Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Önkormányzat Múzeumok Igazgatósága Jakab Attila. Írta: Jakab Attila

Átírás

1 1

2 Tyukod 1

3 Jelen kiadvány a Magyarország Románia határon átnyúló együttműködési program keretében a Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Önkormányzat Múzeumok Igazgatósága mint vezető partner, valamint a Muzeul Judeţean Satu Mare mint projektpartner közös együttműködésével megvalósuló Pat rimonium a közös kulturális örökség határon átnyúló hasznosítása c. projekt keretében készült. Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Önkormányzat Múzeumok Igazgatósága Jakab Attila Írta: Jakab Attila Román fordító: Kocsis Ágnes Angol fordító: Simán Katalin ISBN Nyíregyháza, 2010 Kiadja a Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Önkormányzat Múzeumok Igazgatósága Felelős kiadó: dr. Bene János megyei múzeumigazgató Projektasszisztens: Istvánovits Eszter Cím: 4400 Nyíregyháza, Benczúr tér 21. Telefon/fax: / jam@jam.nyirbone.hu Készült 300 példányban, 2,5 ív terjedelemben Számítógépes tördelés és nyomdai előkészítés: Szemán Attila A nyomdai munkálatok: Kapitális Kft., Debrecen Felelős vezető: Kapusi József 2

4 Jakab Attila Tyukod. Történelmi és kulturális kalauz Tyukod Szabolcs-Szatmár-Bereg megye délkeleti részén fekvő, valamivel több mint kétezres lakosú, nagy múltú település. Kiadványunk célja, hogy a település történetével a helybeli lakosok mellett az idelátogatók is megismerkedjenek, fedezzék fel a látnivalóit, ismerjék meg értékeit. Tyukod. Ghid cultural şi istoric Localitatea Tyukod este amplasată în sud-estul judeţului Szabolcs- Szatmár-Bereg, având cu puţin peste de locuitori, precum şi o istorie însemnată. Scopul publicaţiei de faţă este prezentarea istoriei, a valorilor patrimoniale şi al obiectivelor turistice ale comunei pentru locuitorii acestei regiuni, precum şi pentru cei care o vizitează. Tyukod. Historical and cultural guide Tyukod is a settlement of a long history in the south-eastern part of Szabolcs-Szatmár-Bereg county. Its population counts more than two thousand individuals. The objective of this publication is to acquaint the local people and the visitors with the history of the settlement, so that they can discover its places of interest and recognise its values. 3

5 Ty u k o d t ö r t é n e t a z ő s k o r t ó l az Árpád-korig Tyukod területe már az írott források tudósítását megelőzően lakott volt. Az Ecsedi-láp területéből ki emelkedő kisebb-nagyobb dombhátak, szárazulatok már sok évezreddel ezelőtt is szinte kínálták magukat, hogy a láp környékén élők rajtuk megtelepedhessenek. Az egykori lakosok ugyan már régesrégen elporladtak, egykori létük nyomai azonban az értő szem számára ma is észrevehető a szántásban előkerülő avitt cserepek formájában tavaszán a nyíregyházi Jósa András Múzeum munkatársai néhány napos terepbejárást végeztek Tyukod külterületén. Célunk az volt, hogy választ adhassunk arra a kérdésre, hogy hol és melyik korszakban éltek emberek a mai falu külterületén. Néhány nap persze nem elegendő az egész terület szisztematikus bejárására, az előkerült kerámialeletek azonban így is beszédesek voltak. Összesen hat lelőhelyet regisztráltunk, de ennek alighanem többszöröse lehet azoknak a szá ma, ahova nem jutottunk el vagy a vetésben, erdőben, réten stb. nem fedezhettük fel, hisz ilyenkor a szakemberek a régészeti korok eke által felszínre hozott nyomait gyűjtögetik a szántatlan dűlők a megfigyelésre alkalmatlanok. A legkorábbi településnyomok a bronzkor idejéből (Kr.e ) említhetők. Ennek az időszaknak a nyomai a Kádár-tagban kerültek elő. Ez persze Is t o r i a l o c a l i t ă ţ i i Ty u k o d d i n c e l e m a i v e c h i timpuri până la perioada Árpádiană Teritoriul localităţii Tyukod a fost locuit şi înainte de menţionarea sa în izvoarele scrise. Coamele de deal mai mici sau mai mari ce se înalţă în mlaştina Ecedea, precum şi teritoriile uscate de aici au oferit condiţii de locuire cu multe milenii înainte ca în aceste regiuni să se aşeze oamenii care au trăit în jurul mlaştinii. Locuitorii de odinioară sunt deja dispăruţi, dar, pentru cei cu ochiul format, urmele lor sunt observabile şi astăzi prin fragmentele de ceramică care apar pe arătură. În primăvara anului 2010, specialiştii Muzeului Jósa András din Nyíregyháza au făcut mai multe periegheze în zona extravilană a localităţii. Scopul lor a fost să dea răspuns la întrebarea: unde şi în ce perioadă au trăit oameni în zona satului actual? Durata redusă a acestor cercetări nu a fost suficientă pentru o studiere sistematică a teritoriului, dar descoperirile de ceramică sunt deosebit de grăitoare. S-au înregistrat, în total, şase situri, care au fost identificate pe terenul cultivat, în pădure, pe fâneaţă etc., dar numărul celor care a rămas nedescoperite ar putea să fie cu mult mai mare, pentru că specialiştii au posibilitatea de a aduna vestigiile aduse la suprafaţă de plug, terenurile necultivate nefiind prielnice pentru efectuarea unor astfel de observaţii. 4

6 Hi s t o r y o f Ty u k o d f r o m t h e p r e h i s t o r i c times until the Ápádian period The territory of Tyukod was already inhabited before the first written records. The smaller and lar ger knolls, dry lands rising from the territory of the Ecsed marsh offered excellent opportunities for settlement already many thousand years ago. The one-time inhabitants have long disappeared, their traces, however are still visible for the trained eye in the form of old shards scattered in the ploughed fields. Archaeologists of the Jósa András Museum, Nyíregyháza, conducted field walking in the spring of 2010 in the fields around Tyukod. The purpose was to find out where and when people lived on the outskirts of the modern village. A few days were naturally not enough for the systematic investigation of the entire territory, yet the discovered ceramic finds have told their tale. Six sites were registered, although there must be much more sites hiding in the ploughed fields we could not check, in the forests and the meadows etc. where we could not find them since archaeologists collect the objects that the plough turns up and so the fields that are not ploughed are not suitable for observation. The earliest settlement traces date from the Bronze Age ( BC). The remains of this period were found in Kádár-tag. This of course does not mean that the area had been uninhabited before Császárkori cserepek a Guszti-rét-dűlőből Ceramică din epoca romană descoperită în partea de hotar Guszti-rét-dűlő Roman Age ceramics from Guszti-rét-dűlő 5

7 nem jelenti, hogy korábban lakatlan a vidék. A megelőző időszak nyomai azonban az erősen vízjárta területen tapasztalataink szerint igen mélyre kerül, így csak ritkán tudjuk felfedezni az újkőkor és rézkor emberének lakóhelyét. Sűrűbb településhálózatot figyeltünk meg a császárkorból (Kr.u. I IV. század). A kiterjedt falvak helyén nagy mennyiségben gyűjtöttünk kerámiát. Jellegzetes szürke, korongolt, jól iszapolt edények töredékei kerültek elő a Guszti-réten, a Sáros-hátidű lőben vagy a Vakarcs-kertben. Közöttük előfordultak olyan fazekak töredékei, amelyeket grafittal soványítottak. Ez utóbbiak ritka darabok. Mozgalmas időszak lehetett a II. század vége. Vidékünk lakói azok közé a barbárok közé tartoztak, akiknek jelentős hordái ekkor kemény harcokat vívtak a Római Birodalommal. Új nép a vandál je lent meg az Erdély területén a rómaiak által megszervezett Dacia provincia északi határán. A háborús időszak ritka, ám a szakember számára annál becsesebb emléke az a 37 római ezüstéremből álló lelet, melyet tulajdonosa egy kis cserépedényben rejtett el. Elő venni már soha nem tudta; véletlenül került elő 1972-ben a Rákóczi út egyik telkén. Az V. századtól meginduló nagy népmozgásokra a népvándorlás időszakára mindössze néhány cserép utal a már említett Sáros-háti-dűlőből és Vakarcs-kertből. Cele mai vechi urme de aşezare umană sunt identificate începând cu epoca bronzului ( î. Hr.). Ele s-au descoperit în Togul lui Kádár. Desigur, aceasta nu înseamnă că zona nu a fost populată şi în perioadele anterioare. Datorită inundaţiilor din neolitic şi eneolitic, peste vestigiile acestor epoci se depune un strat consistent de aluviuni, astfel încât, în rare cazuri, descoperim în cadrul aşezărilor de epoca bronzului şi urme de locuire anterioară. Pe teritoriul localităţii a fost semnalată o reţea mai densă de aşezări care datează din perioada romană (sec. I IV d. Hr.). De pe întinsul aşezărilor au fost adunate fragmente ceramice într-o cantitate însemnată. Pe Râtul lui Guszti, în partea de hotar Sároshát sau în grădina Vakarcs, s-au descoperit fragmente de vase ceramice specifice, de culoare gri, lucrate la roata olarului, bine netezite. Între ele au existat şi fragmente degresate cu grafit, acestea din urmă fiind foarte rare. Sfârşitul secolului al II lea a fost, cu siguranţă, o perioadă foarte activă. Locuitorii zonei aflate în atenţia noastră au aparţinut acelor triburi de barbari a căror hoarde au purtat lupte grele cu Imperiul Roman. Pe teritoriul Transilvaniei, la graniţa de nord a provinciei romane Dacia, a apărut un nou popor, vandalii. Singura urmă a acestor războaie, deosebit de valoroasă pentru specialişti, este reprezentată de acel tezaur compus din 37 de monede romane 6

8 that. As we have experienced, the traces of earlier periods sank deep into the waterlogged territory and the settlements of the Neolithic and Copper Age people can rarely be observed. A denser settlement network was observed from the Imperial Period (1 st 4 th centuries AD). Large num bers of ceramics were collected in the locations of large villages. The fragments of characteristic grey, wheel-thrown, finely levigated vessels were uncovered in Guszti-rét, in the Sárosáháti-dűlő and the Vakarcs-kert. A few pot fragments were tempered with graphite: such items rarely occur. The end of the 2 nd century could be an eventful period. The inhabitants of our region belonged to the Barbarians whose large hordes fought hard against the Roman Empire. A new people, the Vandals arrived in Transylvania, on the northern border of the Dacia province organised by the Romans. A rare but very valuable relic of the wartime is the find of 37 Roman silver coins hidden in a small pottery vessel. The owner never retrieved his wealth; it was accidentally found in a plot in Rákóczi Road in Only a few shards from the above-mentioned Sáros-háti-dűlő and Vakarcs-kert attest to the large population movements of the Migration Period, which started in the 5 th century. We cannot cite relics from the Conquest Period from the territory of Tyukod yet their appearance 1800 éves éremkincs a Rákóczi út egyik telkéről Tezaur monetar având 1800 de ani, descoperit pe strada Rákóczi The 1800 years old coin hoard from a lot in Rákóczi Road 7

9 Tyukod területéről honfoglalás kori emléket egye lőre nem említhetünk, ám előkerülése várha tó, hiszen nem olyan messze Csengeren és Csen ger simán nemrégiben előkerültek Árpád népének sírjai. A t e l e p ü l é s t ö r t é n e t e a z Ár p á d-k o r b a n és a középkorban Tyukod neve az egykor személynévként is használt tyúk főnév -d képzős származéka. Első említése 1181-ből származik, amikor a Kölcse ispán alapította cégényi monostor birtokait összeírták. Ebben tűnik fel oklevélben először Tykod néven ben Tyukodi Pósa nevű poroszló zsadányi és pátyodi emberek ügyében jár el. A környéket és vele együtt Tyukodot a tatár csapatok elpusztították. Erről az írott és a régészeti források is tanúskodnak. IV. Bélának ( ) egy 1250-ben kelt oklevelében megemlítik, hogy a tatárok feldúlták a mai nagyecsedi határba eső Sárvár monostorát és birtokait. A pusztítás legfőbb régészeti bizonyítékai a környékről származó tatárjárás során elrejtett éremleletek. Ilyenek láttak napvilágot Géberjénben, Fülpösdarócon vagy a már említett Sárvár monostoránál. Maga Tyukod sem kivétel. Bagolyvár nevű határrészében ben, valamint ben szántás és további kutatás során került elő a tatárok elől elrejtett kincslelet: mintegy 1400 darab ezüstérme, több gyűrű, fülbevaló, karikaékszer és ruhadísz. de argint pe care proprietarul de odinioară le-a ascuns într-un mic vas de ceramică. Niciodată nu a mai putut fi luat din ascunzătoare, el fiind găsit întâmplător pe un teren de pe strada Rákóczi, în anul Perioada migraţiei, marea mişcare a populaţiei pornită în secolul al V lea, este reprezentată doar de câteva fragmente de ceramică descoperite în partea de hotar Sároshát şi în grădina Vakarcs. Încă nu putem relata despre urmele din perioada aşezării triburilor maghiare pe teritoriul localităţii Tyukod, dar ne exprimăm convingerea că vor apărea curând vestigii legate de acest fenomen, deoarece la Csenger şi la Csengersima s-au descoperit morminte datate din această perioadă. Is t o r i a a ş e z ă r i i în p e r i o a d a a r p a d i a n ă şi în e v u l m e d iu Denumirea de Tyukod provine din substantivul tyúk folosit odinioară şi ca prenume, derivat cu sufixul d. Cea mai veche atestare datează din 1181, când s-au inventariat proprietăţile mănăstirii Cégény întemeiată de către comitele Kölcse, între care apare, pentru prima dată, şi denumirea de Tyukod. În 1215, pârcălabul Pósa din Tyukod a cercetat cazul oamenilor din Sătmărel şi Pátyod. Tătarii au pustiit întreaga zonă, împreună cu Tyukod. Despre acest eveniment stau mărturie izvoarele scrise, dar şi 8

10 can be expected since the graves of the people of Árpád were recently found not very far from here in Csenger and Csengersima. Th e h i s t o r y o f t h e s e t t l e m e n t d u r i n g the Árpádian period and the Middle Ages The name Tyukod is the d-suffixed derivation of the noun tyúk [hen], which was also used as a personal name. It was first mentioned in 1181 when the lands of the Cégény monastery founded by county head Kölcse were surveyed. It appeared here for the first time in the form of Tykod. In 1215, bailiff Pósa of Tyukod acted on behalf of people from Zsadány and Pátyod. The region, including Tyukod, was destroyed by the Tartarian invaders. This is evidenced both by written and archaeological sources. A document issued by Béla IV ( ) in 1250 mentioned that the Tar ta ri ans had devastated the monastery of Sárvár and its lands, which was located close to the modern Nagy ecsed. The best archaeological evidences of the devastation are the coin hoards hidden at the time of the Tartarian invasion. Such hoards were uncovered in Géberjén, Fülpösdaróc and the already A tyukodi tatárjárás kori kincslelet ékszerei Bijuterii din tezaurul îngropat în perioada invaziei tătarilor Jewellery from the hoard hidden at Tyukod at the time of the Tartarian invasion 9

11 Tyukod község pecsétje 1806-ban Sigiliul comunei Tyukod în 1806 Seal of Tyukod village from 1806 A XIV. századtól a falu nevét felvevő Tyukodi család tagjai sokszor feltűnnek az oklevelekben ban I. (Nagy) Lajos Tyukodi Pál fiai János, István és András kérésére nekik adta új adomány címen a Szatmár megyei Tyukodot, amelyet ők és elődeik már vagy 100 éve háborgatás nélkül birtokolnak, csakhogy okleveleik elkallódtak. Birtokaikat később elvesztették, illetve eladták ban többek között 3 utcában lévő összesen 28 házhelyről is megemlékeznek, melyek közül 14 lakottat említenek. A település lakói a középkor folyamán kisnemesek voltak. Birtokaikat az 1514-es Dózsa-féle parasztfelkelésben való részvétel miatt elkobozták, majd Báthori Andrásnak adományozták ben Pekry Pálnak volt itt 2 portája. Ezt a részt Bürgezdnek hívták. Később Tyukod határába olvadt be. cele arheologice. Într-un document emis în anul 1250 de regele Béla al IV lea ( ), se relatează că tătarii au devastat mănăstirea Sárvár şi proprietăţile din hotarul actualei localităţi Nagyecsed. Dovezile cele mai importante ale acestei distrugeri sunt tezaurele monetare ascunse cu ocazia invaziei. Astfel de descoperiri au văzut lumina zilei în Géberjén, Fülpösdaróc şi la amintita mănăstire Sárvár. Nici Tyu kod nu face excepţie. În partea hotarului numit Bagolyvár, au fost descoperite între anii un număr mare de monede de argint, aparţinând unui tezaur ascuns din faţa tătarilor. În , în urma aratului şi apoi a cercetărilor sistematizate ulterioare, au mai fost descoperit alte obiecte, astfel tezaurul însumează: aproximativ de monede de argint, mai mulţi cercei, podoabe inelare şi broşe. Începând cu secolul al XIV-lea, membrii familiei Tyukodi, luând numele localităţii, sunt amintiţi foarte des în documente. Regele Ludovic de Anjou (cel Mare) I, la cererea fiilor lui Tyukodi Pál János, István şi András le-a acordat, ca danie nouă, loca litatea Tyukod din comitatul Sătmar, pe care ei şi predecesorii lor l-au stăpânit netulburat de mai bine de 100 de ani, însă îşi pierduseră diplomele. Mai târziu, ei fie au pierdut aceste moşii, fie le-au vândut. În 1406 între altele sunt pomenite 28 de locuri de case de pe 3 străzi, din care 14 sunt amintite ca fiind locuite. 10

12 mentioned monastery of Sárvár. Tyukod was not an exception either. In and in , a hoard hidden from the Tartarians was found during ploughing in the field called Bagolyvár and the subsequent investigations: it contained about 1400 silver coins, a number of finger-rings, ear-rings, ring jewellery and dress ornaments. From the 14 th century, the members of the Tyu kodi family, who borrowed the name of the village, often appeared in the documents. In 1380, Louis I (the Great) donated Tyukod of Szatmár county to János, István and András, sons of Pál Tyukodi, on his request, which they and their ancestors had owned for at least 100 years without interruption, only their charters had been lost. Later, they lost or sold their lands. In 1406, there were, among others, 28 plots mentioned in 3 streets, 14 of which were inhabited. Members of the minor nobility lived in the village in the Middle Ages. Their lands were confiscated for taking part in Dózsa s peasant revolt and donated to András Báthori. In 1549, Pál Perky had two plots. This territory was called Bürgezd. Later it merged into Tyukod. Az állami iskola 1927-ben Şcoala de stat în 1927 State school in

13 1665-ben a Horváth, Kende és a Sándorházy családok között oszlott meg területe ben a Rápolthi család tagjai (Nagy Sándor és György) királyi adományként kaptak területet a helységben. Utódaik egészen a XIX. század közepéig a legnagyobb birtokosok voltak. Az ekkoriban itt élő családok közül meg kell még említenünk a Szalay, a Gyene és az Uray családot. Utóbbiak később a település legnagyobb birtokosai lettek. A falunak 1839-ben 872, a század forduló környékén 1599, 1993-ban 2496 lakója volt, 2010-ben már csak Tyukodról szólván meg kell említenünk a forrásokban feltűnő Etetyukodját. Nevének előtagját ban említett birtokosáról kapta, s Tyukod területéből királyi adomány folytán vált ki ban már lakóitól elhagyott birtokként említik, később Porcsalma néven telepítették újjá ban már Porcsalmával azonosítható. Ma Porcsalma része. A község határába olvadt Bürgezd település is. A településnév 1257-ben tűnik fel a forrásokban Bylgoz alakban. A forráshely azonban nem egyértelmű, lehetséges, hogy valójában egy Közép-Szolnok vármegyében fekvő településre vonatkozik. A XVII. században Bürgezd elpusztult, lakosai Tyukodra költöztek. Tyukod északi részén lakói után egy utcát hívtak így. Neve ma már kiveszőben van. Pe parcursul evului mediu populaţia satului era formată din mici nobili. Proprietăţile lor, din cauza participării la răscoala lui Gheorghe Doja (1514), au fost confiscate şi donate apoi lui Báthori András. În 1549, Pekry Pál a deţinut aici două moşii. Această parte a fost numită Bürgezd. Mai târziu, aceasta s-a alipit hotarului localităţii Tyukod. În 1665, teritoriul aşezării s-a împărţit între fa miliile Horváth, Kende şi Sándorházy. În 1750, membrii familiei Rápolthi (Nagy Sándor şi György) primesc, în localitate, moşii sub formă de danie regală. Urma şii lor, până la mijlocul secolului al XIX lea, au fost cunoscuţi ca fiind cei mai mari moşieri. Dintre familiile din acea perioadă, trebuie să mai amintim şi pe Szalay, Gyene şi Uray. Aceştia din urmă au devenit cei mai mari proprietari ai regiunii. Satul avea 872 de locuitori în 1839, în jurul anilor 1900, în 1993, şi doar în Vorbind despre Tyukod, trebuie să menţionăm câteva lucruri şi despre localitatea Etetyukod care apare în izvoarele scrise. Prima parte a denumirii derivă de la numele proprietarului amintit în 1226, iar localitatea s-a desprins din teritoriul Tyukodului în urma unei danii regale. În anul 1373 este deja pomenită ca fiind o aşezare pe care locuitorii au părăsit-o. Mai târziu, ea va fi repopulată, apărând în documente sub denumirea de Porcsalma. În

14 In 1665, the territory of the village was divided between the Horváth, the Kende and the Sándorházy families. In 1750, the members of the Rápolthi family (Sándor and György Nagy) were given territories within the settlement as royal grants. Their des cendants were the largest estate owners here until the middle of the 19 th century. The Szalay, the Gyene and the Uray families can be mentioned from among the families who lived here at that time. The latter ones later became the richest landowners of the settlement. The village had 872 inhabitants in 1839, 1599 inha bitants at the turn of the century, 2496 in ha bitants in 1993 and only 2180 inhabitants in Speaking about Tyukod, we have to mention the name Etetyukodja mentioned in the documents. The first part of the name was borrowed from the owner mentioned in 1226, and it got separated from the ter ritory of Tyukod as a royal grant. In 1373 it was already mentioned as an abandoned land, which was later re-settled as Porcsalma. In 1448, it could already be identified as Porcsalma. To date it is a part of Porcsalma. The Bürgezd settlement also merged into the vil lage. The name of the settlement first appeared in the documents in 1257 in the form Bylgoz. The source is not explicit: it could actually A református templom kelet felől az 1950-es évek elején Biserica reformată dinspre est, la începutul anilor 1950 Calvinist church from the east in the early 1950 s A református templom kelet felől 2010-ben Biserica reformată dinspre est, în 2010 Calvinist church from the east in

15 A település középkori temploma A reformátusok által birtokba vett középkori templomról az 1809-ben készített Református Egyházlátogatási jegyzőkönyvben a következőket jegyezték fel: Vagyon uj Temploma, melly 1795-dik Esztendőben készült az Ekklésia kőltségén a régi Templom helyére, mellí mikor épült, és kik által? arrol a mostani elö emberek Semmit nem tudnak, hanem tsak azt tudják, hogy a Reformatiotol fogva birtokába vólt a Tyukodi Ekklésiának. A későbbi kutatásoknak hála ennél ma már többet tudunk a templom történetéről. Egyháza az 1332-es pápai tizedjegyzékben már szerepel. Kozma nevű papját említik. Egy 1406-os adatból az is kiderül, hogy a templomot a Boldogságos Szűz Mária tiszteletére szentelték. A katolikus templom sekrestyéjét később a reformátusok rombolták le. A XVIII. század végén a templomot mivel szűknek bizonyult lebontották, majd felépítették a ma is álló épületet. Erről ez építkezésről a templomban lévő felirat tájékoztat. Az idézett Egyházlátogatási jegyzőkönyvben említik két harangját, melyek közül az egyiket 1698-ban, a másikat 1798-ban öntötték. Még valamivel 1878 előtt Budapesten az akkori kisebb harang helyett ön töttek egy kisebbet. A templomban jelenleg két harang lakik, melyeket 1922-ben, illetve 1948-ban öntöttek. putem deja să o identificăm cu localitatea Porcsalma, din cadrul cărea face parte şi în prezent. Şi aşezarea Bürgezd s-a alipit de hotarul comunei. În 1257, localitatea apare în izvoarele scrise sub denumirea de Bylgoz. În document nu este indicat cu precizie locul, existând semne de întrebare dacă informaţia nu se referă la o altă aşezare din comitatul Solnocu de Mijloc. În secolul al XVII-lea, Bürgezd a fost pustiit, iar locuitorii săi s-au mutat în Tyukod, o stradă din partea nordică a acestei localităţi fiind denumită după locuitori strămutaţi. Însă în prezent această denumire tinde să dispară. Biserica medievală a localităţii În registrul vizitaţiilor canonice efectuate în anul 1809, s-a notat despre biserica medievală ocupată de reformaţi următoarele: Are biserică nouă care s-a construit în 1795 pe cheltuiala comunităţii, în locul bisericii vechi, care oare de cine şi oare când a fost construită? Oamenii de azi nu mai ştiu nimic, doar atât ştiu că a fost în proprietatea parohiei lor din Tyukod încă de pe vremea reformei. Datorită cercetărilor ulterioare, deţinem mai multe informaţii despre istoria acestui edificiu. Bi serica localităţii figurează deja în anul 1332 în Registrul decimei papale, unde este pomenit preotul Kozma care activa în această parohie. Dint r-un alt document reiese şi faptul că biserica a fost sfinţită 14

16 refer to a settlement in Central-Szolnok county. Bürgezd perished in the 17 th century and the inhabitants moved to Tyukod. A street was named after them in the northern part of Tyukod. This name has nearly been forgotten by now. The medieval church of the settlement In 1809, the followings were recorded in the Calvinist Church Visitation report about the medieval church used by the Calvinists. It has a new church built in the year of 1795 on the cost of the parish in the place of the old church, of which the people of our times do not know when and who had it built, they only know that its has been owned by the Tyukod parish since the reformation. We already know more about the history of the church owing to later investigations. The church was already mentioned in the papal tithe list from A priest called Kozma is mentioned. A docu ment from 1406 also tells that the church had been consecrated to the Blessed Virgin Mary. The Calvinists later pulled down the sacristy of the Catholic church. At the end of the 18 th century, the church proved too small: it was pulled down and the building we know was constructed. An inscription informs us in the church about this construction. Two bells are mentioned in the above cited Church Visitation report. One of them was founded A református templom délkelet felől Biserica reformată dinspre sud-est Calvinist church from the southeast 15

17 A mára lebontott Uray kripta (1960) Mausoleul familiei Uray în 1960 (azi demolat) The Uray crypt (1960), demolished A templomot év folyamán felújították. Az Uray család temetkezési helyéül szolgáló ke rek alaprajzú kriptát az 1960-as évek elején elbontották. A benne található nyolc késő barokk stílusú ko porsót utóbb a templomkertbe temették. Ezt a helyet táblával jelölték meg. Az Ecsedi-láp A hatalmas kiterjedésű mocsár mely évszázadokon, évezredeken át nyújtott megélhetést és cu hramul Sfintei Fecioare. Sacristia bisericii catolice a fost distrusă mai târziu de către reformaţi. La sfârşitul secolului al XVIII lea, biserica a fost de molată fiindcă s-a dovedit neîncăpătoare, actuala clădire ridicându-se mai târziu, fapt pomenit în inscripţia din interiorul bisericii. În procesul verbal al vizitaţiunii canonice, se amin teşte şi despre cele două clopote, dintre care unul a fost turnat în 1698, iar celălalt în Cu puţin înainte de anul 1878, în locul clopotului mic de atunci, s-a turnat la Budapesta, unul cu dimensiuni şi mai reduse. La ora actuală, în biserică există două clopote, unul turnat în 1922, iar celălalt în Biserica a fost renovată pe parcursul anilor Cavoul rotund al familiei Uray a fost demolat la începutul anilor Cele opt sicrie realizate în stilul barocului târziu au fost îngropate, mai târziu, în curtea bisericii, locul fiind marcat cu o placă comemorativă. Mlaştina Ecedea Pe parcursul mileniilor, mlaştina, de întindere imensă, a asigurat oamenilor de aici cele necesare traiului zilnic şi, uneori, chiar loc de refugiu. 16

18 in 1698, the other one in Sometime before 1878, another bell was founded in Budapest to replace the smaller one. To date, the church houses two bells, which were founded in 1922 and The church was renovated in The round crypt, which had been the burial place of the Uray family, was pulled down in the early 1960 s. The eight late baroque coffins found in it were later buried in the churchyard. This place is marked by a tablet. A református templom belseje Interiorul bisericii reformate Interior of the Calvinist church Emléktábla a felújításról a templomban (1792) Placă memorială despre renovarea bisericii (1792) Memorial tablet in the church for the renovation of

19 időn ként menedéket az itt élők számára a XVIII. században már a megnövekedett népesség, illetve föld éhség miatt a fejlődés kerékkötőjévé vált. Emiatt Károlyi Ferenc, a környék leghatalmasabb földesura már 1749-ben kísérletet tett, hogy lecsapolja a lápot. A kiásott új csatorna azonban rövid életűnek bizonyult, s azt hamarosan újra benőtte a nád, s gyakorlatilag minden maradt a régiben. Nem sokkal volt eredményesebbek a Károlyi Ferenc fia, Antal által 1778-ban kezdeményezett lecsapolási munkálatok sem. Bár ennek során a Kraszna meder mentén egy 63 km hosszú, 2 m széles, 1 3 mé ter mély csatornát ástak ki, ennek hosszabb távú fenntartására már nem tellett a költségvetésből, így a XIX. század végére ez is eliszaposodott, s így már nem töltötte be funkcióját. A XIX. század utolsó harmadában több jelentősebb árvíz volt a lápon, ami miatt újból előtérbe kerültek a lecsapolási munkálatok. Ennek eredményeképpen a Krasznának új medret ástak, a korábban a lápba ömlő kisebb vízfolyásokat eltérítették és a Szamosba vezették. Mindezen munkálatok eredményeképpen a láp vízutánpótlása gyakorlatilag megszűnt, s ezzel a sorsa megpecsételődött. Înce pând cu secolul al XVIII-lea, însă, în urma creşterii populaţiei şi a foametei pentru pământ, Mlaş - tina Ecedea a devenit o piedică în calea dez vol tării. Din acest motiv, Francisc Károlyi, cel mai ma re moşier al zonei, a întreprins o serie de măsuri prin care a încercat desecarea ei, deja din Ca na lul săpat a avut însă o viaţa scurtă, fiind re pe de re a coperit de trestie, totul rămânând practic ne schim bat. Nu s-au obţinut mai multe rezultate nici prin încercările de desecare întreprinse în 1778 de fiul său, Anton, cu toate că, cu acest prilej, s-a săpat un canal pe linia albiei Crasnei, având o lungime de 63 de km, o lăţime de 2 m şi o adâncime de 1 3 m. Din păcate, din lipsă de fonduri, întreţinerea lucrărilor pe termen lung nu s-a putut finanţa şi, astfel, canalul s-a colmatat până la sfârşitul secolului al XIX lea, devenind nefuncţional. În ultimul trimestru al secolului al XIX lea, pe mlaştină au avut loc mai multe inundaţii de proporţii, motiv pentru care, din nou, s-a ridicat problema lucrărilor de desecare. Ca urmare, Crasnei i-a fost săpată o albie nouă, iar braţele mai mici au fost deviate înspre Someş. După aceste lucrări, alimentarea cu apă a mlaştinii s-a oprit. Az Ecsedi-láp és a település Lecsapolásáig az Ecsedi-láp alapvetően meghatározta az itt élők mindennapjait. Életük ezer szállal Mlaştina Ecedea şi aşezarea Mlaştina Ecedea, până la desecarea ei, a rep rezentat factorul fundamental care a influenţat viaţa 18

20 The Ecsed marsh In the 18 th century, the immense swamp, which had offered subsistence and sometimes refuge for the inhabitants for centuries or millennia, became the impeder of development for the local people because of the increased population and the hunger for lands. So Ferenc Károlyi, the mightiest landowner of the region attempted to drain the marsh. The new channel, however, proved short-lived. It was soon re-conquered by reed and practically nothing changed. The draining activities started by Antal, Ferenc Károlyi s son in 1778, were no more successful either. Although a 63 km long, 2 m broad and 1-3 m deep channel was dug along the Kraszna bed, the budget was not enough for its long-term maintenance and so it got silted by the end of the 19 th century and could no more fulfil its function. There were several large inundations in the marsh in the last third of the 19 th century, which brought up again the idea of its draining. In result, a new bed was dug for the Kraszna, and the smaller water courses that ran into the marsh were diverted and led into the Szamos. Thus the water supply of the marsh practically ceased and its fate was sealed. Emléktábla a felújításról a templomban ( ) Placă memorială despre renovarea bisericii ( ) Memorial tablet in the church for the renovation of

21 kapcsolódott a körülöttük lévő mocsárvilághoz, mely közel kéttucatnyi település határában terült el részben vagy egészében. Ez az együttélés hol jót, hol rosszat jelentett. Járta is errefelé a mondás: Úgy várják, mint a tyukodiak az árvizet. A ritkábban bekövetkező vészek mellett a láppal együttélésnek sok hozadéka volt, amely az itt élők mindennapjaiban is lépten-nyomon tetten érhető volt. A láp kimeríthetetlen nádrengetege szolgáltatta a házak tetőfedőanyagát, kerítését, a melléképületek falait. A nádvágást télen végezték, amikor a nád körül a víz annyira meg fagyott, hogy megbírta az ember súlyát. A nádat általában egy kaszahegyből készült szerszámmal, a gorzsával vágták le, kévékbe kötötték, majd elszállították. Nem kevésbé volt fontos a gyékény. Legtöbbször kosarakat kötöttek belőle, de készítettek sze mes termény tárolására szolgáló nagy hordószerű kasokat, bölcsőt stb. A gyékénykötés annyira elterjedt volt, hogy Tyukodról azt mondták, hogy ott még a pap is gyékényt köt. A gyékényt augusztusban vágták le. Ha teljesen kiszáradt, csak akkor használták fel. A különböző használati tárgyak elkészítéséhez nem kellett más, csak türelem, kézügyesség és egy árszerű eszköz, egy gyékény varró tű. A láp mellett élők számára nemcsak a növények termeltek hasznot. A végeláthatatlan mocsárban rengeteg szárnyas fészkelt. A falusi emberek tavasszal celor care şi-au dus traiul aici. Viaţa lor se lega multiplu de mlaştina înconjurătoare care se întindea pes te hotarul a mai mult de douăzeci de aşezări. Această convieţuire a avut consecinţe atât pozitive cât şi negative, motiv pentru care a apărut chiar şi o zicală: aşteaptă ca cei din Tyukod inundaţia. Pe lângă calamităţile rare, convieţuirea cu mlaştină avea şi multe foloase care pot fi surprinse în viaţa de zi cu zi al oamenilor din această regiune. Trestia deasă asigura materialul pentru acoperişul caselor, pentru garduri şi/sau pentru pereţii anexelor gospodăreşti. Secerişul trestiei se realiza în timpul iernii, atunci când apa era îngheţată, astfel încât putea rezista greutăţii unui om. Pentru tăiat s-a folosit, de obicei, o unealtă confecţionată din vârf de coasă, denumită gorja. După ce tulpinile de trestie au fost tăiate, ele au fost legate în snopi şi apoi transportate acasă. Nu mai puţin importantă a fost şi rogojina. De cele mai multe ori s-au împletit coşerci, dar s-au con fecţionat şi coşuri de mari dimensiuni, un fel de butoaie (pentru păstrarea cerealelor), leagăne etc. Îndeletnicirea era aşa de răspândită încât, re fe rinduse la Tyukod, oamenii spuneau că acolo şi preotul împleteşte rogojină. Această activitate se realiza în luna august, doar atunci când era complet uscată. Pentru confecţionarea diferitelor obiecte de uz comun nu era nevoie de altceva decât răbdare, 20

22 The Ecsed marsh and the settlement Until its draining, the Ecsed marsh fundamentally determined the daily life of the people who lived here. Their lives were attached to the marshland in countless ways. The marsh extended to the fields of nearly two dozen settlements. This co-exis ten ce was sometimes beneficial, sometimes dis ad vantageous. According saying held: They are waiting for it as the people of Tyukod for the flood. Notwithstanding the rare calamities, coexistence with the marsh brought many profits, which could be observed at every moment of the daily life of the inhabitants. The inexhaustible sea of reed supplied material for roof covering, fences and the walls of the outbuildings. Reed was cut in the winter when the water around the reed froze so thick that it bore the weight of a man. Reed was cut with a gorzsa, a tool prepared from the tip of the scythe, then it was bound into sheaves for transportation. Bulrush was just as important. Generally, baskets were woven from it, but it was also used for making large, barrel-shaped wickerwork for storing grains, cradles etc. Matting was so common that it was said that even the priest matted at Tyukod. Bulrush was cut in August. It was used only when it was completely dry. The only things necessary for preparing various articles of use were patience, manual craft, an awl-like tool and a matting needle. Az Ecsedi-láp 1780-ban Mlaştina Ecedea în 1780 The Ecsed marsh in

23 felkutatva a madarak fészkét rengeteg tojást vittek haza, melyeket változatos módon használtak fel. A tojást nem csak étkezésre használták. Egy részét kikeltették otthon. A tojás mellett a szárnyasok vadászata is elterjedt volt. Elsősorban a vadkacsa és a vadliba húsa volt kelendő, de a darvakra is lőttek, igaz, nem a húsa, hanem a tolla miatt. Más madarakat gólyát, réti sast stb. húsuk nem lévén ízletes vagy tolluk kellően díszes nem bántották. A ragadozók közül a farkasok és a rókák éltek na gyobb számban a lápon. Ezeket igyekeztek irtani, hiszen sokszor nagy pusztítást vittek végbe a háziállatok között. A vadászat mellett lápról lévén szó igen nagy jelentőséggel bírt a halászat. Ezen belül is a legfontosabb a csíkászat volt. A csík egyrészt a mindennapi étkezésben töltött be nagy szerepet, másrészt a zsákmány eladásából származó pénz fontos bevételi forrás volt. A csíkászat legfontosabb eszköze a csónakon kívül az ún. csíkkas, fűzfavesszőből sűrűn font varsa keskeny nyakkal és kiszélesedő hassal. A vízbe merített kas környékét elgátolták, így a csík másfelé nem tudott menni csak a kasba, ahonnan kifelé már nem tudott menni. A kifogott csíkot a kert végében ásott vermekben tárolták, ahonnan a szatmári kereskedők szállították el. Olyan is volt, hogy a csíkászok nem adták el háztól a zsákmányt, hanem maguk îndemânare şi un anumit gen de unealtă un ac de cusut trestia. Dar nu numai vegetaţia a adus foloase celor care trăiau în vecinătatea mlaştinii. În balta imensă vieţuia o diversitate mare de specii de păsări. Primă vara, oamenii din sat, căutau cuiburile păsărilor şi adunau o cantitate însemnată de ouă, pe care le foloseau în diferite moduri. Trebuie precizat faptul că ouăle nu au fost utilizate doar pentru consum, o parte din ele fiind clocite în gospodărie. Pe lângă ouă, a fost răspândit şi vânatul păsărilor sălbatice. În primul rând s-au vânat raţa şi gâsca sălbatică, dar şi cocori. E adevărat că aceştia din urmă nu au fost vânaţi pentru carne, ci pentru pene. Alte păsări, precum barza şi vulturul de câmp, a căror carne nu era gustoasă, iar penele nu au fost suficient de atractive, nu prezentau interes pentru locuitori. Dintre animalele sălbatice de pradă, în mlaştină trăia un număr mare de lupi şi vulpi. Oamenii s-au străduit să mai rărească aceste animale de pradă, fiindcă de nenumărate ori ele au produs pagube mari în rândul animalelor domestice. Fiind vorba de mlaştină, pe lângă vânat, pescuitul a avut o importanţă deosebită, locul cel mai de seamă revenind pişcăritului. Pişcarul a avut, pe de o parte, un rol însemnat în alimentaţia zilnică, iar pe de altă parte, banii primiţi din vânzarea lui au reprezentat o sursă importantă de venit. Obiectul cel 22

24 Plants were not the only sources of profit in the marsh. Countless fowls built nests in the immense marsh. The villagers explored the nests in the spring and took back home many eggs, which were used in various ways. Eggs were not only eaten. A few of them were hatched at home. Hunting of fowls was also popular. The meat of wild ducks and geese were the most demanded, and cranes were also hun ted not for the meat but for the feathers. Other birds like storks and bald eagles were left alone since their meat was not tasty and the feathers were not decorative enough. From among predatory animals, wolves and foxes lived in the mash in larger numbers. People kill them because they often caused severe damages to their domestic animals. In a marsh like this, fishing was just as important as hunting. Loaching was the important. Loach played an important role as a daily food, and also brought profit in the market. The most important tool of loaching, beside the boat, was the so-called loach-trap: a densely woven wicker fish-basket with a narrow neck and a bulging belly. The fish-trap was lowered into the water and the area around it was blocked so that the only way remaining for the loach led into the A település a II. József-féle katonai felmérésen ( ) Aşezarea pe harta primei ridicări militare ( ) The settlement on the 1 st military survey of Joseph II ( ) 23

25 szállították szekérre rakott kádakban Szatmárra, Nagy bányára, Munkácsra a piacra. A t e l e p ü l é s k é p e Mint az az között készített II. József-féle I. katonai felmérésen jól látható, a település eredetileg két utcás, szabálytalan alaprajzú volt. Az utóbbi évtizedekben terjeszkedni kezdett, elsősorban keleti és nyugati irányban. A jelenlegi utcakép meghatározó eleme a soros, szalagtelkes elrendezés. Ami a település házait illeti, ezeknek még jó száz évvel ezelőtt is fa tartóoszlopai voltak, míg a falak pa ticsból szalmával, törekkel összekevert sárból készültek. A tetőzet anyaga nád volt. A láp lecsapolása után ez az építkezésmód megszűnt, s lassan eltűntek a régi házak. Új falazóanyagként a községben élő cigányok által vetett vályogot kezdték használni, a tetőre meg nád helyett immár cserép került. A régi házak három osztatúak voltak: középen a konyha (pitvar), két oldalán egy-egy szoba. Hosszant, olykor a rövid oldalon is tornác húzódott. A pitvarban a szabadkémény szolgált a füst elvezetésére, míg a padláson a használati eszközöket tartották. Az udvar általános képéhez tartozott a különálló ló- és marhaistálló, a disznóól. mai important în activitatea de pişcărit, în afara de barcă, a fost aşa-zisul coş de pişcar, o vârşie împletită din nuiele de salcie, îngustă la gât şi lărgită la mijloc. Coşul scufundat în apă a baricadat împrejurimea, astfel, pişcarul neavând altă cale liberă, decât înspre coş, de unde, însă, nu a mai putut ieşi. Pişcarul pescuit a fost depozitat în gropi săpate în grădini de unde a fost transportat de către comercianţi. S-au întâlnit şi cazuri în care pescarii nu au vândut peştele acasă, ci l-au transportat ei înşişi la pieţele din Satu Mare, Baia Mare şi Muncacevo. Aspectul aşezării Aşa cum se poate vedea pe prima ridicare militară, realizată între la ordinul împăratului Josif al II-lea, aşezarea avea original două străzi, ur mând un plan neregulat. În ultimele decenii ale secolului al XX lea, localitatea a început să se întindă, în primul rând, spre est şi vest. Astăzi elementul specific este strada liniară cu loturi drep tunghiulare, lungi. În cea ce priveşte casele, acestea au avut, chiar şi acum o sută de ani, stâlpii de susţinere din lemn, iar pereţii au fost ridicaţi din paiantă, mâl amestecat cu paie şi resturi vegetale. Acoperişul s-a realizat din trestie. După desecarea mlaştinii, acest mod de construire a fost abandonat, casele vechi dispărând treptat. S-a început utilizarea unui nou material de 24

26 fish-trap, from which there was no escape. The captured loaches were stored in pits dug at the end of the garden from where the tradesmen of Szatmár transported them. Sometimes the loachers did not sell their pray, they themselves carted them and transported them to the markets in Szatmár, Nagybánya or Munkács. Outlook of the village As it can be seen in the 1 st military survey of Joseph II from between 1782 and 1785, the settlement originally had two streets and an irregular ground plan. In the last decades it started expanding first of all towards east and west. To date, the streets show a row pattern with ribbon plots. Regarding the houses of the settlement, they had wooden post structure and the walls were made of daub mud mixed with straw and chaff even a hundred years ago. The roof was covered with reed. This building type disappeared after the draining of the marsh. The new walling material was adobe made by gipsies, and tiles replaced the reed on the roofs. The old houses had three rooms: the kitchen was in the middle between two rooms. A porch ran along the longer, sometimes also the shorter side. In the kitchen, the smoke left through an open chimney, and the articles of use were stored in the loft. Eresztett végű ház Casă cu acoperiş în pantă House with a slanting roof Svábos végű parasztház Casă ţărănească şvăbească German style peasant house 25

27 A régi temető Cimitirul vechi The old cemetery Sz ü l e t é s, k e r e s z t e l é s, t e m e t é s Napjainkban már természetesnek vesszük, hogy a szülés kórházban, orvos közreműködésével történik, de ez nem volt mindig így. Régen az asszonyok otthon adtak életet a gyermeküknek, a szülést orvos helyett bába vezette le. A szülés ideje alatt a szobában csak a szülőasszony, a bába, s esetleg a nagymama tartózkodott. A férjet csak akkor engedték be, ha a gyermek már a világra jött. Az újszülöttet pólya nem lévén nagyobb párnába takarták, így tették az anyja mellé. Amíg az anya meg nem erősödött, segítettek neki mind a gyereket ellátni, mind a ház körüli teendőkben; ebbe beletartozott az is, hogy ételt vittek számára. Amint a gyermek megerősödött, zidărie, văioagele confecţionate de ţiganii din comu nă, iar pentru acoperiş, în loc de trestie, au fost utilizate ţiglele. Casele vechi au avut trei încăperi: la mijloc bucătăria (pridvor), iar pe cele două laturi era amplasată câte o cameră. În lungime, uneori şi în lăţime, aveau târnaţ. În pridvor, a fost construit hornul liber prin care se evacua fumul, iar în pod au fost depozitate obiectele uzuale. În aspectul general al curţii, se remarcă, ca şi construcţie separată, grajdul pentru cai şi vaci, precum şi coteţul pentru porci. Na ş t e r e a, b o t e z u l, î n m o r m â nt a r e a În zilele noastre ni se pare normal că naşterea să decurgă în spital, cu asistenţă medicală, dar în secolele anterioare acest fapt nu s-a întâmplat întotdeauna. În trecut, femeile au născut acasă şi, în loc de medic, au fost ajutate de moaşe. În cameră, în timpul naşterii, aveau acces doar femeia care năştea, moaşa şi, eventual, bunica. Soţului i s-a permis să intre doar după ce copilul a venit deja pe lume. Nou născutul, neexistând faşă, a fost învelit într-o pernă şi a fost aşezat lângă mamă. Până când aceasta din urmă nu şi-a revenit, ea a fost ajutată la îngrijirea copilului, dar şi la treburile gospodăriei. După ce copilul şi mama s-au mai înzdrăvenit, a fost organizat şi botezul care se realiza în cadrul slujbei de duminică dimineaţă. De obicei, ca şi naşi au fost chemate perechi căsătorite, dar au fost şi excepţii. 26

28 A stable, a cowshed and a sty stood separately in the yard. Bi r t h, c h r i s t e n i n g, b u r i a l It is natural for us that babies are born in hospi tals with the help of physicians, but it was not always so. Many years ago women gave birth at home and midwives substituted the doctors. Only the mother, the midwife and perhaps the grandmother could attend the process of childbirth. The husband was allowed to enter only after the baby had been born. As swathing clothes did not yet exist, the newborn baby was covered with larger pillows and laid beside the mother. Until the mother regained her strength, she got help in caring for the baby and running the household; which included taking food for her. The christening took place as soon as the baby became stronger: it was celebrated after the Sunday morning service. The godparents were generally a married couple although there were exceptions. A smaller feast was organised after the christening in which others were also invited beside the godparents if the financial capacity of the family afforded it. The child played at home with the brothers and sisters, later with other children of the same age until he or she went to school. When someone died, an old man, a coroner examined the dead until the 1930 s to check if he or Régi kisnemesi épület Curie nobiliară veche Old gentry house Régi parasztház (2010) Casă ţărănescă veche (2010) Old peasant house (2010) 27

29 megtörtént a keresztelő, amire a vasárnap délelőtti istentisztelet során került sor. Keresztszülőknek rend szerint házaspárokat hívtak, de esetenként ez alól is volt kivétel. A keresztelést követően kisebb ünneplést tartottak, melyre a keresztszülőkön koma, komaasszony kívül a család anyagi helyzetétől függően másokat is meghívtak. A gyerek az iskolába menetelig otthon kisebb korában a testvéreivel, nagyobb korában pedig a korban hozzáillő gyerekekkel játszott. Amikor meghalt valaki, az 1930-as évekig egy öregember, egy halottkém vizsgálta meg az elhunytat, hogy valóban meghalt-e az illető. (A későbbiek folyamán ezt már orvos állapította meg.) Kimondva a halál beálltát, kitöltött egy nyomtatványt, amelyet mind az egyháznál, mind az állami hivatalnál iktattak. Ezután rendelték meg a harangozást, amely tudtul adta a faluban, hogy valaki eltávozott. A halott mellett háznál virrasztottak, énekeltek, majd másnap sor került a temetésre. A sírgödröt a falu fér fi lakossága ásta; ezt nem kellett külön kihirdetni, hisz tudta jól mindenki. A koporsót lemérték, s annak megfelelő méretű gödröt ástak ki. A koporsót még a század első harmadában is a községben csinálták, s csak a szemfedőt, a koporsóra terített bakacsint vették boltban. A sírgödör kiásásakor a koporsó védelmére korábban padmalyt, majd később bárkát csináltak. După botez se organiza o mică petrecere, unde în afara naşilor cumătru şi cumătra erau invitate şi alte persoane, în funcţie de posibilităţile familiei. Copilul, până la vârsta şcolară, a stat acasă, jucându-se cu fraţii sau cu copii potriviţi vârstei lui. În cazul unui deces, până în anii 1930, constatarea s-a realizat de către un bătrân din localitate, aşa nu mitul martorul morţii. Aceasta stabilea dacă înt radevăr respectiva persoană a murit. Mai târziu acest fapt a fost constatat de către un medic După declararea stării de deces, s-a completat un formular care a fost înregistrat atât la biserică, cât şi la oficiul stării civile. În urma stabilirii decesului, s-a comandat clopotitul, care aducea la cunoştinţa satului că cineva s-a dus. Priveghiul s-au ţinut în casă, în timpul lui cântându-se cântece religioase specifice acestui eveniment, înmormântarea or ganizându-se în ziua următoare. Mormântul a fost săpat de către bărbaţii din sat, ei trebuind să fie doar anunţaţi. Se lua măsură după sicriu şi se săpa o groapă potrivită. Chiar şi în primul trimestru al secolului al XX-lea sicriele erau confecţionate în comună, doar giulgiul şi postavul de doliu, cu care s-a acoperit sicriu, cumpărându-se de la magazin. Înmormântarea s-a desfăşurat sub forma unei ceremonii solemne. Ea a fost oficiată în casă; sicriul închis a fost catafalcat în curte, unde rudele şi cunoscuţii şi-au luat rămas bun de la mort. Sicriul a fost 28