S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 23 mai 2018 S U M A R

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Méret: px
Mutatás kezdődik a ... oldaltól:

Download "S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 23 mai 2018 S U M A R"

Átírás

1 S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 23 mai 2018 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de senatorii: - Doina-Elena Federovici (PSD) declaraţie politică având ca titlu Primele cinci luni din anul Centenarului, care ar fi trebuit să fie un an al concordiei și unirii naționale, sunt în realitate pline de ură și de vrajbă fără precedent ; - Doru-Adrian Pănescu (PSD) declaraţie politică având ca titlu O plângere penală aberantă a liderului PNL ; - Cristian Ghica (USR) declaraţie politică având ca temă situația privind absorbția fondurilor europene de către România; - Ioan-Cristian Chirteș (PNL) declaraţie politică având ca titlu Tragedii nedorite care merită respectul autorităților locale ; - Gheorghe Baciu (PMP) declaraţie politică având ca titlu Drumuri stricate, prețuri ridicate sau, pe înțelesul ministrului transporturilor, piperate ; - Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Marian Pătuleanu, primarul din județul Giurgiu care a trezit la viață comuna Singureni ; - Silvia-Monica Dinică (USR) declaraţie politică având ca titlu «Fenomenul Brăila» excluziune educațională în școlile din România ; - Victorel Lupu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Ziua Eroilor semnificațiile din trecut și responsabilitățile din prezent ; - Florian-Dorel Bodog (PSD) declaraţie politică având ca titlu Falșii eroi salvatori ai României ; - Gabi Ionașcu (PMP) declaraţie politică având ca titlu Amânarea construirii autostrăzii A8, Târgu-Mureș Iași, Autostrada Unirii, o premeditare pentru condamnarea la sărăcie a regiunii istorice Moldova sau un act de incompetență a guvernării României ; - George-Edward Dircă (USR) declaraţie politică având ca temă poziționarea României în chestiunea mutării ambasadei la Ierusalim; - Ion Ganea (PMP) declaraţie politică având ca temă Bursa de pește de la Tulcea; - Cornel Popa (PNL) declaraţie politică având ca titlu Când bătaia de joc a devenit program de guvernare ; 4

2 - Remus Mihai Goțiu (USR) declaraţie politică având ca titlu Să nu ne jucăm cu apa! Riscăm să ne ardem! ; - Radu-Mihai Mihail (USR) declaraţie politică având ca titlu O definiție inovantă a poporului român. 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 28 mai 2 iunie a.c Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona: - Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante COM(2018) 134 final. 5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona: - Proiect de hotărâre la Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru eficiență energetică COM(2018) 86 final. 6. Prezentarea Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic. (L197/2018) 8. Dezbaterea Propunerii legislative privind destinaţia unor terenuri şi a construcţiilor edificate pe acestea. (L287/2018) (Votul final se va da într-o ședință viitoare.) 9. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. (L201/2018) 10. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată. (L253/2018) 11. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. (L225/2018) (Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

3 12. Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. (L224/2018) (Votul final se va da într-o ședință viitoare.) 13. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată: - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor procedură de urgență

4 S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 23 mai 2018 Ședința a început la ora Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului, înlocuit de domnii senatori Iulian-Claudiu Manda și, respectiv, Adrian Țuțuianu, vicepreședinți ai Senatului, asistați de domnii senatori Emilia Arcan și Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului. Domnul Cornel Popa: Bună dimineața, stimați colegi! Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 23 mai Și, ca de obicei, o rog pe mai întâi, ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea. O rog pe doamna colegă Federovici Doina-Elena să poftească la microfon. Se pregătește domnul Pănescu. Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi! Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv Primele cinci luni din anul Centenarului, care ar fi trebuit să fie un an al concordiei și unirii naționale, sunt în realitate pline de ură și de vrajbă fără precedent. Stimate colege și stimați colegi, Românii care își doresc schimbarea clasei politice au votat în decembrie 2016 exact împotriva acestui comportament necivilizat, arogant și agresiv pe care l-a manifestat Președintele față de PSD și actuala coaliție de guvernare atunci când a certat premierul și i-a solicitat demisia de mai multe ori. Principalul responsabil al adâncirii dezbinării naționale este președintele Iohannis, care își încalcă flagrant și violent atribuțiile constituționale de mediator între instituțiile statului, de factor de echilibru și exponent imparțial și apolitic al întregii societăți românești. Președintele Iohannis a fost cel care, absolut fără temei, a inițiat scandalul politic fără precedent, prin repetate cereri de demisie a premierului legitim, validat de Parlamentul țării. În opinia mea, această politică a domnului Iohannis, orientată spre conflict și dezbinare mai degrabă, nu face bine țării noastre. În acest moment, demersuri de acest tip, aventuriste și arbitrare, pot genera blocaje în activitatea Guvernului

5 De exemplu, acum România este la jumătatea clasamentului european în privința atragerii fondurilor europene, cu 17% grad de absorbție. Cele mai bune rezultate le are Ministerul Agriculturii, cu peste 2,7 miliarde de euro atrase în beneficiul fermierilor români. Pe locul 2 se află Ministerul Transporturilor, cu 820 de milioane de euro. România este acum deci în plin proces de recuperare a întârzierilor, după ce anul trecut guvernarea social-democrată a reușit acreditarea și operaționalizarea autorităților de management, condiție definitorie în procesul de absorbție, care trebuia îndeplinită încă din 2016, de Guvernul tehnocrat. Orice sincopă în activitatea Guvernului, mai ales suspendarea ori debarcarea premierului, lovește grav interesele noastre, pentru că, practic, suspendă, anulează ori impune reluarea de la început a proceselor privind documentația de plată din fondurile europene. În acest moment avem nevoie să fim deschiși la problemele cetățenilor și la soluționarea lucrurilor care îi interesează în mare parte pe români: creșterea nivelului veniturilor, realizarea de investiții, reducerea birocrației și poziționarea țării noastre în rândul celor mai dezvoltate state din Uniunea Europeană, nu de conflicte artificiale la nivel politic, care aruncă țara în instabilitate socială și economică. Distinși colegi, În concluzie, scandalul politic și blocajele instituționale provocate de domnul președinte Iohannis aduc grave prejudicii intereselor țării. Miliarde de euro din fonduri europene riscă să fie pierdute din cauza aventurii politice inconștiente în care s-au lansat președintele Iohannis și președintele PNL, Ludovic Orban. Întrebarea firească care se pune este următoarea: își permite România așa ceva? Mulțumesc. Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici Domnul Cornel Popa: Mulțumim, stimată colegă. Îl rog pe domnul coleg Pănescu Doru-Adrian să poftească la microfon și pe colegul Ghica Cristian să se pregătească. Domnul Doru-Adrian Pănescu: Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică de astăzi este intitulată O plângere penală aberantă a liderului PNL. Stimate colege, Stimați colegi, Așa cum ne-am obișnuit după 1989, în disputele politice taberele implicate folosesc toate tipurile de mijloace, aplicându-se frecvent, în mod practic, dictonul scopul scuză mijloacele. Totuși, există o linie roșie, peste care arareori se încumetă cineva să treacă, ajungând astfel la derapaje. Un asemenea episod a avut loc săptămâna trecută, atunci când președintele Partidului Național Liberal a făcut o plângere penală împotriva prim-ministrului României

6 În legătură cu acest caz, fără să intru în prea multe detalii, care au fost deja menționate în spațiul public, aș vrea să punctez o serie de aspecte. Este aberant să cataloghezi drept penale o vizită și o discuție între prim-ministrul României și cel al Statului Israel, mai ales că în acea discuție, la modul exploratoriu, s-au analizat opțiuni precum aceea privind situarea ambasadei României în Israel, dar și alte probleme cu o semnificație deosebită pentru cele două țări, privind schimburile comerciale, culturale sau din domeniul învățământului. PSD a exprimat o opțiune, a avut schimburi de opinii cu partenerii din Israel, fără a lua vreo decizie, fără a încălca vreo prevedere constituțională. În conformitate cu alin. (2) din art. 109 al Constituției, numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Or, Ludovic Orban a declarat public că a depus acea plângere penală în nume personal, ca simplu cetățean, delimitându-se public chiar și de implicarea partidului pe care îl conduce. Nu se precizează nicăieri în Constituție că politica externă este un atribut exclusiv al Președintelui României. E o dovadă de iresponsabilitate ca o persoană publică, așa cum este președintele unui partid, să întreprindă acțiuni care pot provoca instabilitate politică pe plan intern, doar cu gândul că acțiunile sale ar putea aduce un prejudiciu de imagine adversarilor. Din păcate, eu cred că domnul Ludovic Orban sau președintele Iohannis, posibil implicat în acest demers nu și-a atins ținta, iar PSD va ieși întărit din această situație ce pare să capete mai mult conturul unui spectacol mediatic decât o acțiune responsabilă, în beneficiul statului român și al bunei funcționări, așa cum pretinde președintele PNL. Românii vor înțelege că adversarii politici ai PSD-ului aplică strategia datului cu parul, în orb, cum se spune, fără argumente, fără temeiuri reale. Concluzionând, este trist că în anul Centenarului unii actori politici întreprind doar acțiuni distructive, de frânare a actului de guvernare. Anul care ar trebui să fie unul al consensului, al schimbului de idei constructive pare să fie tot mai mult un an în care unele forțe își propun ca singur scop să obțină înlăturarea coaliției aflate la guvernare, prin mijloace din afara democrației. Doru-Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași Domnul Cornel Popa: Îl rog pe domnul senator Ghica să poftească la microfon și pe colegul Chirteș să se pregătească. Domnul Cristian Ghica: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi, - 6 -

7 Am vorbit adesea despre situația fondurilor europene din România, pentru că acesta este un subiect foarte important și eu cred că fondurile europene sunt calea înainte spre dezvoltarea României, mai ales în ceea ce privește proiectele de resurse umane și cele de infrastructură mare. În acest moment însă, ne aflăm într-o situație dificilă în privința cheltuirii acestor fonduri, mai ales a celor din execuția precedentă. Săptămâna trecută, ministrul fondurilor europene ne spunea că întâmpinăm dificultăți în promovarea programelor noi propuse de Ministerul Fondurilor Europene. România este responsabilă în acest moment pentru aproape o treime din fondurile europene pierdute din execuția bugetară precedentă. Dintr-un total de 4,4 miliarde de euro la nivelul Uniunii care au rămas necheltuiți, Bulgaria a pierdut 240 de milioane, Ungaria 28 de milioane, iar Polonia de euro. România, în schimb, a pierdut 1,64 de miliarde de euro. Mai precis, am pierdut 664 de milioane de euro din fonduri pentru infrastructura de transport și 428 de milioane de euro pentru proiecte de mediu din Fondul de Dezvoltare Regională și din fondurile de coeziune, precum și 258 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare regională și 17,5 milioane pentru proiecte de competitivitate economică. Mai mult, România a pierdut și 276,1 milioane de euro din Fondul Social European, bani destinați proiectelor de resurse umane. Acești bani nu mai pot fi recuperați. În 2017 am accesat cu 3 miliarde mai puțini euro ca în 2016 și 2018 nu pare să se contureze mai bine dacă ne uităm la cifrele de pe primul trimestru. Avem o cale spre succes și acea cale este antreprenoriatul. Recent, la o întâlnire cu reprezentanții firmelor de construcții, tot ministrul ne spunea că avem nevoie de ajutorul sectorului privat pentru cheltuirea banilor din programul de dezvoltare. Aici sunt de acord cu doamna ministru. Avem nevoie de companii care să execute la timp lucrările și să grăbească finalizarea investițiilor din sectorul infrastructură mare. Dar avem nevoie și de susținere totală din partea Guvernului pentru aceste proiecte infrastructurale majore, avem nevoie de caiete de sarcini exacte și de planuri de lungă durată, nu doar de la tronson la tronson. Doar prin susținerea explicită a sectorului privat de către autorități putem cheltui miliardele care ne rămân din execuția bugetară precedentă la timp, evitând dezangajarea altor fonduri. Stimate colege și stimați colegi, Este de datoria noastră să investim și ultimul ban din fondurile europene în România și e de datoria noastră să creăm un cadru coerent și responsabil pentru partenerii noștri din sectorul privat. Senator de București, Cristian Ghica Domnul Cornel Popa: Mulțumim

8 Îl rog pe domnul senator Chirteș Ioan-Cristian să poftească la microfon și pe domnul Baciu Gheorghe să se pregătească. Domnul Ioan-Cristian Chirteș: Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică de astăzi se intitulează Tragedii nedorite care merită respectul autorităților locale. Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Îmi exprim compasiunea și le transmit sincere condoleanțe familiilor celor nouă cetățeni români din județul Mureș care au decedat în cursul zilei de ieri în cumplitul accident din apropierea localității Ceglédbercel, din Ungaria. În accident și-au pierdut viața șapte bărbați și două femei care se întorceau în România de la muncă. Au lăsat în urmă copii și gânduri neîmplinite de viitor, chiar dacă plecarea lor din țară, vreme de câteva luni, trebuia să le aducă un trai mai bun, măcar pentru o perioadă de timp. Felicit echipa consulară mobilă a Ambasadei României la Budapesta și autoritățile ungare pentru promptitudine și profesionalismul dovedit în evaluarea situației la fața locului. Din păcate, pentru victimele accidentului nu s-a mai putut face nimic. Fac însă un apel către ministrul afacerilor externe pentru a acorda familiilor din județul Mureș ale celor dispăruți asistența și sprijinul necesare repatrierii trupurilor neînsuflețite. De asemenea, solicit Consiliului Județean Mureș ca în ședința ordinară de mâine să declare ziua de 25 mai 2018 zi de doliu pe teritoriul județului Mureș, conform dispozițiilor Legii nr. 215/2001. Cristian Chirteș, senator de Mureș Domnul Cornel Popa: Mulțumim și noi. Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon, iar pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan să se pregătească pentru următoarea intervenție. Domnul Gheorghe Baciu: Bună dimineața, distinși colegi! Domnule președinte, Doamnă și domnule secretar, Declarația mea politică de astăzi se intitulează Drumuri stricate, prețuri ridicate sau, pe înțelesul ministrului transporturilor, piperate

9 I-am înaintat săptămâna trecută domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, o întrebare referitoare la măsurile pe care intenționează să le întreprindă în cadrul ministerului pe care îl coordonează în vederea diminuării prețului pe piața românească al produselor agricole autohtone, în condițiile în care, potrivit dumnealui, avem produse competitive, realizate de profesioniști cu bună pregătire în domeniul agriculturii și al zootehniei și de fermieri destoinici. Între timp, m-am gândit că-i pot ușura căutările menite să le reabiliteze valoarea. Reflectând și eu realist la posibilitatea regăsirii în prețuri accesibile, pentru cumpărătorii din țară și străinătate, a costurilor produselor românești, superioare calitativ și ecologic celor produse în străinătate, care ne-au invadat piețele de la începutul acestei primăveri, am identificat o cauză aparent banală, neavând aparent legătură cu producția agricolă și cu truditorii ei: transportul producției agricole, fie ea animală și chiar și cea vegetală, de la producător la beneficiar, adică la consumator. Este evident pentru oricine și pentru oricare om de bună-credință și cu minime cunoștințe în ceea ce privește starea drumurilor din România, de orice rang ar fi ele și de orice subordonare, că infrastructura căilor rutiere este precară, calitatea ei actuală grevând asupra mediei prețurilor produselor transportate de la producător la beneficiar și în acest sens am făcut această remarcă. Reprezentanții firmelor de transport afirmă că prețurile la produse și la servicii românești sunt cu 15-20% mai mari decât ar trebui să fie în mod normal din cauza drumurilor proaste, care cresc costurile de producție, nevoiți să respecte viteza medie de 48 km/h, de exemplu, de la Cluj la București, față de 70 km/h pe aceeași rută, dacă drumurile ar fi corespunzătoare și ușor de călătorit pe ele. Dacă se ajunge la o viteză de 70 km/h, sigur că scade strict la necesar prețul produsului final care ajunge la consumator. Investiții de milioane de euro făcute de transportatori pentru reducerea cu două ore a timpului de încărcare a mașinilor sunt anulate de pierderea pe drum, din cauza infrastructurii, și timpul câștigat este anulat. De fapt, toată cheltuiala din investiția făcută. Tocmai pornind de la aceste realități, mi-aș permite să-i ofer și eu domnului ministru al agriculturii o soluție pentru rezolvarea parțială a problemei pe care am supus-o analizei Domniei Sale: să ia legătura cu omologul său de la Ministerul Transporturilor pentru a-l convinge să facă ceva cu drumurile pe care transportă, pe teritoriul României, aceste produse și astfel să reducă prețul final la consumator al produselor agricole. Stimați colegi, Aș fi făcut direct acest demers, dacă aș avea o minimă încredere că sfatul meu ar avea trecere la angajații unui minister căruia m-am adresat în repetate rânduri, semnalându-le repetate deficiențe și un cras dezinteres în ceea ce au de făcut cu privire la repararea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere. De aceea, apelez la omologul său din Guvernul României, cu care cred că avem cu toții - 9 -

10 interese comune. Poate că, în calitate de colegi la masa Guvernului, ar putea să-i servească o serie de adevăruri pe care le-am ignorat cu toții până acum și să producă astfel drumuri și costuri scăzute la produsele agricole. În speranța că sunt în asentimentul dumneavoastră, vă mulțumesc. Senator Gheorghe Baciu, Grup parlamentar Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna Domnul Cornel Popa: Mulțumim și noi, stimate coleg. Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan să poftească la microfon și pe doamna senator Dinică Silvia-Monica să-și pregătească intervenția. Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu: Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu, Titlul declarației politice: Marian Pătuleanu, primarul din județul Giurgiu care a trezit la viață comuna Singureni. Istoria comunei Singureni, din județul Giurgiu, se pierde în negurile timpului. Comuna, în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, are o populație în scădere, de de locuitori, și cuprinde satele Crânguri, Singureni reședința și Stejaru. Marian Pătuleanu, primarul comunei Singureni, este considerat cel mai popular primar din județ. Este de profesie constructor și provine de la Partidul Social Democrat. A câștigat al doilea mandat, în 2016, cu de voturi, respectiv 88,22% din voturile exprimate. Bun specialist, pragmatic, ajutat de un consiliu local format din 13 consilieri, din care 12 de la PSD și un consilier ALDE, a realizat în comuna Singureni următoarele lucrări cu sume din bugetul local: - asfaltarea a 8 km de drum, din care 3,5 pe DC105, ce leagă satul Singureni cu satul Stejaru, un drum care nu mai fusese asfaltat niciodată, dar și toate străzile din satul Singureni, amenajând șanțuri de scurgere și podețe; - pietruirea drumului de interes local din satele Stejaru și Crânguri; - achiziționarea unui buldoexcavator pentru servicii publice; - pietruirea drumului comunal ce leagă Singureni de Dărăști-Vlașca, 3 km; - amplasarea de băncuțe și coșuri de gunoi în satul Crânguri; - modernizarea după standarde europene a celor două școli din comună; - realizarea de terenuri de sport în satele Singureni și Stejaru, dar și a unui Parc al copiilor în satul Singureni;

11 - montarea de camere de supraveghere în cele trei sate din comună, inclusiv la școli; - extinderea iluminatului public în comună. Fostul Spital de boli infecțioase de la Singureni a fost transformat în Căminul pentru persoane vârstnice Singureni. Astăzi comuna Singureni are unul dintre cele mai frumoase cămine de bătrâni din țară, care nu este privat. Pe raza comunei există două fundații, Bambini in Emergenza și Sfânta Maria, care găzduiesc adolescenți și copii abandonați de familie, mult mai puțini decât erau în anii 90, când au venit în localitate. În comuna Singureni se află singurul centru de plasament din România autorizat și dedicat să îngrijească copii abandonați și bolnavi de SIDA, Centrul pilot Andreea Damato, înființat de Bambini in Emergenza. A investit 2 milioane de euro în centrul de plasament de la Singureni. Ziua comunei a fost aleasă și se sărbătorește anual pe 21 mai, de Sfinții Împărați Constantin și Elena, una dintre marile sărbători creștin-ortodoxe, fiind și hramul Bisericii din Singureni. Dintr-o comună lăsată în afara dezvoltării economice, prin PNDL 1 s-au materializat la Singureni următoarele proiecte: - modernizare drumuri comunale și stradale 7 km, 6 milioane de lei; - reabilitare drumuri de interes comunal în satul Crânguri din aceeași comună 4,7 km, 5,8 milioane de lei; - reabilitarea infrastructurii educaționale, școala comunei Singureni, sat Crânguri de lei. Aplicarea programului de guvernare PSD-ALDE și apariția PNDL 2 i-au permis primarului Marian Pătuleanu depunerea următoarelor proiecte eligibile, oferind comunei posibilități reale de schimbare: - reabilitarea drumului de interes local în satul Stejaru 4,8 km, 6,8 milioane de lei; - dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator la Școala Gimnazială nr. 1, în valoare de de lei; - construire grădiniță cu program prelungit în satul Stejaru valoare, 1,2 milioane de lei; - lucrări de modernizare și eficientizare rețea de iluminat public de lei. Sunt lucrări care au deja contractele semnate. Pentru acest mandat, proiectele de viitor ale primarului Marian Pătuleanu vizează: - bază sportivă în comuna Singureni; - modernizare drumuri comunale pe o lungime de 10,6 km; - lucrări de regularizare a cursului de apă al râului Neajlov pe raza comunei Singureni, pentru că au avut și au în continuare necazuri; - înființarea a 2 km de perdele forestiere

12 În plus, la Singureni se va ridica la standarde europene primul centru de recuperare, de refacere și reabilitare pentru militarii veterani și veteranii cu dizabilități din România. Sunt preocupări care la sfârșitul mandatului îi vor permite lui Marian Pătuleanu să afirme că s-a ținut de cuvânt. Și-a îndeplinit promisiunile oferite în oferta electorală cu care a câștigat alegerile locale în 2016, ba chiar a realizat mai mult decât atât. Mulțumesc. Senator de Giurgiu, Cristian Marciu Domnul Cornel Popa: Mulțumim, stimate coleg. O rog pe doamna senator Dinică Silvia-Monica să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească. Doamna Silvia-Monica Dinică: Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Titlul declarației mele politice de astăzi este «Fenomenul Brăila» excluziune educațională în școlile din România. Vă întrebați de ce Brăila. Brăila este județul care a înregistrat cele mai bune rezultate la evaluările naționale și școala brăileană a ocupat, timp de mai mulți ani consecutiv, prima poziție pe țară în urma rezultatelor obținute de elevi. Dacă ne-am imagina că țara noastră este o clasă cu 42 de copii, Brăila ar fi cu siguranță premianta ce poartă pe cap coronița. Chiar anul trecut, presa evidenția rezultatele înregistrate de elevii brăileni la evaluarea națională, iar procentul de promovabilitate era unul uimitor: 92% înainte de contestații. Aproape jumătate dintre elevii care au susținut evaluarea au reușit să obțină medii între 8 și 10. Cu astfel de rezultate, Brăila a reușit să-și mențină primul loc în ierarhia națională pentru al cincilea an la rând. Tot în 2017, Brăila s-a aflat și în top 10 județe la promovabilitatea examenului de bacalaureat. Nu-i așa că vă întrebați care este rețeta succesului? Tudor Arghezi spunea: Dezvață-te să respecți fațada până ce nu ai văzut interiorul. Doi dintre indicatorii cei mai sugestivi ai performanței școlare îi reprezintă ponderea elevilor de clasa a VIII-a care au susținut evaluarea națională și nota medie la evaluarea națională. Brăila se află tot în top, dar la ponderea elevilor de clasa a VIII-a care nu au susținut evaluarea națională: 36,5%, aproape 4 din 10 elevi. Nu-i așa că este paradoxal? Situația a fost adresată deja prim-ministrului și ministrului educației naționale de către Asociația pentru Educație și Justiție Socială și de alte aproape 100 de organizații nonguvernamentale, care trag un puternic semnal de alarmă și acuză școlile și inspectoratele că nu le-au permis elevilor cu rezultate mai slabe să participe la evaluările naționale pentru a nu strica media școlilor și renumele

13 județului. Așa se face că sunt zone în România unde aceste examene sunt date doar de cine trebuie, adică de cine învață mai bine, iar notele sunt astfel ridicate artificial. Însă, în acest timp, tot mai mulți copii abandonează școala. Cu atât mai rău este că fenomenul ia proporții. Sunt părinți care afirmă că directorii de școală au făcut presiuni asupra elevilor de clasa a VIII-a cu rezultate slabe pentru a nu se înscrie la evaluarea națională și a nu strica media școlii. De partea cealaltă este Ministerul Educației, care susține că nu a primit sesizări referitoare la practici privind fenomenul Brăila și continuă să promoveze ca politică educațională asigurarea echității în educație. Fenomenul Brăila este despre cum ne mințim singuri. Este despre practici revoltătoare de excluziune educațională ale unor școli din România. Este despre noi și copiii noștri. În ce altă țară ați mai auzit să se întâmple la fel?! Mulțumesc. Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București Domnul Cornel Popa: Da, stimată colegă, ați reușit să ne speriați și pe noi. Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul ministru Bodog să se pregătească. Domnul Victorel Lupu: Bună dimineața, stimați colegi! Titlul declarației politice de astăzi: Ziua Eroilor semnificațiile din trecut și responsabilitățile din prezent. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, La sfârșitul săptămânii trecute a fost marcată, în zi de mare sărbătoare religioasă a Înălțării Domnului, Ziua Eroilor. Este unul dintre momentele în care sărbătoarea Bisericii s-a înfrățit cu sărbătoarea neamului românesc. Decretată încă din 1920 ca sărbătoare națională, Ziua Eroilor este un bun prilej de aducere aminte și de cinstire a celor care și-au dat viața pentru idealurile naționale. În această zi, cu prețuire și gratitudine, gândul nostru se îndreaptă spre cei care și-au făcut cu cinste datoria față de țară. În toate bisericile și mănăstirile creștin-ortodoxe din România și din străinătate sunt pomeniți cei care au apărat cu prețul vieții credința, libertatea și unitatea românilor. România este prima țară care comemorează în aceeași zi atât eroii români, cât și pe cei străini căzuți pe câmpurile de luptă. Țara noastră a suferit transformări esențiale, care o recomandă drept un partener remarcabil în cadrul alianțelor din care facem parte. Este firesc să apreciem faptul că nu am fi

14 ajuns aici dacă nu ar fi existat determinarea și forța spirituală exemplară a celor care au luptat pentru idealurile moderne și democratice în momentele esențiale ale istoriei noastre. Cred că păstrarea în memorie a acestor momente și respectarea acestor principii vor duce țara la o dezvoltare sănătoasă și la un parcurs corect în cadrul structurilor europene din care facem parte. În memoria tuturor acestor făuritori ai României moderne, cărora cu toții le suntem datori, se cuvine să înălțăm împreună un gând pios. Fie ca Dumnezeu să-i odihnească în pace, iar noi, urmașii lor, să le păstrăm veșnică amintire, cinstindu-i ca pe niște sfinți și acoperindu-i cu binemeritate onoruri. În acest context, aș vrea să fac o scurtă referire și la ultimele evenimente care se petrec pe scena politică românească. Înaintașii noștri au luptat atât de mult pentru a dobândi o serie de idealuri la care poate nici nu speram în anumite momente ale istoriei noastre, iar acum unii dintre politicienii noștri acționează de parcă nici nu le-ar păsa de toate acestea. Nu pot să înțeleg cum colegii mei din opoziție, prin acțiunile lor, aduc atingere statului de drept și siguranței naționale a României. Ca să nu mai vorbesc de gravele prejudicii de imagine pe care le generează țării. Am speranța că împreună cu toți colegii mei din alianța de guvernare vom rămâne uniți și echilibrați, iar Guvernul va continua să promoveze o politică europeană coerentă și echilibrată, respectând partenerii transatlantici și europeni, astfel încât România să rămână un factor de coeziune important la granița estică a Uniunii Europene. Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași Domnul Cornel Popa: Vă mulțumesc, stimate coleg. Îl rog pe domnul ministru Bodog Florian-Dorel să poftească la microfon și pe domnul senator Ionașcu Gabi să se pregătească pentru următoarea intervenție. Domnul Florian-Dorel Bodog: Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi! Voi vorbi astăzi despre Falșii eroi salvatori ai României. Stimați colegi, În cadrul declarației mele politice de astăzi aș dori să vă vorbesc despre falșii eroi salvatori ai României și despre modul ticălos prin care ei încearcă să deturneze rezultatul votului democratic al românilor. Alternanța la guvernare a partidelor politice ține de firescul unei democrații, însă ceea ce încearcă opoziția de dreapta de astăzi din România este un joc mârșav și fără nicio legitimitate. Să

15 ajungi să faci un denunț penal împotriva șefului Guvernului pentru înaltă trădare în speranța că print-un joc de culise vei reuși să preiei tu puterea este un gest josnic, care arată cât de disperați au ajuns PNL și președintele acestui partid. Vreau să ne aducem aminte de anul 2015, când președintele Klaus Werner Iohannis, supărat pe Guvernul PSD de atunci, a cerut în repetate rânduri demisia premierului. Tot atunci a fost inițiat și un demers pentru începerea urmării penale a acestuia. La scurt timp după aceea s-a petrecut tragedia de la Colectiv. Profitând de moment, președintele Iohannis a reușit atunci să schimbe guvernul și să-și impună tehnocrații. Problema nu a fost că PSD a pierdut guvernarea, problema a fost că România a pierdut un an, a stagnat un an cu un guvern marionetă, pe placul lui Iohannis, dar care nu a făcut nimic. Unii încearcă din răsputeri să repete acel film și astăzi. Președintele Iohannis nu a încetat nicio clipă să-și dorească schimbarea Guvernului PSD și este dispus să facă orice pentru a-și vedea visul cu ochii, chiar dacă aceasta însemnă să dea jos o guvernare legitimă, votată în alegeri de majoritatea românilor, o guvernare care produce creștere economică și mai mulți bani în buzunarele românilor. Probabil că președintele Klaus Werner Iohannis nu mai suportă să vadă că românilor le merge mai bine și vrea să impună din nou un guvern tehnocrat, care să blocheze mărirea salariilor și a pensiilor făcută de PSD și să perpetueze abuzurile DNA și SRI. Vreau să condamn în mod ferm această tentativă de preluare a puterii de stat exercitată, la comanda președintelui Klaus Werner Iohannis, de către liderul penibil al Partidului Național Liberal, fost partid istoric al României, transformat, din păcate, în partid marionetă. Din punctul meu de vedere, PNL se compromite total și renunță să mai fie o alternativă politică democratică. Se transformă, în schimb, în exponentul unui sistem de putere nedemocratic și al unui mod periculos de încercare de preluare a puterii politice fără alegeri libere și democratice, în dispreț pentru opțiunea suverană exprimată în alegeri de români. Dar haideți să vedem cine vrea de fapt să ajungă la guvernare fără să fie ales de majoritatea românilor. Poate unii s-ar fi așteptat ca liderii dreptei să fie cunoscuți pentru activitatea lor antreprenorială sau pentru realizările profesionale, iar după cariere de succes în domeniul privat să fie gata să se pună în slujba poporului. Din păcate, lucrurile stau fix pe dos. Marii salvatori ai României sunt foști bugetari, ajunși astăzi fie șomeri, fie fără un loc de muncă stabil: unul este șomer european cu acte în regulă și trăiește din economii, iar celălalt este consultant cu jumătate de normă. Așadar, dreapta românească este condusă astăzi de oameni care momentan nu fac nimic, nu produc nimic, decât consumă resurse și acumulări. De altfel, acest mod de autosusținere al liderilor opoziției nu ar trebui să surprindă pe nimeni, din moment ce chiar președintele țării are o bogată experiență în afaceri imobiliare dubioase. În loc să fie președintele tuturor românilor, Klaus Werner Iohannis preferă să creeze conflicte și să-și provoace

16 grosolan adversarii politici, fără să țină cont de faptul că prin funcția cu care a fost distins este obligat la echilibru, imparțialitate și responsabilitate față de toți. Mi se pare cel puțin la fel de grobiană aplicarea etichetei de penal tuturor celor pe care îi desconsideră, cu atât mai mult cu cât unele organe judiciare ale statului și-au făcut o prioritate din a ocoli sistematic abuzurile făcute de acesta în trecut, abuzuri care au fost, de altfel, dezvăluite în presă, pentru unele dintre ele obținând chiar și condamnări în justiție. Stimați colegi, Președintele țării și liderii partidelor de dreapta au dovedit că nu se pot împăca nicicum cu ideea pierderii alegerilor și sunt dispuși, în mod cinic, să țină România în instabilitate, doar de dragul de a mai câștiga câteva puncte electorale efemere. Ei știu doar să facă gălăgie și să lanseze scenarii apocaliptice, în speranța că vor reuși din nou să-i păcălească pe români. Realitatea îi contrazice însă pe acești apostoli ai apocalipsei economice. România nu se află în niciun fel de prăpastie din punct de vedere economic și nicio criză nu se întrezărește în viitorul apropriat. Din contră, toți indicatorii demonstrează exact contrariul. România merge pe un drum al creșterii și a început să recupereze din decalajele fată de celelalte țări dezvoltate ale UE, iar aceste lucruri sunt confirmate și susținute inclusiv de statisticile oficiale de la nivelul Uniunii Europene. Coaliția PSD-ALDE a demonstrat că știe să guverneze România și știe să ia acele măsuri care să crească nivelul de trai al românilor. Astăzi românii trăiesc mult mai bine decât au făcut-o pe vremea când țara avea premier tehnocrat sau liberal în fruntea Ministerului Transporturilor. Având în vedere toate aceste aspecte, vă invit, dragi colegi, să reflectăm cu atenție maximă asupra a două lucruri: în primul rând, dacă se impune ca țara noastră să fie salvată de ceva sau cineva, iar, în al doilea rând, dacă ea va putea fi salvată, atunci când va fi nevoie, de astfel de lideri de dreapta meschini și nepricepuți. În încheiere, vreau să reafirm angajamentul meu ferm și total alături de toți membrii și simpatizanții PSD pentru stabilitatea politică și continuarea guvernării PSD-ALDE, care a dovedit că poate produce rezultate în interesul României și al cetățeniilor români. Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor Domnul Cornel Popa: Îl rog pe colegul Ionașcu Gabi să poftească la microfon și pe colegul Dircă George-Edward să se pregătească. Domnul Gabi Ionașcu: Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

17 Declarația politică a subsemnatului, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Partidului Mișcarea Populară, este intitulată Amânarea construirii autostrăzii A8, Târgu-Mureș Iași, Autostrada Unirii, o premeditare pentru condamnarea la sărăcie a regiunii istorice Moldova sau un act de incompetență a guvernării României. Proiectul autostrăzii Târgu-Mureș Iași a început în 2007, dar de atunci până în prezent nu s-a făcut nimic; s-au refăcut numeroase studii de fezabilitate, pentru care s-au cheltuit zeci de milioane de lei. În prezent, tot la stadiul de studiu de fezabilitate se află proiectul, fără să se fi făcut niciun pas concret în realizarea autostrăzii. Din 2007, de când s-a dat startul construirii infrastructurii mari, nu numai că nu s-a construit niciun metru de autostradă în Moldova, dar nu există în acest moment nici măcar contracte încheiate pentru refacerea studiilor de fezabilitate. Mai grav, nu sunt nici măcar fixate date clare pentru licitarea acestor contracte. Pentru autostrada A8, Târgu-Mureș Iași, care ar lega Moldova de rutele europene, au fost anulate până acum două studii de fezabilitate, situația la momentul de față fiind tot la punctul zero după 11 ani, mai exact din Pentru autostrada A7 sau drum expres, Guvernul încă nu s-a decis asupra categoriei au fost amânate licitațiile pentru studiile de fezabilitate de 16 ori în cinci ani, se arată într-un comunicat emis de două asociații civice Împreună pentru A8 și Moldova vrea autostradă. Un proiect de lege care obligă Ministerul Transporturilor să construiască autostrada Târgu- Mureș Iași a fost depus la Camera Deputaților. Proiectul, care prevede realizarea investiției din credite externe și fonduri europene în termen de patru ani de la intrarea în vigoare a legii, a fost adoptat tacit de Senat la finalul anului trecut și de atunci este blocat la comisiile Camerei Deputaților. În ultimii ani au avut loc numeroase manifestații pentru construirea de autostrăzi, majoritatea sub sloganul Vrem autostradă, nu penali. Fără infrastructura care să lege estul de vestul și sudul țării, Moldova este condamnată la subdezvoltare economică. În anul centenar, una dintre provinciile istorice ale României concurează la ultimele locuri în clasamentele Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea economică a regiunilor. Lipsită de infrastructură de transport care să-i permită să devină atractivă pentru investițiile generatoare de locuri de muncă și dezvoltare economică, Moldova este văduvită și de forța de muncă, atât cât a mai rămas în România. În 2016, guvernul tehnocratului Cioloș a aprobat o ordonanță halucinantă prin care se prin care cei care își relocau locul de muncă la mai mult de 50 km de localitatea de domiciliu pentru a se angaja primeau prime în valoare de de lei. Gândită ca o măsură de stimulare a mobilității forței de muncă, ordonanța a dus la migrarea masivă a muncitorilor calificați către vestul țării. Noul El

18 Dorado din Ardeal este atractiv datorită apropierii de infrastructura Ungariei, care permite acces facil către țările Uniunii Europene. Numai că relocarea forței de muncă din Moldova spre Ardeal se face în mare parte către industria de lohn tehnologic, industrie care migrează după salariile mici. Mă întreb: ce se va întâmpla la momentul în care lohnul tehnologic va migra din Ardeal, iar miile de muncitori veniți din toată țara se vor trezi șomeri? Comisarul european Corina Crețu, în solicitarea adresată ministrului transporturilor, Lucian Șova, îi transmitea: Sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport din fondurile europene. Și, în continuare, spune Domnia Sa: Pregătirea și prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată, comunicând totodată că cei 5,1 miliarde de euro încă așteaptă să fie cheltuiți pentru cei doi ani și jumătate care au mai rămas din programul pentru Soluția concretă este dezvoltarea infrastructurii, astfel încât provinciile istorice să aibă șanse egale de dezvoltare, iar competiția pentru atragerea investițiilor să se desfășoare doar pe baza competitivității și specificului fiecărei regiuni, și nu prin izolarea unor regiuni considerate a fi de rang inferior. Este inadmisibil ca partid de guvernământ, cu comisar european în funcție, care este îngrijorat că nu ai făcut nimic pentru țara ta. Pentru cine guvernezi România? Se pune întrebarea: să fie subminare sau incompetență? Senator Ionașcu Gabi Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul Cornel Popa: Și noi mulțumim. Îl rog pe domnul senator Dircă George-Edward să poftească la microfon și pe domnul senator Ganea Ion să-și pregătească intervenția. Domnul George-Edward Dircă: Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Mă adresez azi dumneavoastră în speranța aplecării atenției asupra întregului tablou internațional în care ne regăsim și cu speranța că expunerea mea va aduce mai multă conștientizare și responsabilitate politică. Asistăm astăzi la o încălzire a celei mai periculoase zone geografice din lume: Orientul Mijlociu. Această încălzire fusese cumva programată să se declanșeze ca urmare a alegerii președintelui american

19 Donald Trump și a modificării orientării puterii Statelor Unite ale Americii dinspre poziția de aliat complet al europenilor și dirijor al NATO într-una de protecționism-izolaționism limitat. Concret, Uniunea Europeană a înțeles că este nevoie de pregătirea propriei apărări și s-a declanșat mecanismul de comunitarizare cu celeritate a politicii europene de apărare, fiind convinsă că SUA se va concentra pe propriile dosare. În același timp, Uniunea Europeană a formulat și programat noua formulă a construcției europene prin anunțarea celor cinci scenarii de evoluție, respectiv o Europă cu mai multe viteze, unde există un nucleu centrat pe zona euro și o periferie în diferite stadii de evoluție și apropiere de centru. În plus, reaprinderea dosarului iranian prin retragerea Statelor Unite ale Americii din acordul de pace, promovarea extinsă a Israelului, a mutării ambasadelor din Tel Aviv la Ierusalim, urmate de poziționările imediate și firești ale statelor din Orientul Mijlociu de o parte sau alta în funcție de istorie și interese politico-economice au transformat un cvasiechilibru de securitate într-un posibil conflict deschis, cu consecințe îngrijorător de estimat. Stimați colegi, În acest context larg pe care vi l-am prezentat, poziționarea României, prin suita de gafe politice și diplomatice pe care le-a făcut coaliția de guvernare, este una extrem de riscantă și alterează credibilitatea și orientarea noastră europeană. Vă reamintesc o cronologie a stângăciei coaliției puterii în chestiunea ambasadei, începută de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care, după ce anunța public existența unui memorandum secret emis de Guvern, la care nu ar fi trebuit să aibă acces, privind intenția României de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, face o vizită în Israel și își asumă parteneriate militare și economice fără să aibă această atribuție legală. Principalul argument al mutării ambasadei folosit de Liviu Dragnea a fost că Israel este un stat cu o influență nemaipomenită în lume. Oare celelalte state ale Uniunii Europene nu remarcaseră și ele această mare influență? Ulterior, România blochează prin vot o declarație comună a Uniunii Europene privind poziția unitară a Uniunii în chestiunea ambasadei, ieșind practic din anvergura și conduita principiilor și valorilor europene, îndepărtându-ne de nucleul european. Să nu uităm nicio clipă că situația politico-militară a Israelului are multiple implicații religioase și riscuri de extindere a insecurității asupra Orientului Mijlociu, fiind un teritoriu extrem de disputat și cu o istorie care generează instabilitate. Observăm astfel că Liviu Dragnea continuă să considere România un moft personal și tratează cu dispreț și inconștiență relațiile diplomatice și comerciale, punând la îndoială credibilitatea noastră ca stat mediator în Orientul Mijlociu, statut recunoscut și dobândit ca urmare a unor eforturi de zeci de ani de diplomație echilibrată și inteligentă

20 De remarcat și adevărata cauză a deplasării condamnatului penal Liviu Dragnea la un alt urmărit penal, Benjamin Netanyahu, și anume disperarea lui Dragnea de a obține sprijin internațional, fiind ignorat de liderii europeni din cauza problemelor penale pe care le are. Doamnelor și domnilor senatori, În urmă cu doar câteva zile, incompetența Guvernului României de a înainta declarații și chiar acțiuni care alimentează intenții clare spre o anume direcție în absența unei analize anterioare o confirmă chiar ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, care afirmă că analiza privind eventuala mutare a ambasadei la Ierusalim este gata într-o lună. Și ne întrebăm cu toții: care a fost scopul acțiunilor întreprinse în mod public de președintele Camerei Deputaților și de premierul României, dacă ministerul de specialitate nu a furnizat o analiză în acest sens decidenților politici? Și pentru a completa un tablou îngrijorător, președintele Curții Constituționale a României participă la Forumul juridic internațional de la Sankt Petersburg, eveniment sub patronajul președintelui Federației Ruse, deși Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut că această deplasare a recomandat ca această deplasare să nu aibă loc, aceasta fiind o dovadă clară de sfidare a bunei cooperări între instituții, o asociere nedorită a unui înalt oficial al statului român, care merge în Federația Rusă după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și fără o explicație coerentă asupra motivelor pentru care președintele Curții Constituționale a insistat să participe la acest forum. Într-o lume aflată în suprapunere permanentă de crize economice, politice, diplomatice, militare, sociale, parteneriatul transatlantic dintre Europa și Statele Unite ale Americii rămâne crucial pentru apărarea democrației și a statului de drept. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană sunt împreună două forțe globale care luptă pentru aceleași convingeri democratice și sunt capabile să influențeze pozitiv agenda internațională și interesul tuturor cetățenilor lumii. România, prin acțiunile iresponsabile prezentate în această declarație, arată semne de îndepărtare de la traiectoria euroatlantică, de la respectarea drepturilor omului și a consolidării statului de drept, a bunei guvernări și a independenței justiției, toate acestea fiind elemente care ar păstra România în interiorul lumii occidentale libere. Vă mulțumesc pentru atenție. Cu stimă, senator Dircă George-Edward, Circumscripția nr. 18 Galați Domnul Cornel Popa: Mulțumim. Îl rog pe domnul senator Ganea Ion să poftească la microfon. Domnul Ion Ganea: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

21 Declarația mea politică de astăzi se referă la Bursa de pește din Tulcea. Stimați colegi, De mai bine de 25 de ani se discută despre Bursa de pește de la Tulcea, un obiectiv de care s-au legat atât speranțele celor care exploatau amenajările piscicole, funcționale în număr mai mare acum 25 de ani și tot mai puține în prezent, cât și cele ale pescarilor autorizați care valorifică peștele din mediul natural, al căror număr a crescut tot mai mult până în prezent, din dorința logică de a se asigura o valorificare cât mai bună a produselor pescărești, în condițiile funcționării unei piețe libere, concurențiale a acestora. Dar, dacă la începutul anilor ʹ90 inițiativa realizării unei burse a peștelui la Tulcea a aparținut, după cum se cunoaște, Camerei de Comerț din Tulcea și unor societăți comerciale din domeniul pisciculturii, aceștia și-au pierdut încet-încet entuziasmul și interesul, iar unele societăți comerciale care desfășurau activități de piscicultură au dispărut, astfel că la începutul noului mileniu nu prea se mai discuta despre bursa peștelui. Ideea s-a reluat apoi mai târziu, după , când Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură a început un nou demers pentru realizarea bursei peștelui, în condițiile finanțării realizării acesteia din fonduri europene, prin Programul Operațional pentru Pescuit Potrivit angajamentelor asumate din programul operațional menționat, România s-a angajat, printre altele, să construiască la Tulcea și o bursă de pește, de preferat una modernă, electronică, în care componenta IT să fie de ultimă generație. Proiectul acesta de investiții, pentru care s-au cheltuit circa 5 milioane de euro, deși era unul strategic și prioritar pentru Programul Operațional de Pescuit , a fost început foarte târziu și a fost finalizat pe ultima sută de metri în perioada , când se scurgeau ultimele zile ale derulării programului. Deși finalizat la sfârșitul anului 2015, obiectivul, care cuprinde o construcție de circa de metri pătrați, amplasată în Tulcea pe Strada Ing. Dumitru Ivanov, prevăzută cu un ponton de acostare, o construcție de circa 370 de metri pătrați, amplasată în localitatea Chilia Veche, care va funcționa ca un punct de colectare a peștelui, precum și dotări pentru transportul peștelui, între care trei nave frigorifice cu o capacitate de 10 tone fiecare și patru autoutilitare frigorifice de către 3,5 tone fiecare, nu a putut fi pus în funcțiune, din cauza faptului că acesta nu avea asigurate principalele utilități, precum apă, canalizare, gaze, energie electrică etc. După ce s-au asigurat și utilitățile menționate, s-a constatat că obiectivul nu poate funcționa deoarece nu are cine să-l administreze. În această situație, s-a propus ca administrarea obiectivului să fie preluată de o entitate cu personalitate juridică formată din Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Consiliul Județean Tulcea și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, entitate care, dacă va putea funcționa legal în vreun fel, nu a fost încă constituită ANPA a promis