Alte 4 miliarde lei vechi pentru finalizarea stadionului din Chișineu-Criș

Átírás

1 Angajamentul autorităților locale privind Judecătoria, ridică semne de întrebare. Septembrie 2011, Anul II, nr. 16, 12 pagini Se distribuie GRATUIT În 10 mai 2011 Consiliul Local a aprobat proiectul de hotărâre privind atribuirea în folosință gratuită a clădirii de pe str. Gării, fostul spital TBC, Ministerului Justiției. Acesta urma să fie utilizat ca sediu al Judecătoriei Chișineu-Criș. Deși sumele necesare reamenajării imobilului au fost alocate, începutul lunii septembrie găsește proiectul nefinalizat. Indecizia administrației locale de a realiza mutarea instituției poate zădărnici eforturile de salvare a Judecătoriei întreprinse de deputatul Iustin Cionca. Timpul trece și Ministerul Justiției își va pune întrebări despre seriozitatea autorităților locale în a-și respecta angajamentele. M.B. Alte 4 miliarde lei vechi pentru finalizarea stadionului din Chișineu-Criș În cadrul ședinței de consiliu din luna septembrie s-a aprobat alocarea unei sume suplimentare în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei vechi pentru finalizarea lucrărilor la stadion. PAG 2 EDITORIAL Spiritul nemuncii Bursa locurilor de muncă de la Criş ne-a demonstrat încă o dată ceea ce deja ştiam: neam dezobişnuit să mai lucrăm. Aşa se face că atunci când, la iniţiativa unora, s-au oferit locuri de muncă, cererea a fost mai mică decât oferta. Asta într-o ţară cu criza-n gât, cu şomaj accentuat şi cu majoritatea salariilor la limita subzistenţei! Iar populaţia continuă să stea în aşteptare, aş zice cu mâna-ntinsă, după un ajutor de la stat. Ar fi păcat să generalizez, dar trebuie să recunoaştem această aşteptare veşnică de la stat, care caracterizează o anumită pătură a societăţii, reprezintă un flagel moştenit din perioada comunistă, unde statul era în tot şi-n toate. Din păcate, acest flagel a fost continuat cu succes de toate guvernările de până acum, bugetul ajutoarelor sociale crescând semnificativ până la dimensiuni uriaşe. Aşa se face că a apărut şi venitul minim garantat, spre bucuria birtaşilor, iar benefi- ciarii acestui sistem se îmbolnăveau brusc, în marea lor majoritate, atunci când era vorba să presteze acele câteva zeci de ore în folosul comunităţii. Revenind la Bursa locurilor de muncă de la Criş, unii ar putea acuza că n-au auzit de eveniment. Culmea, aceiaşi care sunt foarte bine informaţi atunci când vin diferite ajutoare, fie de la stat, fie de la Uniunea Europeană, fie de la diferite organizaţii umanitare. Când te-ai obişnuit cu nemunca, şi informarea e selectivă! Cosmin Pascu PAG 3 Tinere elite din ChişineuCriş la Bruxelles! PAG 6 Respect şi recunoştinţă pentru generaţiile de aur PAG 7 Mișca a fost gazda celei de-a doua ediții a Festivalului Pescarului PAG 8 MAYERNYIK, boia de ardei şi 15 ani de muncă

2 OPINII AUGUST 2011 Rubrica Cititorului Povestea unui nou început Roxana-Petronela Diaconescu Clasa a XI-a E Colegiul Naţional,,Vasile Goldiş Arad Încă de la o vârstă fragedă, familia m-a crescut în aşa manieră încât să cred în poveşti, în vise, în mine, însă cum treceau anii şi mă maturizam, toate acestea deveneau nişte lucruri relative. Îmi plăcea să cred în ele, dar ezitam să gândesc că vreodată şi eu aş putea trăi o poveste fantastică cum numai în cărţi găseşti, dar iată că nu a fost aşa. Firul poveştii a început la sfârşitul lunii mai. Nerăbdătoare la vacanţa ce bătea la uşă, îmi petreceam zilele gândindu-mă ce voi face în tot acest timp şi visând ca fapte măreţe, extraordinare să se agaţe şi de destinul meu. Profesoara mea de geografie, Simona Savulov, mi-a sugerat să par- ticip la concursul,,acasă în Europa organizat de europarlamentarul Iosif Matula. Premiul pentru redactarea unui eseu deosebit consta într-o excursie în capitala Belgiei. Viaţa s-a dovedit norocoasă cu mine şi m-am numărat printre câştigătorii concursului. Trei luni de zile, gândul mi-a fost acolo şi pe data de 6 septembrie, la primele ore ale dimineţii, povestea mea a început să se scrie. Alături de alţi treisprezece participanţi adolescenţi de la diverse competiţii priveam somnoroasă la răsărit. Prima oprire a fost în Frankfurt. Stropi mărunţi de apă cădeau din cerul plumburiu, prelingându-se pe chipurile noastre entuziaste şi câteva ore mai târziu, Bruxelles, capitala europeană ne aştepta cu braţele deschise. Zgârie-nori, clădiri impunătoare moderne sau vechi, ne tăiau răsuflarea şi ne fascinau încontinuu. Am fost invitaţi la un tur al oraşului Bruxelles. Experienţa s-a dovedit inefabilă în momentul zăririi bazilicii Sacré-Coeur, văzută chiar şi de pe Lună, a superbului castel Château Roi de la Laeken cu ale sale porţi ramificate, a turnurilor japoneze, a Bursei şi a Mănăstirii Notrê-Dame de Sablon, iar Atomium-ul, celebra reprezentare a atomului de fier ne-a fascinat. Vremea răcoroasă ne-a condus mai departe, spre înserat la restaurantul Mamma Roma. Următoarea zi ne-a fost rezervată vizitării Parlamentului European, a sălii de plen, a biroului domnului Matula şi chiar am avut ocazia să participăm la o conferinţă de presă. Inima îmi tresălta de emoţie, palmele îmi deveneau reci, însă am îndrăznit să particip cu câteva întrebări şi să-mi aud vocea într-un loc atât de important. Mica Europă, parcul monumen- telor în miniatură ale Europei ne-a surprins şi pe ploaie cu acurateţea şi bogăţiile naturale, aducându-ne faţă-n-faţă cu Castelul Mogoşoaia, simbolul României. Grand Place, celebra piaţă din Bruxelles portretiza în mod armonios atmosfera veche a istoriei, cu arhitectura gotică, ilustră, unele clădiri datând încă din secolul al XIII-lea. Manneken-Pis, statuia simbolică a unui băiat făcându-şi nevoile de pe strada Evenue aducea cu sine trei legende, printre care cea mai răspândită fiind aceea a unui băieţel care a oprit declanşarea unui incendiu al oraşului prin faptul că s-a uşurat la timp şi a stins focul. Am vizitat şi ciocolateria,,planet Chocolat, am descoperit cum boabele de cacao erau folosite de azteci ca monedă, cum au fost transformate în ciocolată şi cum în Belgia, conceptul a fost rafinat, astăzi ţara deţinând recordul mondial la această categorie. Ajunşi acasă ne-am îndreptat privirile înspre cer...căci povestea noastră fusese scrisă deja pe colile infinite ale cerului... VOCEA STRĂZII Credeţi că este bine ca elevii să intoneze imnul național în fiecare zi, la începutul orelor? Mihaela Kiraly (elevă): Ideea este foarte bună, îi admir pe cei care s-au gândit la acest lucru. Noi deocamdată nu cântăm imnul dar, probabil, în viitorul apropiat va fi obligatoriu. Ramona Şulea (elevă): Ideea este bună însă este puţin probabil că toţi elevii vor dori să cânte imnul, eventual cei din învăţământul primar. Florin Odă (muncitor calificat): Mi se pare un lucru corect, care trebuia pus în aplicare demult, dar pentru toate există un început. Georgiana Chiş (elevă):,,în opinia mea, vom pierde timpul inutil cântând imnul. Laurențiu Turcuş (elev):,,cu ce ne ajută pe noi elevii cântarea imnului? Mai bine s-ar spune o rugăciune în locul imnului. Patricia Palfi (elevă):,,nu cred că este o idee bună, deoarece înainte de ore trebuie să recapitulăm şi să ne pregătim. Orsolya Novak (elevă):,,ideea nu este rea, totuşi ar fi mai bine dacă s-ar cânta în clasă, nu în curtea şcolii, deoarece vremea nu va fi mereu favorabilă. Debora Palfi (elevă):,,dacă iarna se cântă înăuntru şi vara afară atunci e acceptabilă ideea, altfel nu este chiar plăcut. Laura Colompar (părinte):,,mi se pare o idee potrivită, pentru copilul meu nu va fi o dificultate să meargă cu 10 minute mai repede la şcoală. Ecaterina Colompar (părinte):,,copiii vor fi nevoiţi să se conformeze noilor relguli. În plus, ar trebui învăţaţi încă din şcoală să fie patrioţi. 2 Blanca Molnar și Oana Miron

3 Publicație lunară Alte de informații și opinii 4 miliarde lei vechi pentru finalizarea stadionului din Chişineu-Criş Conform temei de proiectare elaborate la începutul anului 2011, tribuna stadionului urma să fie modernizată şi acoperită, adăugându-se, de asemenea, două noi corpuri de clădire, instalaţia de iluminat şi un gard împrejmuitor al suprafeţei de joc. Investiţii binevenite pentru oraş şi, poate, de mult aşteptate. În baza acestor date, în februarie 2011 s-a elaborat un deviz general care prevedea 12 miliarde lei (ROL), bani absolut necesari pentru finalizarea lucrărilor. Însă, la aprobarea bugetului, suma a fost considerată prea mare de către administraţia oraşului şi, în consecinţă, s-a cerut ca totalul costurilor pentru modernizare să nu depăşească 8 miliarde lei (ROL), inclusiv TVA şi cheltuielile pentru elaborarea proiectului tehnic, neţinându-se cont de nevoile reale ale proiectului. Misiune imposibilă, ca din cele 6 miliarde, după plata TVA, să se poată realiza toate obiectivele pe care dorea să le atingă beneficiarul, în speţă Consiliul Local. Din raţiuni care depăşesc logica, consilierii au aprobat suma minimă propusă de primar, odată cu aprobarea bugetului ştiind sau nu, că suma e insuficientă din capul locului. În lipsa prezentării unui studiu de oportunitate sau a unor documentaţii tehnice, consilierii au insistat să respecte voinţa Executivului şi au aprobat cele 8 miliarde, după ce au consultat doar o simplă fotografie a unui stadion acoperit, jalnic substitut al actelor tehnice. A urmat achiziția publică şi contractarea lucrării, în mod La iniţiativa europarlamentarului Iosif Matula, un grup de tineri din Chişineu-Criş, Arad şi Cluj-Napoca a vizitat Bruxelles-ul la începutul acestei luni. Grupul a fost format din câştigătorii concursului Acasă, în Europa, ai concursului Educaţie rutieră educaţie pentru viaţă Iasmina Pop, Ramona Cernus, Florin Jivan şi Cristian Oieș, însoţiţi de profesorul Miron Dumitru, şefa de promoţie de la liceul Liceul Teoretic Mihai Veliciu, Toth Eniko, şefa de promoţie de la Grupul Şcolar Chişineu-Criş, Ionela Nedelea şi vicepreşedinta Consiliului Judeţean al Elevilor Arad, Laura Popa. Mica Europă, Atomul, Piaţa Centrală, Salonul Maeştrilor Ciocolatieri Planete Chocolat, Manneken Pis, Pavilionul Chinezesc, Turnul Japonez, celebrele catedrale din Bruxelles, au fost câteva dintre atracţiile turistice vizitate de către elevi. Prof. Miron Dumitru: Mi s-a părut un oraş frumos, curat, cu multe obiective turistice, păcat că nu am putut vedea mai multe. Clădirile şi sălile de la Parlamentul European sunt ceva deosebit. Astfel de săli de şedinţă nu am mai văzut nici măcar în Parlamentul României. Aş fi dorit să mai văd din clădirile şi monumentele renumite din Bruxelles, cum ar fi Palatul Regal şi Sacre-Coeur. Gazdele au fost deosebite, atmosfera, în general, din oraş mi-a plăcut şi cine ştie, poate vom mai veni, datorită faptului că am atins cele patru simboluri. Grupul de elevi a avut un comportament ireproșabil. Mulţumim organizatorilor! Toth Eniko : Consider că a fost o experienţă necesară pentru tinerele elite, pentru că ei sunt cei care au iniţiativă şi vor să schimbe ceea ce nu este bine în ţară, apropiind România de Vestul Europei din toate punctele de vedere. Jivan Florin: A fost foarte frumos, o experienţă de neuitat STIRI, Tinere elite din Chişineu-Criş la Bruxelles! Pop Iasmina: În opinia mea, această excursie la Bruxelles a fost o experienţă superbă, de neuitat. Mi-a făcut foarte mare plăcere să fiu una dintre persoanele care a avut şansa să ajungă acolo şi sunt mandră că un om din oraşul nostru a reuşit să ajungă atât de sus, în Parlamentul European. Nedelea Ionela: Consider că reprezintă o nouă experienţă în viaţa mea, una pozitivă. Bineînţeles, mă bucur că am avut ocazia să văd Parlamentul European, să cunosc oameni deosebiţi şi de asemenea, să găsesc modele în cei de acolo, oameni care au ajuns la un nivel frumos prin muncă şi sacrificiu. Pentru toate acestea doresc SEPTEMBRIE 2011 normal la valoarea maximă cuprinsă în buget. Pentru că altfel nu se poate. S-a prezentat o singură firmă care a şi câstigat. Astăzi, pentru finalizarea construcţiei, incluzând greşelile de proiectare aferente, e necesară alocarea unei noi sume de aproape 4 miliarde de lei (ROL). Dilema în care au ajuns aleşii locali presupune alegerea între a finaliza şi a consfinţi lucrările la stadion chiar dacă sunt greşite, caz în care vor deveni responsabili de însuşirea unui proiect greşit, sau oprirea plăţilor şi identificarea cu exactitate a culpei şi a responsabilului erorilor de proiectare şi de construcţie. Cu alte cuvinte, mai dăm 4 miliarde, spre exemplu, pentru o tribună din care o bună parte dintre spectatori nu vor mai vedea decât parțial din suprafaţa de joc, cele 2 construcţii laterale blocând vizibilitatea? Hotărârea e greu de luat pentru că vorbim de o sumă totală de de euro din banii publici, documentaţii tehnice care au fost votate fără să fie prezentate în Consiliul Local, vorbim de asumarea unei responsabilităţi pe care mulţi încearcă să o atribuie consilierilor chiar dacă aceştia în momentul demarării proiectului au fost puşi în faţa faptului împlinit şi a unei fotografii, unii nu au ştiut ce votează, iar alţii au fost pătrunşi de suficienţa primarului. Rezultatul real şi actual este o jumătate de stadion, viciat prin proiect şi execuţie, care trebuie finalizat pentru a nu pierde sumele investite deja şi căruia trebuie să-i găsim utilitatea. Mai ales acum, datorită rezultatelor foarte bune ale echipei de fotbal, dar şi a activităţii sportive în general. Propunerea de alocare a încă 4 miliarde de lei pentru finalizarea stadionului a fost aprobată în data de 27 septembrie. Mihai Bica Ttinerii au avut ocazia sa viziteze principalele obiective turistice din Bruxelles să le mulțumesc organizatorilor. Popa Laura: A fost o experienţă de neuitat oferită de un om deosebit căruia îi mulţumesc şi pe această cale. Obiectivele vizitate mi-au deschis noi orizonturi, pe care sper să le ating în viitor. Csernuş Ramona: Am vizitat multe obiective: Parlamentul European, Mica Europă, fabrica de ciocolată şi multe locuri frumoase. Mi-aş dori să le mai vizitez şi cu altă ocazie. Laura Popa 3

4 SEPTEMBRIE 2011 HŰSÉG OKLEVÉL ERDŐHEGY NAPJÁN Van-e nemesebb hivatás mint egy életen át valamely közösséget szolgálni? Aligha. Iosif Matula Europa-parlamenti képviselő helyi kabinetje és a Pro Crisius Egyesület szerencsésen döntött, amikor a falunap alkalmából történő kitüntetés végett, az elismerő oklevél odaítélésében, választásuk a Szentendrey házaspárra esett, hiszen mindketten fiatalon, tettvágytól fűtve vállalták, hogy itt telepedjenek le, itt alapítsanak családot és nyugdíjaztatásukig itt fejtsék ki áldásos tevékenységüket. Dr. Szentendrey Olivér, mint a marosvásárhelyi orvosi egyetem ifjú végzőse, rövid szintyei körorvosi működést Erdőhegy ünnepe Szeptember 10.-én, szombaton került sor Erdőhegy ünnepére, amelyet második alkalommal szerveztek meg. Igényes és bőséges program várta az erdőhegyi és a környékbeli vendégeket. Bofrácsfőzésben a nagyok, aszfaltrajz versenyen a gyermekek mérhették össze tudásukat. Képzőművészeti kiállításban is gyönyörködhettünk: Laurenţiu Ion, Carmen Roitan Jida, Iolanda Munteanu és Vajda Ildikó állították ki festményeiket. Megtisztelte ünnepünket jelenlétével és köszöntötték a jelenlévőket: Király András államtitkár, Bognár Levente megyei RMDSZ elnök, nt. Módi József református esperes és Iosif 4 Paginà în limba maghiarã/ Magyar oldal követően, mint kórházi orvos 1954-ben kerül Kisjenőbe, ahol megbecsült szakemberként 1957-ben rajoni főorvossá nevezik ki. Jelentős szerepet vállal a poliklinika felépítése ösztönzésében és a szakorvosi rendelők kialakításában. Időközben belgyógyászként szakosítja magát. Bár a nagyváradi poliklinikára is csábítják, ő hű marad a kisjenői kórházhoz, a beteg ágya mellett érzi jól magát. Így képes méltóképpen enyhíteni az emberi szenvedéseket, fájdalmakat, az egészség helyreállításával igyekszik nap mint nap teljessé tenni a rászorulók életét. Határozott, szigorú egyéniség, rendkívül igényes Sime Judit Matula EP-képviselő. A kulturális műsort az Erdőhegyi Iskola diákjai indították. A II. osztályosok jelenetét és táncát Csáki Margit tanítónő, a III.-IV.osztályosok népi játékát és a nemzetiségek táncait Pusztai Matild és Szilasi Ildikó tanítónők segítségével tanulták be a gyerekek. Máté Erzsébet és Vörös Kinga tanárnők jóvoltából, az V-VIII osztályos tanulók magyar népdalokat adtak elő. Köszönet a diákoknak és a pedagógusoknak, akik időt szakítottak a nyári vakáció utolsó heteiben az előkészületekre. A műsorszámokat Don Gheorghe románul, Bíró Zoltán magyarul jelentette be. önmagával szemben, de a környezetével is. Ha valami nem az ő jószándékú elképzelései szerint sikerül, napokig évődik miatta. Jószándékú besegítéseivel támogatja kollégáit, szolgálja a köz érdekeit: sebészeti műtéteknél segítkezik, boncolásokat végez, a sorozó bizottságban tevékenykedik... A kommunista hatalom részéről mégis gyakoriak a bántások, zaklatások, megalázások. Amikor házépítésbe fognak, hónapokon át firtatják, hogy miből telik reá. Mit esznek? Honnan van a bőrkabátja, amit a szüleitől kapott, mikor befejezte az egyetemet? A feleségével, Etelka óvónénivel egy iskolai előadás alkalmával ismerkednek össze es házaságkötésüket követően két leánygyermekük születik, akik felnőttként szintén az orvosi hivatást választják. Az óvó néninek kezdetektől szívügye az óvoda és a napközi szervezése. Nem csoda, hogy az erdőhegyi óvoda termeit hamarosan 90 gyermek népesíti be, még Kisjenőből is sokan átjárnak. Közben évek- A hazai szereplők után a fakerti tánccsoport, a nagyzerindi Ibolya néptáncegyüttes, a gyulai Haruckern tánccsoport, a péli táccsoport, a borsi néptáncegyüttes aratott osztatlan sikert. A nagyváradi Szigligeti Magyar Színház művészei, Molnár Júlia és Kiss Csaba operetteket adott elő, majd a helyi kultúrotthon kissebb és nagyobb táncosai lelkesítették a közönséget, őket követte a gyulavarsándi néptáncegyüttes román és cigány tánca. A nap fénypontja Madarász Katalin, Sülyi Károly és Oláh István előadása volt, akik sikeresen nótára fakasztották a közönséget. A műsor szünetében, Iosif Matula EP képviselő oklevéllel tüntette ki Csanádi János en át a rajoni tanfelügyelőség óvodai szakfelügyelője. De gondja van a felnőtt ifjúságra is. Az erdőhegyi régi művelődési házban színjátszó kört és tánccsoportot vezet, nótaesteket szervez. Ha a szükség úgy hozza, őmaga is szerepel.később a kisjenőiművelődési ház magyar népi együttesének aktív tagja és rendezője. Akár óvodás, akár ifjúsági együttes előadását szervezi, az ő szellemi-gyakorlati hozzáállása a siker biztosítéka. Műsoraikat a közönség tömegesen látogatta. Férje, a doktor bácsi is mindig értékelte és becsülte felesége munkáját. Soha el nem maradt egyetlen műsoráról sem. De a hosszú évek, évtizedek közösségépítő és ápoló szolgálatában maguk is felőrlődtek, elkoptak, megfáradtak. Méltó házastársként egymás támaszaivá váltak. Ötven, illetve negyven esztendei hivatástudattal, felelősségérzettel végiggürcölt életpálya megtisztelő elismerése a helyi közösség részéről a megérdemelt hűség-oklevél. a kilencven évnél idősebb erdőhegyi lakosokat, azokat a házaspárokat akik több, mint ötven éve élnek együtt és azokat akik sokat tettek városunkért. Dr. Szentendrei Olivért és feleségét, Etelkát tüntették ki a városunkban véghezvitt, egész életútjukat felölelő munkájukért. A rendezvényt szervezője az RMDSZ erdőhegy-kisjenői szervezete volt, támogatói Iosif Matula EP-képviselő kabinetje, a Szabadság-szobor Egyesület, a Pro Crisius, a Szövetség Erdőhegyért Egyesület, valamint az Arad Megyei Kulturális Központ. Köszönet illet minden szervezőt, támogatót, résztvevőt és reméljük jövőre újra együtt ünnepelhetünk!

5 ACTUALITate SEPTEMBRIE 2011 Pădureniul a îmbrăcat haine de sărbătoare A doua ediţie a manifestării Ziua Pădureniului a reuşit să adune împreună sute de locuitori din zonă care au dat dovadă că ştiu să păstreze tradiţiile locului. Organiza- torii evenimnentului au fost Asociaţiile Pro Crisius şi Pro Pădureni, Cabinetul europarlamentar Iosif Matula şi Centrul Cultural Judeţean Arad. Elena Dinu Sute de localnici au dorit să vadă spectacolul oferit de organizatori Programul artistic a fost unul bogat, pe scenă urcând ansambluri de dansuri de la şcoala maghiară Pădureni, Livada, Zerind, Borș, Pilu, Nădlac, Vărşand, Gyula Micuţii dansatori şi-au dovedit priceperea în dansurile populare Debutul sărbătorii a fost marcat de instalarea celor zece ceaune Momentul mult aşteptat de toată lumea l-a constituit sosirea pe scenă a soliştilor vocali din Budapesta: Madarász Katalin şi Sűly Károly care au încins atmosfera Pentru mai multe poze, puteți accesa galeria foto a evenimentului pe site-ul 5

6 SEPTEMBRIE 2011 Respect şi recunoştinţă pentru generaţiile de aur Corina Dumitraș, Raluca Crețu Cea de a doua ediție a Sărbătorii Pădureniului a constituit începutul unei serii de acțiuni dedicate persoanelor de vârsta a treia, inițiate de europarlamentarul Iosif Matula și de Asociația Pro Crisius. Încep prin cabinetul europarlamentar, alături de Asociația Pro Crisius o acțiune care va dura luni de zile, poate chiar ani. Vom acorda diplome de aur familiilor care au atins pragul de 50 de ani de conviețuire împreună, vom acorda premii de longevitate celor mai în vârstă locuitori din Chișineu-Criș, Pădureni și Nădab, dar și diplome de fidelitate celor care s-au implicat activ în viața comunității locale. 24 de familii care şi-au unit destinele în urmă cu mai mult de jumătate de secol au primit, în semn de preţuire şi respect, diplome de aur și mici cadouri. Au fost premiate următoarele familii: Dorobanțu Dumitru și Maria, Gherman Ioan și Ana, Kertai Gheorghe și Elisabeta, Savulov Livius și Fulvia, Biro Valentin și Maria, Dinulescu Marin și Maria, Gui Mihai Parpor Maria, 91 ani Aurel și Florica, Ungvari Iosif și Iuliana, Cociuban Petru și Elena, Crista Gheorghe și Maria, Dobo Florian și Florica, Mihăiescu Vasile și Irina, Iungvirth Ladislau și Margareta Elisabeta, Vigh Emeric și Iuliana Viorica, Goie Gheorghe și Iuliana, Palcu Dumitru și Maria, Avram Ioan și Florica, Ardelean Dumitru Traian și Ana, Dan Gheorghe și Maria, Sava Ioan și Ana, Adoc Teodor și Maria, Barar Aron și Ileana, Hord Traian și Ecaterina, Sztupka Iozsef și Clara. Petru Chiș, Gavrilă Francisc Fazekas, Veronica Gubincsik, Emilia Gurău, Nicolae Gurău, Marie Pop, Eva Carolina Takacs, Floare Martin, Maria Parpor, Ileana Tovishati, Erzsebet Boros, Gheorghe Covaci, Elisabeta Notaros, Teodor Adoc, Iozsef Sztupka, Elisabeta Matei, Roza Urban au primit diplome care atestă că sunt cei mai longevivi cetăţeni ai orașului nostru. Evenimentul și-a propus, de asemenea, recunoașterea publică și premierea implicării în comunitate a unora dintre cei mai activi cetățeni ai orașului, printre care Szentendrey Etelca, Szentendrey Oliver Adalbert și Cornel Roitan. Iosif Matula și-a respectat promisiunea și a continuat această acțiune atât în orașul nostru, în Pădureni, cât și la Mâsca, acolo unde a înmânat diplome familiei Szentendrey. Cornel Roitan, de la pasiune la profesie Profesorul Cornel Roitan, originar din Chişineu-Criş și-a început activitatea în 1954 la Scoala Generală din INFO Nădab. Ulterior, desfăşoară o activitate didactică şi pedagogică remarcabilă de 33 de ani în cadrul Catedrei de Fizica-Chimie a Liceului Mihai Veliciu unde a avut o contribuţie deosebită la creşterea prestigiului acestei instituții de învățământ. Astfel, în 1971 reuşeşte, împreună cu domnul profesor Emil Messer, să pună bazele primului laborator fonetic din județ şi al doilea pe ţară în acea perioadă, marcând un pas mare în modernizarea predării limbilor străine. Condus de loialitate şi pasiune profesională, profesorul Roitan introduce noi mijloace de învăţământ, brevetând diverse dispozitive, dintre care dispozitivul electronic pentru punerea în evidenţă a câmpurilor electrice şi magnetice, cronometrul electronic cu afişaj numeric. Meritele pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea şcolară au fost recunoscute la nivel naţional, fiind premiat de mai multe ori în decursul anilor. Pasiunea pentru fizică a fost insuflată de asemenea elevilor, aceştia reuşind să obţină locuri fruntaşe la concursurile naţionale de profil. Dintre activităţile întreprinse, se mai pot aminti colaborările cu Televiziunea Română pentru emisiunea Teleşcoala, colaborări cu revista Evrika precum şi organizarea de cercuri tehnice : foto, cinematografie, radio şi altele. Iniţiativa europarlamentarului Iosif Matula și a Asociației Pro Crisius este o dovadă a respectului pe care noi toţi ar trebui să îl purtăm faţă de cei care au ajuns cu demnitate la o vârstă onorabilă şi faţă de cei care fac cinste comunităţii noastre. Întrucât această acțiune se află în desfășurare, dorim să lansăm un apel către acele persoane care ne pot semnala și alte cazuri care se încadrează în următoarele categorii: cupluri care au împlinit peste 50 de ani de căsnicie, persoane peste 90 de ani și cetățeni care au desfășurat o activitate de excepție pentru comunitate. Tel.: 0746/ Pentru mai multe poze, puteți accesa galeria foto a evenimentului pe site-ul 6 Fam Avram, 56 ani casnicie Fam Dinulescu, 52 ani casnicie Familia Kertai, 51 ani casnicie Gurău Nicolae, 90 ani

7 Pasionaţii de pescuit s-au întrecut la Mişca Traian Tamaș, câștigătorul premiului pentru cel mai mare pește prins Pentru a pune în valoare calitatea de buni pescari a mişcanilor, a chişeuanilor şi a tuturor pescarilor din judeţul Arad, Asociaţia Pro Crisius, Cabinetul europarlamentar Iosif Matula, Pescăria Toma Eugen, Primăria Mişca în parteneriat cu Ziarul Crişul au organizat în luna septembrie cea de a doua ediţie a Festivalului Pescarilor la Mişca. Cei 70 de participanţi pasionaţi de pescuit s-au întrecut în Loredan Pantoş După nouă etape, echipa de fotbal locală se află pe locul 3 în campionat acumulând 20 puncte din 6 victorii, 2 egaluri, şi o înfrângere. În 3 septembrie Crişul s-a deplasat în etapa a 6-a la Arad unde a câştigat cu 4-1 împotriva echipei UTA II, iar în data de 10 septembrie Crişul a primit vizita echipei Păulişana Păuliş. Crişul a terminat meciul victorioasă SPORT Crișul urcă pe a treia poziție în clasament După nouă etape, echipa de fotbal locală se află pe locul 3 cu scorul de 6-0. Marcatorii meciului au fost: Drăgan minutele 7, 30, 55, Dema minutul 20 şi Fritea minutele 67 şi 80. Duminică 18 septembrie, în penultima etapă, Crişul a fost înfrântă în meciul cu AS Semlecana Semlac cu scorul de 2-1. Astfel, Crişul a înregistrat prima înfrângere în deplasare. AS Semlecana Semlac se află pe locul 4 în clasament cu 19 puncte, la un punct diferenţă de noi. În ultima etapă, în 24 septembrie, Crişul a jucat acasă cu FC Sînleani, învingând fără drept de apel, cu scorul de 9-2. Marcatorii meciului au fost: Fritea 17,38,77, Dema 21, Drăgan 36, Turcuş 47,67, Lăcătuş 72, Brescan 88, iar din partea celor de la FC Sînleani Filimon 2, 63. În 7 septembrie la Cupa României, faza judeţeană Crişul Chişineu-Criş a pierdut în etapa a II-a cu scorul de 6-4 cu echipa AS Steaua Grăniceri. Pentru mai multe poze, puteți accesa galeria foto a evenimentului pe site-ul SEPTEMBRIE 2011 cadrul concursului încă de la primele ore ale dimineţii. La finalul competiţiei, locul I a fost obținut de Claudiu Oală şi Cristian Băican Chişineu-Criş, locul II Florin Matula şi Lucian Telian Mişca, iar locul III Valko Csabi şi Vekas Robert din Vânători. Premiul pentru cel mai mare peşte i-a fost acordat lui Traian Tamaş. Cei prezenţi la eveniment au putut asista şi la un concurs gastronomic la care au participat 6 echipe. Locul I i-a fost acordat lui Acs Tibi, locul II lui Szabolcs Palfi, locul III a fost ocupat de Biro Zoltan, iar Molnar Blanca a obţinut menţiune. În cea de a doua parte a evenimentului au urcat pe scenă formaţia de muzică populară condusă de Dan Onica, ansamblurile de dansuri din Pilu, Vărşand, Zimand dar şi trupa de dansuri a Casei de Cultură Chişineu-Criş, Step Experience. M-am bucurat să văd că şi în acest an, locuitorii comunei Mişca şi ai localităţilor învecinate şi-au dovedit pasiunea pentru pescuit, dar şi pentru folclorul din zonă, contribuind la promovarea tradţiilor locale. Cântecul, voia bună, dar şi competiţia între pescari au făcut din această sărbătoare un real succes, afirmă Toma Eugen, gazda evenimentului. Pentru mai multe poze, puteți accesa galeria foto a evenimentului pe site-ul Loredan Pantoş Colectiv redacțional Bianca Elena Selegean Oana-Mădălina Miron Laura Popa Loredan Pantoş Raluca Creţu Elena Dinu Mihai Bica Laurenţiu Gavra Corina Dumitraş Blanca Molnar Sime Judit Alexandra Nădăban Kate Radabaugh Cosmin Pascu Tehnoredactare: Cătălin Draia Publicaţie editată de Asociaţia Pro Crisius ziarcrisul@yahoo.com 7

8 SEPTEMBRIE 2011 AI NOȘTRI DE PRETUTINDENI! A depăşit recorduri la prepararea pizzei în Italia Amintirile anilor copilăriei şi ai adolescenţei rămân în mintea noastră drept cele mai frumoase clipe. Cu toate că, mai târziu, provocările ne obligă să o luăm pe alte drumuri, în mintea noastră rămâne întotdeauna reperul locului în care am petrecut cei mai fericiţi ani ai existenţei noastre. PRODUS ÎN CRIŞ Locuitorii orașului Chișineu-Criș au demonstrat ca le pasă de natură și de locul în care trăiesc, ieșind să curețe deșeurile menajere pe o lungime de 8 km, în cadrul acțiunii Let s Do It Romania!. În cursul acțiunii generale de ecologizare, am reușit să mobilizăm 110 voluntari în șase echipe, astfel încât, timp de câteva ore, am adunat nu mai puțin de 160 de saci de deșeuri ne-a declarat 8 A plecat din Criş în urmă cu 14 ani, stabilindu-se la Cluj pentru o perioadă de câţiva ani, iar din 2001 şi-a găsit destinaţia ultimei decade a vieţii în Italia la Cavalino, provincia Venetto. De fiecare dată când ajunge în ţară, Flavius Urs se întoarce cu drag în oraşul în care a crescut şi s-a maturizat. Mă leagă multe amintiri de acest oraş: anii copilăriei, foarte mulţi prieteni şi rude şi de aceea întotdeauna mă întorc cu drag aici, îşi începe el povestea, cufundat în amintiri. Mai mult decât atât, e locul unde este înmormântat tatăl meu, al cărui loc de veci îl vizitez de fiecare dată când ajung în Criş, adaugă Flavius. Îşi aduce aminte cu plăcere de oraşul de odinioară, o aşezare cu multă verdeaţă şi un loc cât se poate de curat. Tradiţiile încetîncet se pierd, însă îmi aduc aminte obiceiurile de sărbători, de onomasticile prietenilor, de şcoala şi de educaţia pe care am acumulat-o aici, care împreună cu educaţia de acasă, mi-au deschis perspectiva unui drum în viaţă, susţine el. Flavius consideră că la Criş sunt anumite lucruri ce pot să te încânte: Ţinând cont de vremurile în care trăim şi de faptul că ţara noastră se confruntă cu probleme, pot spune că am observat schimbări în Criş. În ceea ce priveşte aspectul însă, întotdeauna există loc de mai bine, spune Flavius. Rămân plăcut impresionat să văd lucruri noi de fiecare Povestea Mayernyik începe în 1996 şi a ajuns să devină o adevărată afacere. Activitatea societăţii, înfiinţată în urmă cu 15 ani, a început cu un singur produs acela fiind Paprika boia de ardei. Insă azi se pot mândri cu mai mult de 50 de produse. Iniţial a fost o mică afacere, de care se ocupau de dimineaţa până seara doar cei trei membri ai familiei: Elena, Iosif Ioan şi fiul lor, Oliver. Secretul reuşitei îl reprezintă organizarea, astfel că fiecare membru al familiei are atribuţiile foarte bine stabilite. Oliver se ocupă de distribuţia şi promovarea produselor, Iosif este responsabil de producţia în sine, iar doamna Mayernyik administrează afacerea şi se ocupă de contabilitatea firmei. Firma colaborează cu depozite din toată ţara, iar în Chişineu-Criş asigură distribuţia la un singur magazin şi un depozit. Lucian Birta, coordonatorul local al proiectului. Acțiunea s-a bucurat de un real succes, prin implicarea voluntară a elevilor școlilor generale din Pădureni și Nădab și ai liceelor din Criș. Ei au beneficiat de sprijinul logistic și material al primăriei orașului, al pompierilor de la ISU Chișineu-Criș și al membrilor Crucea Roșie Chișineu-Criș, alături de COMUNITATE Blanca Molnar Am întâmpinat şi obstacole, spre exemplu, în urmă cu aproximativ 4 ani, ne-am aliniat normelor europene astfel că, în prezent, utilizăm doar maşini automate de ambalare, spune Oliver Mayernyik. Cele mai multe dintre produse sunt importate din diferite ţări şi ambalate în Chişineu-Criş. Oliver ne-a mărturisit că este ajutat în procesul de distribuţie de câţiva agenţi pe care însă îi contribuțiile sponsorilor: Continental Contitech Thermopol, SC Universal Criș si Sappa Profiles Srl. Și angajații S.H.I. Crișul Alb, Chişineu-Criş s-au alăturat mișcării Let s do it Romania! organizând o serie de acțiuni de ecologizare în bazinul hidrografic al județului Arad în orașele Chișineu Criş, Ineu și în județul Hunedoara, mai precis în municipiul Brad. Acțiunile lor la Criș au urmărit ecologizarea albiei Crișului, ca urmare a gunoaielor și resturilor menajere depozitate pe maluri și dată când vin aici, fabricile din zonă dau imaginea unui oraş dezvoltat, însă consider că, în paralel, ar fi nevoie de mai multe spaţii verzi şi de o îngrijire mai atentă a lor, constată el. Crina, Alesia și Flavius Urs Eu cred că e nevoie astăzi am reuşit să depăşesc de mai multă implicare a celor din Criş, pe toate planu- rapiditate şi de măiestrie în recorduri peste recorduri de rile, mulţi dintre ei, din păcate, preferă să stea deoparte şi ze, cel mai recent, peste 1000 prepararea delicioaselor piz- se mulţumesc cu ce li se oferă, adaugă el. gust a acestei veri, comple- într-o singură zi, în luna au- În urmă cu exact zece ani, tează pizza-cheful, plin de avea să îmbrăţişeze meseria satisfacţie. de pizza-chef, într-un camping privat din provincia de fiica lor Alesia, aşteaptă Alături de soţia sa Crina şi Venetto: Şi cum nimic nu e cu nerăbdare următoarea vizită acasă, în România. Mo- întâmplător la finalul primului sezon în peninsulă, preotul ataşat hotelului în care ne întoarcem în ţară, însă mentan nu avem în plan să am lucrat vara, mi-a propus să rămân la restauransă înseamnă o reîncărcare pentru noi fiecare drum acatul unei cunoştinţe, iar spre spirituală din nevoia de confirmare a reperelor aparte- surprinderea mea, aveam de făcut pizza, îşi aduce el nenţei noastre, spune în încheiere Flavius. aminte. De atunci şi până Laurenţiu Gavra MAYERNYIK, ambalare şi distribuire de produse alimentare şi 15 ani de muncă. Let s do it Romania!, un succes la Chișineu-Criș supravehează atent. Munca în echipă şi implementarea unui plan de afaceri viabil au făcut ca această afacere să cunoască succesul. Ne dorim ca în viitorul apropiat să extindem acest business, a adăugat Oliver Mayernyik. Noi le dorim să aibă în continuare parte de succes şi sperăm să auzim cât mai curând de dezvoltarea proiectelor. Şi, de ce nu, de lansarea unor noi proiecte. pe cursul apei. Menținerea unui oraș curat se poate realiza doar prin educarea și implicarea locuitorilor acestuia, spune Teodor Chirilă, șef Sistem SHI Chișineu-Criș. Acțiunea Let s Do It Romania s-a bucurat de o largă popularizare atât în mass-media cât și pe internet prin intermediul site-urilor de socializare. Îi amintim pe această cale, pe membrii grupului orașului nostru pe pagina Facebook (n.r. S. Ardelean, R Rusu) care au contribuit intens la promovarea evenimentului ecologic. Laurenţiu Gavra

9 anunturi, SEPTEMBRIE 2011 NOU NĂSCUȚI Denis Zoltan Şanta Str. Războieni, nr 13 Farmacia Mălăieş, 20 de ani de tradiţie, promptitudine şi calitate în servicii. Farmacia Mălăieş, cel mai modern spaţiu cu cele mai accesibile preţuri, acum pe strada Teilor, peste drum de spitalul privat. Program: de luni până vineri de la 7:00-21:00, iar sâmbăta între orele 8:00-18:00. Tel: În atenția posesorilor de autoturisme: În data de 12 septembrie 2011 s-a deschis Spălătoria Auto SC CALIPSO SRL cu sediul în P-ța Avram Iancu nr.10 Program de funcționare: luni sâmbată 08:00-20:00 OFERIM SERVICII DE CALITATE! Achiziţionez maşini pentru programul Rabla. Acte necesare: - Copie buletin - Talonul maşinii - Carte de identitate a maşinii - 2 copii de Certificat Fiscal de la Primărie - Adeverinţă de la Primărie în cazul în care aţi schimbat domiciliul Informaţii la tel.: 0744/ AU PLECAT DINTRE NOI Birta Foare Tokai Alexandru Tövisathi Ileana Chiş Alexandru Iosif Ernestin Borha Ioan Szabo Ana Niţă Aurel Matula Marta Dumnezeu să-i odihnească în pace! 9

10 septembrie 2011 INFO AGRICOL La deschiderea oficială a celei de-a XXII-a ediţii a Târgului Agromalim Arad, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, spunea: Terenurile din Vestul ţării cu un potenţial agricol mare sunt nelucrate pe foarte multe suprafeţe. Tot dumnealui afirma că activitatea agricolă este rentabilă acolo unde se lucrează bine şi unde se întâlnesc cei doi factori: favorabilitatea şi specialiştii. În timp ce rostea aceste cuvinte, mă gândeam la suprafeţele necultivate din oraşul nostru. Imediat după revoluţie, am devenit proprietari ai suprafeţelor agricole, am visat toţi 10 Ca în fiecare an, Sapa Profiles a sărbătorit în cursul acestei luni Ziua familiei. Deoarece volumul mare de producție nu le-a permis celor care conduc societatea să organizeze acest eveniment înaintea vacanței de vară, s-a ales luna septembrie, acţiunea fiind organizată puțin diferit față de anii precedenți. În cursul dimineții activitățile principale au să ne vedem specialişti, cu recolte bogate în hambare, dar odată cu trecerea timpului ne dăm seama că munca în câmp nu este chiar atât de simplă. Fermierii, aşa cum ne place să îi numim, cu eforturi financiare deosebite, încearcă să obţină ceva recolte, dar datorită suprafeţelor prea mici, munca lor nu dă rezultatele aşteptate. Aplicarea unor tehnologii în concordanţă cu condiţiile climatice, rotaţia culturilor, alegerea soiurilor de seminţe, aplicarea îngrăşămintelor şi tratamentelor, sunt câţiva factori care ne pot da recoltele dorite, iar dacă avem şi o valorificare pe On Tuesday, September 13, 2011 Romanian President Traian Băsescu made a quick visit to American President Barack Obama in Washington D.C. There they discussed relations between Romania and the United States. Obama congratulated Băsescu on the U.S.-Romania Ballistic Missile Defense Agreement as a sign of the anunturi, Ziua porţilor deschise la Sapa Profiles ENGLISH CORNER Basescu meets Obama măsură, atunci putem vorbi chiar de un profit. Dacă este să vorbim de asociaţii, unde terenurile sunt grupate, unde munca este planificată, și se pot obţine preţuri mai bune la achiziţionarea seminţelor, îngrăşămintelor, tratamentelor și utilajelelor, încă mai avem probleme și reacţii negative deoarece aceste asociații stârnesc îndoieli datorită istoriei noastre dinainte de 89. Totuşi, problema este că suprafeţele proprii fragmentate care nu sunt în asociații nu vor putea fi eficientizate și vor obține mult mai greu profit. strong alliance between the two countries. In addition, both presidents discussed how Romania can serve as a positive example in supporting and advancing democracy in Europe fost dedicate copiilor și familiilor angajaților. În timp ce copiii se jucau în parcul de distracții special amenajat, membrii familiei au avut ocazia să viziteze fabrica Sapa și să vadă unde lucrează membrii familiei lor. Din acest motiv, de această dată, evenimentul s-a numit Ziua Porților Deschise. Evenimentul a continuat seara cu o petrecere la grătar, într-un mediu plăcut și elegant. Pentru noi acest eveniment a fost un adevărat succes și mă bucur că am avut parte de vreme frumoasă și de un număr mare de participanți, peste 300 de persoane, a declarat Bruno D hondt, Directorul General al Sapa Profiles. Un lucru îmbucurător pentru locuitorii oraşului este faptul că firma se va extinde şi se vor face noi angajări. Cu această ocazie dorim să-i anunțăm pe toți cei interesați să se alăture echipei, sau familiei noastre, depunându-și CV-ul la sediul societății în fiecare zi indiferent de ora, iar ulterior vor fi contactati de către colegii noștri pentru mai multe detalii., a completat Dana Luca, manager Resurse Umane. Bianca Selegean Piedici în calea unei agriculturi eficiente În Chişineu-Criş avem un număr de 78 societăţi agricole (PFA, SRL, I.I.), iar din totalul de aproximativ 4200 ha teren agricol, din care 3400 ha arabil, se cultivă la ora actuală % iar 20-25% rămân terenuri necultivate. În altă ordine de idei, vă informăm că magazinele fito-sanitare locale vin în întâmpinarea fermierilor cu produse fito-sanitare de sezon, cu seminţe de cea mai bună calitate pentru culturile de toamnă, îngrăşăminte, erbicide, sfaturi şi soluţii utile. Gheorghe Dumitraş and the Middle East. President Băsescu also spoke with Vice President Biden where they held discussions about political and economic reforms in Romania. Kate Radabaugh

11 Prima ediţie a Târgului Locurilor de Muncă, organizat de Asociaţia Pro Crisius, Asociaţia D.R.E.P.T, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Arad (AJOFM) şi Cabinetul europarlamentarului Iosif Matula s-a bucurat de apreciere în rândul chişeuanilor, STIRI Iosif Matula: Pentru predarea şahului în şcoli Iosif Matula și Gari Kasparov în Parlamentul European, Târgul locurilor de muncă la Chișineu-Criș Voluntarii Pro Crisius au stat la dispoziţia celor care nu aveau pregătit un CV, ajutând la elaborarea acestuia În total, au fost oferite 515 locuri de muncă, iar aproximativ 200 de persoane şi-au arătat interesul de a se integra pe piaţa muncii. Aproximativ 10% din posturile oferite necesitau studii superioare. care au beneficiat de consultanţă în vederea obţinerii unui loc de muncă. Din punctul nostru de vedere, târgul a fost foarte bine organizat şi au fost puse la dispoziţie suficiente locuri de muncă în domenii diverse. În ceea ce priveşte seminarul, persoanele prezente au manifestat interes pentru facilităţile oferite de legea şomajului şi reţeaua EURES. În viitor vom extinde organizarea unor astfel de târguri în localităţile unde vor exista solicitări, a declarat Adriana Soneriu, reprezentant al AJOFM Arad. La rândul său, Horia Ocolicean, director executiv adjunct în cadrul A.J.O.F.M. Arad a subliniat că va susţine astfel de iniţiative care vin în sprijinul celor aflaţi în căutarea unui loc de Europarlamentarul român s-a întâlnit cu reprezentanţii Fundaţiei Kasparov şi ai Uniunii Europene a Șahului, care promovează învăţarea şahului în şcoli încă de la vârste fragede. Fundaţia Kasparov, care poartă numele fostului campion mondial la şah, şi-a prezentat în cadrul unei conferinţe în Parlamentul European proiectul de introducere a şahului ca disciplină de studiu în şcolile din UE, încă de la vârste fragede. La întâlnirea organizată sub patronajul preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek și a lui Gari Kasparov, au participat mai mulţi europarlamentari, preşedinţi ai unor organizaţii şahiste din Europa, reprezentanţi ai mediului academic şi de afaceri, dar şi vicepreşedintele Uniunii Europene a Șahului, românul Ion-Şerban Dobronăuţeanu. Proiectul, iniţiat de Fundaţia Kasparov şi Uniunea Europeană a Șahului, vizează sensibilizarea autorităţilor faţă de beneficiile pe care le poate aduce învăţarea acestui sport în şcoală încă din ciclul primar, propunânduşi elaborarea unei programe de predare a şahului şi tipărirea de materiale didactice pentru toate ţările UE. Prezent la eveniment, europarlamentarul Iosif Matula, el însuşi jucător de şah, şi-a exprimat aprecierea pentru iniţiativa introducerii acestui sport în şcoli, lă- SEPTEMBRIE 2011 Corina Dumitraş muncă. După cum se poate vedea, angajatorii au venit cu o ofertă bogată, chiar mai mare decât numărul celor care au venit să îşi caute un loc de muncă. Trebuie să intensificăm organizarea acestor târguri în principalele localităţi din judeţ pentru a-i stimula pe şomeri să îşi caute un loc de muncă. Din păcate, mulţi dintre cei care nu au ocupaţie preferă ajutoarele sociale, aşa se şi explică numărul mult mai mic al celor care au venit la târg, în comparaţie cu numărul de locuri oferite, a afirmat Horia Ocolicean. Pentru mai multe poze, puteți accesa galeria foto a evenimentului pe site-ul udând demersul Federaţiei Române de Șah, care a organizat în ultimul an şcolar patru centre pilot de predare a şahului în şcolile generale din judeţul Galaţi. Ca jucător de şah, afirm cu certitudine că sportul minţii aduce beneficii nemăsurate celor care îl practică încă din copilărie. Pe lângă îmbunătăţirea gândirii logice, a concentrării şi a capacităţii de previzionare, şahul duce la ameliorarea performanţelor şcolare. Tocmai de aceea, susţin iniţiativa Fundaţiei Kasparov, precum şi acţiunile independente organizate în şcolile de pe teritoriul României. Sper ca, în curând, să avem elevi cu o gândire analitică mai bună şi, de ce nu, să putem vorbi de tot mai multe performanţe ale şahiştilor români pe plan internaţional, a declarat Iosif Matula. 11

12 SEPTEMBRIE 2011 De ce nu mă mut pe facebook? Gabi Pîrvan Preşedinte org. PNL Chişineu-Criş 12 Copilul Lunii Adelin-Ianis Vidican 2 ani si 7 luni La o simplă căutare pe internet găsim peste 500 de milioane de utilizatori Facebook, dintre care peste 3.7 milioane sunt români. Din aceştia, 90.5 % au declarat oraşul de reşedinţă. Mă gândeam la toate astea mai devreme, când încercam să dau un sens celor ce se întâmplă cu noi în lumea virtuală. Trăim într-un oraş mic, aproape că ai putea spune că n-ar fi mic de n-ar fi oraş, cu toate ale lui, şi bune şi rele. Sunt zile în care nu recunosc nimic din ceea ce ştiam de câţiva ani, de parcă orașul, sătul de propria-i letargie, se ridică peste oameni, peste zilele şi anii ce trec într-o continuă şi sterilă curgere. Experimentez atunci, în acele zile angoasele marilor oraşe, asfalt încălzit, motoare turate, gaze de eşapament şi locuri de parcare ioc. Parcă am fi într-un viitor ce va să vie, un loc unde suntem, dar nu existăm încă, un fel de realitate virtuală, paralelă. Parcă am fi pe Facebook. Pentru că lucruri minunate se întâmplă şi acolo. Există şi aici lucruri pe care nu le vezi în viaţa de zi cu zi. Se pare că oraşul arată altfel şi nu mă refer aici decât la oraşul viu format din locuitori, la modul lor de a beneficia de avantajele comunităţii. Pentru că există o comunitate, activă, cu atitudini foarte tranşante, cu puncte de vedere clare şi intransigente. Multe lucruri care în oraşul real sunt de nerezolvat, în comunitatea virtuală nu există şi nu asta ar fi problema, pentru că, da, nu poţi muta maşinile, agitaţia, claxonatul celor care constată brusc faptul că maşina lor are şi aşa ceva, şi le place noua jucărie...noi suntem, din cei 3.7 milioane de români cu cont pe Facebook câţiva din Criş. Dintre aceştia, câţiva au ceva de spus mereu, alţii din când în când, alţii doar citesc şi apreciază ceva din ceea ce fac alţii-like- fără ca asta să oblige cu ceva. diverse În ultimii ani, parcul central al oraşului a intrat într-un proces de refacere a spaţiului verde, proiect care a presupus în final înlocuirea vechiului gazon şi a solului. Toate aceste demersuri s-au făcut pentru ca noul gazon să se dezvolte în condiţii optime, motiv pentru care s-au plantat şi câţiva arbori ornamentali. Lucrările au demarat în trombă şi solul din parc a fost schimbat cu un pământ special adus dintro locaţie secretă care s-a dovedit mai prost decât cel de dinainte. Ceea ce au uitat cei responsabili a fost să găsească o solu- Şi aşa, văzând toate astea, mă gândesc că, de fapt, este acelaşi oraş din care fiecare vede ce vrea, vede doar o parte compatibilă cu modul lui de a fi, perceptia diferă în funcţie de oră, de starea de spirit. Toate comentariile de pe grupuri par a se încadra în cadrul acestor limite şi asta nu mi se pare a fi în regulă. Un oraş real, cu probleme reale nu poate fi suma tuturor percepţiilor subiective portate într-un spaţiu virtual, şi cred că rezolvarea acestor reale nevoi nu poate veni din acest spatiu. Acest spaţiu virtual permite o informare mai bună, mai rapidă, nu neaparat mai completă, pentru că rămâne mereu pericolul intoxicării cu informaţie falsă, neverificată. A activa aici, în grupurile virtuale acoperă doar jumătate din ceea ce poate face un cetățean pentru oraşul în care traieşte, pentru că lipseşte acţiunea, presiunea pe care o poţi crea prin implicare, în ceva real, care se întâmplă. Facem ceva, orice, adunăm gunoaie, dansuri populare, fotbal, zilele oraşului, din toate acestea rămîne ceva în urmă. ORAŞUL. VIU. Facebook: grupul Chișineu-Criș și PNL Chișineu-Criș pnl.chisineu.cris11@gmail.com office@pme-services.ro Parcul central, batjocorit de autorităţi Aşa arată un parc de euro ţie de irigare mai ales pentru primul an de viaţă, atunci când iarba are cel mai mult nevoie de apă. Reţeta urmată e una binecunoscută cetăţenilor, aplicată de-a lungul timpului şi în alte domenii. Se iau de euro din Fondul de Mediu al Ministerului Mediului şi Pădurilor, care se cheltuiesc pentru crearea unui parc, care cel puţin în primul an de existenţă arată mai rău decât cel de dinainte. Din păcate, nu se caută nici o soluţie pentru irigarea ierbii, şi ne rămâne doar să ne rugam să plouă, iar celor nemulţumiţi le spunem că sunt Gică Contra în lipsa altor argumente solide. E.Dinu