órán clasa a IX-a D la ora de fizică a IX. D fizika órán clasa a XI-a D la ora de fizică a XI. D fizika

Részletesebben

Proiecte de trasee tematice în județul Harghita. Tematikus túratervezetek Hargita megyében

Proiecte de trasee tematice în județul Harghita. Tematikus túratervezetek Hargita megyében Proiecte de trasee tematice în județul Harghita Tematikus túratervezetek Hargita megyében Hargita megye sajátos földrajzi adottságainak, történelmi, kulturális hagyományainak köszönhetően az ország egyik

Részletesebben

A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE

A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE 1510/2014.03.28 szenátusi határozat - 5. melléklet A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE 1. A tanulmányi okmányok kiállítása az 1/2011-es Tanügyi Törvény, a 2284/2007-es Miniszteri rendelet

Részletesebben

HIFA-RO INFO. 2015./XIII./II./50. Ajutor pentru Toţi Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor pentru Toţi

HIFA-RO INFO. 2015./XIII./II./50. Ajutor pentru Toţi Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor pentru Toţi Segítség Mindenkinek A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja HIFA-RO INFO 2015./XIII./II./50. Ajutor pentru Toţi Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor

Részletesebben

GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII

GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII BIBLIOTECA KRITERION apare sub îngrijirea lui Domokos Géza GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII studii despre naţiune şi naţionalitate Traducere de FRANCISC PAP Prefaţă

Részletesebben

Mi újság. Ce-i dă nou? Ziar periodic al Primăriei din Micherechi. Méhkerék Község Önkormányzata Időszakos lapja

Mi újság. Ce-i dă nou? Ziar periodic al Primăriei din Micherechi. Méhkerék Község Önkormányzata Időszakos lapja Ziar periodic al Primăriei din Micherechi Méhkerék Község Önkormányzata Időszakos lapja Februarie 2012 Anul 1, nr 1. Gratis 2012. Február I. évfolyam 1. szám Ingyenes Ce-i dă nou... Ce-i dă nou?... întrebăm,

Részletesebben

Románia, 520067, Sepsiszentgyörgy, Hársfa sétány 4/A/7 0267-352805 monika.foszto@econ.ubbcluj.ro

Románia, 520067, Sepsiszentgyörgy, Hársfa sétány 4/A/7 0267-352805 monika.foszto@econ.ubbcluj.ro SZEMÉLYI ADATOK Fosztó Mónika Románia, 520067, Sepsiszentgyörgy, Hársfa sétány 4/A/7 0267-352805 monika.foszto@econ.ubbcluj.ro fmoni77@yahoo.com Neme Nő Születési dátum 04/09/1977 Állampolgárság Román

Részletesebben

Jakó Zsigmond 1995 2006 közötti irodalmi munkásságának könyvészete *

Jakó Zsigmond 1995 2006 közötti irodalmi munkásságának könyvészete * Jakó Zsigmond 1995 2006 közötti irodalmi munkásságának könyvészete * I. Tudományos munkák (könyvek, tanulmányok, közlemények) 150. Despre politica socială a regelui atia Corvin în Transilvania. In: Cumpăna.

Részletesebben

Curriculum vitae. Educaţie şi formare

Curriculum vitae. Educaţie şi formare Curriculum vitae Numele şi prenumele Bodó Barna Adresa 300724 Timişoara, Cal. Martirilor nr. 4/10, jud. Timiş, România Telefon, Email: 0727-441647, bodobarna@yahoo.com, bodobarna1@gmail.com Cetăţenia:

Részletesebben

Scriitură familială a nobilimii din Transilvania în secolele 17 18 REZUMAT

Scriitură familială a nobilimii din Transilvania în secolele 17 18 REZUMAT UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LITERATURĂ MAGHIARĂ Teză de doctorat Scriitură familială a nobilimii din Transilvania în secolele 17 18 REZUMAT Coordonator ştiinţific: Prof.

Részletesebben

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén Minőséget teremtünk! Start spre calitate! Jövőképünk: A test-lélek-szellem hármassága az élet teljessége. A helyi gazdaság

Részletesebben

O şansă pentru un viitor mai bun Esély egy jobb jövőért

O şansă pentru un viitor mai bun Esély egy jobb jövőért 27. 11. 2015 Despre proiect A projektről Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Valoarea proiectului: 130.659 euro, din care finanțare nerambursabilă în valoare

Részletesebben

Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni

Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni HURO/11/63/1.1.3. Elaborarea de studii și planuri tehnice pentru conectarea satului Abrămuț (RO) cu Kokad (HU) via

Részletesebben

Vox Juventutis. Vox Juventutis. Cserey-Goga Iskolacsoport diákjainak lapja. Anul şc. 2008/2009 es tanév Nr. II / Második szám. Kedves Diáksereg!

Vox Juventutis. Vox Juventutis. Cserey-Goga Iskolacsoport diákjainak lapja. Anul şc. 2008/2009 es tanév Nr. II / Második szám. Kedves Diáksereg! Vox Juventutis revista elevilor Grupului Şcolar Crasna Cserey-Goga Iskolacsoport diákjainak lapja Kraszna Anul şc. 2008/2009 es tanév Nr. II / Második szám Kedves Diáksereg! Most, a zöldellő tavasz és

Részletesebben

Biomasa o sursă de energie regenerabilă

Biomasa o sursă de energie regenerabilă 7/16/2015 Biomasa o sursă de energie regenerabilă Mesagerul de Covasna Biomasa o sursă de energie regenerabilă in Știri iunie 23, 2015 Clusterul Biomasei Green Energy a organizat ieri, la sediul Universității

Részletesebben

Hifa-Ro INFO. Din sumar... A tartalomból

Hifa-Ro INFO. Din sumar... A tartalomból Hifa-Ro INFO S e g í t s é g M i n d e n k i n e k - A j u t o r p e n t r u To ţ i 2013 anul XI. évf. nr. 42. szám Trimestrul II. negyedév A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes

Részletesebben

A tartalomból Conţinut. 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó

A tartalomból Conţinut. 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó LiteratHU-R A tartalomból Conţinut Adventi ünnepkör kiskarácsony, nagykarácsony... Adventul

Részletesebben

A TANTÁRGY ADATLAPJA

A TANTÁRGY ADATLAPJA A TANTÁRGY ADATLAPJA 1. A képzési program adatai 1.1 Felsőoktatási intézmény Babeş-Bolyai Tudományegyetem 1.2 Kar Földrajz 1.3 Intézet A magyar szak Földrajzi Intézete 1.4 Szakterület Földrajz 1.5 Képzési

Részletesebben

6.Tanulmányok: Intézmény: BBTE, Bölcsészkar BBTE, Bölcsészkar

6.Tanulmányok: Intézmény: BBTE, Bölcsészkar BBTE, Bölcsészkar CURRICULUM VITAE 1. Családnév: GURKA-BALLA 2. Keresztnév: ILONA (személyazonosságiban: ELENA) 3. Születési adatok: 1955.09.26, Kolozsvár/ Kolozs megye 4. Lakcím: Kolozsvár, 400679, Hateg u., 26/3 Románia

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4197 / 27.05.2008 MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA

Részletesebben

28. H í r l e v é l 2012. január Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja

28. H í r l e v é l 2012. január Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja 28. H í r l e v é l 2012. január Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja Egy csokornyi vélemény a Debreceni Pozsgástárról Első megközelítésben, mint már hosszú ideje,

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 InstituŃia de învăńământ Universitatea Babeş-Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 InstituŃia de învăńământ Universitatea Babeş-Bolyai FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 InstituŃia de învăńământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Istorie şi Filosofie 1.3 Departamentul Istorie în limba Maghiară 1.4 Domeniul de

Részletesebben

A SZORZÓTÁBLA TANÍTÁSA

A SZORZÓTÁBLA TANÍTÁSA ÎNVĂŢAREA TABLEI ÎNMULŢIRII A SZORZÓTÁBLA TANÍTÁSA Inv.Simon Kerekes Csilla Gimnaziul Dacia Tg.Mureş Învăţarea tablei înmulţirii pentru mulţi constituie o problemă. Pentru dascăli e o provocare, pentru

Részletesebben

Hifa-Ro INFO. Din sumar... A tartalomból

Hifa-Ro INFO. Din sumar... A tartalomból Hifa-Ro INFO S e g í t s é g M i n d e n k i n e k - A j u t o r p e n t r u To ţ i 2012 anul X évf. nr. 37. szám Trimestrul I. negyedév A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes

Részletesebben

Bevezető. Bereczki Kinga elnök

Bevezető. Bereczki Kinga elnök Bevezető Szervezzük meg önmagunkat! ezzel a felhívással hívta életre 2006 decemberében Sepsiszentgyörgyön 15 civil szervezet a CIVEK Civilek Háromszékért Szövetséget, érezve igényét és szükségességét az

Részletesebben

Tisztelettel, Antal Árpád András, Elnök Tóth Birtan Csaba, Ügyvezető elnök. Választói körzetek száma- 2012 dec 14.232 17 4.

Tisztelettel, Antal Árpád András, Elnök Tóth Birtan Csaba, Ügyvezető elnök. Választói körzetek száma- 2012 dec 14.232 17 4. Tisztelt Választmányi Tag! Tekintettel arra, hogy a Sepsiszentgyörgyi RMDSZ körzeti struktúrája (8 városi körzet + Kilyén és Szotyor) nehézkessé teszi a Küldött gyűlés körzeti képviselőinek megválasztását,

Részletesebben

László KÜRTI MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA A VÁLTOZÁS ÉS ANNAK KÖVETKEZMÉNYEI THE GREAT CHANGE AND ITS CONSEQUENCES

László KÜRTI MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA A VÁLTOZÁS ÉS ANNAK KÖVETKEZMÉNYEI THE GREAT CHANGE AND ITS CONSEQUENCES László KÜRTI MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA A VÁLTOZÁS ÉS ANNAK KÖVETKEZMÉNYEI THE GREAT CHANGE AND ITS CONSEQUENCES MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA 1. Dupã 1989 Fãrã îndoialã, primãvara

Részletesebben

C L I M A R O M Â N I E I

C L I M A R O M Â N I E I C L I M A R O M Â N I E I I. FACTORI : 1. Aşezare geografică a. Pe Glob -consecinţă climă temperată b. Pe continent -consecinţă: cele 3 tipuri:oceanic,continental,mediteran 2. Relieful de jos în sus :-temperatura

Részletesebben

Adolescenþa Tini. Nr.14 14. Szám 2008 JÚNIUS IUNIE 2008 REVISTA ELEVILOR COLEGIULUI A NAGYSZALONTAI ARANY JÁNOS FÕGIMNÁZIUM DIÁKLAPJA

Adolescenþa Tini. Nr.14 14. Szám 2008 JÚNIUS IUNIE 2008 REVISTA ELEVILOR COLEGIULUI A NAGYSZALONTAI ARANY JÁNOS FÕGIMNÁZIUM DIÁKLAPJA MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI BIHOR COLEGIUL NAÞIONAL ARANY JÁNOS SALONTA TEL/FAX: 0259-373448 E-mail: litsal@rdslink.ro www.litsal.go.ro E-mail:adolescentatini@yahoo.com

Részletesebben

Iartă, Iubeşte, Zâmbeşte, Exprimă-te, Relaxează-te, Ajută un bătrân, Acceptă un compliment, Ascultă-ţi prietenii, Reia un proiect abandonat, Fii

Iartă, Iubeşte, Zâmbeşte, Exprimă-te, Relaxează-te, Ajută un bătrân, Acceptă un compliment, Ascultă-ţi prietenii, Reia un proiect abandonat, Fii MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI BIHOR LICEUL TEORETIC SALONTA STR. REPUBLICII, NR. 90 TEL./FAX: 0259/373448 E-mail:litsal@rdslink.ro www.litsal.go.ro E-mail:adolescentatini@yahoo.com

Részletesebben

Proiectarea traseului educaţional liceal 2014-2015. Középiskolai tanulási pálya tervezése

Proiectarea traseului educaţional liceal 2014-2015. Középiskolai tanulási pálya tervezése CJRAE-Harghita CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ HARGHITA 530142 Miercurea-Ciuc Str. Mihail Sadoveanu 54 Telefon/Fax: 0266-310322 E-mail: cjaphr@yahoo.com Proiectarea traseului educaţional

Részletesebben

140 de ani de învăţământ universitar în limba maghiară la Cluj-Napoca. 140 éves a kolozsvári magyar nyelvű egyetemi oktatás

140 de ani de învăţământ universitar în limba maghiară la Cluj-Napoca. 140 éves a kolozsvári magyar nyelvű egyetemi oktatás 140 de ani de învăţământ universitar în limba maghiară la 1 6 octombrie 2012 140 éves a kolozsvári magyar nyelvű egyetemi oktatás 2012. október 1 6. Luni, 1 octombrie 2012 2012. október 1., hétfő Deschidere

Részletesebben

Magyarul beszélő közjegyzők Erdélyben - 2012

Magyarul beszélő közjegyzők Erdélyben - 2012 Magyarul beszélő közjegyzők Erdélyben - 2012 Készült a Román Közjegyzői Kamara nyilvántartása alapján, 2012 áprilisában. ARAD Reisz Medre Attila A közjegyzői iroda címe: Mircea Stanescu utca 1-3, ap.6

Részletesebben

STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ANUL ȘCOLAR 2013-2014

STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ANUL ȘCOLAR 2013-2014 Şcoala Gimnazială Jókai Mór Általános Iskola 535100 Băile Tuşnad- Tusnádfürdő Aleea Jókai Mór sétány 7 Judeţul Harghita - Hargita megye Tel / Fax: 0266-335035 e-mail: jokaiiskola@gmail.com www.jokaiiskola.ro

Részletesebben

APROFUNDAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎN FORMAREA ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A SPECIALIŞTILOR ÎN EDUCAŢIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

APROFUNDAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎN FORMAREA ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A SPECIALIŞTILOR ÎN EDUCAŢIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ APROFUNDAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎN FORMAREA ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A SPECIALIŞTILOR ÎN EDUCAŢIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ HATÁRMENTI EGYÜTTMŰKÖDÉS ERŐSÍTÉSE A SZOCIÁLIS SZAKEMBEREK KÉPZÉSE ÉS MUNKAERŐ-PIACI

Részletesebben