Cercetări ştiinţifice legate de starea şi hidrogeologia corpurilor de ape subterane transfrontaliere din bazinul Crişurilor (Bihor Hajdú-Bihar)

Proiect finanţat prin programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România 2007 2013 (Nr. de înregistrare a proiectului: HURO/0801/047) Cercetări ştiinţifice legate de starea şi hidrogeologia corpurilor de ape subterane transfrontaliere din bazinul Crişurilor (Bihor Hajdú-Bihar) Evaluarea surselor de poluare 3. decembrie 2010.

Raport intermediar de activitate Contract nr.: K02018-0002/2010 Denumirea proiectului: Cercetări ştiinţifice legate de starea şi hidrogeologia corpurilor de ape subterane transfrontaliere din bazinul Crişurilor (Bihor Hajdú-Bihar) Proiect finanţat prin programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România 2007 2013 Etapa de lucru: Etapa I Evaluarea surselor de poluare Data prezentării: 03. 12. 2010. Contractor: Contractant: Reprezentant oficial: Lider de proiect: Direcţia de Protecţia Mediului şi Hidrologie din Tiszántúl Asocierea KSZI-Geogold Kissné Jáger Erika Ambrus Magdolna Au cooperat: Ambrus Magdolna Barabás Zsuzsanna Dancsné Ilyés Réka Kissné Jáger Erika Magó Levente geolog, inginer de ecologie umană inginer de protecţia mediului agricol inginer de protecţia mediului agricol inginer agronom, inginer de protecţia mediului inginer de protecţia mediului 2

CUPRINS 1. INTRODUCERE...7 2. METODA DE PROSPECTARE A SURSELOR DE POLUARE PUNCTIFORME ŞI DIFUZE...8 2.1. PROSPECTAREA SURSELOR DE POLUARE, ANALIZE LABORATORICE...8 3. PREZENTAREA LOCALITĂŢILOR AFECTATE DE PROIECT DIN PUNCT DE VEDERE A PROTECŢIEI RESURSELOR DE APE SUBTERANE...10 4. PREZENTAREA SURSELOR DE POLUARE POTENŢIALE DIFUZE ŞI PUNCTIFORME A TERITORIULUI AFECTAT, REZULTATELE EVALUĂRII EFECTELOR DE POLUARE...14 4.1. SURSELE DE POLUARE DIFUZE, REZULTATELE EVALUĂRII EFECTELOR DE POLUARE DIFUZĂ...14 4.1.1. Aprovizionarea cu apă potabilă-depozitarea apei menajere...14 4.1.1.1. Nagykereki (SZF-1)...14 4.1.1.2. Bedő şi Kismarja...15 4.1.2. Cultura plantelor (SZF-7)...17 4.2. SURSELE DE POLUARE POTENŢIALE PUNCTIFORME, REZULTATELE EVALUĂRII EFECTELOR DE POLUARE PUNCTIFORME...18 4.2.1. Biharkeresztes...18 4.2.1.1. Ferma Hegyesi (SZF-2)...18 4.2.1.2. Uscătorul de furaje (SZF-3)...19 4.2.1.3. Ferma de porci (SZF-12), uscătorul de furaje (SZF-13)...21 4.2.2. Mezőpeterd...21 4.2.2.1. Hungaropig Comerţ şi de brokeraj Ltd. - ferma de porci (SZF-4)...21 4.2.2.2. Fosta uzină de asfalt-debut (SZF-14)...23 4.2.3. Hencida...23 4.2.3.1. Új Élet Mgtsz tehenészeti telepe (SZF-5) Ferma de bovine Új Élet Mgtsz (SZF-5)...23 4.2.3.2. Ferma de creştere a juninciilor la Új Élet Mgtsz (SZF-8)...24 4.2.3.3. Depozit de maşini agricole Új Élet Mgtsz (SZF-6)...24 4.2.4. Nagykereki...25 4.2.4.1. Punctul de lucru a utilajelor a Kossuth Mgtsz şi uscătorul de furaje (SZF-10)...25 4.2.4.2. Ferma de bovine a domnului Szilágyi Gyula (SZF-9)...26 4.2.4.3. Cariera de nisip I. din Nagykereki (SZF-11)...28 4.2.5. Váncsod...30 4.2.5.1. Ferma Olasz (SZF-15)...30 4.2.6. Localităţile Bedő şi Kismarja...31 4.2.6.1. Depozit de deşeu comunal...31 3

FOTOGRAFII Fotografia nr. 1: Fotografia nr. 2: Fotografia nr. 3: Fotografia nr. 4.: Fotografia nr. 5.: Fotografia nr. 6.: Fotografia nr. 7.: Fotografia nr. 8.: Parcela studiată din Hencida Uscătorul de furaje şi depozitele Intrarea fermei de porci cu panoul referitor la proiectul suportat de Uniunea Europeană Interiorul grajdului Atelier pt. maşini Sediul cooperativei Kossuth Depozit de material periculos Intrarea în grajd HĂRŢI Harta nr. 1.: Sursele de poluare ANEXE Anexa nr. 1.: Anexa nr. 2.: Anexa nr. 3.: Anexa nr. 4.: Anexa nr. 5.: Anexa nr. 6. Anexa nr. 7.: Tabelul recapitulativ a surselor de poluare Evaluarea surselor de poluare-analize de sol şi de apă Procese verbale de analize laboratorice Rezumatul rezultatelor laboratorice a probelor de apă Datele tehnice şi de exploatare a forajelor Procese verbale despre analize laboratorice (Hajdú-Bihari Önkormányzatok Vízmű Zrt.) Nota de comanda pt. analize laboratorice de probe de sol 4

TABELE Tabel nr. 1.: Tabel nr. 2.: Tabel nr. 3.: Tabel nr. 4.: Tabel nr. 5.: Tabel nr. 6.: Tabel nr. 7.: Tabel nr. 8.: Tabel nr. 9.: Tabel nr. 10.: Tabel nr. 11.: Tabel nr. 12.: Tabel nr. 13.: Tabel nr. 14.: Tabel nr. 15.: Tabel nr. 16.: Tabel nr. 17.: Modurile de utilizare a terenurilor în localităţiile afectate Rezultatul analizei de apă din forajul de exploatare public aflată la Nagyzomlin Examinarea efectului de poluare difuză a localităţii Bedő Examinarea efectului de poluare difuză a localităţii Kismarja Analiza parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-3-V Analiza conţinutului de metale toxice din proba de apă KM-3-V Analiza parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-4-V Analiza conţinutului de metale toxice din proba de apă KM-4-V Analiza conţinutului de TPH din proba de apă KM-4-V Rezultatele laboratorice a probelor de apă din forajul fermei Analiza parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-5-V Rezultatele analizelor parametrilor de chimie generală din probele de apă KM-8-V şi KM-9-V Analiza conţinutului de TPH din proba de apă KM-8-V Rezultatele analizelor parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-10-V Rezultatele analizelor de laborator referitoare la conţinut de TPH din proba de apă KM-10-V Rezultatele analizelor parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-11-V Rezultatele analizelor parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-12-V 5

6

1. Introducere Direcţia de Protecţia Mediului şi Hidrologie din Tiszántúl - Debreţin (Tiszántúli Környezetvédelmi és Vízügyi Igazgatóság) (în continuare: TIKÖVIZIG) şi Consiliul Judeţean Bihor în cadrul Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, în anul 2009., a câştigat finanţarea proiectului Cercetări ştinţifice legate de starea şi hidrogeologia corpurilor de ape subterane transfrontaliere din bazinul Crişurilor (Bihar- Bihor) (Nr. de înregistrare a proiectului: HURO/0801/047). Scopul cercetării este identificarea relaţiilor de bază geologice şi de mediu pentru a atinge starea bună a corpului de apă subterană, GWBs RO-HU, delimitată în bazinul Crişurilor, intersectată de frontiera româno-maghiară. Teritoriul de cercetare care cuprinde districtul hidrografic Barcău şi Crişul Repede - este teritoriul de competenţă TIKÖVIZG (Ungaria) şi a Consiliului Judeţean Bihor (România). Scopul cuprinde identificarea şi demonstrarea metodelor pentru sustenabilitatea stării bune a apelor intersectate de frontieră. TIKÖVIZIG ca liderul proiectului a anunţat o achiziţie publică pentru implementarea proiectului de cercetare. Achiziţia publică a fost câştigată de Asociaţia KSzI-Geogold. Cunoaşterea stării teritoriului, evaluarea surselor de poluare fac parte proiectului. Analiza prin inventariere şi evaluarea surselor de poluare am efectuat cu scopul de a prospecta eventualele efecte de poluare a surselor de poluare asupra resurselor de apă potabilă. 7

2. Metoda de prospectare a surselor de poluare punctiforme şi difuze În cadrul evaluării surselor de poluare am luat în considerare aspectele enumerate de TIKÖVIZIG în achiziţia publică, în Determinarea sarcinilor pentru achiziţie publică. Delimitarea teritoriului (zona pilot) pentru examinări mai detaliate pe baza relaţilor de afluenţă, pe baza teritoriului modelat şi pe baza datelor existente (date de foraje, de calitatea apei subterane, etc.) referitoare la apa subterană cu considerare la densitatea lor pe teritoriu. Pe baza acestora am examinat sursele de poluare potenţiale pe teritoriul administrativ a următoarelor localităţi din judeţul Hajdú-Bihar: Ártánd, Bedő, Biharkeresztes, Bojt, Gáborján, Hencida, Kismarja, Mezőpeterd, Nagykereki, Szentpéterszeg, Told és Váncsod. Pe lângă sursele de poluare punctiforme am prospectat şi sursele difuze aflate în regiune. În cadrul prospectării surselor difuze/teritoriale am examinat efectul localităţilor, a activităţilor agricole asupra apei subterane. Aceste surse de poluare difuze şi punctiforme, delimitate sunt enumerate în anexa nr. 1. În cadrul prospectării surselor de poluare am consultat cu primăriile locale, cu ajutorul cărora am cunoscut localităţile şi problemele mai importante a acestora. Cu aceste informaţii am completat cunoştinţele noastre din diferite statistice, înregistrări. Dintre localităţile studiate în cadrul proiectului, starea referitoare la aspectele protecţiei resurselor de apă potabilă din Bedő şi Kismarja am prospectat în anul 2007. în cadrul unui proiect transfrontalier Ungaria-România, INTERREG III A, intitulat Protecţia resurselor de apă subterană din judeţul Hajdú-Bihar (Studiul de prefezabilitate pentru resursele de apă potabilă din Kismarja, Bedő). Contractorul nostru în acest proiect a fost TIKÖVIZIG. Starea actuală a surselor de poluare potenţiale a fost examinată în cadrul vizitelor de teren. În cadrul vizitelor informaţiile au fost colectate cu ajutorul proceselor verbale preasamblate. 2.1. Prospectarea surselor de poluare, analize laboratorice După analiza datelor prospecţiunii surselor de poluare potenţiale, am identificat locurile, sursele de poluare punctiforme şi difuze, unde am constatat necesar prelevarea probelor de sol şi de apă şi analize laboratorice. Pentru prelevările de probe de sol şi de apă am ales locurile în cazul cărora cu ocazia vizitei de teren am constatat pericol de poluare şi eventual periclitarea resurselor de apă potabilă. Locurile alese pe baza descrierii de mai sus şi analizele necesare de sol şi de apă sunt prezentate în anexa nr. 2. Procesele verbale despre analizele laboratorice în limba română sunt cuprinse în anexa nr. 3. În anexa nr. 4 am prezentat un tabel recapitulativ despre rezultatele analizelor laboratorice, referitoare la probele de apă. Prospectarea surselor de poluare completată cu rezultatele analizelor laboratorice sunt prezentate în capitolul nr. 4. În documentaţie, pe lângă sursele de poluare potenţiale difuze prezentăm detaliat şi sursele punctiforme. În cazul surselor punctiforme evaluăm sursele şi efectele de surse, luând în considerare direcţia de afluenţă a apei subterane, care sunt importante din punct de vedere a protecţiei resurselor de ape potabile şi sunt considerate periculoase. 8

În capitolele care prezintă sursele de poluare, descriem rezultatele analizelor laboratorice din prelevări de probe de apă din apele subterane şi prelevările de sol. În cazul evaluării rezultatelor de analize referitoare la apele subterane şi la sol am luat în considerare limitele de poluare prescrise de Ordonanţa Comună Nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale (6/2009. (IV. 14.) KvVM-EüM-FVM) despre limitele şi despre măsurarea poluării necesare pentru protecţia mediului geologic şi a apei subterane împotriva poluării. Probele de apă a forajelor utilizate ca apa potabilă am evaluat pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.). Sursele de poluare sunt prezentate pe harta nr. 1. 9

3. Prezentarea localităţilor afectate de proiect din punct de vedere a protecţiei resurselor de ape subterane În acest capitol prezentăm o imagine generală despre localităţile afectate de examinări detaliate, un fel de rezumat despre starea acestor localităţi (aprovizionarea cu apă potabilă, gestionarea apei menajere, colectarea precipitaţiei, colectarea şi gestionarea deşeurilor), despre oportunităţile regiunii, importante din punct de vedere a protecţiei resurselor de ape subterane (de ex. condiţiile solurilor: care au un rol important în retenţia poluării), despre activităţile desfăşurate de locuitori (creşterea animalelor, cultivarea plantelor, activităţi industriale). În Ungaria zona de cercetare delimitată pentru examinările detaliate cuprinde 12 localităţi. Localităţile se află în regiunea Észak-Alföld, în judeţul Hajdú-Bihar, în microregiunea Berettyóújfalu. Cele 12 localităţi se află pe teritoriul de competenţă a Inspectoratului de Protecţia Mediului, Naturii şi Hidrologie din Tiszántúl Debreţin (TIKOVIZIG) şi a Direcţiei de Protecţia Mediului şi Hidrologie din Tiszántúl - Debreţin. În localităţiile trăiesc în totalitate aproape 14 000 persoane. Aprovizionare cu apă potabilă Aprovizionarea cu apă potabilă a localităţilor se face, prin reţeaua apei potabile, din forajele de exploatare care sunt în proprietatea primăriilor. Forajele se află în majoritate în centrul localităţilor. Forajele de exploatare sunt ţinute în stare de funcţionare de Hajdú-Bihari Önkormányzatok Vízmű Zrt. (Uzina de apă a Primăriilor din Hajdú-Bihar). În localităţile măsura conectării la reţeaua de apă este aproape 85%, cu excepţia Nagyzomlin, care face parte localităţii Nagykereki. În această parte a localităţii reţeaua apei potabilă nu este construită. Locuitorii folosesc foraje proprii pentru aprovizionare cu apa potabilă. Datele tehnice şi de exploatare a forajelor de exploatare de apă potabilă sunt prezentate în anexa nr. 5. Datele din tabel ne-a dat la dispoziţie Hajdú-Bihari Önkormányzatok Vízmű Zrt. În localităţile studiate se află în totalitate 26 foraje de exploatare de apă potabilă. Adâncimea forajelor se află între 78-564 m. Apa exploatată este apă de stratificaţie. Producţia anuală de apă autorizată este între 8 000-230 000 m 3. Exploatarea apei se întâmplă în scopul de utilitate publică. Despre calitatea apei analizele laboratorice recente ne-au fost date la dispoziţie de Hajdú-Bihari Önkormányzatok Vízmű Zrt. La evaluarea componentelor analizate limitele Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X. 25.) modificat cu Ordonanţal guvernamentală nr. 65/2009. (III.31.) despre cerinţele de calitate a apei potabile şi a procedurilor de inspecţie sunt competente. Raporturile despre analizele laboratorice sunt prezentate în anexa nr. 6. Pe baza raporturilor de analize laboratorice putem spune în general următoarele despre calitatea apelor din foraje: Din raporturile de analiză a calităţii apelor din 14 foraje, în cazul a 8 foraje valoarea de ion de amoniu depăşeşte limita prescrisă de Ordonanţa Guvernamentală. Dintre aceste foraje numai la una se face tratare pentru reducerea concentraţiei de amoniu. La patru foraje duritatea totală nu intră în intervalul definit în Ordonanţa Guvernamentală. Apa este prea moale. 10

Valoarea consumului chimic de oxigen (KOI ps) a depăşit limita prescrisă de lege la trei foraje. În cazul numărului coloniilor la 22 0 C apa din forajul de exploatare Mezőpeterd prezintă modificări neobişnuite. Conţinutul de fier şi de mangan depăşeşte limita prescrisă la nouă foraje. Dintre acestea la şapte foraje este tratare pentru reducerea concentraţiei de fier şi de mangan. La şase foraje de exploatare au construit echipament degazare. În anexa 6. a Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X. 25.) despre cerinţele de calitate a apei potabile şi a procedurilor de inspecţie sunt enumerate localităţile, care au probleme cu calitatea apei potabile. Aceste localităţi sunt: Bojt, Gáborján, Nagykereki. La Bojt concentraţia de arsen, fier şi mangan depăşeşte limita prescrisă de lege. La Gáborján concentraţia de amoniac, la Nagykereki concentraţia de amoniac şi mangan depăşeşte valoarea prescrisă de lege. Pe baza datelor furnizate de Hajdú-Bihari Önkormányzatok Vízmű Zrt. la Gáborján este tratare pentru reducerea concentraţiei de amoniac. La Nagykereki este tratare pentru descărcare de fier şi de mangan. La Bojt în prezent pe baza raporturilor de analize laboratorice nu există problemă de arsen. Pentru examinarea poluării forajelor de exploatare cauzată de activităţile umane (ex. poluare din cauza lipsei canalizării), am evaluat calitatea apei forajului aflat în Nagyzomlin care face parte din localitatea Nagykereki- din punct de vedere a componenţiilor fizice, chimice şi a calităţii biologice, bacteriologice şi microscopice. Evaluarea rezultatelor sunt prezentate în capitolul 4. Gestionarea apei menajere Dintre localităţile afectate, Biharkeresztes şi Ártánd sunt canalizate. Staţia de epurare a fost construită la Biharkeresztes. În cele două localităţi lungimea reţelei de canalizare este în totalitate 25,8 km (la Biharkeresztes 21,4 km, la Ártánd 4,4 km). Celelalte localităţi nu sunt canalizate. Depozitarea apelor menajere nu este rezolvată. Apa menajeră extrasă este transportată la cererea locuitorilor de diferite antreprenori. Efectul de poluare difuză a localităţilor sunt prezentate prin localităţile Bedő, Kismarja şi Nagykereki. În cazul Bedő şi Kismarja prezentăm rezultatele din anul 2007 (programul INTERREG III A, intitulat Protecţia resurselor de apă subterană din judeţul Hajdú-Bihar (Studiul de prefezabilitate pentru resursele de apă potabilă din Kismarja, Bedő). Colectarea precipitaţiei din intravilan În localităţile colectarea precipitaţiei este asigurată prin şanţuri deschise. Întreţinerea şanţurilor de precipitaţie este efectuată de muncitori publice care sunt angajate de primării. Proprietarii imobiliarelor fac întreţinerea şanţurilor în faţa imobiliarelor. Recipienţii precipitaţiei sunt diferite canale şi cursuri de ape mai mici. Colectarea şi depozitarea deşeurilor În localităţiile colectarea deşeurilor este organizată de 1 septembrie 2007. Deşeurile comunale solide intravilane sunt colectate în recipient şi dacă este necesar în sacuri. Deşeul este transportat o dată pe săptămână de Bihari Hulladékgazdálkodási Kft. (4100 Berettyóújfalu, Oláh Zs. u. 1-1. sz.) la Depozitul de deşeuri din Berettyóújfalu. În localităţile este organizată colectarea selectivă a deşeurilor. 11

Deşeurile şi materialele periculoase sunt transportate de antreprenori autorizaţi dacă este necesar. Depozitele de deşeuri abandonate aflate în localităţi au fost eliminate până la 1 septembrie 2007. Cu suportul Uniunii Europene depozitele de deşeuri abandonate vor fi recultivate. Termenul pentru recultivare este 2012. În localităţi nu sunt depozite de clinchet şi de animale pierite. Animalele pierite sunt transportate de ATEV SA. Prelucrare de proteine. Câteori se poate vedea depozite de deşeuri ilegale, dar aceste depozite sunt eliminate în cadrul programului de muncă publică. Efectul depozitelor de deşeuri abandonate asupra apelor subterane a fost examinat în localităţile Bedő şi Kismarja în anul 2007 în cadrul programului INTERREG III.A Protecţia resurselor de apă subterană din judeţul Hajdú-Bihar. Rezultatele acestor analize sunt prezentate în capitolul 4. Solurile, modul de utilizarea a terenurilor Localităţile afectate se află pe teritoriul Hajdúság. În zona Hajdúság este tipic apariţia solurilor cernoziomice calcaroase de câmpie. Acest sol are o gestionare de apă şi o aprovizionare de nutrienţi foarte bună, tipul fizic de sol este chirpici. În zonă se află solurile cernoziomice de pajişte care sunt formate pe roci de loess argilos. Aceste soluri sunt uşor acidic de tip chirpici. Pe teritoriul studiat în majoritatea localităţilor se cultivă plante arabile. Aceste teritorii reprezintă mai mult de jumătate din teritoriu. Acesta este urmărit de pajişte care reprezintă 6-30% din totalitatea teritoriului. Din afara acestor teritorii terenurile necultivate reprezintă mai mult de 10% din teritoriul total. Mai sunt caracteristice păduri şi terenurile arabile mixte. Pe teritoriu se află livezi şi vii şi în număr mic zone umede. Condiţiile de peisaj sunt în armonie cu modurile de utilizare a terenurilor. Tabelul nr. 1 cuprinde rezumatul modurilor de utilizare a terenurilor pe teritoriul celor 12 localităţi: 12

Localităţiile Tabel nr. 1 Modurile de utilizare a terenurilor în localităţiile afectate teren arabil Modurile de utilizare (ha) făneaţă vie grădină livadă pajişte stufăriş pădure teren necultivat piscitultură, suprafaţă de apă Ártánd 1 419 11 2 6-120 6 39 379-1 982 Bedő 758 5 - - - 95 3 19 139-1 019 Biharkeresztes 3 358 34 11 60 1 503 1 314 645-4 927 Bojt 1 727 110 4 37 1 439 3 127 240-2 688 Gáborján 1 700 102 9 20 0 492 6 81 236-2 646 Hencida 2 195 126 8 18 2 509 9 237 377-3 481 Kismarja 2 470 680 26 29-959 11 126 415-4 716 Mezőpeterd 1 265 - - - - 317-65 176-1 823 Nagykereki 2 556 203 3 41 1 444 13 77 388-3 726 Szentpéterszeg 1 686 120 5 29-369 44 60 236 2 2 551 Told 1 140 9 - - - 113-68 160-1 490 Váncsod 1 873 71 5 48-1 036-53 356-3 442 Creşterea animalelor, cultivarea plantelor, industria Pe teritoriul intravilan în gospodării particulari care se ocupă cu creşterea animalelor, numărul animalelor ţinute pe gospodării este mai mic decât 10. Numărul animalelor în localităţi s-a redus, reprezintă numai o fracţiune din capacitatea de stocare a zonei. Pe teritoriul extravilan putem găsi ferme mai mari. La Mezőpeterd este o fermă de porci. La Hencida, Nagykereki şi Váncsod sunt ferme de cornuţi. Rezultatele evaluării noastre sunt prezentate în capitolul 4. În perimetrul studiat mărimea parcelelor sunt mai mici decât 30 ha pe gospodari. Plantele cultivate caracteristice sunt grâu şi orz de iarnă, orz de primăvară, mazăre, ovăz, lucernă, floarea soarelui, porumb. Pe jumătatea terenurilor arabile se cultivă porumb. Rezultatele efectului cultivării plantelor sunt prezentate în capitolul următor. Industria este limitată la industria de lemn, de exploatarea lemnului, de prelucrarea produselor agrare. Industria metalurgică reprezintă numai o parte mică în regiune. Uzine mai mici cu caracter industrial se află în oraşele mai mari. În localităţile studiate dintre activităţile industriale am examinat efectul de poluare a atelierelor de maşini, a instalaţiei uscării de produse agricole şi a unei cariere de pietriş asupra resurselor de ape subterane. Total 13

4. Prezentarea surselor de poluare potenţiale difuze şi punctiforme a teritoriului afectat, rezultatele evaluării efectelor de poluare 4.1. Sursele de poluare difuze, rezultatele evaluării efectelor de poluare difuză 4.1.1. Aprovizionarea cu apă potabilă-depozitarea apei menajere Colectarea şi tratarea apelor menajere nu este rezolvată în localităţile studiate. Majoritatea apei menajere este deshidratată pe teritoriul intravilan. Apa deshidratată poluează mai ales apele subterane de mică adâncime. Concentraţia de azotaţi, azotiţi şi amoniac va creşte în aceste ape subterane. În localităţile vizitate apa potabilă este exploatată din foraje de exploatare de sute de metri de adâncime. Apa exploatată, mai mult de jumătate din localităţile, ajunge în reţeaua după tratare pentru reducerea concentraţiei de fier, mangan şi de gaz şi după dezinfectare. Apa deshidratată în prezent nu are efect de poluare la aceste foraje de mare adâncime. Aceste foraje aprovizionează localităţile cu apa potabilă şi curată. Apa forajelor de exploatare sunt analizate cu regularitate. 4.1.1.1. Nagykereki (SZF-1) Efectul de poluare a apei menajere se poate detecta din probele de apă prelevate din făntânele intravilane. Efectul de poluare a teritoriilor locuite este prezentat prin analiza rezultatelor laboratorice din proba de apă prelevată din făntâna aflată la Nagyzomlin, parte a localităţii Nagykereki. Făntâna se află pe terenul cu numărul de înregistrare cadastrală 0586/5. Puţul a fost forat în anul 1970. Adâncimea ei este 43 m. Nagyzomlin nu dispune de reţea de apă potabilă. Locuitorii din partea aceasta a localităţii ar putea aproviziona cu apă potabilă din aceast foraj public. Pe baza informaţiilor de la primărie, calitatea apei nu este bună, este nepotrivită ca apă potabilă. În prezent acest foraj aprovizionează cu apă potabilă numai formal această parte a localităţii. Practic, nimeni nu foloseşte. Primăria planifică să dezvoltă această făntână sau să elimineze şi să facă aprovizionarea cu apa îmbuteliată. Primăria ne-a dat la dispoziţie rezultatele de analize laboratorice a acestui foraj de exploatare. Analiza a fost efectuată de Hajdú-Bihari Önkormányzatok Vízmű Zrt. în mai 2010 (tabel nr. 2.). Pe baza acestei analize concentraţiile de fier şi de mangan au depăşit limitele calităţii apei potabile. Aceste rezultate nu confirmă informaţiile legate de calitatea apei din foraj, primite de la primărie. Pe baza rezultatelor laboratorice calitatea apei nu poate fi numit rea. Concentraţia mare de fier şi de mangan este un fenomen frecvent în forajele de exploatare din regiune. Se poate spune că este de origine naturală. În această probă nici concentraţia de amoniac, azotiţi sau azotaţi nu indică poluare cauzată de apa menajeră. Nagyzomlin este o parte a localităţii Nagykereki, care este departe de centrul localităţii. Aici apa menajeră nu este concentrată. Înainte de eliminarea sau dezvoltarea forajului de exploatare sunt necesare analize suplimentare. 14

Tabel nr. 2. Rezultatul analizei de apă din forajul de exploatare public aflată la Nagyzomlin Componenţe chimice analizate Proba de apă din forajul public a localităţii Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) ph 7,4 >= 6,5 és <= 9 >= 6,5 és <= 9,5 Conductivitate (µs/cm) 525 2500 µs/cm Clorură (mg/l) 24,9 250 mg/l Sulfat (mg/l) 5,93 250 mg/l 250 mg/l Azotiţi (mg/l) <0,02 pt. apa freatică: 50 mg/l pt. apa subterană din afara apei freatice: 25 50 mg/l* mg/l Azotaţi (mg/l) <0,1 0,50 mg/l* Amoniac (mg/l) 0,21 500 µg/l 0,50 mg/l consum chimic de oxigen (CCO) 0,3 5,0 mg/l O 2 smn (mg/l) Fier (mg/l) 5,10 200 µg/l Mangan (mg/l) 0,24 50 µg/l * (azotaţi)/50+(azotiţi)/3<=1 4.1.1.2. Bedő şi Kismarja În cazul localităţilor Bedő şi Kismarja am examinat deja efectul apei menajere în 2007. din însărcinarea TIKÖVIZIG în cadrul programului INTERREG IIIA, intitulat Protecţia resurselor de apă subterană din judeţul Hajdú-Bihar (Studiul de prefezabilitate pentru resursele de apă potabilă din Kismarja, Bedő). Constatările noastre de atunci sunt actuale, fiindcă colectarea apei menajere nici în prezent nu este rezolvată în localităţile. Rezultatele examinării efectului de poluare difuză din proba de apă prelevată din forajul intravilan a localităţii Bedő în anul 2007. sunt prezentate în tabelul nr. 3.: 15

Tabel nr. 3 Examinarea efectului de poluare difuză a localităţii Bedő Simbolul probei de apă A2 făntâna H2 de adâncime de 10 m Codul 07060292 Data 2007.05.27. Componentul analizat Metoda de analiză Unitatea de măsură ph DIN 38 404-C 5 7,85 Conductivitate DIN EN 27888(8) µs/cm 1.250 Amoniac DIN 38406-E 5-1 mg/l 0,030 Azotaţi DIN EN ISO 10304-1 mg/l 79* Azotiţi DIN EN ISO 10304-1 mg/l 0,06 Clorură DIN EN ISO 10304-1 mg/l 32 Sulfat DIN EN ISO 10304-1 mg/l 96 ortofosfat DIN EN 1189 (D11) mg/l 4,7 * Valoarea depăşeşte limita de poluare B din ordinul nr. 10/2000 (VI.2.) KöM-EüM- FVM-KHVM despre apele subterane Rezultatele analizelor din proba de apă prelevată din făntâna aflată în zona intravilană a localităţii Bedő arată că valoarea de azotaţi, clorură şi ortofosfat depăşeşte limita prescrisă de lege. Rezultatele examinării efectului de poluare difuză din proba de apă prelevată din forajul intravilan a localităţii Kismarja în anul 2007. sunt prezentate în tabelul nr. 4.: 16

Tabel nr. 4 Examinarea efectului de poluare difuză a localităţii Kismarja Simbolul probei de apă C2 Codul 07060299 Data 2007.05.29. Componentul analizat Metoda de analiză Unitatea de măsură ph DIN 38 404-C 5 7,28 Conductivitate DIN 27888(C6) EN µs/cm 2.530 Amoniac DIN 38406-E5-1 mg/l 0,03 Azotaţi DIN EN ISO 10304-1 mg/l 31* Azotiţi DIN EN ISO 10304-1 mg/l <0,05 Clorură DIN EN ISO 10304-1 mg/l 120 Sulfat DIN EN ISO 10304-1 mg/l 160 ortofosfat DIN EN 1189 (D11) mg/l 0,89* * Valoarea depăşeşte limita de poluare B din ordinul nr. 10/2000 (VI.2.) KöM-EüM- FVM-KHVM despre apele subterane În localitatea Kismarja valoarea de azotaţi şi ortofosfat depăşeşte limita prescrisă de lege. Aceste concentraţii mari arată poluarea stratului acfiver cu material organic care indică efectul de poluare a apei menajere deshidratată. 4.1.2. Cultura plantelor (SZF-7) Efectul culturii plantelor am examinat pe o parcelă de porumb din Hencida (fotografia nr. 1). Am prelevat probe de sol din mai multe puncte din parcelă. Aceste probe au fost amestecate şi a fost dată ca probă medie (KM-7-T) pentru examinare în laboratorul agricol acreditat (Fejér Megyei Mezőgazdasági Szakigazgatási Hivatal Növény- és Talajvédelmi Igazgatóság). Parcela a fost înainte de arat. Astfel, conţinutul de nutrienţi din stratul superior cultivat se poate determina prin analize laboratorice. Fotografia nr. 1: Parcela studiată din Hencida 17

Examinările sunt în curs de desfăşurare. În prezenta documentaţie anexa nr. 7 conţine nota de comanda noastră către laborator. 4.2. Sursele de poluare potenţiale punctiforme, rezultatele evaluării efectelor de poluare punctiforme 4.2.1. Biharkeresztes 4.2.1.1. Ferma Hegyesi (SZF-2) Ferma Hegyesi este situată de a lungul drumului dintre Bojt şi Biharkeresztes. La fermă înmagazinează maşini agricole. Ferma include un atelier de maşini în care efectuează mici întreţineri. Apa forajului nu este utilizată ca apă potabilă. Este utilizată pentru spălarea maşinilor. Am prelevat probă de apă din foraj (KM-3-V) din care am analizat parametrii chimici generale, metale toxice şi totalitatea hidrocarburilor alifatice (TPH) (tabele nr. 5-6.). Tabel nr. 5 Analiza parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-3-V Component Rezultatele laboratorice Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) ph 7,77 >= 6,5 şi <= 9 >= 6,5 şi <= 9,5 conductivitate (ms/cm) consum chimic de oxigen (CCO) PS (mg/dm 3 ) 0,35 2500 µs/cm <4,0 5,0 mg/l O 2 amoniac (µg/dm 3 ) <2,0 500 µg/l 0,50 mg/l Clorură (mg/dm 3 ) 420 250 mg/l Azotaţi (mg/dm 3 ) <1 pt. apa freatică: 50 mg/l pt. apa subterană din afara apei freatice: 25 mg/l 50 mg/l* Azotiţi (mg/dm 3 ) <0,05 0,50 mg/l* Sulfat (mg/dm 3 ) <12 250 mg/l 250 mg/l Fosfat (µg/dm 3 ) 875 500 µg/l * (azotaţi)/50+(azotiţi)/3<=1 Numai valoarea de fosfat a depăşit limita prescrisă de Ordonanţa Comună Nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu şi Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale (6/2009. (IV. 14.) KvVM-EüM-FVM) referitoare la calitatea apelor de suprafaţă. Concentraţia mare de fosfat (875mg/l) în comparaţie cu alte parametrii analizate nu se referă la poluare de suprafaţă. 18

Rezultatele laboratorice a probei de apă au fost analizate şi pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.). despre cerinţele de calitate a apei potabile şi a procedurilor de inspecţie. Apa forajului nu este utilizat ca apă potabilă, de aceea limitele Ordonanţei sunt numai indicative. În proba de apă din foraj concentraţia de clorură (330 mg/l) a depăşit limitele prescrise. Conţinut de metale (µg/dm 3 ) Tabel nr. 6 Analiza conţinutului de metale toxice din proba de apă KM-3-V Rezultatele laboratorice Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) Zn 41 200 µg/l Cd <0,5 5 µg/l 5 µg/l Pb <1 10 µg/l 10 µg/l Ni <2 20 µg/l 20 µg/l Cu <20 200 µg/l 2 mg/l Cr t <2 50 µg/l 50 µg/l Hg <0,5 1 µg/l 1 µg/l As <5 10 µg/l 10 µg/l Al <10 200 µg/l Concentraţia de metale toxice a probei de apă este mică. Nu se poate descoperi efect de poluare. Numai conţinutul de zinc a fost peste limita măsurabilă, dar concentraţia (41 mg/l) a rămas în mod semnificativ sub limita de poluare de categoria B. 4.2.1.2. Uscătorul de furaje (SZF-3) Pe terenul vecin a fermei Hegyesi se află o fermă pentru uscarea produselor agricole (fotografia nr.2.). Este o instalaţie modernă care funcţionează cu gaz natural. Pe teritoriu se află depozite pentru produsele agricole. Pentru transportul produselor utilizează 2-3 maşini. Pe teritoriu se află un tanc veche care este acoperit cu pământ. Este probabil că în acest tanc a fost depozitat motorina cu care a funcţionat uscătorul în trecut. Aici se află un foraj mai adânc cca. 12 m ca şi la ferma Hegyesi. Am prelevat probă de apă (KM-4-V) din foraj din care am analizat parametrii chimici generale, metale toxice şi total hidrocarburi alifatice (TPH) (tabele nr. 7-9.). Fotografia nr. 2: Uscătorul de furaje şi depozitele 19

Tabel nr. 7 Analiza parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-4-V Component Rezultatele laboratorice Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) ph 7,73 >= 6,5 şi <= 9 >= 6,5 şi <= 9,5 conductivitate (ms/cm) consum chimic de oxigen (CCO) PS (mg/dm 3 ) 0,34 2500 µs/cm <4,0 5,0 mg/l O 2 amoniac (µg/dm 3 ) <2,0 500 µg/l 0,50 mg/l Clorură (mg/dm 3 ) 330 250 mg/l Azotaţi (mg/dm 3 ) <1 pt. apa freatică: 50 mg/l pt. apa subterană din afara apei freatice: 25 mg/l 50 mg/l* Azotiţi (mg/dm 3 ) <0,05 0,50 mg/l* Sulfat (mg/dm 3 ) <12 250 mg/l 250 mg/l Fosfat (µg/dm 3 ) 530 500 µg/l * (azotaţi)/50+(azotiţi)/3<=1 De asemenea probei de apă din forajul fermei Hegyesi, valoarea de fosfat depăşeşte şi aici limita de poluare de categoria B, referitoare la apele subterane. Diferenţa este numai faptul că concentraţia din acest foraj este mai mare numai de 30 µg/dm 3 ca valoarea prescrisă. Din punct de vedere a limitelor referitoare la limitele din Ordonanţa Guvernamentală nr. 201/2001. (X.25.). despre cerinţele de calitate a apei potabile şi a procedurilor de inspecţie concentraţia de clorură depăşeşte limita prescrisă ca şi la ferma Hegyesi. 20

Tabel nr. 8. Analiza conţinutului de metale toxice din proba de apă KM-4-V Conţinut de metale (µg/dm 3 ) Rezultatele laboratorice Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) Zn 30 200 µg/l Cd <0,5 5 µg/l 5 µg/l Pb <1 10 µg/l 10 µg/l Ni <2 20 µg/l 20 µg/l Cu <20 200 µg/l 2 mg/l Cr t <2 50 µg/l 50 µg/l Hg <0,5 1 µg/l 1 µg/l As <5 10 µg/l 10 µg/l Al <10 200 µg/l Tabel nr. 9. Analiza conţinutului de TPH din proba de apă KM-4-V sub C 5 Component (µg/dm 3 ) VPH (C5- C12) 4,0 18,8 EPH (C12- C40) TPH (C5- C40) < 30,0 Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale TPH (C5-C40) Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) 100 µg/l 50 µg/l Rezultatele analizelor TPH şi de metale toxice nu indică nici un efect de poluare. Numai conţinutul de zinc a fost peste limita măsurabilă şi aici. În proba de apă analizele TPH au arătat doar o cantitate mică de derivaţi de hidrocarburi care nu se apropie de valoarea limită. 4.2.1.3. Ferma de porci (SZF-12), uscătorul de furaje (SZF-13) De-a lungul drumului, care leagă Bojt cu Biharkeresztes, înainte de conectare la drumul principal nr. 42., se află o fermă de porci şi o instalaţie de uscare a produselor agricole. Pe teritoriile vecine nu am putut vorbi cu nimeni, de aceea nu putem da o caracterizare preciză a activităţii. Ferma şi uscătorul trebuie luate în considerare ca surse de poluare potenţiale din cauza activităţiilor efectuate aici. 4.2.2. Mezőpeterd 4.2.2.1. Hungaropig Comerţ şi de brokeraj Ltd. - ferma de porci (SZF-4) Ferma de porci se află pe terenul cu numărul de înregistrare cadastrală 0809/13 (fotografia nr. 3.). Pe fermă ţin 10 000 de porci. Depozitele de baligă vor fi modernizate în cadrul unui suport a Uniunii Europene. Modernizarea tratării baligei se află în faza de implementare. În cadrul proiectului suportat de Uniunea Europeană vor fi formate depozite 21

de baligă din beton care nu vor fi permeabile. Apa menajeră tratată va fi condusă în bazine izolate cu folie, unde baliga tratată va fi depozitată temporar. Bazinele de beton vor fi de o înălţime de 6 m şi cu diametrul de 30 m. În prezent baliga este condusă temporar în depozite fără izolaţie până punerea în funcţionare a depozitelor noi izolate. Ferma are autoritate temporară pentru utilizarea depozitelor neizolate. În afara perioadei de vegetaţie baliga este injectată în solurile terenurilor arabile. La fermă se află 2 foraje adânci (150 şi 300 m) din care sunt prelevate trimestrial probe de apă. Cu ocazia vizitei de teren nu am putut preleva probe de apă din forajele. La cerinţa noastră Hungaropig Comerţ şi de brokeraj Ltd. ne-a dat rezultatele laboratorice recente. În prezenta documentaţie evaluăm aceste rezultate (tabel nr. 10.). Fotografia nr. 3: Intrarea fermei de porci cu panoul referitor la proiectul suportat de Uniunea Europeană Tabel nr. 10. Rezultatele laboratorice a probelor de apă din forajul fermei Componentele chimice analizaţi Probă de apă Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) ph 7,8 >= 6,5 şi <= 9 >= 6,5 şi <= 9,5 Conductivitate (µs/cm) 512 2500 µs/cm Clorură (mg/l) 3,11 250 mg/l Sulfat (mg/l) 10,0 250 mg/l 250 mg/l Azotiţi (mg/l) <0,02 pt. apa freatică: 50 mg/l pt. apa subterană din afara apei freatice: 25 mg/l 50 mg/l* Azotaţi (mg/l) <0,1 0,50 mg/l* Amoniac (mg/l) 0,65 500 µg/l 0,50 mg/l CDO smn (mg/l) 0,6 5,0 mg/l O 2 Fier (mg/l) 0,07 200 µg/l Mangan (mg/l) 0,21 50 µg/l * (azotaţi)/50+(azotiţi)/3<=1 Apa forajului de la fermă este utilizată şi ca apă potabilă. De aceea am evaluat rezultatele laboratorice pe baza limitelor prescrise de Ordonanţa Guvernamentală nr. 22

201/2001.(X. 25.). În proba de apă concentraţia de amoniac şi mangan au depăşit valoarea prescrisă de lege. Concentraţii mari probabil sunt de origine de strat pentru că în această adâncime ajunge rar poluarea. 4.2.2.2. Fosta uzină de asfalt-debut (SZF-14) În uzina de asfalt DEBUT activitatea s-a desfiinţat. În prezent pe acest teren vind materiale lemnoase. Marea majoritate a teritoriului este neutilizat. Teritoriul a fost enumerat printre sursele de poluare potenţiale din cauza activităţii veche. Teritoriul nu dispune de foraj propriu. Este aprovizonat cu apă potabilă din localitatea Mezőpeterd. 4.2.3. Hencida 4.2.3.1. Új Élet Mgtsz tehenészeti telepe (SZF-5) Ferma de bovine Új Élet Mgtsz (SZF-5) La ferma de animale sunt ţinute sute de bovine (fotografia nr.4). Grajdurile cu podea betonată, sunt ordonate. Gunoiul produs este depozitat provizoriu pe lângă grajduri, pe sol, după care se transportă pe terenurile agricole ale cooperativei agricolă. Depozitarea gunoiului pe aceste terenuri se fac maxim 9 luni. Împrăştierea gunoiului pe terenuri agricole se execută în perioada 1 decembrie 15 februarie, adică în afara perioadei de vegetaţie. La fermă se află şi casă de muls. Uscătorul de furaje funcţionează cu gaz natural. Rezervorul de combustibil lichid (motorină), folosit înainte pentru funcţionarea uscării furajelor, este transformat pentru depozitarea baligei diluate, care se transportă pe câmp şi se stropeşte asupra gunoiului depozitat aici. Alimentarea cu apă potabilă a fermei se efectuează dintr-o fântână cu o adâncime de 620 m. Am prelevat probă de apă (KM-5-V), efectuând analiza parametrilor chimici generale a apei (tabelul nr.11). Pentru examinarea efectul gunoiului asupra terenului unde este depozitat, am prelevat probă de sol (KM-6-T) la nivelul de 10 15 cm adâncime. Din această probă am efectuat o analiză mai restrânsă. Examinările încă sunt în curs. La prezenta documentaţie anexăm nota de comandă depusă la laborator (anexa nr.7.). Fotografia nr. 4.: Interiorul grajdului 23

Tabel nr. 11. Analiza parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-5-V Component Rezultatele laboratorice Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) ph 8,31 >= 6,5 şi <= 9 >= 6,5 ţi <= 9,5 conductivitate (ms/cm) consum chimic de oxigen (CCO) PS (mg/dm 3 ) 0,69 2500 µs/cm 8,2 5,0 mg/l O 2 amoniac (µg/dm 3 ) 2 500 µg/l 0,50 mg/l clorură (mg/dm 3 ) 250 250 mg/l azotaţi (mg/dm 3 ) <1 pt. apa freatică: 50 mg/l pt. apa subterană din afara apei freatice: 25 mg/l 50 mg/l* azotiţi (mg/dm 3 ) <0,05 0,50 mg/l* sulfat (mg/dm 3 ) 25 250 mg/l 250 mg/l fosfat (µg/dm 3 ) 735 500 µg/l * (azotaţi)/50+(azotiţi)/3<=1 Numai valoarea de fosfat a depăşit limita prescrisă de Ordonanţa Comună nr. 6/2009. referitoare la calitatea apelor de suprafaţă. Existenţa nivelului ridicat a ionului de fosfat este de origină naturală (de strat). Concentraţia ridicată în apa forajului se datoreşte adîncimii (620 m) acestuia. Parametrii calităţii apei potabilă au fost depăşite numai în cazul conţinutului de clorură şi consumului chimic de oxigen (KOIps). Apa forajului este folosită numai la adăparea animalelor. Punct social nu există la sediul fermei. 4.2.3.2. Ferma de creştere a juninciilor la Új Élet Mgtsz (SZF-8) Punctul de lucru a creşterii juninciilor Új Élet Mgtsz se aşează pe lângă drumul de legătură între localităţile Hencida şi Nagykereki. Aici sunt ţinute aprox. 30 de animale. Şi la această fermă, gunoiul este depozitat pe sol. 4.2.3.3. Depozit de maşini agricole Új Élet Mgtsz (SZF-6) Cooperativa aici depozitează utilajele şi uneltele care sunt necesare muncilor agricole (fotografia nr. 5.). In acest atelier se execută întreţinerea şi reparaţiile curente a utilajelor. Pe acest punct de lucru există un rezervor cu pereţi dublu şi posibilitate de control al scurgerilor, pentru depozitarea lubrefianţilor. Rezervorul este autorizată şi au fost efectuate probele de presiune. În afara acestei cisternă se mai află încă două cisterne, aşezate subteran, de câte 10 m 3. Într-una se adună apele pluviale iar în cealaltă se adună apele tehnologice. Materialele periculoase sunt transportate anual de către ÖKO 2000 Srl. Apele produse în urma spălării 24

utilajelor sunt conduse prin trei rezervoare, după care are scurgere în părăul Katonás, pentru care au aprobare din partea Direcţiei Apelor Berettyó. In primul bazin este pus perlit, iar în celelalte două nisip. Pe terenul acestui punct de lucru nu există fântână. Apa potabilă este asigurată prin conductă din localitatea Hencida. Fotografia nr. 5.: Atelier pt. maşini 4.2.4. Nagykereki 4.2.4.1. Punctul de lucru a utilajelor a Kossuth Mgtsz şi uscătorul de furaje (SZF-10) La sediul cooperativei există un uscător de furaje şi staţie de carburant (fotografia nr. 6.). Aici sunt parcate şi utilajele agricole. Sediul cooperativei este învecinat cu crescătoria de bovine a d.lui Szilagyi Gyula. În trecut şi crescătoria de bovine a aparţinut de sediul Kossuth Mgtsz, dar a fost vândută. La acest sediu nu se află nici o fântână în funcţiune. Mai înainte a existat un puţ de mare adîncime, dar din lipsă de solicitare a fost lăsată în afară de funcţiune şi a fost îndopată. Fotografia nr. 6.: Sediul cooperativei Kossuth Deşeul comunal provenit de pe platforma uscătorului de furaje se adună în recipiente şi o dată pe săptămână se transportă pe terenul de depozitare a deşeurilor din regiune. Pe platformă se produce şi deşeu tehnologic ca praful desprins, rămăşiţe de tulpine şi alte rămăşiţe de plante. Cantitatea de deşeu pe soi este de 10 000 kg respectiv de 17 000 kg. 25

Fotografia nr. 7.: Depozit de material periculos Deşeul periculos produs pe platformă (balot de pesticide, ulei uzat, cârpă îmbibată cu ulei, nisip, filtru, acumulator) se depozitează în locuri acoperite, în butoaie şi recipiente. Pesticidele ca deşeu periculos sunt depozitate pe platoul închis al unui camion. Pe platformă se găsesc deodată 200-250 l substanţă periculoasă (fotografia nr.7.). La sediu se găsesc 3 recipiente subterane de câte 10 mc, dintre care unul este rezervor de apă, celelalte două sunt destinate depozitării motorinei, sunt umplute cu nisip şi încercate la presiune. Aceste două recipiente sunt prevăzute cu pereţi dublu şi cu control de scurgere. Cantitatea de substanţă depozitată este de 25 000 l de motorină. Recipientele sunt prevăzute cu aparat automat de supraveghere a scurgerilor şi funcţionează cu ajutorul unui distribuitor. Pe teren se găseşte şi un recipient abandonat, care a fost neutralizat de către o firmă specializată în acest scop. Pe platformă nu am avut posibilitate de a preleva probe de apă sau de sol. 4.2.4.2. Ferma de bovine a domnului Szilágyi Gyula (SZF-9) Ferma de bovine a aparţinut mai devreme de teritoriul cooperativei agricole de producţie Kossuth. Aici ţin 20 de animale (fotografia nr.8). Grajdurile cu podea de beton sunt curăţate în mod regulat. Gunoiul de grajd produs se depozitează pe lângă grajd pe suprafaţa pământului şi o dată pe an se transportă pe arătură. Fotografia nr. 8.: Intrarea în grajd 26

Depozitarea baligei diluate nu este rezolvată. Baliga diluată curge prin gravitaţie întrun bazin de beton. Când s-a umplut bazinul, baliga diluată se stropeşte peste gunoiul de grajd. De ferma de bovine aparţin două fântâne, una săpată si una forată de o adâncime de 26 m. În proba de apă luată din fântâna săpată, mai puţin adâncă am analizat componentele generale chimice şi valoarea TPH. Analiza TPH-lui (tabel nr.13.) serveşte la descoperirea poluării eventual posibile a rezervorului de combustibil care se află pe teritoriul cooperativei agricole de producţie învecinată cu crescătoria de vaci. În apa din puţ s-a analizat parametrii chimici generale (tabelul nr. 12.) Prelevarea probelor de apă s-a efectuat din două locuri şi anume: dintr-o fântână săpată (KM-8-V ) si dintr-un puţ adânc (KM-9-V ). Tabel nr. 12. Rezultatele analizelor parametrilor de chimie generală din probele de apă KM-8-V şi KM-9-V Component Rezultatele laboratorice KM-8-V KM-9-V Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) ph 7,29 7,25 >= 6,5 şi <= 9 >= 6,5 şi <= 9,5 conductivitate (ms/cm) consum chimic de oxigen (CCO) PS (mg/dm 3 ) 2,55 0,79 2500 µs/cm 99,8 16,1 5,0 mg/l O 2 amoniac (µg/dm 3 ) 397 11 500 µg/l 0,50 mg/l clorură (mg/dm 3 ) 80 330 250 mg/l azotaţi (mg/dm 3 ) 49** <1 pt. apa freatică: 50 mg/l pt. apa subterană din afara apei freatice: 25 mg/l 50 mg/l* azotiţi (mg/dm 3 ) 0,07** <0,05 0,50 mg/l* sulfat (mg/dm 3 ) 275 25 250 mg/l 250 mg/l fosfat (µg/dm 3 ) 65 175 500 µg/l * (azotaţi)/50+(azotiţi)/3<=1 **(azotaţi)/50+(azotiţi)/3= 1,003 În proba de apă luată din fântâna săpată mai puţin adâncă concentraţia ionilor de sulfaţi a depăşit, iar concentraţia ionilor de azotaţi s-a apropiat de valorile limită de poluare prescrise de Ordonanţa Comună Nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului 27

de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale. În apa din puţ s-au arătat concentraţii mai mici. Componentele analizate sunt sub valori limită. Prin compararea rezultatelor de laborator se observă că în fântâna mai puţin adâncă este detectabil efectul poluării fermei de vaci. Valorile limită referitoare la calitatea apei potabile care figurează în Ordonanţa Guvernamentală nr. 201/2001 (X. 25.) sunt depăşite mai mult de parametrii examinaţi în apa din fântâna săpată. În proba prelevată din fântâna săpată limitele sunt depăşite în cazul consumului de oxigen, al conductivităţii, concentraţiei de ioni de azotaţi si sulfaţi. În proba de apă luată din puţ concentraţia ionilor de cloruri şi consumul de oxigen depăşesc limita superioară prescrisă. Fântânele sunt folosite pentru adăparea animalelor, irigaţie şi alte activităţi agricole. Tabel nr. 13. Analiza conţinutului de TPH din proba de apă KM-8-V sub C 5 Component (µg/dm 3 ) VPH (C5- C12) <1,0 4,1 EPH (C12- C40) TPH (C5- C40) < 30,0 Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale TPH (C5-C40) Limitele referitoare la apele potabile pe baza ordinului Guvernamental nr. 201/2001. 100 µg/l 50 µg/l Rezultatele analizelor efectuate pentru determinarea conţinutului TPH nu arată nici un fel de poluare. În proba de apă analizele TPH au arătat doar o cantitate mică de derivaţi de hidrocarburi care nu se apropie de valoarea limită. 4.2.4.3. Cariera de nisip I. din Nagykereki (SZF-11) Pe teritoriul carierei nu există curent electric. Folosesc 10-12 maşini. Maşinile sunt alimentate cu combustibil dintr-un rezervor mobil de 4000 l. Autorizaţia de funcţionare este valabilă până în anul 2015, dar se intenţionează mărirea terenului de carieră. În prezent pe teritoriul carierei se găseşte un lac de 6-7 ha. După terminarea exploatării miniere lacul va fi utilizat ca heleşteu. Pe teritoriul carierei se găseşte un puţ de o adâncime de 15 m. De aici am prelevat cu pompă o probă de apă (KM-10-V) pentru analize chimice generale şi pentru analiza TPH (tabel nr.14-15.). De asemenea am luat probă (KM-11-V) şi din apa lacului pentru analize chimice generale (tabel nr.16.). 28

Tabel nr. 14. Rezultatele analizelor parametrilor de chimie generală din proba de apă KM-10-V Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 Limitele referitoare la apele Component Rezultatele (IV.14) a Ministerului de Mediu si potabile pe baza Ordonanţei laboratorice Ministerului de Ape, Ministerului de Guvernamentale nr. Sănătate, Ministerului Dezvoltării 201/2001. (X.25.) Rurale ph 7,5 >= 6,5 şi <= 9 >= 6,5 şi <= 9,5 conductivitate (ms/cm) consum chimic de oxigen (CCO) PS (mg/dm 3 ) 0,82 2500 µs/cm 5,4 5,0 mg/l O 2 amoniac (µg/dm 3 ) 2 500 µg/l 0,50 mg/l clorură (mg/dm 3 ) 320 250 mg/l azotaţi (mg/dm 3 ) <1 pt. apa freatică: 50 mg/l pt. apa subterană din afara apei freatice: 25 mg/l 50 mg/l* azotiţi (mg/dm 3 ) <0,05 0,50 mg/l* sulfat (mg/dm 3 ) 16 250 mg/l 250 mg/l fosfat (µg/dm 3 ) 230 500 µg/l * (azotaţi)/50+(azotiţi)/3<=1 În proba de apă luată din puţ nici un parametru nu depăşeşte valoarea limită de poluare prescrisă de Ordonanţa Comună nr. 6/2009. a Ministerului de Mediu şi Ministerului de Apă, a Ministerului de Sănătate şi Ministerului Dezvoltării Rurale referitoare la apele subterane. Valoarea consumului de oxigen şi concentraţia ionilor de cloruri sunt mai ridicate decât valorile limită referitoare la apa potabilă. Apa din puţ nu se foloseşte ca apă potabilă. Tabel nr. 15.: Rezultatele analizelor de laborator referitoare la conţinut de TPH din proba de apă KM-10-V sub C 5 Component (µg/dm 3 ) VPH (C5- C12) EPH (C12- C40) TPH (C5- C40) 3,8 9,1 < 30,0 Limitele referitoare la apele subterane pe baza Ordonanţei Comune nr. 6/2009 (IV.14) a Ministerului de Mediu si Ministerului de Ape, Ministerului de Sănătate, Ministerului Dezvoltării Rurale TPH (C5-C40) Limitele referitoare la apele potabile pe baza Ordonanţei Guvernamentale nr. 201/2001. (X.25.) 100 µg/l 50 µg/l Rezultatele analizelor referitoare la conţinutul TPH nu arată nici un fel de poluare. În proba de apă analizele TPH au arătat doar o cantitate mică de derivaţii de hidrocarburi care nu se apropie de valoarea limită. 29