Revistă de știință, artă și literatură, a Liceului Teoretic Dr. Lind. Nr. 11

Átírás

1 Revistă de știință, artă și literatură, a Liceului Teoretic Dr. Lind Nr. 11

2 Excelenţă în educaţie astăzi, pentru mâine şi eternitate... C U P R I N S Editorial... 1 Pagina de religie... 2 Pagina de limba maghiară... 4 Pagina de literatură... 6 Pagina de limba engleză Pagina de reflecţii Pagina de ştiri Pagina de desen Date de contact: Liceul Teoretic Muntele de Foc Câmpeniţa, 222, jud. Mureş Tel: web: Colectivul de redacţie: Prof. Moroşan Luminiţa Prof. Cazan Elida Design: Prof. Prostire-Vodislav Cristian

3 Editorial S-a întâmplat. Nu c-ar fi fost pentru prima dată. Apăreau doar... de primăvara până toamna târziu. De unde? Greu de răspuns. Pe unde? De obicei-în casă, printre cărţi, pe sub pat, prin şosetele împrăştiate, prin cutiile de creioane... Oricum, niciodată nu depăşeau graniţele camerei lui, stabilite clar de Maria, după fiecare repetată discuţie despre prietenii mici şi mari gâze, fluturi, veveriţe, pisoi, ba chiar şi-o broască ţestoasă, pe care le colecţiona Dănuţ în drumul lui de la şcoală spre casă. În paranteză fie spus, Maria trecea pe acelaşi drum, dar nu ştiu cum nu avea aceste ocazii de întâlnire. Camera... vă închipuiţi cum arăta. De aceea, după o perioadă bine stabilită şi sub privirea fermă a sorei lui, Dănuţ trebuia să-şi repatrieze prietenii. Iarna însă, era vacanţă şi pentru prietenii mici. Şi pentru cei mari. Şi pentru Dănuţ. Şi, mai ales, pentru Maria. Totul era dat uitării. Dar acum... acum... mototolul cu blăniţă neagră şi coadă scurtă, alerga nestingherit printre straturile cu verdeaţă ale bunicii. Fără astâmpăr, ochişori, urechi, picioruşe, dar mai ales codiţa se mişcau neîncetat. Ca un ceas deşteptător declanşat, cu o sarcină clară, să te trezească din somn, din iarnă, din amorţire. - Maria, să-ţi explic! O să am grijă de el! Desigur, n-o să intre în casă. Promit! Şi-apoi, bunica n-o să se supere. O să vezi! Nu ştii cum ne spunea ea: Primăvara, dragii mei, e o încântare să intri în grădină şi să vezi în fiecare zi un lucru nou, un fir de iarbă verde, o izbucnire de viaţă, de voioşie, de mişcare. E timpul în care faci promisiuni pentru o viaţă înnoită. Timpul în care bucuria se aşază la ea acasă iar sufletul se reumple de speranţă. Acum înţelegi? Codiţă... lucru nou... încântare... voioşie... plin de viaţă. Eu... promisiune c-o să fiu un băiat nou... că o s-o ajut pe bunica la straturi, că o să am grijă de căţel. Tu... speranţa că... a, da... c-o să mă ţin eu de promisiuni. Şi... nu-i aşa că te vei bucura nespus? Vezi? Totul se potriveşte cu definiţia bunicii. TU, CE CREZI CĂ ÎNSEAMNĂ PRIMĂVARA? prof. Georgeta Stoica 1

4 Pagina de religie pentru Ca şi creştini ştim că viaţa noastră pe acest pământ trebuie să fie o şcoală în care învăţăm să mergem pe cărarea îngustă a adevărului spre Împărăţia Cerurilor. Mergând zi de zi pe această cale, acceptând lucrarea minunată a Duhului Sfânt în fiinţa noastră şi aducând fiecare gând rob ascultării de Hristos, suntem transformaţi prin înnoirea minţii noastre din oameni fireşti în oameni duhovniceşti. Astfel, deşi suntem în lume, nu mai aparţinem lumii, nu mai suntem potriviţi chipului veacului acestuia, ci Dumnezeul păcii ne sfinţeşte pe deplin, pentru ca duhul nostru, sufletul nostru şi trupul nostru să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos. Ce se întâmplă cu adolescentul sau copilul care se află alături de noi, pe acest drum? Cât reuşeşte el să înţeleagă din sensul acestui drum, ce îl aşteaptă la capătul drumului şi cum poate să se pregătească cât mai bine pentru acest capăt? Mai mult, care este responsabilitatea mea, ce pot să fac mai bine pentru a-l ajuta să intre pe porţi în cetatea al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu? Cum îl pot ajuta să distingă dintre miile voci care caută să-i capteze atenţia, vocea lui Dumnezeu, asemenea unui sursur bând şi subţire, spunându-i Vino, copile, mai sus! 2

5 Pagina de religie Poate el, ca şi Samuel pe vremuri, să răspundă: Vorbeşte, Doamne, că robul Tău ascultă? Uşor ne dăm seama că răspunsurile la aceste întrebări fac miezul muncii noastre poate de o viaţă şi corectitudinea lor dă şanse reale ca procesul educaţional să îşi atingă scopul. Cu peste 120 ani în urmă, Ellen G. White spunea: Adevărata educaţie înseamnă... dezvoltarea armonioasă a puterilor fizice, mintale şi spirituale; îl pregăteşte pe elev pentru bucuria slujirii în această lume şi pentru bucuria mai înaltă a unei slujiri mai largi în lumea care va veni.... (White, Educaţie, p. 11) Formarea caracterului este o lucrare care durează întreaga viaţă şi continuă şi în eternitate... Recolta vieţii o reprezintă caracterul, şi acesta ne va determina destinul atât în viaţa aceasta, cât şi în cea viitoare. (White, Îndrumarea copilului, p. 148). Cât de importantă este misiunea acelora care se ocupă de formarea caracterelor şi care influenţează vieţile copiilor şi tinerilor! Timpul părinţilor şi al dascălilor este mult prea preţios pentru a fi pierdut. Dumnezeu le-a încredinţat un tineret valoros, nu doar pentru a-l face capabil să realizeze ceva în viaţa prezentă, ci şi pentru a-l pregăti să intre în curţile cereşti. (White, Minte, caracter, personalitate, p. 12). Viaţa eternă este în joc deoarece caracterul reprezintă suma relaţiei tânărului cu Dumnezeu. Într-o societate care vorbeşte despre caracter doar ca valori etice şi morale, care să o ajute să-şi atingă scopurile egoiste, mai sunt oameni care să-i îndrume pe tineri spre adevărata sursă de dezvoltare a caracterului? Este încă Biblia o normă pentru dezvoltatea caracterului nostru şi al copiilor noştri? Un caracter format după modelul divin este singura comoară pe care o putem lua cu noi din lumea aceasta. (White, Parabolele Domnului Hristos, p. 267). prof. Moroşan Luminiţa 3

6 Pagina de limba maghiară Tisztelt olvasók Még napjainkban is, vagy méginkabb napjainkban komoly gondokkal küzdünk, ami a szavak szófajának megállapítását illeti, mert tudott, hogy a szavak jelentése számottevően segít, hogy megértsük a mondanivalót. Beszélhetünk arról is, hogy a szófajok megállapí-tásának igyekezete gyakran fut zsákutcába, mert vagy nem elég az ismeretünk, vagy nincs időnk a tanulmanyozásra, mert azt gondoljuk, hogy mindennek végére járni nem lehet, végzetesen téves, ugyanis a szófajok változékonyak, de ezek inkább a régebbi szavakra mondhatók, minél régebbi szavakra bukkanunk, annál több dolgunk akad, de se baj. Nehezíti a szófaji meghatározásokat, hogy sok a más szófajba átcsúszott szavunk. Pl.Járnak ide-oda-amoda. Tehát lehetetlen vállalkozás minden szavunk szófaját egyszer s mindenkorra megállapítani. Csak egy része sikerülhet. Pl.az -ando, -endő valódi jelentésének kihámozása időben legalább ilyen messziről indítandó, s akkor kisejlik tekervényes útja, illetve sok esetben már eltolódott használata. Ennek történetét is ismerni kellene, hogy kissé világosabban láthassunk. 4 Sok eltolódás történt jelentéstani szempontból, de történetét illetően szerencsére igen messzire ellátni a múltba, onnan a ma fele nézve már kissé okosabbak lehetünk. Tudni kell, hogy a szavakba gyakran költöznek csupán a kiejtést díszítő hangok. Például mihelyt-mihelyst, tüsszent-ptrüsszent, búbos-bulbous (angol), laza-sleazy (angol) stb. Ugyanígy ki is eshetnek hangok szavakból. Kérem gondolja át figyelmesen az alábbiakat. E latin példákban az "n" és a szóvégi "o" a vendéghang. Ha ezeket egyaránt kiveszi, a maradék pontosan megadja a szótári jelentést, ráadásull magyar szavak a maradékok. A különbség a kiejtés játéka csupán:

7 Pagina de limba maghiară labando - lábad secando - szakad languendo - lankad (angol languid: lankadt, tehát itt is "n" nélkül van ez a szó) mirando - mered Ilyen szavak ömlesztve hozhatók. A tisztán látást az nehezíti leginkább, hogy az európai nyelvészet már eléggé, hogy ne mondjuk, hogy (ez is, a nyelvészek szerint) teljesen zsákutcába jutott. Oka: a XIX századi tévedésekre épül. Azonban mi is csak szerény folytatója vagyunk mindannak az eredménynek, amit már a XIX. században felfedeztek, legfőképpen Czuczor Gergely és Fogarasi János, akik az MTA megbízásból elkészítették a terjedelmes Magyar nyelv szótárát, mely csodálatos szófejtő, szótörténeti szótár is. Ezért hívjuk, kérjük a tisztelt olvasókat, dolgozzunk együtt: vegyünk egy értelmező, egy szótörténeti és egy szófejtő szótárt! Szerintünk sok olyan nyelvtani jelenség van, mely a nyelvbonctan módszereivel lenne magyarázható, de erre talán még nem érett meg az idő, ezért jó volna, ha addig, a szótárhasználat mellett, idönként átismételnénk a helyeírás négy alapszabályait, ha szükség, segítünk. Nehéz, nagyon fontos, megéri. Tisztelettel a IX oszt. magyar tanulói 5

8 Pagina de literatură Bună, trebuie să-ţi zic ceva foarte important! Trebuie să vii repede la noi pentru că deja ni-e dor de tine, de păsările care ne trezesc dimineaţa cu ciripitul lor. Ni-e dor şi de iarba verde pe care ne jucam cu prietenii, de florile frumoase pe care le culegeam de pe câmpii, ori le primeam de la ceilalţi, de soarele care ne dădea căldură plăcută cu un pic de vântuleţ. Ne-am săturat de stat în casă pentru că afară e vreme urâtă, vrem să ieşim afară, la plimbare, la joacă. Avem nevoie de tine, dragă Primăvară! Hai mai repede! Cu drag, elevi clasei a VIII-a Sukosd Tunde, clasa a VIII-a Iarna a plecat încet, punând în valiza ei frigul şi zăpada, trimiţând veste soarelui să coboare peste păduri şi case cu raze călduroase. Păsările cu glasurile lor fermecătoare s-au întors, iar ghiocelul ca un clopoţel vesteşte şi celorlalte flori primăvara. Se aud zumzetele albinelor lucrătoare şi se zăresc fluturi înălţându-se din flori. Casele dezmorţite sunt acum goale, căci copiii ies afară pentu a se juca sub razele jucăuşe ale sorelui. Ziua se lungeşte, noaptea se scurtează, iar copacii înfrunzesc şi brazii se scutură de zăpadă. Cerul senin oglindeşte în el cum primăvara învie natura. Furnicile pornesc la drum, iar gândacii cutreieră copacii. Lalele, toporaşi, viorele, păpădii şi arăturile de catifea colorează primăvară. O muscă neagră trece prin lumina albă, iar o turmă albă urcă muntele. În asfinţit apele umbrite curg din nou. 6 Şandor Paula, clasa a VIII-a

9 Pagina de literatură Dacă e să-ţi pui întrebarea: Oare care anotimp e cel mai optimist? Oare care anotimp îţi dă chef de viaţă? sau Care este cea mai plăcută perioadă a anului?, primăvara este cel mai potrivit răspuns. De ce cea mai optimistă? Pentru că ea îţi aduce zâmbetul pe buze atunci când vezi un ghiocel suav sau nişte flori de măr semeţe, ori o lalea gingaşă. Când vezi aceste minunăţii nu poţi decât să te bucuri. De ce ea îţi dă chef de viaţă? Oare cine este acea persoană, care să poată sta în casă când soarele înconjoară pământul cu razele lui blânde făcând să răsară din nou iarba pe terenul de fotbal şi pe câmpul de picnicuri? Dacă adulţii nu ies la joacă, atunci ei ies la o plimbae în aerul proaspăt al primăverii, admirând narcisele şi lăcrămioarele. E aşa de minunat să vezi cum natura se trezeşte la viaţă, cum încep să iasă plantele din culcuşul lor şi cum totul creşte în jurul tău. De ce este cea mai plăcută perioadă a anului? Pentru că ea dă tonul la toate celelalte anotimpuri şi ea este şi cea mai temperată perioadă a anului. Dacă vara ţi-e prea cald, atunci primăvara e tocmai plăcut. Dacă toamna plouă prea mult şi totul moare, primăvara pământul e destul de ud de la topirea zăpezii şi un suav ghiocel dă tonul la reînvierea naturii. Atunci când ţi-e prea frig iarna sau ai nevoie de ciripitul vesel al păsărelelor şi culorile florilor, nu faci altceva decât să te gândeşti la primăvară. Toate anotimpurile sunt bune la vremea lor şi au avantajele lor, însă nimic nu poate începe fără un început, aşa că fără primăvară nimic nu ar fi posibil. Curcă Clara clasa a VIII-a 7

10 Pagina de literatură Odată o fetiţă se plimba printr-un câmp de flori de vară şi admira frumuseţea lor şi minunatele culori cu care erau împodobite. O, declară ea, ce frumoasă este vara, cu floricelele ei frumoase şi fructele-i delicioase! Mi-ar plăcea tot timpul să fie vară. Însă după ce merse şi merse, căldura o obosi şi-şi spuse: Nu, nu mi-ar plăcea să fie tot timpul vară, pentru că asta ar însemna să mor de cald şi sete. Mai merse o bucată de vreme şi ajunse în ţinutul toamnei, privi impresionată spendoarea ţinutului, cu copaci multicolori şi frunzele neastâmpărate care se desprindeau de ramuri şi zburau care încotro. Hm, se gândi ea, tot mai frumoasă este toamna, chiar dacă păsărelele trebuie să plece în ţările calde şi totul rămâne liniştit, dar frumos. Dar vai! Norii negri se adunară deasupra ei şi vântul răscoli frunzele făcând totul să pară dezordine şi haos. Fetiţa o luă la fugă până când ajunse în ţinutul iernii. Aici cu adevărat totul era liniştit. Păsărelele gălăgioase din timpul verii stăteau zgribulite în cuiburile lor şi toată natura dormea liniştită. Doar fulgii se mişcau şi coborau într-un dans misterios făcând ca locul să pară magic. 8 Ce păcat! îşi spuse ea. Iarna ar fi perfectă de n-ar fi aşa frig şi dacă totul n-ar fi îngheţat. Din cauza frigului o luă la picior spre ţinutul primăverii. Merse ce merse dar tot nu dădea de ţinutul primăverii. Vai, spuse fetiţa, unde este ţinutul primăverii oare? Se mai uită în jur, dar tot ce găsi fu un mic ghiocel curajos care se lupta să răsară de sub păturica lui albă. Ştii cumva unde este ţinutul primăverii? îl întrebă fetiţa. O, spuse ghiocelul, nu există un ţinut al primăverii, dragă fetiţă! Primăvara este tot acolo unde a fost o vară călduroasă şi o toamnă ploioasă, urmată de o iarnă geroasă. Primăvara este un nou început, şanse noi care se pot împlini doar dacă ea este pusă

11 Pagina de literatură alături de celelalte anotimpuri. Cred că înţeleg, zise fetiţa, dar totuşi de ce nu vine odată primăvara? Uită-te cu atenţie, şopti ghiocelul, chiar nu observi primăvara? Fetiţa se uită cu atenţie în jur şi observă că doar simplul act de curaj al ghiocelului a produs o schimbare majoră în natură. Acum şi soarele parcă strălucea mai vesel, fiind încurajat de apariţia ghiocelului şi zăpada din jur încetul cu încetul se dădu învinsă şi se topi dispărând printre frunzele moarte. Bobocii din copaci prinseră şi ei curaj înflorind în flori albe şi roz, trezind hărnicuţele albine la treabă. Chiar şi iarba era nerăbdătoare să iasă din culcuşul ei, împodobind natura cu veselia învingerii frigului. Schimbarea naturii trezi şi păsărelele care, cu vocile lor cristaline, anunţau oficial venirea primăverii. Da, recunoscu fetiţa, primăvara a venit! Sarah Moroşan clasa a VIII-a Primăvara a sosit, Fluturaşi umblă în zbor, Ghioceii au înflorit Câmpul iată a înverzit! Bate vântul încetişor Fluturaşi umblă în zbor Primăvara este aproape Iarna a plecat departe! de Paul Stana clasa a VIII-a Se duc zăpezile, luceşte soarele Saltă izvoarele curgând la vale Iarba şi florile ne-aduc culorile Vuiesc vesele pădurile! Peste tot ceva se întâmplă Codri, dealuri se frământă Tot din jur înmugureşte Firul ierbii încolţeşte. 9

12 Pagina de limba engleză He stepped out of the shadows and walked towards me. He was lively and ran towards me with ears flopping through the air. Although he was cute, the dirt on him showed that his master has neglected him. I liked him at first sight and he liked me back, so I've decided to take the puppy home. We have just arrived and entered the courtyard when he met the cat. They stared into each other's eyes for a moment, and both of them understood that they have a rival. Without worrying too much about the kitten, he grabbed the ball immediately and started playing with it, but the sharp teeth punched the thin balloon. The flowerpots also seemed particularly interesting, and after no more then an hour the yard looked devastated. I was angry with him, but he roamed so happily that my anger passed quickly. Although he always makes a mess of the yard, he has become a part of our family and we love him. Anonymus 10

13 Pagina de reflecţii Cartea Fascinantă, uimitoare Învățând, mustrând, descriind, Ne dezvoltă caracterulînțelepciune. clasa a IV-a Copilul Silitor, conștiincios Mereu e de folos Învățând, citind, scriind, Oamenilor povestind, Elevul. Clasa a IX-a Bucurie, nebunie Cântând, râzând, iubind, Suntem unitate în diversitate Noi. clasa a IX-a Am o carte, bine-mi pare! Cine s-o citească, oare? Citită, uitată, regăsită Stă în pod, prăfuită Comoară neprețuită! clasa a V-a clasa a X-a Primăvara Înflorită, înmiresmată Visând, zburând, eliberând Te adoarme în ale ei brațe, Înviere. Sânge Cald, alert, Clocotind, zvâcnind, alergând Prin vene, artere, capilare, Viață. Cartea Captivantă, colorată Citind, impresionând, visând N-o poți lăsa din mână Nelipsită. Computer Alb-negru sau color Închizând, necumpărând, reciclând (aruncând) Aduce oamenii împreună: Eliberare! clasa a VI-a clasa a XI-a prof. Stănescu Rareș 11

14 Pagina de știri Liceul Teoretic Dr. Lind Avem bucuria să anunțăm oficial schimbarea numelui instituției noastre, care nu se va mai numește Liceul Teoretic Muntele de Foc, ci Liceul Teoretic Dr. Lind, în amintirea celui care a avut o contribuție marcantă în construcția actualei clădiri a școlii. Ne dorim ca elevii să facă cinste acestui nou nume și Dumnezeu să binecuvânteze școala noastră așa cum a făcut-o până acum! În perioada 2-6 aprilie, școlile din România au experimentat ceea ce s-a numit Școala altfel. Liceul Teoretic Dr. Lind s-a bucurat, de asemenea, de programe speciale, incluzând activități extrașcolare educative. Astfel, luni, clasele V-VII s-au culturalizat în orașul Cluj, unde au avut ca obiective Grădina Botanică, Muzeul de Mineralogie, Muzeul de Zoologie și Observatorul. Clasele VIII-XII s-au sărat la salina Praid, județul Harghita, unde s-au încopilărit, intrând în lumea fermecată a labirinturilor, a leagănelor, și a altor jocuri instructive. (Sărind la trambulină, Simba a înțeles foarte bine ce este ciocnirea elastică). Excursia s-a terminat cu un tur al Lacului Ursului și o vizită la Păstrăvăria de la Câmpul Cetății. Cum ordinea, curățenia și natura sunt elemente prețuite de elevii de la liceul nostru, marți ne-am deplasat la marginea unei păduri aflate lângă șoseaua care leagă Câmpenița de Târgu-Mureș, unde am avut 12

15 Pagina de știri ocazia să adunăm în saci dovezile faptului că nu toți românii au priceput ce înseamnă ecologie sau bun simț. Punctul de atracție a fost un cadvru de animal, în opinia unora, câine, după alții, lup... Miercuri, de la 8 la 10, s-a sărbătorit Ziua Lecturii, împreună cu clasele mici. Au fost prezentate diferite cărți, după care au fost lansate mai multe provocări: concurs de creație literară pe clase - moment gustat de toți elevii; constituirea pe viitor a unui cerc literar și a unuia teologic. Joi a fost ziua în care elevii au avut ocazia să prezinte diferite proiecte concepute în format PowerPoint. Subiectele au fost captivante și utile: 10 inventatori români, Marile desoperiri geografice, Regii României, Al Doilea Război Mondial, Rase de câini Sporturi extreme, Argentina, New York City, Încălzirea globală, America, Lumina, Surse de energie. Vineri s-a desfășurat proiectul Copiii ajută bătrânii, în cadrul căruia au fost împărțite pachete făcute din donațiile elevilor, pachete de care au beneficiat bătrânii cu posibilități financiare mici din Ceuașu de Câmpie. Evaluând această săptămână, putem concluziona că ne-ar plăcea să avem mai des acest alt fel de școală. Altfel de elevi LICEUL TEORETIC DR. LIND - PARTENER CU PRIMĂRIA TÂRGU-MUREȘ Intrat deja în tradiția școlii noastre, obiceiul de a împărți cărți doamnelor și domnișoarelor din Târgu-Mureș ne-a adus și anul acesta satisfacția unui gest frumos, cu parfum de primăvară. Noutatea proiectului de anul acesta, comparativ cu anii trecuți, este legată de faptul că Primăria Târgu-Mureș nu numai că ne-a oferit acordul distribuirii de cărți, dar șia trimis sigla pentru a fi pusă în fiecare carte, ca semn al faptului că a apreciat proiectul și a dorit să fie partener al liceului nostru. În 45 de minute, 30 de adolescenți zburdalnici au oferit nu mai puțin de 1000 de cărți: Destinul Planetei, de E.G. White, atât în limba română, cât și în limba maghiară și Începe să trăiești, de Lucian Cristescu. Gestul nostru poate că nu va schimba lumea, dar dacă va însenina viața unei femei, atunci a meritat tot efortul! 13

16 Pagina de știri Școala altfel i-a bucurat nu numai pe elevi, ci și pe copiii de grădiniță, care au parcurs o săptămână cu totul... altfel. Astfel, luni, am participat împreună la festivalul Vreau să cânt, varianta Câmpenița, unde copiii au avut ocazia să își pună la lucru aptitudinile muzicale, după care ne-am delectat cu o masă festivă. Marți am vizitat Grădina Zoologică din Târgu-Mureș, unde am întâlnit maimuțe jucăușe, ponei cuminți, zebre cochete, șerpi fioroși, țestoase lente și pantere negre. Cel mai mult ne-au plăcut tigrii portocalii. După Zoo, ne-am jucat în parcul de distracții, unde copiii s-au bucurat că pot alerga și striga în voie. Așa se face că miercuri a trebuit să ne refacem forțele și să recuperăm energia consumată cu o zi înainte. Prin urmare, am gătit împreună și am mâncat cu poftă. Ziua următoare ne-am gândit și la alții, nu numai la noi, așa că am mers la Căminul de bătrâni Amicus, din Câmpenița, unde am susținut un mini-concert și am împărțit daruri. Şi pentru că ne place curăţenia, săptămâna am încheiat-o cu o repriză de muncă, lăsând grădiniţa lună. Una peste alta, în săptămâna altfel ne-am bucurat împreună de un timp plăcut și folositor. Și parcă ne vine să spunem, parafrazându-l pe Creangă: De ce oare nu sunt numai <<săpătămâni altfel>> la grădi? 14

17 Pagina de știri Ura! Ura! se auzea de la colegul meu. Dar nu ştiam de ce striga aşa, pentru că a venit Şcoala altfel sau că mergeam să facem curat la marginea unei păduri. Dar am fost surprins să aflu că se bucura pentru ieşirea la curăţenie. Eu stăteam în apropiere şi ştiam ce e acolo, aşa că nu l-am susţinut. Se auzea, când am ajuns: Uuuh! Scârbos! Ce murdar! etc. Dar eu mă văd acum, cum strângeam curăţându-mi locul meu, unde mă joc aproape în fiecare zi. Era acolo un lup după vastele mele cunoştinţe. Cam pe la mijlocul ieşirii, împreună cu colonelul Cristian Prostire- Vodislav şi subordonaţii lui Vlad, Sebi şi Silviu am pornit după muniţie. Doar noi şi domnul colonel ştim cum a fost... Am ajuns pe câmpul de război şi am găsit trei câini căzuţi la datorie. A fost groaznic, am plâns pentru ei... Am terminat învingători, dar urmele au rămas pe haine... Stana Vlad clasa a VI-a 15

18 Pagina de știri O excursie la Cluj În data de 2 aprilie, la ora 8.40, suntem în autocar. Vom avea parte de o zi deosebită la Cluj, împreună cu clasele V-VIII şi unii profesori. În sfârşit, am ajuns. Am avut un drum lung până aici. Din câte ştim, vom merge la Observatorul Astronomic. Şi, ca într-un basm, iată-ne aici, în faţa unei clădiri albe cu două cupole mari. Intrăm într-o sală. Acolo, cu ajutorul videoproiectorului, putem vedea planetele din sistemul solar. Apoi, ne îndreptam spre prima cupolă în care vedem soarele cu ajutorul unui aparat special. Apoi, mergem în a doua cupolă, unde vedem planeta Venus. Cerul este imens şi superb. Pornim din nou la drum. Vom merge la muzeul de roci. Suntem nerăbdători. Intrăm pe o uşă mare, mergem pe un coridor şi ajungem într-o înăapere plină cu rafturi, care, la rândul lor, sunt pline cu roci. Unii sunt foarte captivaţi, alţii sunt obosiţi, alţii povestesc, alţii fac poze. Am văzut diferite pietre precum: ametist, pirită, cuarţ, aur şi chiar bucăţi dintr-un meteorit. Într-o cameră, sub un geam, tot felul de pietre care strălucesc în lumina soarelui ce intră pe fereastră. Este superb şi mă gândesc la Cetatea din ceruri, unde străzile vor fi din aur, porţile din pietre scumpe, perle... Am ajuns la muzeul de animale împăiate. Este foarte interesant. Într-o incursiune rapidă, vedem multe specii de păsări, peşti, insecte, reptile şi mamifere. Cele mai interesante lucruri au fost o inima mare de leu şi un embrion într-un borcan. De la atâtea aventuri ni s-a făcut foame. Ne-am oprit în parcul din apropiere şi am mâncat pe săturate. Nu stăm mult şi ne reluăm călătoria. Vorba aceea: Călătorului îi stă bine cu drumul. Ne ducem la Grădina Botanică. Ne-am uitat puţin, am făcut nişte poze, am alergat şi... iată că timpul a şi zburat. Bineînţeles că am văzut multe lucruri interesante: mimose, palmieri mari, o ciupercă imensă, o mulţime de ghiocei, am văzut şi o raţă şi un răţoi şi altele... Ne întoarcem la microbuz şi, cu el, acasă. A fost o excursie plină de suspans, răni la picior, rău de maşină, aproape rătăcirea unor colegi prin Cluj, dar pentru toţi a fost o zi minunată. O călătorie fără peripeţii nu este călătorie. 16 Paula Cristina Ghibuţ clasa a V-a

19 Pagina de știri Copiii ajută bătrânii Vineri, 6 aprilie, clasele V-VIII au mers sa împartă pachete oamenilor săraci. Pachetele au fost făcute de către elevi, din donaţii de bani şi alimente. Au fost făacute 16 pachete pentru 15 familii din Câmpeniţa, Herghelia şi Ceuaşu de Câmpie. Unii oameni erau aşa de săraci... locuiau prin cocioabe. Un om, când a văzut că avem un pachet si că i-l dăm lui, s-a bucurat foarte mult şi nea zis ca o să ne dea fructe la vară, când se fac. Unii elevi au mers la Herghelia cu d-nul profesor de religie şi d-na profesoară de biologie. Oamenii au fost foarte impresionaţi. Şi noi am fost impresionaţi. Alti elevi au mers la Ceuaşu de Câmpie cu Mr. Mark şi d-nul Daniel Bârsan. Mr. Mark a făcut poze. Am căutat mult casele în Ceuaşu. Într-o casă stăteau 7 băieţi şi 3 fete. Aceasta acţiune ne-a plăcut şi vrem să mai mergem cu pachete! Ramona Kaluşi clasa a V-a 17

20 Pagina de desen Stana Vlad clasa a VI-a Moldovan Emi clasa a V-a Molnar Alexandra clasa a V-a Golea Diana clasa a V-a 18

21 Pagina de desen Bârsan Larisa clasa a VII-a Lucaciu Maria clasa a V-a Kaluşi Ramona clasa a V-a Erszény Nora clasa a V-a 19

22 Pagina de desen Ghibuţ Paula clasa a V-a 20 Cătinean Roxana clasa a VI-a