~i istoric al arhitecturii stins din via\a la finele

Átírás

1 Ádám KÓNYA Stema Romaniei ~i heraldistul József Keöpeczi Sebestyén ln anul 1996 se implinesc 75 de ani de la promulgarea legii din 23 iunie 1921, aprobate de regele Ferdinand. privind stema Romiiniei, folosite in perioada Catre sfiir~itul aceluia~i an Ilustra\ia", 'revista ilustrata ~i enciclopedica", publica un articol intitulat " Noua stema a Romiiniei", inso\it de desenul detaliat al stemei in alb-negru. conform reprezentarii conventional~ a smalturilor heraldice. La marginea orna~entelor exterioare ale stemei figureaza autograma autorului desenului: J. Sebestyén de Keöpecz, adica József Keöpeczi Sebestyén. 2 Tot la Bucure~ti, Jn cursul lunii martie anul urmator, in revista Flacara '. alaturi de poezia intitulata 'Pe Calfa Dere, toamna..." a lui Perpessicius 3 apare pe coloana a doua un articol intitulat Portretul unui boer ardelean din timpul lui Mihai Yiteazur. inso\it de un desen heraldic ~i semnat de Jos. Sebestyén de Keöpecz. Dedesubt o nota a redactiei: Dl. Jos. Sebestyen de Keöpecz. care a binevoit a ne da interesantul articol de mai sus este autorul noii steme a Romiiniei ~i unul din cei mai mari speciali~ti in ~tiintele heraldice, din Europa''." Stema care va inlocui dupa cea promulgata ln 1921 constituie. din punct de vedere heraldic o simpla emblema. Dupa evenimentele din decembrie 1989, se initiaza mai multe variante privind stema noua a Romiiniei;. cu scut impar\it ~n ~ase parti, sau cu scut taiat in furca rasturnata. ln urma discu\iilor desfü~urate cu ocazia ~edin\elor Comisiei de heraldica se ajunge la propunerea finala. Aceasta propunere este prezentata in cele doua camere reunite ale Parlamentului Romiiniei ~i adoptata in septem brie J 992. ' Stema actuala a tari i reprezinta in esenta scutul mare al stemei din 1921 desenate de József Keöpeczi Sebestyén, flíra ornamentele exterioare ale stemei. conside;ate in general elemente specifice ale regalita\ii. ln scutul mare al stemei, acvila cruciata este prezentata flíra coroana, iar in gheara senestra sceptrul este inlocuit cu buzduganul. Scutul mic de pe pieptul acvilei are aceea~i repartizare in cartiere: scut scartelat avand la baza un triunghi in ~ef. Leul din cartierul trei insa \ine in laba dextra anterioara un palo~. Rasfoind paginile referitoare ale lexicoanelor, diqionarelor enciclopedice generale sau de specialitaté editate in ultimele trei decenii constatam lipsa articolelor referitoare la acest heraldist ~i istoric al arhitecturii stins din via\a la finele anului De altfel din Enciclopedia Istoriografiei Romiine~ti ( 1978) lipsesc mai multe personalitati de seama ale ~tiin\ei heraldice: P. Y. Nasturel, P. Gore sau M. Stu.rdza-Sauce~ti. Doar in volumul 111. al Lexiconului literaturii maghiare din Romiinia aparut recent, figureaza un articol referitor. 7 Pe de alta parte cercetatorul maghiar Péter Sas a descoperit recent intre altele, la Budapesta, o scrisoare interesanta ~i pentru problema noastra discutata. a lui JózsefKeöpeczi Sebestyén, adresata la finele anului 1921 fostului sau coleg din Muze-. ul Na\ional de la Budapesta, Emil Jakubovich.' Scrisoarea a fost publicata in revista Könyvesház" din Cluj ~ i con\ine mai multe pasaje cuprinziind mforma\ii pre\iuase legate de activitatea lui József Keöpeczi Sebestyén in domeniul heraldicii, in cursul anului 1921 : La inceputul verii am primit la coarnele plugului u invitatie din partea regelui, sa ma duc la Bucure~ t i pentru a elabora stema tarii - a~a a vrut soarta - am ~i elaborat-o. Alte\a sa m-a primit la 6 iulie la Sinaia, la micul dejun; opera a fost reu~ita. am fost imparta~it in cea mai inalta recuno~tin\ a a regelui, reginei ~i mo~tenitorului, ~i am primit o mul\ime de insarcinari - acum, cu sosirea iernii. am inceput sa lucrez la ele. La Bucure~ti se va infiinta o societate regala de heraldica ~i de genealogie sub patronajul Alte\ei Sale regale, ~i eu am fost insarcinat cu elaborarea proiectului statutului...'' 343

2 "Acum este in curs de realizare la Paris o coroana de aur in sti lul Rena~terii, pentru regina. A fost terminata mantia regala, ~i cea a reginei, stemele de pe ele au fost proiectate de mine. Ín prezent lucrez la stemele membrilor dinastiei, peste ciiteva zile le voi ~i trimite...". 1 " Din textul unui interviu dat ulterior ( 1936) de József Keöpeczi Sebestyén ~i publicat in cotidianul " Keleti Újság ~' din Cluj 11 suntem informati ca invitatia la Bucure~ti a fost transmisa de prof. univ. Alexandru Tzigara-Samurca~, in calitate de reprezentant al Curtii Regale. 12 Aflam din acela~i interviu, ca dupa indeplinirea sarcinei primite József Keöpeczi Sebestyén a fost decorat cu Crucea de Ofiter a Ordinului Romiiniei de Coroana de catre regele Ferdinand. 13 Ín urma inmiinarii acestei distinctii inalte, se incheie de altfel prima etapa profesionala a activitatii lui József Keöpeczi Sebestyén, caracterizata prin cultivarea artei heraldicii in exclusivitate. Nascut in localitatea Sic Uud. Cluj), in anul 1879, József Keöpeczi Sebestyén urmeaza studiile sale liceale la Bistrita, unde tatai sau este directorul ~colii civice ~i, printre altele, animator inflacarat al mi~carii corale. Primele sale cuno~tinte privind heraldica le obtine la Oradea de la Richárd S. Gyulai. Dupa ob\inerea diplomei de profesor de <lesen la Budapesta, in anul 1902 se perfectioneaza la Paris ~i München, ln special ln domeniul picturii. Marturia acesteia este fresca sa executata pentru biserica claustrului franciscan din Cluj. 14 Cotitura radicala a carierei sale profesionale in directia artei heraldice are loc ln timpul angajarii sale ln Muzeul National de la Budapesta. Va realiza nenumarate reprezentari ~i compozitii heraldice pentru speciali~tii istoriografiei, la un nivel ridicat artistic ~i profesional. Acestea sunt publicate din ce ln ce mai frecvent pe paginile revistelor de specialitate. 15 inca ln anul 1903 initiaza lmpreuna cu genealogul Imre Sándor, redactorul de mai tiirziu, revista "Genealogiai Füzetek" care apare la Cluj intre anii ~i ln care publica o multime de ilustratii. in aceea~i perioada apare studiul sau privind interiorul bisericii reformate din Cluj, construite recent, pe baza proi lui arhitectului-scriitor Károly Kós. in perioada activeaza in cali de pictor heraldic, referent oficial in cad Arhivelor Centrale (Országos Levéltár) de la B dapesta. in aceasta calitate este lnsarcinat ln 191: cu proiectarea noii steme a Ungariei, in trei ariante (mica, medie, 16 mare) conform decretului regal emis ln luna octombrie anul Lucrarile salé" sunt publicate in cursul anului urmator in " Budapesti Közlöny" (Buletinul Budape~tean ) ln revista de specialitate "Turul". 17 Ín acela~i volurn al revistei apare ~i studiul sau de sinteza intitulat "Erdély címere" (Stema Transilvaniei), lnsotit de 16 ilustratii. 18 Ca~i specialist cunoscutln domeniul heraldicii, colaboreaza in mod activ ln urma decesului lmparatului Franz losif II. la pregatirea festivitatilor organizate cu ocazia incoronarii ultimului domnitor al Monarhiei. Ín acela~i an proiecteaza ~i stemele pentru fatadele noului sediu al Arhivelor Centrale construite ln perioada anului ~i terminate ulterior de arhitectul Károly Nagy, nascut la Sf. Gheorghe, ln Aceasta prima perioada a activitati i sale se termina cu o etapa scurta, furtunoasa, lnsotit~ de un epilog romantic. Fi ind inrolat in armata, in calitate de pictor de campanie, dupa terminarea definitiva a luptelor se lntoarce in Transilvania, respectiv in Romiinia. Este retinut temporar tri lagarul de la Bra~ov ~i internat pe baza predicatului_ nobiliar din numele sau la Capeni. 19 in acest sat din vestul judetului Trei Scaune l~i lntemeiaza familia sa ~i se ocupa deocamdata cu agricultura. in aceste lmprejurari primqte in anul urmator invitatia regala la Bucure~ti, prin interventia lui Al. Tzigara-Samurca~. Un moment romantic" conform textului scrisorii citate mai sus: este chemat de liinga coarnele plugului direct la audienta regala din palatul de la Sinaia V ariantele noii steme a Romiiniei sunt executate in acest scurt rastimp. Perioada interbelica constituie a doua etapa profesionala, de o gama larga de activitati a heraldistului. in posesia experientei adancite ln cursul celor doua decenii anterioare ln domeniul heraldicii ~i a istoriei arhitecturii, preocuparile sale cuprind domen'ii foarte diferite, de la executarea unor sapaturi arheologice 2 ", pana la elaborarea proiec- 344

3 telor ~ i executarea lucrarilor de restaurare ale unor monumente de arhitec tura. 2 1 crearea unor compozi[ii noi in bisericile reform ate, 22 sau publicarea ce lor mai importante studii de specialitate ale sa len Fi ind so licitat. exccuta numeroase steme familiale. de asemenea steaguril e ornamentate pentru ansamblurile corale din Bistrita, Sf. Gheorghe, Papau\i. Capeni. etc. Es te confe ren(i arul sesiunil or anu ale ~ tiin[iti ce organizate de Erdélyi Múzeum-Egyesület (Asocia\i a Mu ze ul Tran sil va ni ei). Participa la ex pedi!iil e " Hargh ita, organi zate de Mu ze ul Na\ional Secui esc in peri oada in compani a unor reprezentan\ i proemi nen\i ai elitei intelectuale maghiare din Transil vania 2 '. Este prezent in via\a cultu rala prin conferintele sale de populari zare ilustrate cu desenele sale excelente chiar in cursul expunerii (Bra ~ov, Cluj, Sf. Gheorghe), executa diplome pentru asociatii profes ionale-arti stice, ex libris-uri ~ i tablouri ornamentate 25. Doar in anul 1927 executa cca. 170 de ilustra\ii pentru monografi a familiei Bethlen intocmita de istoricul Imre Lukinich. 2 " ln anul la so licitarea istoricului de arta Lajos Kelemen se muta definiti v la Cluj. ln anul 1944 publica articolele sale referitoare la stema ora~ ului. 27 participa alaturi de istoricul de arta Géza Entz la lucrarile de restaurare a bazili cii romani ce din satu! sau natal, Sic. 2 ' in anii urm atori, paralt:i cu instaura rea regimului totalitar, atm osfera soc iala nu mai favo ri zeaza culti varea artei heraldice. in aceste imprejurari József Keöpeczi Sebestyén primqte oferte mai mull din pa1tea bise ricii reformate, pentru e;-.;ecutarea unor panouri ornamentate (C luj, Dej), ocazional ilustreaza ~ i cáteva vo lume 2 ''. Ya publica ultimul sau studiu de spec ialitate in vol umu l omagial dedicat academi cianului Lajos Kelemen ( 1957). avánd ca tema ta vanul pi ctat din 1628 al bisericii romano-catoli ce din Ghelin\a.J" ln perioada la invita\ia arhitectului Lajos Bágyuj parti cipa la lucrarile de restaurare a bisericilor gotice din Cluj ~ i executa proiectele noilor chei de ba lta pentru biserica Sf. Mihail. La vársta de 85 de ani mai lucreaza, in si n guratate spirituala. Executa in culori, cu maiestria sa o bi ~ nuit a stema propriei familii, emisa ini\i al in anul 1608 de catre cancelaria princiara transilvaneana, sub domnia lui Sigismund Rákóczi. Este probabil ultima sa lucrare. Moare in ziua de 27 decembrie Sing urul necro log apare in revista confes iunii sale, Reform átus Szemle''. Se odihn e~ t e in cimitirul Hajongard, in vec inatatea pri etenului sau de neuitat, Lajos Kelemen. No te \. Nr. 92. al Monitoru lui Oficial. din 29 iunie ll ustratia. X s. 11. nr. 9 p Pscudonimul poetului, cri[icului si istoricului de arta Dimitrie s Pana.itescu, poczie ap.ftruta ultcrior in vo/umu l ''Scut ~ i targé\" ( 1926) 4 Flacara, anu l VI I nr. 14 ( 11 martie) p Lucrárile dcsíli.surate in accasta problematica suni tratate in volumul recent apé\rut al conf. univ Dr. Maria Dogaru: Din hcraldica Rom3.nici. Editura JIF, Bucure$1Í Dictionar Enciclopedic Romcin ( ), Enciclopedia istoriografiei romcine$ti (1978), Új Magyar Lex ikon ( ), Müvt':szeti Lexikon ( 1%5-68), Magyar E:lctrajzi Lexikon ( ) 7 Lucrarea citata. p Emi l Jakubovich ( ). paleograf. academician, in perioada a lucrat in cadnil Muzeului Na!ional dc la Budapesta. 9. Kö nyvcsh3.z. Cluj, anul. II nr. 2. p Manuscrisul cu doua anexe (reproducerea stc;mei $i descrierea) se afl! in posesia arhivelor ~\ cadcmie i Maghi are. avand indiccle.: Ms. 4820/ 13 1 ; Hegyi Endre. Látogatás Keöpeczi Sebestyen Józsefnel, a román es magyar királyi cimcrck tervezöjénél (Yiziti\ la József Keöpcczi Sebestyén, proiectant al stemelor regale roma.ne ~i maghiare), Keleti Újság (Gazeta Orienta li\). Cluj. anul XIX 22 mai p Alexandru Tzigara-SamurC3$ ( ), istoric de aná $i ctnograf in peri oada respcc ti va este di rectorul Muzeului dc artá: naiionala ''Carot I". inspec1or general al muzce lor in cadrul in terv iu lui Kcöpeczi Sebestyén se refcra $i la salvarea co morilor Muzcu lui National Secuiesc" datoritá in tervcntiei profesorului Tzigara-Samurca$ in calitatea sa dc delegat rega l ín timpul razboiului 13 Pe cartea sa de vizitá a fost tipari tá titulatura distinqiei, la fel figu reazll ~i pe tavanul casetat pi c1at de Keöpeczi Sebestyen in anul Fresca reprczint3. figura Sfiintului Emeric cu atri butel e sale (Cri nu l $i cartea). 15 Revista Turul " - buletinul anual al Societá!ii Maghiare de Heraldicá $i Genealogie. Budapesta. Gencalogiai Füzetek (Caietc genealogice)- rev istá lunará ( ) apoi bilunara ( ). 16. in aceasta stema medie stemele Bosniei $i a Heqegovinei au fost introduse de asemenea intr-un triunghi in $ef la baza scutu lui scartelat 17. Revista "" Turu l", volumul XXXV. ( 19 17) 18!dem. p Satu! Capcni, de liingá or~ u l Barao lt. Pe hiirti le contemporane rom3. n ~ti : Chepe! (din nume.le magh iar al satului. Köpec) 20. Stabi lirca existcntei absidelor romanice ale biserici lor de la Gheli nta $i Ghidfaliiu, a fazclor succesive de constructie a biserici i-ruina Sf. Leo nhard dc pe vf. Tiimpa (B r a~ov). 345

4 21. Salvarea vestitei biserici. m~ievale de la Ghelinta. restaurarea castelului Daniel ~e la Virghi~. ~i executarea proiectului de márire a aripei de vest in anul Decorarea zi dului apusean, a parapetului balconului ~ i a tavanului de lemn ale navei de sud"cu stemele familiilor nobiliare din localitate. 23. A brassói Fekete templom Mátyás-kori címerei. Erdélyi Tudományos Füzetek, nr ~7 ; Erdélyi reneszánsz emlékck. Pásztortüz, '.".C>:0-297; A k~küllövári tatárfej. Művészeti Szalon nr ; Néhány ko zq1- kori címeres emlék Segesváron. Művészeti Szalon nr ; a fü:.: :--1- Gergely nemzetség, az Apafi és Bethlen.csalad címere. Erdélyi lroda ;111 i Szemle,!" : A középkori nyugati niüveltség legkeletibb határai Er-_.' délyi T~dományos Füzetek nr ; Orbán Bal<izs és a cimerek, in volumul: Ki volt Orbán Balázs? Odorheiu-Secuiesc. 1930; Márkosfalvi Barabás Miklós. Emlékkönyv a Székely Nemzeti Múzeum 50 évesjubileui:nára. Sf. Gheorghe. 1929; Das Wappen von Kronstadt in Mitteilung des Burzenland, Sachsische Museum II p ; Mittelalterliche Baukunst im Szek- lerlande. Siebenbürgische: Vierteljahrsschrift. Sibiu. 1934: A Cenk-hegyi Brasovia-vár temploma. Erdélyi Tudományos Füzetek nr : Régi székely eredetű mű.emlékeink. Erdélyi Múzeum. 1941, p Printre altele: arheologul Márton Roska, istoricul Vilmos Csutak, g~ologii Ernő Balogh, Ján"os Bányai, Zoltán Török, Gyula Szádeczky-Kardoss, botanistul Gyula Nyárády E., etnografu l Rezsó Haá.z 25. Cele mai frumoase se gásesc in posesia Liceului "Székely Mikó" din Sf. Gheorghe, din anii ~ Lukinich Imre: A bethleni gróf Bethlen csalild története. Budapesta Kolozsv3.r címere si Kolozsvilr szabad kirill yi vilros címere. Kolozsvári Szemle, Entz Géza - K. Sebestyén József: A széki református templom. Cluj Minek rievezzelek (antologie de poezie), 1955: Diófanak há.rom 3.ga (antologie de balade populare), A gelencei mennyezet-cs karzatfestmények. Kelemen Lajos Em lékkönyv, Cluj a szaktudományára n.ézve hátrányos társadalmipolitikai környezetben a csupán alkalomszerű, ritka megbízatások elvégzésére kárhoztatja. The Arms of Romania. and the Heraldist JózsefKeöpeczi Sebestyén (Ábstract) The letter of József Keöpeczi Sebestyén unknown until 1992, when it was published by Péter Sas, refers to the professional relationships of the famous heraldist to the Romanian ruler. lt also stresses and presents details about the árms ofromania, drawn by the heraldist in 1921, which. resembles to a great extent the actual Romanian one. Besides publishing ofthese details in Romanian language, the. paper makes a summary of JózsefK. Sebestyén's life in the mirror ofhis lifework, divided into three paris. Until 1921, he worked mostly in the art of heraldry. The períod between is that of diggings; the restoration of monuments, the publication of papers. Finally, the last two decades ofhis life, because of the unfavourable social-political conditions, the heraldist could work only occasionally. A román címer és Keöpeczi Sebestyén József (Kivonat) A Sas Péter által 1992-ben közreadott, eddig ismeretlen Keöpeczi Sebestyén József-levél, a jeles heraldikusnak a román uralkodóház tagjaival való szakmai kapcsolatára, valamint az általa 1921-ben megrajzolt és a jelenlegi román államcímerrel hasonlatos, volt királyi államcímer elkészültére vonatkozó érdekes részleteket tartalmaz. Az említett részletek román nyelvű közreadása mellett a dolgozat összefoglalják. Sebestyén József életútját, munkásságának tükrében, három szakaszra osztva azt ig csaknem kizárólag a címertanban alkot az ásatások, műemlék-helyreállítások, asüjü tanulmányközlés, illusztrálás és a széleskörű művelődési-közéleti tevékenység időszaka. Végül, életének utolsó két évtizede, mely 346

5 Figura 1. Stema Romaniei din Desenul lui József KEÖPECZI SEBESTYÉN, apllrut in revista llustra\ia". 347

6 Figura 2. Scutul mare al sterne i din 1921 ~ i sterna actuala a Rorniiniei ( 1992). 348 Figura 3. Castelul de la Cetatea de Balta. Ilustra\ ie pentru monografia lui Imre LUKINICH. Figura 4. Portretul lui József l\. EÖPECZI SEBESTYÉN executat de Nagy Imre.

7 a. ~~~.J ;.,;_ (>A.... Ln-tn. ~ -kw -:.];[:j ~/ --~... '.'ti /!!. --j ~-""" (;' ó 1 - : AfL~~~-.~~~~l~t::~. ~;e..,.,,...,~... ~~. ~... ' - //1~4it.4 ~ ~~ti ;e!-/ ~.;.J"f... I 0 '1 ';-J'"".. ~~.. ': "'7 ~... ifi!-..1 ~._, ' o' /,~~~ rw-l<~. (l,.:r,.. ~ _,..,,._... ;:-r::: --- ~. r.,._.,.... ~ ~,_ 4 _ t?~ji. ~ "''j";"' ~~ ~<>1s ~~ J ' i'~c (~ ~ ~c..rtr' ~, ~ "- ''..v~. ló ulzr ': N apáru ta in revista 349 tratie execu --- tatá de Józse. f. 1 KEO, lu1 - Jozse r. ECZISEBESlYE - f KEÖPECZI SE.. B ESTYÉNdin 1921 Figura 5. 1 us.:_ k" (a), rnanuscnsu ') (b) Genea lóoiai o Fuzete la inv natia.. sa la Bucure ~ t1 {'cu date referitoare.

8 .... Al\_gPECZl ~MEs5:BESTYtJ'lc8~.. Cll'llEI\E ~~DCVUI~ - -- ~_Ab~y."'. ~~ Figura 6. Ultima lucrare (cunoscuu\) din vara anul ui 1964.