Volker WOLLMANN. ( Druckabprotzspritze ) din anul 1928.

Átírás

1 Volker Wollmnn 365 pă, ferit de îngheţ, pentru umplere utoielor de stins incendii în oricre notimp (Fig. 534). Comprând construcţi cu o fotogrfie din nul 1935, cest cunoscut puţine modificări în ultimii ni, dor că din cele două oxe flte în rip stângă s- făcut un cu o singură uşă, pentru o mşină de intervenţie mi mre. Remiz veche fost construită pe un teren l isericii romno-ctolice, în nul 1889, în locul unei mi vechi, cre fost dărâmtă prin nul Din monogrfi comunei flăm din ce utilje const dotre formţiunii de pompieri din Grţ, precizându-se uneori şi nul în cre u fost chiziţionte: o pompă de refulre trsă de doi ci, un utoi din stejr pentru pă, moil, cu o cpcitte de circ 1000 l, pompă de sorţie şi refulre (1900), o pompă ( Lndfhrspritze ), un cr pentru ustensile mrc Köhler, o pompă de sorţie şi refulre ( Druckprotzspritze ) din nul Un centru rurl din Bntul de Câmpie cu trdiţie în lupt pentru prevenire şi comtere incendiilor este Jmu Mre. Remiz de pompieri fce, pe o strdă lterlă, corp comun cu primări. Şi ici s- impus, l un moment dt, necesitte înlocuirii unei uşi de grj cu un mi mre; în rest, REMIZA PSI păstrt rhitectur originlă (Fig. 535 ). Ateljele din prim fză de dotre remizei s-u păstrt în ună prte, fiind expuse în fţ primăriei, într-o stre de conservre ună. Aici se pote vede o cisternă din tlă monttă pe o trăsură hipo cu şsiu din lemn, pe cre se flă ld de scule ce serveşte c nchetă pentru servnţi (Fig. 535 ), o sc, constând dintr-un utoi cu doge montt c Fig. 535 c. Jmu Mre (jud. Timiş). ) Remiz PSI făcând corp comun cu Primări; - c) Atelje de pompieri expuse îngrijit în fţ Primăriei, cisterne din tlă de oţel şi utoi din doge de lemn pe trăsură hipo

2 366 d Ptrimoniu preindustril și industril în Români e Fig. 535 d e. Jmu Mre (jud. Timiş). d - e) Pomp mnulă detşilă pe cărucior cu două roţi şi mi multe plăcuţe de fricţie (Foto: 2013) tot pe şsiu şi cu o ldă identică de scule (Fig. 535 c) şi o pompă mnulă detşilă de căruciorul cu două roţi ce se trge de o oişte metlică (Fig. 535 d). Se pre că un din cele două plăcuţe cu mrc de fricţie, turnte din celşi metl, provine de l un lt exemplr din dotre remizei. Încă n-m reuşit să identificăm firm MAGYAR SZABADALOM OSZTRÁK SZABADALOM (dică mghiră şi ustrică), şi nici nu ne putem explic cum pentru celşi model pr două plăcuţe indicând ni diferiţi de fricţie (Fig. 535 e). Exct ceeşi situţie inexplicilă m întâlnit-o şi l pomp de l Vermeş (jud. Bistriţ-Năsăud) (vezi, supr, p. 324). Remiz de pompieri şi Muzeul Pompierilor Florin din Jimoli. Ce mi vestică loclitte din ţră, cu o puternică trdiţie grră şi industrilă, este Jimoli, cre, în dou jumătte secolului l XIX-le, cunoscut nu numi o dezvoltre uimitore pe pln economic, ci şi pe pln urnistic. Aceşti fctori u impus înfiinţre în nul 1875 primei formţiuni de intervenţii în cz de incendiu, su denumire Reuniune Pompierilor Voluntri. A fost les c preşedinte ronul Andres Cserkonics, ir funcţi de comndnt i- fost încredinţtă lui Georg von Duffud. Cum s- rătt mi sus, pentru perfecţionre ctivităţii cestei structuri s-u elort Regulmente încă din nii 1878 şi 1882, cre pot fi văzute în Muzeul Pompierilor Florin din Jimoli, înfiinţt în nul Fig Jimoli (jud. Timiş). Muzeul Florin 1992 cu jutorul Primăriei şi l Muzeului înfiinţt în turnul şi în remiz Asociţiei Pompierilor Voluntri în nul 1992 (Foto: 2012) Bntului din Timişor (Fig. 536).

3 Volker Wollmnn 367 Fig e. Jimoli (jud. Timiş). Pompe de stins incendii şi lte telje de pompieri din Muzeul Florin. c) Cele două modele de pompe mnule tip Knust ; d) Scră culisilă din lemn pe telj trs de ci; e) Vitrin cu diferite tipuri de căşti şi cupe doândite de formţiune de pompieri (Foto: 2012) c d e Muzeul Pompierilor FLORIAN, orgnizt în încăperile remizei şi turnului, reprezintă un punct de trcţie pentru mulţi vizittori, dr şi pentru persone cre îşi mnifestă dorinţ şi disponiilitte de deveni memri voluntri i cestei structuri. De- lungul timpului formţiune fost dottă cu diverse utilje de intervenţie, cum r fi cele două pompe cţionte mnul tip KNAUST (model 1890), montte pe trăsură hipo cu suspensie pe rcuri foi şi cu un şsiu metlic întâlnit prim dtă l cest model. Şsiul nu se sprijină direct pe cele două osii, ci numi pe osi din spte, pe cre se flă pltform cu zinul de pă şi pomp. Acestă pltformă este legtă cu osi din fţă prin intermediul unui cdru metlic rcuit, vând (proil?) funcţi tenuării greutăţii teljului. L cest model tmurul cilindric pentru furtun (vârtelniţ) este montt su nchet servnţilor (Fig. 537 c). Din veche dotre formţiei de

4 368 Ptrimoniu preindustril și industril în Români pompieri voluntri din Jimoli mi sunt expuse în remizele cre servesc c nexă muzeului şi motopomp tip Rosenuer (model 1930), o trăsură motopompă (model 1935) şi o scră culisilă din lemn pe telj trs de ci (model 1925) (Fig. 537 d). În expoziţi pvilionră se păstreză, în fr regulmentelor mintite, şi diverse ccesorii de intervenţie specifice periodelor respective, fotogrfii istorice şi coifuri de intervenţie începând cu nul 1880, cre se deoseesc între ele după funcţi deţinută de pompierul voluntr, precum şi diferite cupe su lte trofee doândite de formţiune din Jimoli (Fig. 537 e). Dorim să scotem în evidenţă, c fiind un expont distinct, pictur pe pânză reliztă de rtistul grfic mtor F. Beiker, reprezentând o intervenţie pentru stingere unui incendiu în Jimoli, în cre pre şi turnul vechi l pompierilor, cunoscut numi din fotogrfii (Fig. 538 ). Desupr cestei scene, în cre sunt prezentte mşini de intervenţie reltiv moderne, este înscrisă deviz pompierilor, în lim germnă: Gott zur Ehr Dem Nächsten zur Wehr În onore lui Dumnezeu în părre propelui (Fig. 538 ). Nu este exclus c cestă reprezentre să fcă luzie l mrele incendiu din nul Fig Jimoli (jud. Timiş). Vechiul turn l Pompierilor. ) Crte poştlă ilustrtă din jurul nului 1900; ) Pictură în ulei pe pânză cu reprezentre turnului în timpul unui exerciţiu su incendiu (Foto: 2012)

5 Volker Wollmnn , cre mistuit o treime din Jimoli şi cre i- determint pe credincioşii comunei să ridice protectorului pompierilor, Sf. Florin, o sttuie, despre cre se ştie că în nul 1786 se fl în fţ unei cse cre ulterior servit c zil de ătrâni. Cu oczi supretjării csei, sttui fost muttă în locul în cre se flă şi zi (Fig. 539). Dt 1856 reprezintă, prin urmre, nul când sttui fost strămuttă în centru, în locul unei fântâni. - Remiz formţiei de pompieri voluntri din loclitte Lenuheim fost construită în nul 1924, când s- constituit prim Asociţie de Pompieri Voluntri din Tschtd, cum se nume loclitte iniţil, cunoscând mi multe extinderi. În prezent re trei grje, într-o construcție prlelă Fig Jimoli (jud. Timiş). Sttui Sfân- cu o strdă lterlă. tului Florin închintă ptronului religios l Lugoj. În nul 1933 se înfiinţeză o forpompierilor l sfârşitul secolului l XVIII-le mţie de pompieri printr-un decret emis (Foto: 2003) de Regele Crol II. Fost czrmă funcţiont pe ctul strdă Victor Vld Delmrin. Este o clădire ridictă pe două nivele, cu o rhitectură simplă, dr ordontă, în cărămidă prentă. Zon centrlă, lcătuită din trei trvee, în uşor rezlit, re l prter un psj către prte din spte clădirii. În cele două corpuri, din drept şi din stâng psjului, existu ptru grje pentru dăpostire utiljelor de intervenţie. În momentul în cre czrm s- mutt în ctulul sediu de pe strd Făgetului, s- modifict folosinţ grjelor, în prelungire căror s-u construit diferite nexe, dr fără să copere integrl în fţdă urmele golurilor înlte nteriore (Fig. 540). În clădire Detşmentului de Pompieri Lugoj este dăpostită o pompă mnulă monttă pe trăsură hipo, o construcţie Fig Lugoj (jud. Timiş). Fost czrmă pompierilor de pe tip Timişor, forte sestrd Victor Vld Delmrin (Foto: 2013)

6 370 Ptrimoniu preindustril și industril în Români Fig Lugoj (jud. Timiş). Atelje vechi păstrte c piese de muzeu l Detşmentul de Pompieri, ) Pompă tip Timişor dusă de l Blinţ; ) Pompă mnulă cu lnsier rtil, tip Aiud (Foto: Dorin Rusu, 2014) mănătore cu ce din Muzeul Apei din Cluj-Npoc şi din Bârghiş (jud. Siiu), dusă din comun Blinţ (Fig. 541 ). Pe un spţiu verde în fţ unităţii este expusă o pompă mnulă tip Aiud (model 1957), cu două roţi, trsă de un cl şi cu lnsier rtil (Fig. 541 ). Nu ştim în ce măsură mecnismul de semnlizre sonoră montt pe şsiu, ce pote fi cţiont cu piciorul prin păsre pe un ştift de către servnt, este originl su fost plict ulterior (provenind de l un lt utilj) (Fig. 541 c). - Recş. Asociţi de Pompieri Voluntri din comun Recş s- constituit în prim Adunre generlă cre s- ţinut în tomn nului Sttutele Asociţiei u fost prote de Minister în 5 septemrie Primele ustensile, destul de rudimentre, u fost depozitte prim dtă într-o csă prticulră din piţ centrlă, dr, cu jutorul unei donţii în ni din prte împărtului Frncisc Iosif, s-u putut chiziţion ustensile mi performnte. Prim remiză, cu un etj, vând şi un turn, s- construit în propiere nemijlocită isericii romno-ctolice, îninte de nul 1908 (Fig. 542 ), pentru c îninte de izucnire Primului Răzoi Mondil formţi de pompieri să eneficieze de un Fig Recş (jud. Timiş). ) Prim remiză Asociţiei Pompierilor Voluntri din centrul comunei, ) Crte poştlă ilustrtă din jurul nului 1910; ) Turnul pompierilor construit în prejm Primului Răzoi Mondil (Crte poştlă ilustrtă din jurul nului 1915)

7 Volker Wollmnn 371 turn nou, cu trei nivele, cu o pltformă de oservţie enormă, prevăzută cu o lustrdă metlică, şi două remize (Fig. 542 ). Stu Nou. Remiz de pompieri se flă într-o clădire cu o rhitectură tipică pentru funcţiune pe cre o îndeplineşte. Construcţi este simplă. În corpul centrl, ridict pe două nivele şi cu coperiş independent în ptru pe, se flă intrre pietonlă. În stâng cestei se flă spţiul pentru mşinile de intervenţie, închis cu o portă din lemn, ir în drept o nexă, dăugtă mi târziu, pentru utilje de grit redus. Desupr corpului centrl se înlţă construcţi în lemn foişorului de oservţie, modifict în timp, lăsânduse lieră dor deschidere către strdă. Pe foişor s- montt un sistem electric de lrmă (Fig. 543). Fig Stu Nou (jud. Timiş). Veche remiză de pompieri, reconstruită pentru nevoile ctule (Foto: Wlther Konschitzki, 2014) În fră de pompele mnule din dotre fostelor Asociţii şi Formţiuni de Pompieri Voluntri prezentte mi sus, dintre cre unele s-u folosit încă multă vreme, mi există stfel de unuri de ptrimoniu tehnic şi în lte comune le judeţului Timiş. Din surse sigure m flt că se găsesc pompe mnule pe trăsuri hipo su pe căruciore cu două roţi şi scle (cisterne de pă de diferite forme şi cpcităţi) în următorele loclităţi: Cend, Dumrăviţ, Foieni, Moşniţ, Orţişor, Srvle, Sânpetru Germn. *** În fz de pregătire pentru tipr l cestui volum m fost informt de existenţ ltor telje pentru stingere incendiilor în judeţul Bistriţ-Năsăud, şi nume în comun Dumitriţ, unde s-u păstrt două pompe mnule, printre cre un tip TARNÓCZY, model 1892, expusă în fţ Primăriei; Ghind, în cre remiz de pompieri fost reclădită su form unei răci în cre este păstrt întregul inventr de telje şi ustensile (inclusiv rhiv) l fostei Formţiuni de Pompieri Voluntri, din cre fce prte şi singur pompă mnulă tip C(onrd) D(ietrich) MAGIRUS ULM (model 1893) cunoscută până în prezent în Români. L cestă firmă cu sediul l Ulm, s-u comndt de regulă scări culisnte şi extensiile rottive. Mod decorării spțiilor pulice cu ntichități reprezentte de pompele fostelor formțiuni de pompieri se întâlnește și l Herin su Șieu, în timp de l sediul ISU (Bistriţ) se păstreză lte telje vechi de pompieri, cum r fi o pompă mnulă tip WALZER (Budpest) şi un model tip KNAUST (Vien), cu vlore de unict.