Cultură ştiinţifică. AJUNUL. Anuî ХШ. Arad, Joi, 24 Decemvre ш т (O ianuarie lyiuj ГѴГ /0«

Méret: px
Mutatás kezdődik a ... oldaltól:

Download "Cultură ştiinţifică. AJUNUL. Anuî ХШ. Arad, Joi, 24 Decemvre ш т (O ianuarie lyiuj ГѴГ /0«"

Átírás

1 Anuî ХШ. Arad, Joi, 24 Decemvre ш т (O ianuarie lyiuj ГѴГ /0«ABONAMENTUL Pe un an. 24 Cor. Pe un jum.. r 1 «Pe o luna. 2 c Nrul de Duminecă Pe un an. 4 Cor. Pentru România şi America.. 10 Cor. Nrul de zi pentru România şi străinătate pe an 40 franci. Cultură ştiinţifică. Nu-i aşa că pari deplasat şi absurd a t cere la noi cultură ştiinţifică? Ştiinţă se cere la noi, vor întreba mulţi, când nu avem nki şcoa/a primară organ zată bine, când nu avem decât vre o pat u-cinci scoale secunţdare şi nici nu visăm încă de universităţi, singurele focare moderne de ştiinţă? Într'o situaţie în care nici primele ekmente ale culturii naţionale nu sânt desvoltate, într'o situaţie de luptă pentru existenţă, ocupaţia cu ştiinţa ar fi nu numai un lux de prisos, \дат o cheltuială păgubitoare de fo ţe ce 1 \v& trebuie în lupta politică şi economică, i Negreşit, inter arma silent musae, principiu/ acesta se impune şi ia noi de sine. Dar cultura ştiinţfică pe care o cerem şi m cărei îipsu o dep'ângeii- noi, nu este ştiinţa în totalitatea ei, toate ranurile e>, ci numai ramurile privitoare ia viaţa noastră waţionalo. A ere să se faca chimie, cranio- \bgie sau egiptiologu la noi nu ar fi numai absurd, dar absolut imposibil în lipsa mij DOaceloT de scrutare, cum sânt laboraîoni, jseminarii, documente etc. Vbrbm însă de aşa zisele ştiinţi txciţiotiale. 1 Viaţa noastră naţională, trecutul ei, btarea ei de azi, limba, foiclorul, psicoogia etnică, geografa, statistha, starea economică, începuturile de artă populară 11. sânt tot atâtea laturi ale ei cari trebuiesc cercetate, studiate şi rezumate în lucrări ştiinţifice. Fără astfel de studii în spiritul curat al ştiinţii, cu obiectivitatea şi exactitatea ei, nu vom a- junge niciodată să cunoaştem situaţia adevărată a poporului nostru. I toria, cu toate peripeţiile ei mari şi mici, cu clipde ei de înălţare sau de durere, este cel mai puternic mijoc de trezire a conştiiuţii naţionale, a mândriei şi a dragostei de neam. Cun aşterta ei singu ă p >ate da cărturarilor şi conducătorilor conştiinţa tradiţiei şi continuităţii în luptele şi zbuciumările noastre. Ea e arma de căpetenie pentru a dovedi legitimitatea aspirat ilor noatre, a dreptului de a trăi o viaţă mai bună şi mai la soare decât până acuma.! Putem noi mărturisi cu inima dreaptă că există la noi un sentiment istoric, o tradi ţie în cultura şi mentalitatea intelectualilor noştri? O, dar nu voim să mai zugrăvim încă odată un tablou pe care 1 am făcut de atâtea ori, tabloul dureros al înstrăinării noastre culturale. Dar cine cunoaşte la noi trecutul măcar de acum 50 de ani? Nu este o rubine că nu avem încă o istorie a mişcării noastre delà 48, pe când ungurii au o literatură întreaga ştiinţifică, şi una populara asupra acestui subiect? S'a gândit oare cneva să facă o biografie exactă ştiinţifică a lui Avram Iancu, a lui Axente Severu şi a celorlalţi eroi ai mişcării delà 48? Avem o istorie a răsvrâti ii eroice a lui Horea ş C osca? Şi totuşi nu ne-am putea închipui o carte mai minunată de agitaţie şi de trezire a c nştiinţii naţionale pentru ţărănime, decât o istorie popul ră a acestor ] mişcări, a acestor figuri de eroi naţionali, scrisă cu avântul poeţi şi tu s mţirea caldă şi curată a unui bun stil st. tf DC ГІ şl ADMINISTRAI A Deák Ferenez-utCU S INSERT1UNII E se primesc lu administraţie Muifumite publice si Loc d: schis costă fiecare şir 20 fi' Manuscripte nu st -лpoiazi Telefon pentru orstş şj comitat S02. Tot asemenea se vor putea exploata pentru literatura poporului epoce, figuri şi.pizoduri din istoria celor două principate.»cartea de citire«alcătuită de d. Iorga. e un î ceput abia care trebuie urmat şi de alţii. Cele două volume de istorie pop Iară a poetului Ardealului, a dlui Coşb c»po vestea unei coroane de oţel«şi» Războiul pentru neatarnare«, apoi povestirile istouce ale diu Ion Slavici trebuiesc amintite aici ca pilde date de scriitorii noştri cei mai buni, cari însă nu au găsit im titori. Cât de mic e interesul nostru pentru lucrările istorice arată cazul cărţii dlui I Lu p ş despre Andrei Ş3guna. In sărăcia noistră literară şi ştiinţfică o astfel d: care e un eveniment. Şi totuşi, presa no strâ în întregime a găsit că sânt mai importante cele mai neînsemnate faze şi cotituri ale crizei ungureşti, decât această reală îmbogăţire a ştiinţii ş culturii româneşti. E incă o dovadă iât de puţin desvoltată e la noi cultura ştiinţifică şi înţelegerea p ogreselor ei. Nu îmi puţin importanţi e însă cutivarea celorlalte ramuri ale ştiinţeior naţionale. Avem, cei dept, o serie de colecţii de poezii populare, dar, afară de una-două, sânt ele oare făcute cu îngrijire ştiinţifică, cu a el iespect pentru originalitatea lor exactă, care se cere? Şi apoi când munca asta va fi făcută, nu mai rămâne partea cealaltă, mai grea, a prelucrării şi studierii materialului, scoţând toate concluziile, toată comoa a de psicologie, de istorie, de lmguistică ce ele ascund? AJUNUL. De E. Lungu-Puhallo. Oerul nu mistulse încă troienii de zăoadă şi alţi fulgişon năvelesu va!-vâ tej prin văzduh. Pe largul drumului era zbor de sănii cu zurgălăii-; pe piaţa oraşului mult me de oameni grăbeau cu tirgwtu), iar pe langt galantarele prăval ilor poposau cete de copii cu o hi învăpăiaţi de mi rozenia jucăriilor. Erau psp-.işi, trâmbui, tramcare.şi câte-o luntrită ce vâsla In sec Toaie zugra vite 'peiuăv Şi toats daruri dragi, din desagii lui Moş Cti:\un! Doamna Zamfir sosise din»orfeiinat«, unde împreună cu alleie împărţise haine neno rociţilor copii fără părinţi. Dintre ele era ea doar cea mai mişcată, căci întngul act o linsese acolo, unde Dumnezeu a pus femeii, ce a avut mai sfânt, ţi mai curat. Fusese soţia unui bărbat iubitor... mama unei copile adorate, şi azi amândouă aceste fiinţe zăceau supt nemiloasele glii ale mormântului! Zdrobită trecuse acum pragul caselor et. Nici miros de brad, nici pomul Crăciunului, nici glas de cop\\ veseli ps ea nu o întâmpinară «SingurăW murmură ea cu întregii amar al sufletelor fr.frâme. Şi trecâid din odaie în o t!e, aprinse candele, duioasele lumini ale pomenirilor. Nu putu însă să-şi potolească dorul arzător, şi nu se putea împăca cu gândul, că ce-a trecut, nu se mai reîntoarce In viaţa omenească! Singură cum era, cu pustiul durerii ce simţia - pentru o lume nu s'ar fi folosit de vre-una din multele invitări, spre a petrece seara aceasta în vre-o familie prietenească. Mai mult fiântâ, se 1 ăä pe scaunul de lângă masa unde pe postamente, între plante vii, erau mai multe portrete. Lacrimi o năpădiră, şoptmdu-le cuvinte de dragoste, cum şoptim la mormântul iubiţilor noştri... Un pas írígánat o făcu să şi ridice capul şi înâjni privirea bătrânei ei îngrijitoare. «Sânt amândoi aici!» zise doamna, arătând spre icoane. >Amândoi ai mei!< Bătrâna cunoştea nemărginita ei durere, precum odinioară cunoscuse şi fericirea nevestei şi-a mamei. Şi totuş nu ar fi rostit nici un cuvânt, spre a o rrâ -gaia. Din păţanii şti?, că prin grai şi piîde poţi mângâia numii pe acei ce aşteaptă mângâierea. De multeori gândise ea, că o căsătorie nouă ar resfiia rnâht.irea adâncă a tinerei e^ stăpâne. Dar totdeauna propunerile ei întâmpinaseră numai îrnpotriveli. >Norocul mi a fost prea mare! Doi am avut, şi pe amâ idoi i-am pie dut< ofta doamna.»de mi-ar fi lăsat Dumnezeu brem pe Xandrina... Xandrii a mea!...< Nici pe cărările ei de binefaceri, tânguirile acestea jiini e ale ei nu i se uşurau. Oriunde ajun gea, îşi simţia dorul mai pustiu şi mai adânc. De întâlnea femei, la iân cu câte un copilaş, se oprea locului şi le urmărea cu privirea.. Pe drum, pe aleie, printre cetele de copii se amesteca, şi privia cu aceiaş dragoste duioasă pe cel desculţ, ca pe cel în catifea. Şi azi, în «Orfelinat», între muţimea de copilaşi ai sărăcimei, căutase în feţele lor după o trăsătură,., o linie de asemănare cu Xandrina ei 1 Goneau încă fulgişorii drumul lor năvalnic, dar zurgălaiele amuţiseră, pare-cum amuţise şi toiul de bâlci i al oamenilor. Insera... Pe întinsa tărie a cerului, Dumnezeu aprinsese ale sale mii de steluţe, întru seibătonrea» Ajunului. Din când în câsid, pe vânt se legăna o melodie lină şi duioasă. Se auzia tainic, o melodie veche, 1 gendară, vibrînd prin aer. Porniseră colindă om! Ca o feerică minune, strălucea prin ferestre»pomul de Crăciun, cu daruri şi lumini aprinse, încunjurat de micii şi mari familiei. Sfântă noapte!... măreţe obiceiuri! Lângă Doamna Zamfir este un samovar uitat ; ea îşi îngropase faţa în palma. Dar oare cine sunase atât de repede şi de ve hement clopoţelul casei? Portierul deschise. Din o tă;ură se coborî un domn care întrebă de doamna Zamfir. E acasă!» Atunci grăbeşte şl i predă corhţa!... zise străinul ca într'o şoaptă.»dir ţine o bine! conţine ceva f o ÎI te scump într'insa... Omul se opintise. Povara fu însă de tot uşoară. Doamna Zamfir nu putu înţeiege, de undi un dar pentru ea? Ui dar în seara asta? Aproape fără cunositate deschise co fiţa. Şi ol minune, supt un norişor de zăbranic, pe aşternut de perini, găsi o copilită dormind. «Dumnezeule mareu strigă ea împreunându'şi manile in aer.

2 Pag. 2»? BIIUN'A 6 Ianuarie Dar cine cunoaşte situaţii exactă morala, economică şi numerică a ţăranului nostru? In privinţa statisticei d. E Brote a făcut un început de mare preţ în aie sale» Stadii statistice făcute în spirit riguros ştiinţific, dar ele au ca bază statistica oficială adesea părtenitoare şi nedreaptă şi privesc numai mişcarea poporaţiei dintr'un singur punt de vedere. Cunoaştem noi însă exact numărul românilor neştiutori de carte, al celor ştiutori de limbă ungurească, apoi situaţia lor materială, întinderea pământului stăpânit de ei şi de străini, izvoarele lor de câştig, statistica românilor la oraşe, numărul funcţionarilor români în slujba statului şi atâtea alte date de cea mai mare însemnătate pentru viaţa noastră? S'a găsit cineva să studieze la noi bunăoară chestiunea emigrărilor, cauzele lor, efe; tele lor, bune şi rele, şi mijlocul de a le combate? Şi totuşi avem cel puţin români emigraţi în America şi curentul acesta ameninţă a deveni o plagă. Cine s'a gândit să studieze cauzele depopulaţiei, concubinajele şi scăderea natalităţii în Bănat? Cine s'a gândit să studieze chestia deposedării românilor prin străini, germanii, în unele părţi ale Bănatului? Nu mai vorbim axi de puţinele progrese ce s'au făcut la noi cu studiile filologice, căci am vorbit acum vre-o două-trei luni de chestiunea asta importantă, arătând lipsa aproape complectă de filologi cu pregătire serioasă Ia noi. M'jloacele de remediare? Avem atâtea fonduri de burse, pentruce nu sediu unele şi pentru scopul acesta : creşterea unei gene: aţii de savanţi, de cultivatori ai ştiinţii naţionale? Dar administraţiile acestor fonduri urmăresc o politică nu se poate mai îngustă, împărţind burse cât mai multe şi mici şi acordându-le numai pentru ţara ungurească, împiedicând pe tinerii noştri să iasă în străinătate şi mai ales în România unde şi-ar putea face pregătirea necesară pentru o cultură ştiinţifică. Vedem apoi cum multe dintre scoale Ie noastre secundare, dintre serainariile şi din şcoalele noastre pedagogice trebuie să se mulţumească adesea cu rletnente didactice de o inferioritate deplorabilă, plătind de altă parte cu lefuri mizerabile pe oameni C'i diplomă universitară. Catedrele acestea trebuie să ţ'e la noi, pe cât se poate, locul catedrelor universitare. Ştiinţa pentru noi nui un lux, ci o armă care intră şi ea în arsenalul armelor deluptă naţională, savantul ou e un om care se pierde în negura abstracţiunilor ci, un om care îndeplineşte o importantă funcţiune naţională, a luminării şi călăuzirii noastre. Aceasta i cultura ştiinţifică pe care o dorim. In jurul procesului mănăst rilor. Referitor la chestia aceasta nise mai comunică din Budapesta următoarele: Sentinţa in acest proces se va da numai după 7 8 luni. Deocamdată delegaţia română în'.runifă în săptămâna trecută in capitală a pledat nurrai răspunsul final la duplica sârbilor (un volum de 411 feţe cu 254 de acluse). Sârbii vor inainta o nouă replică si numai după aceasta este probabil, că se va fixa ziua desbaterilor suplinitoare, deoarece românilor nu Ie-a fost cu putinţă să răspundă 1«toate chestiunile puse de sârbi în termenul scurt de 15 zile, cât aveau la dispoziţie. Este posibil să se ordineze şi preţuirea ave rilor mănăstireşti înainte de începerea desbaterilor, lucru care pretinde iarăş o vreme mai îndeiungafă. Sârbii au în acest ргосез 5 advocaţi, dintre cei mai buni ai lor, pe când interesele românilor sânt reprezentate numai prin dl Dr. Babeş singur. Sârbii din Bosnia contra lui Kossuth şl Apponyi. Ziarul»Srbska Rijets«din Seraievo, în numărul său cel mai nou adresează urs vehement atac contra Iui Kossuth, Apponyi şi confele Battbiny, pentru nişte declaraţii ce-au făcut aceştia corespondentului ziarului»matin«din Paris asupra unor anumite drepturi istorice ce-ar avea ungurii în Bosnia. Numitul ziar sârbesc, care e organul oficios al partidului naţional sârbesc din Bosnia, protestează cu cea mai mare energie contra oricăror pretenţii ungureşti şi cere pe seama Bosniei o autonomie deplină. Eliminarea teologilor români din Sătmat Ziarul nostru a fost cel dintâi care a anunţat CM mai nouă ispravă a şovinismului maghiar: excto derea din seminarul teologic din Sătmar a 5 H logi români pentru marea > crimă T că şi-au iubit limba şi n'au voit să renunţe la dreptu! limbii lor materne. Dupăce ştirea dată ds noi a fost înregistrau şl de presa străină însoţită de comentarii pro puţin elogioase pentru spiritul în care se face h Sătmar creşietea viitorilor păstori sufleteşti ai pr> porului rectorul s'a simţit îndemnat să»ii mureasca«chestia. Fireşte, desminte ştirea dat de noi şi spune că excluderea teologilor romát s'a făcut pentrucă n'au voit să înveţe, penti Crăciunul cstolic, două cântece religioase ungu reşii şi trei cântece poporale ungureşti. Magnificenţa sa uită, însă, să spună că acesle cântece»religioase şi»poporale«erau cântece., politice!» Seminariştii renitenţi s'au lăsat răpiţi să demonstreze, în sala de învăţământ, vorbind româneşte, ceeaee a îndemnat pe colegii lor maghiari să aducă cazul la cunoştinţa rectoruluu zice desminţlrea. Şi urmarea a fost: excluderea celor cinci români din seminar.» Desmin tirea«aceasta e o confirmare a celor afirmate de noi: teologii români au fost excluşi fiindcă, au îndrăznit să»demonsireze«vorbind, ei între ei (cu cine alţii ar şi fi putut vorbi!), româneşte! Şovinismul cere mereu jertfe noui. Un avocat al reformei plura'iste. Chestiunea reformei pluraliste a bătut recordul între toate chestiunile de cari se frământă în îngrijorarea lor nobiiă sufletele de un patriotism destilat, căci nici o chestiune de interes obştesc n'a avut vre-odată atâţia avocaţi obscuri ca chestiunea reform?i pluraliste. Cel mai nou avocat a\ ei, căruia ziarul ovreu «P. H.«îi acordă un loc de frunte, e un anumit fdnossy, care în vktvtea nunului său «national«se simte dator a semnala hotărîrea congregaţiei comitatului Turócz în chestiunea votului plural, ca un fapt de luareaminte pentru toate celelalte comitate din ţari Şi în chipul acesta se picură zilnic veftinul în opinia publică ungurească de către toţi cei setoşi de-o celebritate efemeră, atât de cu prisos îngăduită de organele năimite ale contelui An- Surpriza fu atât de puternică, încât ar fi doborît-o, dacă braţul bătrânei n'ar fi susţinut-o. Cu grai blând, potolindui furtuna sufletească,o aşeză Intr'un jilţ sfătos, şii puse în poală îngeraşul din cutie.» Darul Iul Moş-Crăciun«zise ea. Apoi căutând prin pânzeturile corfiţei, găsi o epistolă cu rândurile:? Nobilă femeie! Fii mamă micei o 1, fane, că azi pierde pe tatăl ei, deşi nu prin moarte, după cum pierduse pe mama ei!...«miezul nopţii trecuse de mult. Colindătorii cântau» Zorile». Doamna Zamfir, tot mai priveghia încă lângă gingaşul dar ce primise. Numai cu anevoie se înduplecă să se culce. Din un scurt somn cu visuri grele, se trezi cu ochii aţintiţi asupra pătişorului din preajmă. Şi ce nespusă bucurie o străbătu, când mica fiinţă îşi deschise ochii, iar micile sale mâni şi-ie ridică spre dânsa?!»xandrina mea!< exclamă ea extasiată. Cu buze calde a cuprins întâiul zâmbet al copilei. Căzută în genunchi, rosti apoi doamna Zamfir cuvinte.. cuvinte înţelese numai de Dumnezeu! Din tot tul vremii, se deapănă anii ca şi zilele, zilele ca şi ceasurile. Supt pavăza dragostei, crescu Xandrina ca o floare. Bogată în daruri fireşti, podoaba ei cea mai curată îi era fecioria, şi iubirea cu care idoliza pe frumoasa ci mamă. Astfel schimbând ursita soroacele unora spre bine, la alţi mulţi veniau Ierni cu ger şi cu lipsuri de hrană, simţite îndeosebi de copii şi moşnegi. Doamna Zamfir mai mult ca ori când, cerceta umilele căsuţe cu bolnavi şi deznădăjduiţi. Ştergând laorime şi potolind chinuri, prin merinde hrănitoare, şi veşminte calde. Ca adevărată femeie, pârguise faptul ajutorirei după prescrisele ajutorirei, că:»ce dă dreapta, să nu ştie stânga!.. Şi iarăşi venise»ajunul«, mărirea întru cei de sus, pacea şi bunăvoirca pe-al nostru pământ. La casa doamnei Zamfir,»pomul Crăciunului era până la grindă. Supt cracurile lui împodobite o aleasă societate era mărturie, Ia logodna Xandrinei cu Dr. Sian. Intre ciocnirile întâielor pahare, se vesti doamnei Zamfir, că un străin se roagă să fie primit în casă. Alături în cabinet un bătbat o întâmpină cu o adâncă închinare.» Doamnă: vin din Macedonia zise el cu glas plin, dar duios. > Azi sânt optsprezece ani de când ţi-am încredinţat unicul bun, ce mă lega de vieaţă. Soarta care aici mi-a răpit soţia, şi m'a făcut pribeag... ~~ Cine eşti? întrebă ea fixându-l. Acest g'as... fisionomia asta!»sânt dascălul Gion, care pentru propoveduirea istoriei noastre.,. O! strigă ea, îmi aduc-aminte. Erai a- postolul unei tincrimi învăpăiate; iar soţia D tale a fost prietena copilăriei mele!... Da! Duşmănia ursitei atunci m'a lovit mai greu, când mi a răpit tovarăşa credincioasă a vieţii. Delà marginea ţării m'am fost întors ca să-ţi dau copila noastră.. Doamnă, spune te rog, ce s'a ales de odorul meu?... Starea sufletească a bărbatului era ca înlre vieaţă şi moarte.' Cu zîmbeful pe buze şi cu lacrimi în gene, luă doamna Zamfir manile lui, cari tremurau de emop'une. Aşa intrară în salon, unde societatea tocmai închina in cinstea celei mai iubitoare mame!»şi în cinstea pribeagului Gion, care jertfind» toate pentru naţiune» azi dăruieşte pe fiica sa Xandrina şi pe mirele ei cu un tată iubitor, iar pe noi cu un prieten vechi şi probat adausf doamna Zamfir, supt verdele brad Ia care insu? Moş-Crăciun, numai arare ori pune un dar atât de iubit, cum a pus de astădată: părechii logo dite! в А «.««1Я> ААМАІА 0 scurgerea, arderea, atât Ia bărbaţi cit şl la femei, după cum o dovedesc scrisorile de recunoştinţă ie tlndeeă foarte repede prin mediei НОЯІвІв 8вСгвівІ menîu! «Oonotol«. Acest medicament se bea. Preţul nnel sticle 0 cor. comandele de 3 sticle cu 1Ï cor. se expediazl fr.no«. Si _ ~ ~ capătă pe lângă cea mal mare disereţiune delà F a r m a d a S a l v a t o r lm Втш» er, 1 (Slavonia). - -

3 6 Ianuarie âf Іі 1 U N A Pag. 3 drássy. Scamatoria cu votul plural se urmează deci înainte spre compromiterea desăvârşită a principiilor parlamentarismului, cari nu încuviinţează o escamotare atât de cinică şi perfidă a voinţei popoarelor ce alcătuiesc ţara aceasta ajunsă de tristă pomină în lumea întreagă. Anevoinţete punerii în aplicare a constituţiei pentru ţările anexate. Din zivor competent se anunţă din Viena, că contrar unor versiuni ce circulă în legătură cu proiectul constituţiei pentru Bosnia si Herţegovina, piedeca de frunte In chestiunea termenului de punere în aplicare a constituţiei, e diverginţa principiară acută ce există între guvernul ungar şi cel austriac. Punctul de vedere al guvernului ungar e că dieta provincială a Bosniei să nu şi extindă competinţa şi asupra chestiunilor de drept constituţional şl bugetare, pe când cercurile austriace cer tocmai contrarul. Conform punctului de vedere ungar, proiectul constituţiei nu e în de ajuns de liberal, iar în chestiunea drepturilor electorale diverginţa e, că guvernul ungar voieşte să condiţioneze dreptul de alegător de censul intelectual, în vreme ce guvernul austriac consecvent spiritului democratic ce străbate politica monarhică voieşte să asigure şi pe seama ţărilor anexate voiul universal neîngrădit. Puteau oare bufniţele îatunerecului din Ungaria să manifeste în chestiune un alt spirit decât al reacţionarismului ruginit? doamne fereşte! Stările din Făgăraş. Ni-se cere publicarea următoarelor : Prea stimate die redactor, vă rog a da loc următoarei rectificări : Nu pot aproba cele afirmate în corespendenţa din «Tribuna» Nr. 279 pag. 3 «Congregaţia din Făgăraş» fiind nebazată pe adevăr. Corespondentul descrie fals şi maliţios întîmplările din adunare, cu scop vădit de-a ataca persoane nevinovate, lăudînd pe cei ce au comis măgăriile nenorocoase precum le numeşte corespondentul şi pe cei ce poartă o politică necinstită, avînd gîndul tot la interesul propriu, nu al neamului, şi care corespondent, iii toate ocaziunilc cearcă a submina poziţiunea şefului său, a vicarului. Subsemnatul, ncfiind membru al comisiunei administrative, nu am participat ia nici o consfătuire şi nici la întrunirea clubului din prcseara adunărei nefiind în Făgăraş şi \ rin urmare nu am avut cunoştinţă nici de ce s'a hotărît în acele întruniri. Am înţeles numai dimineaţa că cei trei soţi de principii regretă abzicerea, fiindcă membrii romîni întruniţi seara, au dezaprobat şi abzicerea şi forma în care s'a făcut. Dr. Vasu advocat, care a participat la întrunirea clubului seara, afirmă că d. vicar ar avea misiunea a corege acest pas greşit, angajînd pe vre-un membru, care să denege competinţa comisiunei administrative, de a decide asupra acestei abziceri, aparţinînd a- cest obiect adunărei generale comitatense, care are dreptul de ai şi alege. Am şi văzut pe dl vicar, înainte de a intra în şedinţă, vorbind în afacere, cu membrul Nagy L, în sala cea mică. Cînd acest membru vorbea pe larg din trecutul comitatului, în şedinţă, membrii externi Banciu, Vulcan, Stanciu mă întreabă : Ce vrea membrul acesta de înşiră atîtea? Eu le-am răspuns: Mi se pare, că aceia ce spunea Dr. Vas, ca să nu li se primească abzicerea celor trei membrii din comisiunea administraţiei. Corespondentul maliţios zice : că aceasta nenorocită măgărie, ajungînd la urechile membrului Dr. Şerban, momentan, scîrbit, a părăsit sala de şedinţă. Dar ia seamă, die corespondent, că te contrazici! Pentru-că membrul Dr. Şerban, avea în urechi, încă de seara, delà şedinţa clubului, acea nenorocită măgărie, cum în mod uşuratic o numeşti, ca să loveşti în setul dtale şi în alţi nevinovaţi şi nu pentru aceia a p&răsit sala, ci pentru ca să nu audă hotărîrea zdrobitoare, cetită în romîneşte în adunare că aceşti trei membrii abzişi erau consideraţi fără mandat după ce nu şi-au justificat multele absenţi delà şedinţe. Supt aceste împrejurări, nu s'a putut lua apărarea lor. Iar cei aleşi Dr. Turcu, Dr. Meţian, părintele Comşa nu sînt inferiori celor abzişi. Un sfat corespondentului maliţios: să-şi ţină epitetul nobil pentru dînsul şi altă dată să nu umble cu doi bani în trei pungi. Făgăraş, 20/XII Nicolae Borzea, protopop. D. Pherekyde prim-miniştrii sd-interim despre manifisfifiile studenţeşti. In şedinţa delà 1? Decemvre st. v. d. Pherekyde, preşedintele ad-intérim al consiliului de miniştn, răspunzând unei interpelat i a dlui N. Fleva în chestia demonstraţiilor studenţeşti împotriva ziarului» Adevărul, a rostit un frumos discurs în care ne dă aprecieri foarte juste asupra rolului tinerimii în viaţa publică. Fiindcă aceste aprecieri mutatis mutandis se potrivesc şi la unele porniri ale tinerimii delà noi, ţinem să le reproducem: Mai întâi, declar, precum o ştiţi dinainte, pentrucă am mai avut onoare să port greaua sarcină a ministerului de interne, că vederile mele sânt nestrămutate pentru paza ordinei şi sânt hotărit a nu suferi nici o dezordine ori de unde ar veni. (Aplauze prelungite). In acest senz sânt date instrucţiuni agenţilor autorităţilor publice, şi să fiţi încredinţaţi că voi fi cu băgare de seamă ca instrucţiile mele să fie executate. Am fost informat că, în efervescenţa lor, tinerii studenţi îşi manifestau indignarea provocată de articolele»adevaruluif şi că ei s'au adunat pentru a face o manifestare a acestor sentimente. Negreşit, a trebuit să mă preocup de împrejurarea aceasta. Am avut ocaziune şi altădată să-mi spun părerea în privinţa rolului studenţilor; este criminal acela care îmboldeşte pe studenţi să se amestece în luptele politice dintre partide. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Viţiază în tineret m'nţle încă necoapte şi neapte a judeca cu o experienţă care le lipseşte; le sminteşte judecata de CLT& au nevoie pentru viitor. (Aplauze). Eu blamez cu toată energia îmboldirea stuienţimii de a se amesteca în luptele dintre partide. Ş', in defin tiv, cuai ar pretinde studenţii, fiindcă fac studii şi sânt cuiţ', că ei sânt mai în măsură decât alţii de a judeca ce este bine pentru ţară? (Aplauze prelungite). Acel cărora sânt încredinţate frânele şi direct a afacerilor, ce sântei decât studenţi cari au căpătat experienţa vieţii şi cari au îmbătrânit sdiu gând mereu la studiile ce le-au făcut în tinereţe? (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Dar, dacă nu este admisibil ca studenţii să intervină pentru a arăta ce dfum trebuie urmat în luptele politice, este ceva care se înţelege la tineri, este o căldură mai aprinsă a inimei, atunci când se loveşte demnitatea şi interesele ţării. (Aplauze prelungite şi inde'ung repetate). Destul numai ca această căldură să nu se manifesteze prin acte cari să fie acte de dizordlne şi ceri să atingă ordinea publică. Când am auzit că este să se facă manifestaţiuni de către studenţi, am dat instrucţiuni precise prefectului de poliţie şi i-am cerut să fie atent pentru ca lumea aceasta tînără, înflăcărată şi c escându-i fiecăruia ardoarea prin comunicarea vecinului, să nu ajungă la consecinţe cari să turbure ordinea publică. Am lăsat pe studenţi să-şi manifesteze sentimentele pe cari, poate, In mine, le împărtăşesc şi eu. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate ; ovaţiuni nesfârşite). Dar am ţinut ca să nu se poată aduce nici o atingere proprietate! private. Mi se spusese, în mod exagerat, despre intenţiunea de a se aduce o atingere gravă imobilului» Adevărului. Nu cred că tinerii s'ar fi dus până acolo, însă ca precauţiune s'au luat dispoziţiuni şi s'au trimis forţe în aşa număr, încât chiar dacă unii din student', rătăcit', ar fi ca cuvintele aruncate sâ fie traduse în fapt, lucrul să fie imposibil. Mi am îndeplinit dar datoria pentru a se respecta ordinea publică. A doua zi am fost încunoştiinţat că este o întrunire a «României Muncitoare şi că este în aceiaş moment o întrunire a studenţimii. Instrucţiunile pe cari Ie am dat au fost aceleaş', cu adăugire că era datoare autoritatea publică să împiedice cu orice chip de a se produce un conflict între cele două adunări, fie de ori de unde s'ar fi căutat de a se produce acest conflict din care era să se nască un conflict pe care voiam cu orice : preţ săi evit. Pe timpul când atenţiunea agenţilor autorităţii publice era concentrată la localurile unde erau aceste întruniri, câţiva studenţi, foarte puţini Ia număr, s'au strecurat nevăzuţi şi s'au dus înaintea Adevărului. Aci s'a petrecut faptul care a motivat interpelarea dîui F/eva. S'a întâmplat, dlor, înainte de acest eveniment şi la Iaşi, şi în alte locuri, ca studenţii, tinerii, şi nu numai studenţii, dar şi aite persoane din public, să manifesteze sentimentele lor pentru jurnalul» Adevărul, dând foc, în stradă, Ia câteva foi. Din informaţiunile pe cari Ie am, jurnalele a- cestea arse erau cumpărate de acei cari le ardeau. Se poate nu pot să contest că va fi fost şi altfel în unele cazuri cari n'au fost constatate, dar, în cele mai multe cazuri, jurnalele erau cumpărate şi cumpărătorii îşi manifestau impresiunea ce le dedea acest jurnal prin arderea luî. Cine cumpără un jurnal este în drept să facă cu el ce vrea şi liber este să I arză. (Aplauze prelungite). Dar, zice dl Fieva, ruperea jurnalului cu forţa este un atac la proprietate. Mă unesc cu dl Fleva în privinţa aceasta: nu e permis a se lua cu forţa jurnalele pentru a li se da foc. Acolo unde asemenea fapte vor fi constatate, vor avea urmarea legală. D. N. Cinca : Nu vor fi constatate nicăeri. D. M. Pherechyde, preşedintele ad-interim al consiliului şi ministru de interne: înaintea jurnalului >Adevărul< dlor, s'au strecurat câţiva tineri. Vă narez întâiu faptul ; voi arăta constatările în urmă. Aceşti tineri au avut jurnale «Adevărul. N'au aşteptat ca să iasă vânzătorii din localul ziarului pentru ca să ia jurnalul din mâna lor, ci au avut ei jurnalul în mână ; aceşti tineri s'au strîns în număr de înaintea localului» Adevărului şi pentru a ară!a celor din local cazul ce fac cu această gazetă, pentru a da o desfidere jurnalului > Adevărul, au dat foc foilor jurnalului înaintea lealului. Când acest fapt s'a îndeplinit, deodată s'a deschis o fereastră a etagiului de sus delà >AdevăruI şi pompa destinată incendiului a asvârlit apă şi un acid oarecare asupra studenţilor. Negreşit, faptul acesta a fost însoţit de către studenţi cu huidueli. Dar dacă rămânea lucrul în aceste proporţiuni, n'ar fi fost loc a striga Ia scandal şi a se veni cu o interpelare în care să se arate că drepturile sfinte ale «Adevărului (ilaritate) au fost batjocorite (mare ilaritate; aplauze prelungite). Mai trebuia ceva: Să aducem aminte o terorie, fie chiar şi legendă. Vă aduceţi cu toţii aminte de cuvântul : >daţi-mi un cadavru şi răstorn guvernul! (Imensă ilaritate; aplauze îndelung prelungite). Mai trebuia o înscenare şi atunci s'a întâmplat ca cei din localul» Adevărului, uvrierii tipografi, să spargă ei singuri geamurile de cari se plânge astăzi că au fost sparte, (ilaritate; aplauze prelungite). Au luat forme de tipar şi Ie au aruncat asupra tinerilor. In momentul acela când s'a desfăşurat împrejurările, învederat că nu erau numai 15 student'. Ştiţi lumea se adună, se aglomerează, s'au făcut oameni. Poliţia, înştiinţată de ce se petrece a alergat ; a venit autoritate publică şi atunci s'a întâmplat că chiar ofiţeri publici, comisarii de poliţie în uniformă, au fost loviţi de proiectilele cari veneau de sus. Lucrul s'a constatat şi s'a făcut imediat o colecţie de depoziţiuni de martori, cari au stabilit cum s'au petrecut faptele. Aşa încât, dlor, in Ioc ca manifestarea să fl fost cu caracterul odios de un atac la proprietate, de o încercare de distrugere a imobilului» Adevărului, cum v'a spus domnul Fleva, lucru care în adevăr ar fi fost de natură să îngrijească pe toţi, căci autoritatea publică este datoare să "păzească viaţa, securitatea personală şi averea tuturor, fără să întrebe dacă este conservator, amic sau adversar. Declar lucrul acesta şi mă recunosc dator să apăr atât imobilul dlui Miile, ca şi acel al dlui Fleva, precum şi imobilele dlui Marghiloman sau ale dlui Fiiipescu, al ori-cui ; egalitate de datorii faţă de toţi (întreruperi). D. Alex. Marghiloman: Muiţămesc dar protestez contra împerecherii... (Ilaritate). D. M. Pherekyde, ministru de interne şi preşedintele consiliului ad intérim : V'am deosebit: au fost două enumeraţiuni cari s'au succedat, nu v'am pus alături. (Risete). In lec să aibă acest caracter, vedeţi că a fost o manifestare, care nu avea caracterul unei agresiuni şi că dacă a dobândit caracterul unei vio-

4 lente materiale, lucrul acesta este o prefacere pusă In scenă de cătră acei delà ziarul «Adevărul. (Аріаиге prelungite). Vom dovedi imediat lucrul acesta. Dar cum autoritatea publică să nu fi luat mă suri mai din vreme? Ei, dlor, autoritatea publică are multe datorii de îndeplinit; ea nu poate fi peste tot locui în acelaşi timp. Forţa poliţienească era întrunită într'un alt loc, pentru a preveni tocmai dezo dinele cari puteau să aibă un caracter de gravitate. Dar când ajunge o situaţiune astfel încât sentimen tele inspirate mulţimii sânt de aşa natură încât ele acoperă suprafaţa unei ţări întregi, este să cereţi pre muit drla autoritatea publică se puie un paznic pe lângă fiecare cetăţean, ca să nu fie po s bil, pe ici, pe colo, ca unu!?ă şi manifesteze pă'erea îitr'un mod neplăcut ziarului «Adevărului t (Ilaritate, aplauze). Să îngrijească deci acei cari vor să fie feriţi de surprinderi neplăcute, să nu se pună în vrajbă cu sentimentul de demnitate naţională. (Aplauze prelungite). Desigur, noi facem apel Ia toţi ca să respecte ordinea. Мзі mult decât atât; toată forţa organizată a autorităţii publice o întrebuinţăm ca nimeni dintre acei cari nu ar răspunde ia apelul nost u, să nu poată să turbure ordinea publică şi să atingă drepturile altuia, dar >àl'impossible nu n'est tenu ; mai departe nu putem face faţă cu forţele restrânse pe cari le avem, când indlgnaţiunea, cum am zis, copleşeşte o ţară întreagă. (Aplauze prelungite). Pin Ш&тепт Conferinţa d-lui A. C. Cuza la Botoşani. Festivalul delà Ploieşti. inaugurarea localului Ligei. Expoziţie. Ce e cu atentatorul Jelea? Dl A. C. Cuza, profesor Ia universitatea din Iaşi, a ţinut Duminecă o conferinţă la Botoşani, vorbind de«pre România în trecut, până Ia 1827, despre România nouă delà această dată încoace şi despre România modernă din zilele noastre. Arătând ideile, de cari au fost conduşi în trecut bărbaţii noştri conducători, d. Cuza trece Ia România nouă, bazată pe prefaceri sociale datorite ideilor naţionale, curate şi idea'i-te. Epoca nouă în istoria României ş ; -a găsit expresia în Domnitorul Cuza, care, prin împroprietărirea ţăranilor, a regenerat ţara, formând o nouă clasă bine situată ţărănească. Războiul din 1877 a creat România modernă. Partidele politice, în lupta dintre ele, au uitat de aceas ă «lasă, care începe acum să decadă, exploatată fiind de toţi aduşi de vînturi. Spre fericirea noastră un puternic curent naţionalist stăpâneşte astăzi tinerimea universita ă, curent care ne îndreptăţeşte a întrezări un viitor mai bun, mai luminos. Datoria profesorilor universitari este de a întări ac-st curent, de a îndrepta privirile tinerimii culte spre pătura ţărănească, în care este nădejdea noastră. Din iniţiativa doamnei Victoria Al. Radovici, fundatoarea societăţii filantropice Umanitatea, s'a dat Duminecă o serbare literară-artistică la Ploieşti. Scopul serbării a fost sporirea fondului jentru înfiinţarea coloniilor şcolare ale elevilor săaci şi bolnavi. La serbare a participat şi socieatea scriitorilor români, reprezentată prin d-nii : Zincinat Pavelescu, D. Anghel şi St. O. Iosif, rari au citit mai multe băcăţi literare inedite ale or, între cari remarcăm frumoasa poezie a lui osif, Magii. TBIBQN 6 Ianuarie я, Eri s'a deschis la Ateneul român expoziţia so- :ietăţii pentru încurajarea industriei de casă Ţesătoarea. S'au expus un mare număr de lucrări admirabile, broderii şi ţeseturi cu motive naţionale, cusături şi împletituri, cari denotă un frumos simţ artistic precum şi deosebitul zel al doamnelor din înalta societate, cari patronează aceste lucrări. Expoziţia a fost vizitată de întreaga elită bucureşteană. A. S. R. Principesa Maria încă a vizitat-o, reţinând mai multe ţesături şi broderii. Dl Barbu Catargiu a condus o pe moştenitoarea tronului român prin expoziţie, dându-i toate explicaţiile. Expoziţra va rămânea deschisă două săptămâni. La Ploieşti a avut loc Duminecă, cu o deosebită solemnitate, inaugurarea localului Ligei cuitu-ale şi a bibliotecii populare înfiinţate de L'gă, în acest oraş. Intre alţii au azietat la această serbare d-nii general Papazoglu, N. O. Lăzărescu, Slavian, Tacit, Dr. Cloje, Dr. Vasiliu, precum şi studenţii şi elevii liceului din Ploieşti. După oficiarea serviciului divin, corul Ligei, a cântat mai multe cântece naţionale, apoi a luat cuvântul preşedintele sectei din Ploeşti a Ligei, care a accentuat că: unitatea naţională a unui popor nu se poate concepe fără unitatea culturală. D. Munteanu-Rîmnic a vo r bit despre însemnătatea bibliotecilor populare pentru cultura unui popor. Au mai vorbit apoi d nii Gh. Lăzărescu, directorul liceului, precum şi Dr. Cioje. Seara a avut Ioc un festival artistic în beneficiul Ligei. Membrii tribunalului Ilfov, secţia a treia au fost Sâmbătă după amiază la Văcăreşti, unde este internat Ia spital asasinul Stoenescu-Jeiea, spre a cofirma mandatul de arestare al acestuia. Tribunalul s'a constituit astfel: Preşedinte d Hagiopol, d. C. C. Bossie judecător, d. Mihăescu grefier şi procurorul Diaconescu reprezentanta! ministeriului public După confirmarea mandatului membrii tribunalului s'au întors iarăşi la palatul justiţiei. Starea lui Jelea este îngrijitoare. Iată buletinul lui. «Atentatorul Stoian Jelea se află de două zile internat în infirmeria delà Văăreşti supt îngriji rea dlui N. Cruţescu, meiicul penitenciarului şi a dlui Dr. Minovicl, medic legist. «Starea sa, deşi nu inspiră nici o îngrijire este prăpădită de tot şi nu este posibil ca să continu ie instrucţia. «Vor trece probabil 8 10 zile până să se poată Îndrepta în aşa fel ca Instrucţia să fie reluată. D. Brătianu ia un nou concediu. După expirarea concediului dlui Brătianu, i-se va acorda un nou concediu de cel puţin o lună pentru căutarea sănătăţei. In tot acel timp d. Ferichide va fi însărcinat cu interimatul preşedenţiei consiliului de miniştri. Se spune că d. Brătianu se vă duce în sudul Italiei. Instrucţia atentatorului Stoenescu. D. judecător Popovici a arestat ieri pe lăcătuşul Ilie Vasilescu, bănuit că ar avea întinse legături cu atentatorul Stoenescu. Azi, mandatul său prob 'bil că va fi confirmat. Vasilescu, a fost deocamdată menţinut arestat la parchet. Politică nonă cu naţionalităţile. Cunoscutul părtenitor al unei poltici raţionale faţă cu naţiunile nemaghiare din Ungarii, dl Horváth József Lajos, care în tinpul mai nou a parisat p sivitatea aprecierilor sa!e poiitice şl a păşit îa publicitate cu toată p sterea sa de convingere, a scos de câteva zi'e de supt tipar o nouă b oşură, al cărei cuprins a fost de altcum în parte publicat în revista de sociologie «A hui szadik század, dia Budapesta. ' Titlul destul de sugestiv al broşurei în che dia»politicä nouă faţă de naţionalităţi', ne docu-j mentează în general, că autorul nu este mulţumit cu felul de muncă al actualilor guvernanţi pe terenul activităţii lor poiitice. Ma> ales în ce ne priveşte ue noi românii, dl Horváth ia o atitudine hotărâtă şi spune, că cel mal mare pericol pentru Ungaria nu e?te altul, decât inaugurarea ideilor şoviniste ale lui Apponyi şi ale soţilor acestu a. Punctul da pl cire pe care se razimî politicianii unguri, anuma maghiarizarea cu forţa este cea mai zadarnică străduinţă, a cărei urmare este d^psitarea şi mai mare a naţionalităţilor de elementul m=ghiar. Nu prin învăţarea forţată a limbei maghiare se poate asigma viitorul U igariei, ci pri < câşt'garei sentimentelor pe partea lor. Un exemplu palpabil îi avem zilnic înafotes ochilor şi n'ar trebui să alergăm în Irlaida, care încă na dă o desăvârşită orobă de evoluţie istorică, contradictorie năzuinţelor Apponyilor de astăzi La noi aşi numiţii agitatori naţionalişti vorbesc la perfecţie ungureşte, fără ca ei să poată fi asimilaţi. Irlandezii încă сипозс aproape toţi limba engleză, cu toate a :esiea ei nutre-sc o ne împăcată ură faţă de englez», fapt care a hotărît pe marele bărbat de stat Gladstone, fost în mai multe rânduri ministru preşedinte al Angl ei, să încerce s$ gar ntez? ohn proiectulisău hotnerule«de prin am\ independenţa Mandai şi s1 i acorde acesieia un paiiament a parte cu sediul în Dublin. Dar tend'nţele poüttciam'or unguri de asfázf au şi o al ă parte rea, menită să zdruncina încrederea în legislaţia ţării. Corifeii politicei actuale au făcut greşeli, care pot con di tul o gravă acuză pentru Uigaria în faţa Europei culte. Cu toate că există deja o lege dă naţionalităţi, art. XLIV din 1868, şi cu toate că ul 17 al acedui articol dă dreptul tuturor popiardo. din ţară de a se instrua în limba mate nă, până când se încep stuliile a ca dem c, cu oate acestea Apponyi cu legea sa din 1907 art. XXVII, inpune limba maghiară ca stuliu акоіэе exclusiv până şi în şcoal'le elementare. Ba în timpul mai nou se amesteca în însăşi interesele interne aie bisericii române care şi are legile sale în.ărite de regele ţării. Greşelile acestea, considerate de politidani ca făcute în interesul elementului maghiar şi al ţării, sânt departe de a realiza aceea ce s'a intenţionat prin alcătuirea lor. El sapă şi mai adânc abizul ce desparte în vremile de faţă elementul romanes : de cel unguresc. Nu aceasta a fost scopul oamenilor man ai naţiunii ungare ca de pildă al unui Széchenyi, Eöt/оз Józsff, Kossuth, Deák şi alţii, care au considerat o împăcare cu naţionalităţile prin crearea de drepturi nationale egale, ca singura bază pe care se poate răzima viitorul Ungariei. lată de pildă cum se exprima la 1849, Szemére Bertalan, ministrul preşedinte tl ţării cu prilejul desbaîe ilor proiectului dî lege al naţionalităţilor: Revoluţia noastră se razimă pe trei stîlpi, care zac pe tot atîtea idei fundamentale. Prima este îndreptarea formei de guvernare prin adoptarea reprezentanţe' poporului. A doua este ştergerea perogativelor şi crearea egalităţii de drepturi şi de datorinţe. A treia desvoltarea liberă a naţionalităţilor... i Mânnşi la moda numai de calitatea primă r Sta?!" WEISMÄYR FERENC Timişoara, numai în cetate, strada Hunyady. Depozit delà I. Hamerll Pécs, veritabile, engleze, germane şi din Praga cu preţuri ieftine. Se garantează pentru calitate bună.

5 6 Ianuarie Şi pe urmă: Lasă să vadă Europa, sa vază lumea, ca noi cunoaşte» bine tăciunele care a aprins revoluţiile mai nouă, de aceea nu dăm popoarelor numai libertatea lor cetăţenească, ci şi naţionalitatea lor... Aşa vorbeau oamenii la 1849, atunci când îi ajunsese focul la degete. Aşa au vorbit şi mai târziu până prin anii 1870, când oameni noui au venit să detroneze politica raţiona'ă a unui Deák Ferencz, pentru a inaugura o politică sarbădă cu vederi şovinişte, fără judecata oamenilor înţelegători care ştiu să cumpănească la vreme cerinţele timpurilor moderne, O să se încerce încă de sute şi mii de ori reducerea la tăcere a agitatorilor prin temniţă şi terorism, o să se nimicească reprezentanţa naţionalităţilor în parlament prin crearea de legi meşteşugite, ceeace însă nu se poate nimici prin nici o lege din lume este sentimentul naţional, care e făurit de o putere supranaturală şi nu poate fi şters din suflet prin legi omeneşti. întreagă politica şovinistă de astăzi duce la mina economică a ţării. Şi e natural, ca Ungaria să nu poată dispune niciodată de o independenţă economică, dacă popoarele ei sânt silite să se mănânce între sine pe terenul luptelor naţionale. Şi zice d. Horváth, Austria încurajează pe deoparte pe naţionalităţi împotriva ungurilor, pe de :iltă parte Ie dă acestora mână liberă în chestiile interne, pe români îi îmbată cu migdale amare, şi ungurilor le împ antă în mână cnutul, alimentează deci în permanenţă focul neînţelegerilor nosstre interne pentru a profita de ele. Acesta ейе rezultatul emigrărilor în masă din Ungaria, pe când în Austria pierderea populaţiei în felul acesta n u e nici pe departe atât de considerabilă. In cele premerse am dat un palid rezumat al broşuret dlui Dr. Horváth. Autorul nu a spus ceva nou. Vederile dsale sânt cunoscute nu numai nouă, care ştim să cumpănim necesităţile unor reforme radicale, prin studierea însăşi a nevoilor noastre, ci aceste vederi trebuie să fie împărlăşite deşi sânt ţinute în ascuns chiar de conducători politicei actuale. Pentrucă nu putem presupune, ca un Apponyi şi un Andrássy, oricât de ageri po- Kticiani ar îi ei consideraţi, să aibă pe terenul politicei de naţionalităţi vederi diametral opuse unor minţi luminate ca un Széchenyi, un Eötvös sau un Deák de pildă. O idee se poate exprima în mai multe forme, nu se poate însă realiza decât într'un singur fel cu efectul dorit. Or, a lucra pentru înaintarea unei ţări, punând piedeci popoarelor care o alcătuiesc in desvoltarea lor firească, însemnează a merge un pas înainte şi doi îndărăpt. Meritul incontestabil al dlui Horváth este, că a avut curajul să păşiască In publicitate cu astfel de lucruri, care ori cât ar fi de sănătoase şi de favorabile pentru înaintarea ţării sânt totuşi gunoi în ochii corifeilor şovinişli, care văd în aceste sentinţe o detronare a omnipotenţei lor în stat. Dar mai cutând sau mai târziu opinia publică ungurească se va trezi din atmosfera zăpăcită în care a fost ţinută până acum cu ajutorul unor expectoreţ'i meşteşugite, cu trîmbiţatul unui naţionalism falş şi învechit, ş] va înţelege că împotriva curentului fii esc nu se poate pune stavilă. Cel mult Ungaria va fi scoasă din curentul evoluţiei culturale europene şi ţinută pe loc de politica de ambiţii şovinişte până când ab'a vom putea fi în stare să distingem avântul vecinilor no%\\\, care o să ne o ia înainte cu zecimi de ani, cu secoli întregi chiar. Atunci se vor slobozi şi f/âr.ele bitrânei Ungarii, care însă va înainta şchiopătând, dramul fiind cu mult mai anevoios in vremile viitoare, in spatele cărora trebuiesc îngrămădite toate greşelile de astăzi. Timpul nu sufere, ceea cei făcut fără el, de aceea orice întârziere inttă in socoteală. lată de ce cu drept cuvânt spune d. Horváth, că astăzi nu sântem mai depatte decât la Dar noi credem, că încă nici acolo n'am ajuns. - SI B U N» Conflictul Sinodal din România. Şedinţa di ieri c Sinodului. Şedinţa de ieri a Sinodului prezintă o deosebită importanţă, prin faptul că se aşteaptă rezulbtul intervenţiei de împăcare pe lângă episcopul de Roman şi totodată urma să se ia o holă>îre definitivă, in caz dacă episcopul refuză a se împăca. Şedinţa s'a deschis la orele 10 şi jumătate supt preşedinţia Mitropohtului-primat, fiind de faţă d. ministru Haret şi d. Oîrooviceanu. După ce s'a citit sumarul şedinţei trecute se aduce în discuţiune cazul episcopului de Roman. Mitropolitul-primat roagă pe episcopul Ohenadie al Rimnicului care face parte din cornisiunea instituită pentru a merge la episcopul de Roman, sâ aducă la cunoştinţa Sinodului, modul cum au fost primiţi şi rezultatul intervenţiei pe lângă episcopul de Roman. Episcopul Qhenadie al Rimnicului spune că Sâmbătă la orele 3 d. a., însoţit de episcopul Nifon al Dunărei-de-jos, au fost la episcopul de Roman. Aci, au găsit pe înaltul prelat in tovărăşia dlor Cornoiu, profesor universitar şi a d-lui Chiri ţescu, decanul facultâţei de teologie. 1 a TI adus la cunoştinţă dorinţa Sinodului şi 1 am rugat să uite tot şi să se reîntoarcă în mijlocul colegilor săi. Din cauză insă că persoanele prezente, luau parte la discuţiunf, a rămas sâ se vată din nou a doua zi, adică ieri, spre a lua o hotănre. Ieri, afară de d-nii Cornoiu şl Ch riţescu se mai găsea!a episcopul Romanului, şi d. Disescu. Continuând, episcopul Ohmadie spune că, episcopul de Roman, le a prezentat un chestionar, întocmit de d. Dsescu şi le a spus că numai dacă vor fi îndeplinite aceste puncte, numai atunci va consimţi la o împăcare. : i de data aceasta nu s'a put t lua vre-o hotărîre. înaltul prelat întreabă dacă va trebui să mai meargă din nou Ia episcopul de Roman şi ce atitudine să aibă. Episcopul Ghenadie adaogă, că episcopul de Roman persistă în ideile sate şi că le-a spus că dacă se poate să caute dânşii o formulă de împăcare Episcopul Calist, luând cuvântul constată că, din nefericire conflictul delà Sinod se găseşte tot în faza delà început. Membrii sinodului sânt datori să pună capăt acestui conflict şi a restabili odată pacea in bi serică. Este de părere să nu se admită cerinţele episcopului de Roman, iar Sinodul să ia o hotărire cât mai grabnică. Episcopul Timus al Argeşului spune că Ia atitudinea episcopului de Roman, Sinodul să răspundă, la început prin blândeţe. Propune ca în conformitate cu canoanele ecumenice să se trimeată o adresă frăţească şi să-i rosge a se întoarce Ia Sinod. In urmă, dacă episcopul nu va reveni, să se trimeată o adresă de mustrare, iar apo!, să se ia măsuri energice, adică să facem ceeace a spus episcopul Nifon, să tăiem partea cangrenoasă ca râul să nu se întindă mai departe. Archiereul Valérián arată atitudinea episcopului de Roman, faţă de modificările aduse legii sinodale, până la 11 O clon vre şi brusca schimbare a acestuia delà această dată. Nu-şi explică această schimbare şt propune următoarele :» Domnul a spus: Dacă te sminteşte pe tine ochiul cel drept, scoate-i pe el, asemenea şi mâna să o tai, ca să nu se vateme tot corpul. De aceia cred că este timpul de a se aplica P. S. S., tăindu-se delà biserica noastră ortodoxă autoceafală română ca pe un membru cangrenat, ca să nu se vatăme mai mult sfânta noastră biserică. Mitropolitul primat se referă Ia cuvântarea episcopului Timus al Argeşului şi spună că nu aproabă părerea acestuia, de a se trimite episcopului de Roman din nou o adresă frăţască, de oarece aceasta ar fi considerată ca o slăbiciune. Este însă de părere ca comisiunea să se prezinte din nou astăzi, să i arate care este caracte- P&g. 5 rul consistorîului superior bisericesc şl să-1 roage a se întoarce la Sinod. D. ministru Haret spune că comisiunea nu poate trăia cu d-nii Cornoiu şi Chriţescu, cari se găsesc i:i permanenţă p lângă episcopul de Roman, şi mai mult încă aceştia în calitate de profesori de teologie sânt supuşi unor anume reguli bisericeşti. Poate însă trata cu d. Dissescu care face parte dintr'un corp legiuitor şl care este şi consilierul intim al înaltului prelat. D sa crede că aceasta este ultima chemare ce se adresează episcopului de Roman, dacă se socoteşte şi cea din Oclomvre. Aşa că în şedinţa de mâine vom putea lua o deciziune. Crede însă că ar fi nemerit să se lase aceasta până după sărbători în care timp poate că episcopul de Roman va reveni Ia alte sentimente. O nouă comunicare. După propunerea mai multor membri s'a hotărît să se trimeată următorul comunicat: >Sf. Sinod, consecvent votului său din şedinţa delà 2 Octomvre 1909 şi declaraţiilor făcute, cum că în toate chestiile, cari sânt exclusiv de competinţa chitiarhilor, deja previzute în lege la art. 14 şi 18 aliniatul 3 şi 21, consistorul superior bisericesc are caracter pur consultativ, aşteaptă cu bucurie sufletească venirea în mijlocul său a P. S. episcopul de Roman, care pentru reluarea rtlaţiunilor canonice şi legale cu Sf. Sinod şi I. P. S. mitropolitul Moldovei, va retragă acuzaţiunile şi calificative e din răspunsul exprimat, făcut da P. S. Sa la adresa nr. 238 din 5 Decemvre 1909 a I. P. S. S mitropolitului primat, preşedintele Sf. Sinod şi a! consistorului superior bisericesc şi înaintat pe lângă adresa sa nr din 14 Decemvre >Sf. Sinod, în vedere că legile omeneşti sânt totdeauna supuse la îmbunătăţiri crede că, dacă după aplicarea legii sinodale din 1909 şi după experienţa făcută se va ivi nevoia de ceva schimbări, ele se vor cere la timp onor guvernului. (ss.) Meletie Qălăţeanu, Dionisie al Buzăului, Sofronie Craioveanul, Theodosie Ploleşteanu şi Nicodem BăcaonuU. Această comunicare a fost primită în unanimitate de memhrii Sinodului. Astăzi la orele 3 d. a. comisiunea se va prezenta din nou la episcopul de Roman, ii va da ultima chemare la Snod şi îi va cit', fără a o înmâna, comunicarea Sinodului. Gogs a rămas arestai! Contrar tuturor informaţiilor şi aşteptărilor noastre, d. Goga n'a fost liberat nici până astăzi, cu toate că a depus cauţ?a cerută de procuror. Pentru un delict de presă despre care nu se ştie încă dacă 1-a săvârşit el, despre care curtea cu juraţi e chiemată să judece dacă într'adevăr constitue delict sau nu, un cetăţean al ţării e arestat şi ţinut în arest preventiv! Au trebuit intervenţii stăruitoare ca d. Goga să fie transportat din Budapesta la Cluj, unde are să se judece procesul de presă când se va porni împotriva dlui Goga, pentrucă nu s'a pornit încă, sau dacă s'a por.it d. Goga n'are despre el nici o cunoştinţa. In Cluj, d. Goga a înaintat apel împotriva arestării sale, prin d. advocat Dr. Ştefan Mor ar iu, dar atât apelul acesta cât şi cererea dea fi liberat pe cauţie au fost respinse. Iată ce telegramă am primit astăzi delà Cluj:» Senatul de punere supt acuză a tribunalului a respins apelul făcut împotriva hotârîrii de arestare. In înţelegere cu procurorul s'a cerut liberarea d-lui Goga pe cauţie. Deşi cauţia cerută de procuror a

6 Pag. 6»TRI BUNA«8 Ianuarie fost depusă de dl Ooga imediat, senatul a respins şi această cerere. împotriva acestor hotârîri s'a făcut apel la curtea de apel Dl Ooga rămâne dar' şi pè mai departe arestat. Trăim în Ungaria, în zilele din urmă ale oblăduirii coatiţioniste. In jurul alcătuirii cabinetului. Situaţia politică. Negocierile începute de Lukács pentru a-şi alcătui cabinetul, nu s'au sfârşit încă, dar se speră că în cursul zilei de mâine sau poimâne să se termine, aşa încât pe la sfârşitul săptămânii acesteia»monitorul Oficiale va putea publica lista nouilor miniştri aprobată de Maj. Sa. Ziua de astăzi n'a adus nici o senzaţie. Conferinţa Iui Lukács cu Tisza nu e decât un act de politeţă între doi politiciani cari, şi fără a fi de aceleaşi păreri şi convingeri, ţin să-şi lămuriască situaţia recipro:ă. Lukács nu va fi cerut delà Tisza să-1 sprijineasca, cee-ce ar fi fost zadarnic, după ce Tisza e un adversar neîmpăcat al votului universal, iar Lukács vine chiar în numele acestei reforme. Ii va fi cerut cel mult să observe o atitudine neutrală ; cerere care, cu siguranţă, nu va fi fost refuzată din partea contelui Tisza. Nici atitudinea opoziţională ce o manifestă, în ciuda promisiunilor făcute de Kossuth, partidul kossuthlst în ce priveşte votarea indemnităţii nu va putea zădărnici misiunea lui Lukács. Noul ministru preşedinte are deplină putere de-a proceda faţă cu actualul parlament după buna sa chib zuială şi, sântem convinşi, va avea la nevoie şi energia de-a dizolva parlamentul oricât de mare ar fi opoziţia ce ar întâmpina în Cameră. Impresia generală în toate cercurile politice e că la primăvară vom avea alegeri noui... Despre situaţia politică am primit următoarele rapoarte: Lukács şi partidele. Partidul constituţional de supt şefia lui Andrássy nu crede în reuşita misiunii lui Lukács. Majoritatea membrilor vede în numirea aceasta numai o nouă fază a crizei, dar nici decum soluţia ei definitivă. De altminteri partidul e hotărît să voteze noului guvern indemnitatea de două iun. Partidul poporal observă atitudinea cea mai rezervată, mai ales da când contele Szapáry Lász'ó, preşedintele partidului creştin-social ungar, e luai In lista viitorului cabinet Lukács în calitate de ministru a latere. Vicepreşedintele partidului, Rakovszky, a declarat în repeţite rânduri că partidul său va voia pentru indemnitatea ceruţi de Lukács. Partidul independist de supt şefia iui Justh de asemenea va vota intemnifatea pentru două luni, dacă Lukács va cere indemnitatea acea sta pentru a putea dizolva parlamentul. Aceasta e cel puţin părerea maj iritaţii partidului. Un politician de caracter. Numai partidul lui Kossuth şi însuş Kossuth observă o atitudine mai mult decât dubioasă. Mai aes dl ministru de comerţ dă o nouă dovadă strălucită despre lipsa lui desăvârşită de statornicie şi caracter politic. în consfătuirea şefilor de partide cu Lukács, Kossuth a declarat că atât el cât şi pa tidul său se simt obligaţi să voteze pentru o indemnitate de două luni, da ă se va cere în scopul de a face cu putin(ă disolvarea parlamentului, iar a doua zi după numirea lui Lukács de ministru-preşedinte, acelaş Kossuth declară că partid JI său cu nici un preţ nu poate să voteze această indemnitate, fiindcă partidul nu poate să-i înlesniască lui Lukács situaţia, dându-i timpul necesar ca cu mijloace nepermise să încerce raliarea unei majorităţi parlamentare! PcTtidul a hotărît, apoape cu unanimitate, să voteze împotriva indemnităţii ce-o va cere Lukas. Lukács şi atitudinea kossuthiştilor. Budapesta, 5 Ianuarie. (Delà corespondentul nostru). Declaraţiile făcute de Kossuth în clubul kossuthis! 1 au surprins neplăcut pe Luká :s, care plecase la Viena cu promisiunea Iui Kossuth că atât el cât şi partidul lut h vor vota o indemnitate de două luni. Din izvor bine informat aflu că Lukács speră că partidul kossuthistva reveni asupra hotărî;ii sale. Dacă, însă, va persista pe lângă refuzul de a-i vota indemnitate, Luká :s nu va mai sta de vorbă nici cu Kossulh nici cu Apponyi, ci va proceda de-adreptul la disolvarea parlamentului. Negocierile lui Lukács. Budapesta, 5 Ianuare. (Delà corespondentul nostru). Noul ministru-preşedinte Lukács a început astăzi negociările cu privire la alcătuirea cabinetului. Azi dimineaţă l-a vizitat fostul deputat liberal Rosenberg Gyula, care a stat puţin, aducându-i câteva informaţii despre dispoziţia liberalilor de odinioară. Pe la orele 10, a venit la Lukács fostul ministru-preşedinte Ştefan Tisza, care a stat o oră. După Tisza a venit Jakabffy Imre, viitorul ministru de interne. Conferenţa lui Lukács cu Jakabffy a ţinut foarte mult. E aproape sigur că Jakabffy va fi în noul cabinet ministru de interne şi de agricultură. Despre consfătuirile de azi dimineaţă s'a pub icat următorul comunicat oficios.»lukacs László, ministrul-preşedinte însărcinat cu alcătuirea cabinetului, a început astăzi negociările cu bărbaţii cari ar putea să intre în cabinet. Lukács va continua negociările aceste în cursul zilei de azi şi de mâine. Noul cabinet. Budapesta, 5 Ianuare. (Delà corespondentul nostru). Din izvor particular primesc informaţia că m\ cursul zilei de astăzi takács a ajuns la înţelegere cu mai mulţi politiciani, câştigândui pentru noul săit cabinet Erdé yi Sándor a arimié să fie іщ nistru de justiţie, Teleki Arvéd ministru Л culte (?) şi Hoffmann Otto ministru al apă rării ţării. îndată ce va ajunge la înţeiegm cu privire la ministerul de interne, Lakk. se va duce la Viena pentru a prezinţi Maj. Sale lista noului cabinet compui din 5 membri. La ocuparea fotoliului minister alai é interne, Lukács îşi dă seamă că eventuale alegeri vor fi agitate şi doreşte să aihi în fruntea afacerilor interne un om. nu m mai energic, ci şi aderent al votului unim săi. Se crede că Jakibffy Imre va prità ministerul între condiţiile puse de Lukâ% Vineri sau Sâmbătă pleca la Viena. Lukács va putea Ultimul consiliu de miniştri. Azî la ameazi s'a ţiuut, in palatul ministerului de finanţ. 1, un con si Iu de miniştrii, uit mul consiliu de miniştri, ia care au luat parte toţimem briii cabinetului demisionat. Consiliul a fost prezidat de Wekerle. Miniştrii au discutat chtstiile referitoare la retragerea guvernului. După consiliul ds miniştrii, Wekerle şl Kossuth s'au retras Ia o consfătuire intimă de o jumătate de oră. Se crede că au discutat noua atitudine a partidului Kossuthist faţă cu votarea indemnităţii. Аррэпуі pentru indemnitate După consiliul de miiiştrii, contele Apponyi a declarat reprezintanţilor presei ű e convins că de data aceaîta guvernul se va putea retragi definitiv. întrebat despre atitudinea ce a observa partidul Kossuthist, Apponyi a declarat că va stărui din foaie puterile ca pa tidul său să i voteze lui Lukács indemnitatea pe două luni. Distribuirea veştmintelor copiilor săraci. Arad, 5 Ianuar. Astăzi a avut ioc în şcoala primară confesională din curtea bisericei, distribuirea veştmintelor la şeptesprezece băieţi şi nouăsprezece fetiţi copiii săraci aleşi delà toîte şcolile primare localitate, în mare parte orfani ori absolut iips de m jloace. D. director losif Moldovan vorbeş» copiilor, cari erau prezenţi în număr de peste trei sute, adresându se în cuvinte foarte calde, trezindu-le recunoştinţa către doamnele din Ara cari se gândesc cu drag la ei, pentru ai aju şi ii povâţueşte pe toţi să se bucure pentru co legii lor sărmani cari nu sânt uitaţi de bum Dumnezeu. Copiii aprobau cu cuvântul pe h văţătorul lor, în timpul cuvântărei ce li-s'a i dresat. Elevul Septimiu Savu a recitat foarte drăgălaj poezia: >Avuţia mea. Apoi copiii au cântat in co r,»o ce veste minunată... i A recitat foarte frumos eleva Aurelia Lucea o poezie ocazională:»la imbricarea copii saraci«de Nicu Ştejărel. Щ Caile părul??? Nai decât să foloseşti spirtul pentru păr F"etrol«a lui Kelka care e cel mai sigur mijloc în contra căderii părului şi a mătreţei. După o folosinţă de 2 3 zile vom obttne rezultate sigure- Preful unei sticle cu o esphcare în limba română 2 con Pistruii, petele galbene, sgrăbunţele şi ori-ce necurăţănie a feţei se depărtează şi curăţeşte mai bine Crema de lapte de crin a lui Kulka. Preţul une tegle 1 cor. Săpun de crin 1 cor. Pudră de crin în toate colorile 120 coi Preparate cozmetice de prima calitate. Expediare zilnic cu poşta. Se pot căpăta dd farmacia la Vulturul ne&ru" a lui Kulka Emil din Timişoara Cetate Nr. telef. 645

7 S ianuarie 1910»TRIBUNA«Pag. T СорШ au cântat apoi, >Trei pastori se întâi niră<- La urmă d. protopop Vasile Beleş se adresează de asemeni copiilor, în câteva cuvinte bine simţite, îmbărbătându i şi îndemnându-i la muncă. Apoi, dna Manlina Bocu şi d şoara Flora Boneiu au distribuit tuturor copiilor pe rând, prăjituri, bomboane şi două sute de portocale. Portocalele au fost dăruite copiilor de d. Sever Ispravnic din partea copilului său, elev In dusa I, un frumos gest de colegialitate. Trei elevi au fost îmbrăcaţi pe cheltuia'a d lui Francise Limbek, anteprenor de pompe funebre, iar ceialalţi, Îmbrăcaţi de-asem-nea complect, cu Haine, ghete, căciuli, rochiţe şi basmale de cap, au fost îmbrăcat- din iniţiativa doamnelor din Arad car. au colectat suma necesară şi au cusut fiecare în parte cele nouăsprezece rochiţe, cari au fost lucrate de d nele : Ştefan Pop, Valeria Herbay, Elena Ooldis, Hermina Vasilon, Adriana Ispravnic, Cor, Lazar, tudiia Secuta, Hortensia Velici, lovanca Németh, Elena lacob, Mihulin, Marilina Bocu şi d-şoarele Flora Şerban, Fiora Bone u, surorile Dimitrescu, d-ra Luca şi Ardelean. O mică satisfacţie sufletească pentru cei ce au dăruit, ca să bucure pe aceşti să mani copilaşi lipsiţi de scut. SERVICIUL TELEGRAFIC. Arad, 5 Ianuarie Regulamentul ministrului român de tăzboi judecat de presa străină. Viena, 5 Ianuar.»Pol. Korespondenzc publică un rezumat al regulamentului de instrucţie, lucrai de ministrul român de război, generalul Oainiceanu, judecându-i foarte favorabil. Spune că noul regulment evită orice pierdere de vreme şi dă posibilitatea ofiţerilor să lucreze la iniţiativă proprie. Convenţia comercială cu România. Viena, 5 Ianuarie. Unele ziare budapesta ne spun astăzi că Lukács are intenţia să ratifice convenţia comercială cu România prin o ordinaţiune ministerială. Aflu că ştirea e neadevărată şi că Lukács va prezintă convenţia camerei, căci partidele n'au obiecţi de fond contra ei. însuşi contele Andrássy ar fi declarat că partidul său va vota pentru convenţie. Război anglo german inevitabil. Londra, 5 Ianuarie. Balfour, şeful opoziţiei conservatoare a ţinut eri un discurs electoral, spunând, că mulţi diplomaţi străini sânt convinşi că un război anglo-german este inevitabil. Balfour crtde, că înarmarea Angliei trebuie să urmeze cât mai este vreme, căci peste patru ani numai ea va fi în cea mai mai strâmtorstă si- 4uaţie ce a avuto vreodată în istorie. Profesorul Massaryk la Belgrad. Belgrad, 5 Ianuarie. Celebrul realist ceh, profesorul Massaryk delà universitatea din Praga va sosi zilele acestea aci pentru a ţine o conferinţă în cercurile lui,»slovensky Jug<. Prinţnl Nikita vrea să schimbe succesiunea. Cetinge,5 Ian. Prinţul Nikita a intrat în tratative tm guvernul rusesc, pentru a schimba dreptul de succesiune la tron, voind să lase în locul său pe prinţul Mirko, c«re are copii şi nu pe Daniîo, actualul moştenitor, care n'are copii. Adunarea Agrarienilor din Austria- Viena, 5 Ianuarie. La finele acestei luni va avea fee adunarea generală a comisiei generale agrarîene. Ordinea de zl cuprinde demisia referentului Hohenblum, marele agitator contra convenţiilor comerciale. In jurul testamentului regelui Leopold. Bruxelles, 5 Ianuare. Executorii testamentari ai răposaţi lui rege Leopold, au avut o consfătuire cu avocaţii prinţeselor Luisa, Stefánia şi Clementina. Se zice că acţiile societăţii de înfrumseţare se vor da moştenitorilor. INFORMAŢIUNI. ARAD, 5 Ianuar n încă un mortal aviaţiunii : Delagrange. încă o victimă: Leon Delagrange a murit la Bordeaux, moartea martirului pentru ştiinţă E teribilă aceasta listă a victimelor progresului. Anul trecut a făcut o mică hacatombă de aviatori. In frunte merg şl aici francezii. Cine nu-şi aminteşte de numele lui Lefèbore, Ferber, spaniolul Fernandez, apoi de căpitanul Maréchal cu cei trei soţi ai săi, arşi şi sdrobiţi la catastrofa balonului «Républiques? E o pleiadă întreagă de eroi, de viteji exploratori ai necunoscutului, cuceritori ai aerului. Ce admirabil e curajul lor, îndrăzneala şi dispreţul pentru viaţă, cu care ei se avântă în împărăţia aceasta a văzduhului. Alături de marii eroi ai ştiinţ'i, ai războaielor, alături de explora torli ţărilor necunoscute ca Columb, Pizarro, Cortez, Magelhaes şi Vasco de Oama, numele acestor bărbiţi vor intra în istorie. Şi observaţi cum mai ales popoarele latine dau contingentul cel mat mare al acestor eroi? Toţi morţii din anul trecut ai aviaţiunii sânt francezi, spanioli sau italieni. Nici un german, nici un en glez sau scandinav între ei. E o calitate specifică latină acest minunat avânt al îndrăznelii mari şi desinteresante, fără un gând de rezervă sau de şovăială, această hotărî e de a risca totul pentru a cuceri nimica sau totul. Soarta lui Delagrange este mai ales caracteristică. In încercările sale, el îşi pusese în gând să învingă pe cel mai încăpăţînat vrăşmaş al aviaţiunii: vântul. Aerul în stare3 Iui de linişte era ca şi învins. Intr'o vrema liniştită Blériot făcuse acel uriaş salt în aer peste canalul Mânecei; făcând aceiaş încercare Latham căzuse în mare, căci vântul ii răsturnase maşina. Aceasta era p oblema ce agita pe Delagrange. Pe când alţi aviatori aşteptau la încercările lor liniştirea aierului, Delagrange alegea totdeauna clipa primejdiei. El căuta conflictul, căuta vrăşmaşul pentru al învinge. Gelos de stăpânirea sa, elementul la răpus. Apucat de o volbură fără de veste, aeroplanul său s'a răsturnat şi aviatorul a căzut cu capul în jos. Moartea ia fost instantanee. E îndoit de tragică soarta acestui aviator francez. El a reprezentat tipul acelui mare avânt îndrăzneţ al rasei latine. EI a cunoscut primejdia, dar nu a ocolit o. A riscat şl a pierdut. E însă un erou căzut, încă o victimă, care se înmormântează în marele cimitir al poftelor progresului omenesc. E încă un soldat mort al armatei, care a plecat In cucerirea acestei cetăţi nevăzute şi totuşi inexpugnabile până azi, a aerului. A murit ca un erou, în luptă cu vrăşmaşul, dar armata nu e învinsă, ea urmează lupta îninte şi oricâţi morţi vor mai fi, biruinţa din urmă şi definitivă va fi a ei. Iată împrejurările In cari s'a petrecut tragicul sfârşit al nenorocitului aviator francez după telegramele sosite din Paris: Aviaţiunea a făcut o nouă victimă. Léon Delagrange, unul dintre aviatorii cei mai celebri a căzut azi cu aeroplanul său pe aerodromul din Bordeaux şi a murit imediat. După prânz s'a ridicat Ia orele 27 ä, când partea stângă s'a rupt fără de veste iar partea stângă s'a desfăcut de mijlocul maşinei. Delagrange a căzut cu maşina s'a delà o înălţime de 12 metri şi a suferit fractura tidvei. I-s'au mai rupt trei coaste şi o claviculă. O altă telegramă din Bordeaux anunţă următoarele : Delagrange a părăsit pe monoplanul său Ia orele 274 aerodromul. Aparatul făcusese deja a treia curbă în jurul aerodromului, când se ridică fără de veste o furtună. Aripa stângă a aparatnlui s'a contractat şl monoplanul a cazat delà 20 de metri înălţime. Delagrange a căzut cu capul în jos şl a murit instantaneu. Pe faţa lui se vede numai supt ochiul stâng o izbitură sângeroasă. Un picior i-s'a rupt. Moartea i-s'a pricinuit probabil prin fracturarea (estei şi priit ruperea şirei spinării. Me :anicul declară că nu înţelege felul cum s'a produs catastrofa, el şi-o explică printr'un vânt contrar care ar fi răsturnat aeroplanul. Delagrange era cunoscut între specialişti ca un om temerar care nu se teme«de primejdui. S'a ridicat foarte des şi experienţele lui aveau ca scop mai ales să înfrunte vântul, piedeca de căpetenie a avijţunii. Cum arată telegramele, vântul a fost care ia pricinuit moartea. Regele Carol la iaşi O ştire a înviorat Iasul : Suveranul a promis rectorului universităţii că va vizita a doua capitală In Ociomvre viitor aproape toate vizitele regelui Crol au avut loc în Octomvre, cu ocaziunea aniversării a 50 de ani de existenţă a înaltului aşezământ. O deputaţiune românească la primarul Timişoarei O deputaţiune a poporaţiei din Mehala, noul cart er al oraşului Timişoara, condusă de preotul român Ioan Plavosin. a cerut primarului Carol Telbisz, ca noul cartier să se numească cartierul Carol, după numele de botez al primaru ui. Primarul, care nu arare s'a remarcat prin faptele sale un conducător imparţial al afacerilor oraşului, a răspuns, că nu i-se cuvine lui distincţia aceasta ce să dă numai bărbaţilor retraşi din activitatea lor publică şi că ar fi mai potrivit dacă noul cartier s'ar numi, după numele domnitorului, cartierul Francise. Primarul a declarat apoi deputaţiunei româneştt că va îngriji totdeauna cu cea mai mare bunăvoinţă interesele Mehalei şi a poporaţiei sale. A ars biserica românească din Dorgoş. Biserica românească din comuna Djrgoş (lângă Lipo va) a căzut pradă flatărilor, In urma unei împrejurări fatale. Focul s'a iscat în chipul următor : Delà para fiacărei a caidelei, din faţa iconostasului cununi e artificiale ce erau agăţate deasupra uşei împărăteşti au luat flăcări şi focul s'a prelins de-alungui zidurilor, cuprinzând întreg interiorul biserijii şi răzbind în curând şi la coperiş. Biserica a ars toată, dimpreună cu toate obiectele din ea, căci focul s'a întins atât de repede încât nici vorbă nu mai putea fi să fie stâns. Paguba trece peste 3000 de coroane, ea va fi insă restituită comunei bisericeşti, căci biserica era asigurată. S'au găst totuşi mai mulţi credincioşi, cari au dat în judecată pe preotul Gheorghe Bota, fiindcă el agăţase cununile pe iconostas. încă un prilej pentru a ne da seamă, cât de rău e dacă imităm obiceiurile bisericilor de rit străin. Un german din Timişoara contra imnului unguresc. Cu mare indignare patriotică povestesc ziarele ungureşti cazul unui funcţionar de primărie «nepatriot» din Timişoara. Ascultaţi şi vă indignaţi, vă rog, de «temeritatea» neamţului. La teatrul din Timişoara unde mai de mult se juca numai nemţeşte, dar acuma ca dovadă a toleranţei naţionale ungureşti, se joacă numai ungureşte, zilele trecute se juca piesa patriotică ungurească «Rákóczi Ferencz în prinsoare». Cind orchestra a intonat imnul unguresc, toată sala s'a ridicat, afară de o singură ^persoană: Matthias Christian, casier Ia tramwaiul electric al primăriei. Vre-o doi «patrioţi» mai grozavi se indignară şi-1 invitară să se ridice, dar Christian spun ziarele ungureşti, <a făcut să crească scandalul la culme» declarînd următoarele: Dacă publicul se va ridica şi el Ia sunetul Iui «Gotterhalte», atunci mă voi scula şi eu Ia sunetul imnului unguresc. Ei bine asta era prea mult asta nu se putea tolera şl publicul se aşeză liniştit şi reprezintaţia se urmă înainte fără incidente. Acesta a fost «scandalul uriaş» delà teatrul din Timişoara. Primăria oraşului a ordonat procesul disciplinar contra «vinovatului» funcţionar care probabil îşi va pierde postul. Precum se vede «temeritatea» neamţului se reduce la o simplă manifestaţie legitimă a sentimentului naţional german al bietului funcţionar, dar pentru patrioţii toleranţi ea e un act de trădare de patrie. Nou advocat român. D. Dr. Candin David aduce la cunoştinţă, că şi a deschis cancelarie advocaţială In Abrud, în casele răposatului notar public Mihail Cirlea din piaţa principală.

8 f& 8. Sfârţi'ul»legende!«lui Marte. Din Londra ni-se scrie că în şedinţa din urmă a societăţii astronomice din Englitera s'a pus capăt descrierilor fantastice despre locuitorii planetei Marte. Directorul observatorului astronomic delà Greenwich C W. Maunder a prezlnbt societăţii fotografiile făcute despre Mane de cătră astronomul american H «Ie de pe observatorul său a- şezat pe Mount Wilson (California). Hale s'a servit de un telescop uriaş, de un diametru de 60 poli, dar pe fotografii nu se poate de scop ri nici cea mai mică urmă a celebrelor»canaluri«, cari atâta vreme au fost considerate drept opere artificiale. Canalurile acestea au fost numai nişte fenomene şi reflexii optice. Aceste pretinse canaturi au fost argumentul cel mai serios al celor cari susţineau că pe Marte trebuie să existe fiinţe vii, pe-o treaptă culturală înaltă. Dacă observaţiile astronomului Hale sânt într'adevăr reale, nu mai poate fi îndoială că planeta Marte nu e locuită. O scrisoare furată. Ministrul naţional Dr. Schreiner sdiesase ziele trecute o scrisoare cătră primarul oraşului Zachau, H. Swoboda, rugându-1 ca, funcţionarii ce se vor numi pentru linia Tau Zachau a căilor ferite, să fie, întru cât se poate, numai germani. Scrisoarea aceasta n'a ajuns, însă, la destinaţie, ci a apărut alaltăieri în ziarul»union«din Paga. S'a ordonat o anchetă severă pentru a descoperi funcţionarul care a furat scrisoarea ministrului, fără să se poată descoperi până acum vre-o urmă. Cazul acesta a făcut impresie penibilă în cercurile politice. UntI care n'a volt să asculte stând imnul unguresc. Neamul care f ce cu orice prilej paradă cu înduioşetorul său patriotism, neamul hibrid al renegaţilor, a făcut şi zilele trecute în teatrul din Timişoara o manifestat e de acest fel, ridicându-se ostentativ când debutanţii cântau pe scenă imnul unguresc. Un domn cu numele Matei Cristian, a avut însă îndrăsneala, în duda ca'ităţii sale de casier al societăţii tram vaelcr electrice din Timişoara, să sfideze orgoliul publicului patriotic şi să rămână şezând. O atât de piramidală trădare de patrie bine inţeles n'a putut să rămâie nepedepsita şi domnul Matei Christian e tras în cercetare disciplinară de către direcţiunea societăţii. Şi ei va fi pedepsit fără îndoială, căci în ţara asta balamuc sentimentele de demnitate sânt repudiate şi cei ce din nebăgare de seamă intră în hora nebunilo-, trebuie să îndure insanităţile lor. Djavid bey despre România. Citim în»la Turquie«.? Un confrate turc a avut o întrevederecu ministrul de finanţe Djavid bey, care în primul rînd a vorbit despre progresele pe cari le-a văzut la Bucureşti, Sofia şi Belgrad. Cu deosebire, a făcut elogiul capitalei române, care graţie unei sforţări necurmate, a putut să devie în scurt timp un oraş de primul rang. Reese din declaraţiile lui Djavid că pretutindeni pe unde a trecut, s'a făcut elogiul politicei generale a Turciei. >Semnele de prietenie ce s'au manifestat pretutindeni pentru noi, a spus dânsul, sînt mai presus de orice idee Am văzut oameni politici din ţările pe unde am trecut. Atât prietenii cât şi adversarii guvernului actual sânt partizanii progresului şi ai dezvoltării regimului constituţional tînăr-turc şi nutresc o mare încredere în guvernul nostru. M'am încredinţat de sinceritatea acestor sentimente şi pot să spun cu toată puterea acestei convingeri că pacea în Balcani nu-i expusă nici unei primejdii«. Tragedia delà Mayerling. Nise s'anunţă din Viena:»Revista»Forum«publică memoriile baronului Vecsera, mort de curând în America de sud. In aceste memorii se arată nepotrivirea ds caracter dintre defunctul Kronprinţ Rudolf al Austro-Ungariei şi fosta sa soţie princesa Stefánia, actuala contesă de Lonyay; întâlnirea dintre principe şi Maria de Vecsera; cum s'a născut dragostea între dânşii ; opunerea curţii şi a bisericii catolice la unirea lor, şi în sfârşit, tragedia delà Mayerling care a pus capăt vieţei celor doi îndrăgostiţi fără noroc. Publicarea acestor memorii a stârnit mare senzaţie. Un mort bogat în accelerat. Pe acceleratul care venia ieri despre Oderberg cătră Budapesta, într'un vagon de clasa întâie s'a găsit cadavrul unui demn îmbrăcat bine. Călătorul s'a sinucis, spânzurându se de aparatul de ventilaţie. In geanta lui s'a găsit suma de un milion şi ju mutate de ruble în numerar şi hârtii. Se crede că mortul e un bancher rus. Identitatea iul nu a putut fi stabilită. X Pentru 60 de fileri, poţi pregăti uşor acasă 2 litri licheruri Alasch, Anisette, Benedictin, Chartreuse, Curacao, Persecă, Pară imperială, Chimin, Cafea, Roza, Vanilie, Silvorium, Rachiu de drojdii şi Rom. 10 dose cu modul de pregătire expediază franco. Bürger Frigyes, farmacist Cluj. Kolozsvár. Convocări. Comitetul cercual al» Asocia jiunii pentru literatura română şi ciutura poporului român< convoacă adunare cercuală pe Mai ţi în 11 ianuarie st. n. la \\\ ore în şcoala gr. ort. română din Ciacova cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunări. 2. Alegerea prezidentului şi a viceprezldentului. 3. Alegerea membrilor comitetului. 4. Alegerea urni comisii peni iu înscrierea membrilor noi. 5. Raportul casierului. 6. Disertaţii, cari se vor prezenta prezidentului înainte cu 48 ore. 7. Raportul comisiei pentru înscrierea membrilor. 8. Eventuale propuneri. Q. Stabilirea locului pen tru proxima adunare. 10. închiderea adunării. Afară de membrii Asociaţiunei sânt poftiţi toţi actia, cari doresc înaintarea poporului. Ciacova, la 4 Ianuarie 1910 st. n. luliu Coste, viceprezider.tul despărţământului»ciacova«. Comitetul filial al» Societăţii pentru fond de teatru român convoacă adunare cercuală pe Marţi in 11 Ianuarie st. n., ia orele 2 p. m. în şcoala gr.-or. română din Ciacova cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării. 2. Alegerea prezidentului şi vice prezidentului. 3. Alegerea comitetului, filial. 4. Alegerea unei comisii pentru înscrierea de membrii noi. 5. Raportul secretarului. 6 Raportul casierului. 7. Defigerea locului pentru viitoarea adunare. 8. Propuneri. închiderea adunării. Afară de membrii sânt poftiţi a participa la adunare toţi aceia, cărora le zace la inimă desvoltarea culturală a neamului nostru. Ciacova, la 4 Ianuarie st. n. Din încredinţarea comitetului filial: Dr, /uliu Coste. E C O N O M I E. Piaţa grânelor din Arad. S'a vândut azi ; grâu 300 mm.,. orz 100 mm..., ovăe 100 mm.,. secară 100 mm... păpuşoi 700 mm.. 5 Ianuarie »-i3-80 fi Preţurile sunt socotite fn coroane şi după 50 klg Bnrsa de mirfurl şi efecte din Budapesta. Budapesta, 5 ianuarie Preţul cerealelor după 100 klgr. a fost nrmătoroli Gnu nou De Tisa 28 K K. fii. Din comitatul Albei 28» 80 29» 80 «De Pesta 28» 90 29» 90 «Bănătănesc 28 «95 29» 90 «De Badea 28» 60 29» 80 «Secară de calitatea I. 19» 75 20» 05» 6 ianuarie Secară de calitatea mijlocie 19» 55 19» 65 Orzul de nutreţ, calitatea L 14» 75 14» 95» Ovăs de calitatea I. 15» 70 16» «Ovâs de calitatea a II » 60 «Cucuruz » «BIBLIOGRAFII. Calendare pe anul 1910.» Calendarul Minervei?! '25 «Calendarul Neamului Românesc»Caiendarul delà Arad«.....» -50» Calendarul delà Arad«.....» -30 «Calendarul Poporului român<., > -40»Caiendarul national M»Caiendarul Aurorei -.40»Amicul Poporului 70»Caiendarul Săteanului» -30»Caiendarul delà Cluj«20» Calendarul Poporului«,....,. -40»Calindar Arhiediecezan«(Sibiiu)..» -80 Calendare de părete Block foarte frumos lucrate cu preţurile de 1, 150, 2, şi 250 coroane La Librăria»Tribunei«se află de vânzare Tipărituri advocaţiale în limba maghiară. : Adásvételi szerződés 1 bucată 6 fileri; 50 bucăţi 2 coroane. Haláleset felvétel 1 bucată 6 fileri ; 50 bucăţi 2 coroane. Házassági életközösség helyreállítási kérvény 1 bucată 4 fileri ; 50 bucăţi 1 cor. 50 fileri. Községi bizonyítvány 1 bucată 3 fileri; 50 bucăţi 1 coroana. Kielégítési végrehajtási kérvény I bucată 4 fil.;. 50 bucăţi 1 coïoanà 50 fileri. Meghatalmazás 1 coroană. 1 bucată 3 fileri; 50 bucăţi Sommás kereset 1 bucată 4 fileri ; 50 bucăţi î coroană 20 fileri. Leltár 1 buc. 8 fileri; 50 buc. 2 cor. 50 iii Árverési feltételek \ buc. Ъ «\.-, 50 buc fit Redscior responsabil luliu Giurgiu,» Tribuna institut tipografic, Nlchln şl cous. Credit pe ipotecă, pe cambiu şi pentru oficianţi Herzog mijloceşte ARAD, Sándor str. Weitzer János 15. Telefon nr Un tânăr român care ştie bine scrie şi ceti româneşte şi ungureşte află aplicare într'o cancelarie advocaţială. A se adresa la administraţia jr >TribüQa< ф ^

9 Nr »T R I B U N A«Pag. 9 Nr. 9" ANUNŢ DE ESÄRENDARE. Bunul comasat din comuna Cenade aparţinător fondului Aleesandru Şterca Şiuluţ ; u în mărime de 500 iugăre arator, 225 iugäre fânaţ, 86 iugăre pasiune, 4 şi 1 /г iugăre loc de vie adminisirat de Prea Veneratul Conzistor Metropolitan din Blaj, se va da în arândă pe calea licitat unei pu- Ыі e pe 6 ani succesivi deia 24 April 1911 până la 24 April Licitaţia publică se va ţinea în Blaj la 20 Ianuar 1910 st n. la 10 oare a. m. în cancelaria advocaţială din curtea metropolitană. Preţul de esclamare va fi 8500 cor. sub care preţ de arândă bunul ku se va subarenda. I Condiţiunile de esarendare se pot vedea în cancelarii subscrisului şi la administraţia centrală capitulară. Cei ce doresc a lua parte la licuaţie sunt datori a depune un vadiu de 10% din preţul de str g^re, adecă 850 cor. în bani gata 10.'i în hârtù de valoare notate la bursa din 'Budapesta. Ofertele prezentate în s:ris pană la acel termin, se vor lua numai atunci îa considerare, daca se vor face pe lângă acludarea vadiului amintit şi pe lârjgl declaraţiunea, că oferenfele cunoaşte condiţiunile de e?arendare. Blaj, la 31 Decembrie Dr. luliu Maniu, advocat arhidiecezan. Schimbare de prăvălie. Am onoare a face cunoscut on. public, că mi-am srămutat prăvălia î\ edificiul şcoalei de fete din strada Weitzer János. Rugând şi pe mai departe public, sânt sprijinul on. cu stimă Wo f János pantofar. ME CUMPĂRARE DE CRĂCIUN. Din cauza aglomeraţiei mari din magazin se poate căpăta cu preţuri nespus de mici cei mai noui şi mai frumoşi articlii de sticlă, porţelan şi pentru spălat. Mare asortiment de lampe de atîrnat şi de masă. Cea mai ieftină sursă de cumpărat obiecte de lux (figuri). Obiecte de lux. din argint de China şi aplacca, obiecte de masă de prima calitate. Foarte mare asortiment de cadre, din totdeauna se află în magazin peste 400 de mustre nouă şi executate cu gust. FISCHER MÖRj й2м 8 пмйег г ehs Telefon pentru oraş şi comitat 568. I CROITORIE DOMNEASCA, a lui FARKAS és KORONDI Cloj -Kolozsvár, Цпіѵ-и. nr ===== (Casa Státus). Am onoare a aduce la cunoştinţa p. t. public, că am deschis o croitorie modernă p. domni în C!uj, pe str. Unió nr. 3 5, pentru nate corespunzătoare pretenziunilor Tipului prezent. Magazinul nostru asortat numai cu stofe veritabile din patrie, engleze, franceze şi de Scott. Tendin(a principală ni-e să dăm croiu bun şi execuţie elegantă, cînd Vă cerem sprijinul, totodată sperăm că pe lîngă preţurile moderate cu cari putem face ori-ce emulare, Vă rugăm să faaţi o comandă de probă. Cu stimă : FARKAS és KORONDI, croitori pentru domni. In timp de vei avea mâni mai catifelate Жіів ^ a'be ca spuma, dacă vei folosi cosmeîicul pt. mâni MOLLY ii Chimiştii şi cosmeticii experţi, adeveresc, că cosmeticul pentru mâni MOLLY" este preparatul cel mai desăvîrşit al timpului de azi. Magazin principal şl de expediere : што JÍAJÍZK, Progucrie Ca Crucea Щк". Arad, str. Weitzer János Hr. 2. Un candidatfle advocat ci praxă, află aplicare la mine în can elarîe imedb.t. Dr. Vasile Msşter, advorat (Szászka bánya). Am ÎNŞTIINŢARE. onoare a aduce la cunoştinţa on. publ c, că am deschis în Arad, József-főut No. 7. (Casa Nesnera, vîs-à-vis de biserica evanghelică) conform cerinţelor moderne de azi o măcelărie şi cârnăţerie zilnic se capătă carne proaspetă de vită, carne de porc, carne de viţel şi mizeluri. La dorinţă expediez şi acasă. Telefon nr Rugând binevoitorul sprijin : Farkas János măcelar şi cârriăţar. Preţuri moderate, Serviciu prompt. S'au ieftinit Care de acum îşi câştiga sau abonează cărbuni şi cochs peniru iarnă, economiseşte 25%! r r r r r 100 Klgr. cochs de fabrică de gaz cor. 4' Kîgr. cărbuni de piatră salon de Prusia cor Klgr. cărbuni de piatră salon dej il c Klgr. cărbuni de lemn fără praf cor Klgr. de cărbuni pentru fauri cor lift József А г - а cl, E ö t v ö s - u. 3. mare neguţător de cărbuni в Nr. Telefonului 63. Pentra fabrice, mori precum şi pentru trierat expediez cărbunii de Prusia de ca!i+ate cea mai bună. І Щ. m щ í3 к ш ÙJ--Ï

10 Pag. 10»TRIBUNA«Nr. 281 Ш Succesorul lui DERNER GYÖRGY TH ^ANO BRAŞOV Brassó,^Pelsö-uj utcza 28. Se recomandă ca lăcătar maşinist, întreprinzător în toateafacerile de lăcătărie la edificii şi alte întreprinderi. Pregăteşte pieptene pentru pieptenarea lânei şi a caierelor, precum şi toate maşir ariile pentru torsul şi dăpănatulânei. Mai departe reparesză mal şinerii de moară şi le adjustesză 'cu clopotele electrice, rganizaţle solidă, prompă şi pe lângă preţuri moderate. Decoraţie admirabilă pentru pomul de Crăciun. FJININISCÂNTCITOARE! Nu afumai Fără miros! Nestricăcloase 1 1 duzina 4 0 fileri. Cel mai bun mijloc pentru conservarea părului este : Nutreşte părul, îi promovează creşterea, încetează căderea pirului şi opreşte compunerea mătreţei. 1 sticlă 120 cor. La cazuri de reumă, dureri în oase şi la pcdagră serul : ^ ^ I m ' jag m m m Halmai József, ^tfj^^tfu^ ^ -, - regesc din uoroşineu, şi OiraUSZ oyula, fost oficiant de bancă. - Cancelaria înregistrată HALMAI ŞI STRAUSZ, pentru mijlocirea împrumuturilor de bani, vinderea şl cumpărarea de averi mobile şi imobile. Mijloceşte : împrumuturi hipotecare (pe întabulare) şi amortizaţionale (pe mai mulţi ani). Se angajează Î pentru răscumpărarea (convertarea) de împrumuturi hipotecare, delà procente mai mari la mai mici. Mijloceşte : cumpărarea, vinderea, schimbarea şi esarendarea de averi mai mari pământuri, etc). Primeşte : manipularea (conducerea) caselor de închinat pe lângă remuneraţiuni cât se poate de minimale. Mijloceşte : vinderea, cumpărarea şi schimbarea de căşi particulare, căşi de închiriat şi vii. Primeşte : parcelarea si colonisarea averilor imobile (pământuri,). Telefon Nr Adresa telegrafică : Halmaistrausz Corespondenţă se poate face şi în limba română. Arad, (str. bisericii) Weitzer János u. Nr. 9, în partetul edificiului nou a şcoalei de fete. Cu deosebită stimă: Halmai şi Strausz. ш i " are o putere miraculoasă. 1 sticla» 1 cor. VINALB DEMASĂEXCELENT. 1 litl'ul 6 0 fii. Vin roşu de masă excelent de 5 ani. Litra, cu 1-30 cor. Pentru o sticlă se 20 fii., care sumă, dacă sticla ni-se aduce îndărăpt, o reîntoarcem. Se poate căpăta delà farmacia lui; Rozsnyay Mátyás Arad. Nr. telef. pentra ora? şi comitat 609 В-А-Ы pe moşi! şi case de închiriat din Arad cu amoriiaaţie de ani Дцрй жаіішеа sumei Împrumutate ea 4, аѵ 4, іу 2 & 3 U ѴІ &%, pe Iftngft dividend de mijlocire şi amortlzaţie de Interese ooragpunzätcare pana Îs valoarea cea m»î mare. Spsse anticipative nu sunt, la dorinţa anticipei spesele ăe întabulare. eonverteî dstorüle de interese mari. Kesolvare grabnică, serviciu prompt P R I M A, FLRMA D E M O T O A R E S U D U N G A R A, SCHMEREK şi SZAB # # Temesvár-Jószefváros, Bonnáz-u. 14. <f> Recomandă motoare mânate cu uleia brat, benzin şi ea gaz de prima calitate, precum şi orice artielii tehnici nleiuri, instrumente şi maşini. Primeşte instalaţie de mori pentru măcinat. Atelier de re- parat propriu E Ш Catalog de preţuri se trimite gratuit şi francat. S Z Ű C S F. V I L M O S Représentante pentru mijlocirea de împrumuturi a Institutului pentru credit foncîar din Sibiiu pe larilor al comitatului Arad, oraşului Arad, comitatului Biobiş, Gyub, Ciaba, ARAÎ), Karolina-utcza 8. (Casa proprie.) (Lângă filiala Poştei.) Primesc pe lângă onorar aouisitor! de afaceri abili şi demni do Încredere.

11 Nr «TRIBUNA Pag. 11 Fond. In Ä NÁDIRA măiestru ARAI), "j " palatul min aritan. Ш Ţmt în magazin cele mai excelente cuţite de buaunar cu tăiş englez şi Solingin, cuţite de bucătărie din oţelul cel mai bun ş. a cuţi'e pentru curăţitul legumelor, pentru tăiatul prăjiturilor, pentru carne, şuncă, salamă şi cuţite pentru caş. Cuţite pentru măcelari şi cârnăţari, de junghiat şi pentru curăţitul intestinelor. Pentru bărbieri şi frizeri : maşini de tuns, briciuri foarte fine, ascuţite, pre um şi aiticlii mânuitori. Recvizite de masă din Alpacca şi pjcfon, de prima calitate. Ori-ce reparări de branşa aceasta precum şi ascuţire, le execut în btelierul meu, instalat cu electricitate, pe lângă preţurile cele mai moderate. СДНАЕШ Ш Cele mai frumoase cântăreţe moderne cec antă ziua ei la lamina. Cântăreaţă ttnără 4, 5 fl. de 1 rme an 5, Seifert 6, 8, 10fl. Renumitele eauaîn sus. şi verzi delà 10 fl. Ouătoare 1, 2, 3 şi ifl, după soia. Catalog de preţuri despre papagal, pasări Iransmarine maimuţe ş! câini de soia se capătă înainte trimiţând 20 fii Pentru ajungerea eomandelor la Іоз ia viaţă se garantează. Coœandele se pot fa e la DIÓSZEGHY és Társa, Oradea- mare Nagy várad. Cea mai mare prăvălie de animale din Ungaria. T0TI SE MIRA de o pumpa de mână contra fu salai. Еееа mai nouă invenţie brevetată Ca primul ajutor în caz de primejdie e nepreţuită şi pentru aceea, că are o construcţie uşoară, condiţionează apă puţină şi o poate Întrebuinţa ori şi cine. Apoi e uşoară circa 27 2 kigrm. Se poate folosi şi la udatul grădinilor. Preţul 20 cor. Spedarea se face numai cu rambursa. Cine trimite însă suma de 21 cor o primeşte franco. Se capătă la tinichigiul LUGOJ, strada Nedelko nr. 17. S L E P A K A. orologier, aurar şi giuvargiu in Marosvásárhely, S2échenyi-térnr.43 Mare depozit de tot felul de oroloage de buzunar, de părete, atîr nătoare precum şi tot felul de giuvaer leale de aur şl argint. Reparări de oroloage şi gluvaericalc se efeptoiesc prompt. Giuvaere vechi de aur şi argint le schimb eau le cumpăr cu cel mal mare preţ de zi. - V f FÜLÖP UNDRtö Kolozsvár,Széchenyi-tér 36. Primeşte lucrări pentru apaduet şi canalizare pe lângă garantă cu preţurile cele ' Á mai modarate. Kneîîel Károly és Fi Am onoare a aduce la cmioştiaţa p. t. public, că mi-am mutat marele magazin de cărbuni din palatul de pe Andrássy-tér nr. 14, pe Boros Béni-tér nr. 2. Kahl Mihály nűtital : vopsitorie specialistă, şi :- institut chimie pentru curâfirea hainelor. Lipót - uteza Nr. 14^ Jj^ Q Pr&välia: Peak Ferenczu. 39. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că a m d e s c h i s erioţelor moderne de azi o conform opsjton'e specialistă şi institut chimic pentru curăţirea de haine. ade primesc ori-ce văpsire şi ctffăţire de branşa aceasta. Văpsesc şi curăţesc : taine bărbăteşti, femeieşti, шгіфвгте, precum fi mătase, catifea, pil sa, păimră, Étíflt, dantele, ti), crep, mănuşi, articlii de păr, manşon!, boauri, tapete, cotare, fugare masate şi coperte de pat, perde de Tunis şi dantele, umbrele, )$dării cu aur, argint şi perlă etc., cu orice decoraţii fără a le desface. Preţuri moderate. Comandele prin poştă se execută prompt şi conştilnţlos. Recomandându-mi întreprinderea sprijinului on. public, rog ca să fiu onorat cu comande. Dacămştisă să foloseşti numai efectul căreia e surprinzător şi placul. m i m m r ó z l Asemenea efect cu alte asemenea preparate nu s'a putut ajunge. Prin urmare CREMA DE ROZE e cea mai excelentă pentru păstrarea fiineţei obrajilor -ţi mâauţlor. Preşul unui flacon 1 cor. Ш Ш Ш, DI R02E, «5 mai plăcute şi odoroase materii. Bucata 70 flltri. fftft Ж TiV ЧЭЛЗЧР f o a r t e recomandabilă. VL RUJUL, Preparata din celemai gingaşe părţi, se prinde bine şl de loc nu e vătămătoare. In culori : alb, rosa şi crème. Preţul 120 cor. A se comanda fa t POKORNY DUŞAN, farmacie la SFÂNTA TREIME, în FEHÉRTEMPLOM. Ï i I Apropiindu-se sezonul de încălzit, stăm la dispoziţia p. t. public cu cărbuni veritabili în ori-ce cantitate, transportaţi acasă, şi primeşte angajament pe întregul sezon la ce se primesc prenotări. Comandele se pot face în persoană; prin corespondenţă sau prin Telefon nr. 139, la firma : Kneffel Károly és Fi mare comerciant de cărbuni Arad, Boros Béni-tér nr. 2. (Cassa Kneffei). м ш т «im ш Pr'ma fabr'eă de slăvini din Ardeal. jtiozcs Andris Braşov, (Brassó) Hosszú uteza 32. Recomandă neguţătorilor de fier, vin şi spirt, precum şi fabricelor de oţet sluvinelc sale pentru vase, pregă tite din lemn de prun şi arjar cu preţuri moderate. Catalog de preţuri Ia cerere cu provocare Ia z arul acesta trimit gratuit

12 »TRI B U N Ac Nr. 28t FONOGRAF Reparări de maşine de cusut şi grmofoene se execută mai bine şi mai ieftin, la ANTON KATZKY mehanlc TEMESVÁR - BELVÁROS, Prinz-Eiigm - gasse. Maşini de cusut SINGER Ia clasă 28 fl.» - folosite, cu.. 10 fl. Mare asortiment de GRAMOFOANE Şi PLĂGI în limba roma, nească, germană, sârbe iscă şi ungurească. familiar delà 5 fl. în sus. PLACI cu i fl. 25 er. bncata. ACE de cusu 200 bu:ăţi cu 25 cr. ALBUM pentru plăci. - PLĂGI FOLOSITE SE SCHIMBA. - Depoz't da COARDE şi alte obiecte necesare. Fondată la Fondată la EMcător de altare şi iconostase bisericeşti. Komáromi László Kákospalota (L Budapesta) Str. Fó'ut 49. Fomdatä în 18S5. Pelerka Lajos fabrică de ciasornice de turn, ang. cu contract de capii Budapesta Budapesta IV., str. Bástya nr. 22. Prăy&lia: V., strada Vátzl nr. 57. Face pe lângă preţuri moderate şi garanţie de mai mulţi ani ciasornice de turn, şcoli, castele şi cazarme, primeşte de asemenea şi repararea lor, Fiind efaemat mă dac ori unde fn persoană, budget face gratuit şi trimite porto-franeo ori cui. Edifică şi aranjază pe deplin : altare, iconostase, icoane, statuie, strane, amvoane, scaune (bănci) bisericeşti, ş. a Renovez pe deplin, ori în parte bisericile pe lângă togă i preţuri foarte ieftine. Poftim pe ori-cine să binevoiască :ă a compara prelim'narele mele cu ori-care din străinătate Cauza ciumei de porci este, că mulţi nutresc animalele cn urluială sfătuia. Comandaţi moara de casă brevetată LACIMALOM" şi veţi avea urluială tot proaspătă. IV«. t-e- Ъіліе sä mergeţi la moară şi nu veţi plăti vamă Cu moara Lacimalom" şi un copil poate mucina şi urlui uşor ctacu.irul25, orz, ovăs şi t o t-fel vil de bucate. Preţul morii Lacimalom" este 10 fl. Se expediază pe lângă rambursa. La comandă rog ca adresa, strada şi numărul casei să se scrie corect. KENDE MÁRTON, ARAD în casa dlui deputat dietal Suciu.»XSIBUNA«, INSTITUT TIPOGRAFIC!«CHIN Şl CONS 1909 ARAţ).

Prefectura Cluj. Bulevardul 21 Decembrie 1989 Nr. 58, Cluj-Napoca Tel.: Fax:

Prefectura Cluj. Bulevardul 21 Decembrie 1989 Nr. 58, Cluj-Napoca Tel.: Fax: Prefectura Cluj Bulevardul 21 Decembrie 1989 Nr. 58, Cluj-Napoca Tel.: +40.264.594888 Fax: +40.264.59163 prefectura@prefecturacluj.ro Tisztelt Prefektus Ur! Stimată Doamnă/ stimate Domn! Tárgy: Törvény

Részletesebben

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa Naţională, Braşov, 2 aprilie CLASA a VIII-a

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa Naţională, Braşov, 2 aprilie CLASA a VIII-a Olimpiada Naţională de Matematică Etapa Naţională, Braşov, aprilie 013 CLASA a VIII-a Problema 1. Prisma regulată dreaptă ABCA B C, cu AB = a, are proprietatea că eistă un unic punct M (BB ) astfel încât

Részletesebben

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János Kapcsolat Contact Kapcsolat válogatás a Kapcsolat fotópályázatra beérkezett fényképekből A világunk végtelen összefüggések rendszere: a viszonyok némelyike magától érthetődő, mások számunkra érzékelhetetlenek,

Részletesebben

ROMÁN ALAPFOK. Olvasott szöveg értése 1 Maximális pontszám: 15

ROMÁN ALAPFOK. Olvasott szöveg értése 1 Maximális pontszám: 15 ROMÁN ALAPFOK Olvasott szöveg értése 1 Maximális pontszám: 15 Folosirea frecventă a reţelei de socializare Facebook poate conduce la dependenţă, în special în rândul utilizatorilor cu venituri mici şi

Részletesebben

Mr. N. Summerbee 335 Main Street New York NY 92926

Mr. N. Summerbee 335 Main Street New York NY 92926 - Adresa Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Mr. N. Summerbee 335 Main Street New York NY 92926 Formatul românesc de adresă: Strada,

Részletesebben

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO Hifa-Ro INFO 2006 anul IV évf. nr. 14 szám Trimestrul II negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013 RAPORT ANALIZĂ Anul școlar 2012-2013 1. Baza materială Inceperea anului școlar 2012-2013 aproape a pornit in condiții excelente din punct de vedere al bazei materiale. S-au schimbat 6 rânduri de geamuri

Részletesebben

Formule de prezentare (bemutatkozás)

Formule de prezentare (bemutatkozás) 1. REBUS Completează căsuțele libere cu literele corespunzătoare, obținând astfel traducerea cuvintelor date: L I M B A 1. irodalom 2. találmány 3. emlékmű 4. címer 5. író 6.regény 7.megszervezés 8.világváros

Részletesebben

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében URBANISZTIKAI ENGEDÉLYEZÉSI FOLYAMAT PROCESUL DE AUTORIZARE DPDV. URBANISTIC Korodi Szabolcs építész URBANISZTIKAI SZAKMAI SZEMPONT PUNCTUL DE VEDERE AL PROFESIEI

Részletesebben

Prefectura Cluj. Bulevardul 21 Decembrie 1989 Nr. 58, Cluj-Napoca Tel.: Fax:

Prefectura Cluj. Bulevardul 21 Decembrie 1989 Nr. 58, Cluj-Napoca Tel.: Fax: Prefectura Cluj Bulevardul 21 Decembrie 1989 Nr. 58, Cluj-Napoca Tel.: +40.264.594888 Fax: +40.264.59163 prefectura@prefecturacluj.ro Tisztelt Prefektus Ur! Stimată Doamnă/ stimate Domn! Tárgy: Törvény

Részletesebben

Vânătoarea de fantome în Grădina Zoologică din Tîrgu-Mureș între aprilie 2016

Vânătoarea de fantome în Grădina Zoologică din Tîrgu-Mureș între aprilie 2016 Vânătoarea de fantome în Grădina Zoologică din Tîrgu-Mureș între 18-22 aprilie 2016 Ce înseamnă asta? Mâinile rele au eliberat 10 fantome în Grădina Zoologică din Tîrgu-Mureș. Pentru a le vâna trebuie

Részletesebben

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus PENSIUNI VENDÉGHÁZAK Săvădisla Tordaszentlászló 110 Pensiunea Mysterious Spa Mysterious Spa panzió 112 Pensiunea şi restaurantul Copfos csárda Copfos csárda 113 Tamás Bistro Tamás Bisztró 115 Pensiunea

Részletesebben

,,TERRA ORSZÁGOS FÖLDRAJZ-VERSENY MEGYEI/ BUKARESTI SZAKASZ Ediția a IV-a, 26 martie 2016 V. OSZTÁLY

,,TERRA ORSZÁGOS FÖLDRAJZ-VERSENY MEGYEI/ BUKARESTI SZAKASZ Ediția a IV-a, 26 martie 2016 V. OSZTÁLY ,,TERRA ORSZÁGOS FÖLDRAJZ-VERSENY MEGYEI/ BUKARESTI SZAKASZ Ediția a IV-a, 26 martie 2016 V. OSZTÁLY Eu sunt Terra, casa ta și mă bucur că ai venit la acest concurs. Dragul meu geograf, ți-l prezint pe

Részletesebben

Bevándorlás Dokumentumok

Bevándorlás Dokumentumok - Általános Hol találom a űrlapot? Unde pot găsi un formular pentru? Űrlap holléte felőli érdeklődés Mikor állították ki a [dokumentumot]? Egy dokumentum kiállítási dátumának megkérdezése Hol állították

Részletesebben

Személyes Levél. Levél - Cím. Mr. N. Summerbee 335 Main Street New York NY 92926

Személyes Levél. Levél - Cím. Mr. N. Summerbee 335 Main Street New York NY 92926 - Cím Mr. N. Summerbee 335 Main Street New York NY 92926 Standard angol címzési forma: település és régió/állam/irányítószám Jeremy Rhodes 212 Silverback Drive California Springs CA 92926 Amerikai címzés:

Részletesebben

mmcité www.mmcite.com

mmcité www.mmcite.com mmcité Oraș Spațiile publice ale orașelor sunt locuri fascinante unde oamenii se întâlnesc cu istoria. Ne bucurăm că designul nostru este focusat asupra a ceva așa de interesant precum zonele urbane. Putem

Részletesebben

Hifa-Ro. Szeresd felebarátodat, mint önmagadat Mt 22, 39b. Iubeşte-ţi aproapele, ca pe tine însuţi Matei 22, 39b INFO

Hifa-Ro. Szeresd felebarátodat, mint önmagadat Mt 22, 39b. Iubeşte-ţi aproapele, ca pe tine însuţi Matei 22, 39b INFO Hifa-Ro INFO 2007 anul V évf. nr. 17 szám Trimestrul I negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

HIFA-RO INFO 2017./XV./II./58.

HIFA-RO INFO 2017./XV./II./58. HIFA-RO INFO A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor pentru Toţi Istenem, nem tudom, miért akarod, hogy ezt

Részletesebben

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești 1/9 1. Általános adatok / Date generale Keltezés / Data nov. 2011 Adatgyűjtő neve/nume responsabil András Alpár, Lőrincz Barna Aláírása/Semnătura Rajz azonosítója/nr. desen Fotók azonosítója/nr.identificare

Részletesebben

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN ROMANIAN-HUNGARIAN RELATIONS BETWEEN PAST AND FUTURE RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A. Despre

Részletesebben

A munkahely kialakítása

A munkahely kialakítása A munkahely kialakítása A munkahely modellje A munkahely a termelés technikaigazdasági folyamatának legkisebb egysége, a termékelőállítási tevékenység, az emberi munka színtere Kettős tartalom: A tevékenység

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Aprobat cu Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198 / 01.11.2004 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

Részletesebben

ROMÂNUL. La Treptele. ÁnnI iâ. Árad Duminecă 2] 15 Decemvre N-rul 266.

ROMÂNUL. La Treptele. ÁnnI iâ. Árad Duminecă 2] 15 Decemvre N-rul 266. ÁnnI iâ. Árad Duminecă 2] 15 Decemvre 1912. N-rul 266. ABONAMENTUL bin,. 28' Cor. h jumătate an 14-, Pl S Inni.. 7-, ho lună.. 240, Pentru România şi Străinătate : hu an.. 40- frânei Telefon ptrt oraş

Részletesebben

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Panou I Castelul de la Hunedoara este unul dintre cele mai mult şi mai radical restaurate monumente. Aceste lucrări au demarat în 1868 şi cu mici întreruperi

Részletesebben

Zorile dreptăţii. Anul ХШ. Arad, Marţi, 14/27 Iulie Nr. 151.

Zorile dreptăţii. Anul ХШ. Arad, Marţi, 14/27 Iulie Nr. 151. Anul ХШ. Arad, Marţi, 14/27 Iulie 1909. Nr. 151. ABONAMENTUL Pt cm an. 24 Cor, 9i m!, 12 c ft o Ioni. 2 < Hnl de Dumineci Fifin ia. 4 Cor. Ptctro Bomânla?i i Ааггіс*.. IC Cor. Urat de zl pentru Ro- Htn!>

Részletesebben

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYARORSZÁG HIVATALOS LAPJA 2015. július 10., péntek Tartalomjegyzék 182/2015. (VII. 10.) Korm. rendelet A Magyarország Kormánya és Románia Kormánya közötti, a Magyar Köztársaság

Részletesebben

ROMÁN NYELV JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ

ROMÁN NYELV JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ Román nyelv emelt szint 1311 ÉRETTSÉGI VIZSGA 2013. október 18. ROMÁN NYELV EMELT SZINTŰ ÍRÁSBELI ÉRETTSÉGI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA I. OLVASOTT SZÖVEG ÉRTÉSE

Részletesebben

LISTA DOCUMENTELOR septembrie 9. Cluj septembrie 26. Bucureşti octombrie 24. Bucureşti noiembrie 4 (?).

LISTA DOCUMENTELOR septembrie 9. Cluj septembrie 26. Bucureşti octombrie 24. Bucureşti noiembrie 4 (?). LISTA DOCUMENTELOR 1. 1944 septembrie 9. Cluj: Memorandumul Consiliului maghiarilor ardeleni către guvernatorul Miklós Horthy în problema ieşirii din război. 2. 1944 septembrie 26. Bucureşti: Dezbaterea

Részletesebben

A Gyulafehérvári Nemzetgyűlés határozata

A Gyulafehérvári Nemzetgyűlés határozata Az 1918. december 1-jén elfogadott Gyulafehérvári Nemzetgyűlés határozata 1 A Gyulafehérvári Nemzetgyűlés határozata Az eredeti román nyelvű szöveg magyar fordítása: I. Erdély, a Bánság és Magyarország

Részletesebben

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP PÁLYÁZATI ŰRLAP Pályázó szervezet neve: Program megnevezése: VÉGVÁRÉRT ALAPITVÁNY IX. HAGZOMÁNYŐRZŐ NÉPTÁNCTÁBOR Iktatási szám (nem kitöltendő): Kitöltés módja: számítógéppel. I. ADATLAP ÉS ÖSSZEGZŐ 1.

Részletesebben

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István.

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István. Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Szigorúan titkos! Elõadó: Dobos István. 37 Tárgy: Jelentés az okt. 23-i események

Részletesebben

INFO. A tartalomból. Din sumar...

INFO. A tartalomból. Din sumar... H I FA - R o INFO S e g í t s é g M i n d e n k i n e k - A j u t o r p e n t r u To ţ i 2014 anul XII évf. nr. 47. szám Trimestrul III. negyedév A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi

Részletesebben

ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI

ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI néptánccsoport felvonulása követte. A Szent Istvánparkban Péter György-Árpád alpolgármester mondott köszöntőbeszédet, majd elhelyezték az emlékezés koszorúit többek között: Vincze-Jancsi Tímea, a helyi

Részletesebben

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Ce s-a întâmplat? Mi történt? 2003-2009 Phare Coeziune

Részletesebben

Jelentkezés Ajánlólevél / Referencialevél

Jelentkezés Ajánlólevél / Referencialevél - Nyitás Tisztelt Uram! Hivatalos, férfi címzett, ismeretlen név Tisztelt Hölgyem! Hivatalos, női címzett, ismeretlen név Tisztelt Hölgyem/Uram! Hivatalos, címzett neme és neve ismeretlen Tisztelt Uraim!

Részletesebben

Személyes Jókívánságok

Személyes Jókívánságok - Házasság Gratulálok! Nagyon sok boldogságot kívánok! Friss házaspárnak gratulációkor Gratulálok és a legjobbakat kívánom mindkettőtöknek az esküvőtök napján. Frissen összeházasodott párnak gratulációkor

Részletesebben

Crăciun fericit! Voi păstra Crăciunul în inimă şi voi încerca să-l ţin cu mine tot anul. (Charles Dickens) 3 Crăciunul se întâmplă și astăzi (?

Crăciun fericit! Voi păstra Crăciunul în inimă şi voi încerca să-l ţin cu mine tot anul. (Charles Dickens) 3 Crăciunul se întâmplă și astăzi (? 3 Crăciunul se întmplă și astăzi (?) Voi păstra Crăciunul în inimă şi voi încerca să-l ţin cu mine tot anul. (Charles Dickens) Crăciun fericit! Vita Catholica Banatus 12/2014 1 din cuprins ANUL XX NR.

Részletesebben

Hifa-Ro INFO. Din sumar... A tartalomból

Hifa-Ro INFO. Din sumar... A tartalomból Hifa-Ro INFO S e g í t s é g M i n d e n k i n e k - A j u t o r p e n t r u To ţ i 2013 anul XI. évf. nr. 42. szám Trimestrul II. negyedév A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Creştină Partium 1.2 Facultatea Ştiinţe Socio-Umane 1.3 Departamentul Limba şi Literatura Maghiară 1.4 Domeniul

Részletesebben

Începuturile Bibliotecii Judeţene Mureş. Dr. Molnár Gábor primul director al instituţiei

Începuturile Bibliotecii Judeţene Mureş. Dr. Molnár Gábor primul director al instituţiei Începuturile Bibliotecii Judeţene Mureş. Dr. Molnár Gábor primul director al instituţiei PETELEI KLÁRA Biblioteca Judeţeană Mureş Istoria oricărei biblioteci constituie o parte importantă a istoriei locale.

Részletesebben

2017./XV./III./59. A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja

2017./XV./III./59. A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja HIFA-RO INFO 2017./XV./III./59. A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor pentru Toţi Támogatóink 2017-ben Sponsorii

Részletesebben

Szia! / Jó napot! (attól függően, hogy magázod vagy tegezed az adott személyt)

Szia! / Jó napot! (attól függően, hogy magázod vagy tegezed az adott személyt) - Esențiale Kan du vara snäll och hjälpa mig? A cere ajutor Talar du engelska? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Talar du _[språk]_? A întreba dacă o persoană vorbește o anumită limbă Jag talar inte

Részletesebben

Facultăţii de Fizică a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca cu privire la alegerile în structurile și funcțiile de conducere

Facultăţii de Fizică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cu privire la alegerile în structurile și funcțiile de conducere UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI BABEŞ-BOLYAI TUDOMÁNYEGYETEM BABEŞ-BOLYAI UNIVERSITÄT TRADITIO ET EXCELENTIA FACULTATEA DE FIZICĂ Str. M. Kogălniceanu nr. 1 Cluj-Napoca, RO-400084 Tel.: 0264-405300/ Fax: 0264-591906

Részletesebben

Hifa-Ro. II János Pál pápa üzenetei / Mesajele papei Ioan Paul al II-lea 1920-2005 INFO

Hifa-Ro. II János Pál pápa üzenetei / Mesajele papei Ioan Paul al II-lea 1920-2005 INFO Hifa-Ro INFO 2005 anul III évf. nr. 10 szám Trimestrul II negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE Dragi colegi, Mã grãbesc sã vã trimit rãspunsul

Részletesebben

CONCURSUL ȘCOLAR NAȚIONAL DE GEOGRAFIE TERRA ETAPA JUDEŢEANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI Ediția a IV-a, 26 martie CLASA a VII-a

CONCURSUL ȘCOLAR NAȚIONAL DE GEOGRAFIE TERRA ETAPA JUDEŢEANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI Ediția a IV-a, 26 martie CLASA a VII-a CONCURSUL ȘCOLAR NAȚIONAL DE GEOGRAFIE TERRA ETAPA JUDEŢEANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI Ediția a IV-a, 26 martie 2016 CLASA a VII-a Eu sunt Terra și prietenul meu Harry Potter și ne bucurăm că ai venit la acest

Részletesebben

I. Beszédértés 1 Maximális pontszám: 20

I. Beszédértés 1 Maximális pontszám: 20 ROMÁN C1 I. Beszédértés 1 Maximális pontszám: 20 Feladat: A hallott szöveg alapján válaszoljon magyarul a kérdésekre! A válaszokat olvashatóan, tollal írja! Ha hibát követett el, kérjük, hogy tollal javítson;

Részletesebben

Anuarul presei sălăjene

Anuarul presei sălăjene Anuarul presei sălăjene 2010 Asociaţia Jurnaliștilor din Sălaj Anuarul Presei Sălăjene 2010 ISSN 2067 046X Anuarul Presei Sălăjene un proiect iniţiat de Asociaţia Jurnaliștilor din Sălaj și coordonat de

Részletesebben

Ö Felsége a Király nevében,

Ö Felsége a Király nevében, Anul XI Arad, Joi, 13 26 Decemvrie 1907 Nr. 274. r ABONAMENTUL шв un.24 Cor. F* fnm. an, 12 c Г* 1 hmă. 2 c Kral de Duminecă ря m un 4 Cor. Pentn Komânia şl America 10 Cor. Mnd de zi pentru Ronţăit fi

Részletesebben

Írásbeli vizsga Matematika Informatika szak

Írásbeli vizsga Matematika Informatika szak Babeş-Bolyai Tudományegyetem, Kolozsvár Matematika és Informatika Kar ZÁRÓVIZSGA Írásbeli vizsga 2017. Matematika Informatika szak I. Algebra 1) a) Jelentsük ki a részcsoportok jellemzési tételét. b) Adjunk

Részletesebben

Originea vieţii din punctul de vedere al informaticii Legile naturii referitoare la informaţie şi concluziile lor

Originea vieţii din punctul de vedere al informaticii Legile naturii referitoare la informaţie şi concluziile lor Prof. dr. ing. Werner Gitt Originea vieţii din punctul de vedere al informaticii Legile naturii referitoare la informaţie şi concluziile lor În ştiinţă o argumentare este puternică numai atunci când legile

Részletesebben

TRIBUNA. Spre armata naţională", Din cirnetal unui filolog. Anul XV. Arad, Vineri, 13)26 Mai 1911 Nr. 105

TRIBUNA. Spre armata naţională, Din cirnetal unui filolog. Anul XV. Arad, Vineri, 13)26 Mai 1911 Nr. 105 Anul XV. Arad, Vineri, 13)26 Mai 1911 Nr. 105 ABONAMENTUL Pe un an Pe un um. Pe o lună 28 Cor. 14 2.40 «Numărul de zi pentru România şi străinătate pe an 40 franci. Telefon pentru oraş şi comitat 502.

Részletesebben

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök LICEUL TEORETIC SALAMON ERNŐ 535500 Gheorgheni, Bul. Lacu Roşu 3-5, Jud.Harghita Tel.Fax.: 0266-364757 Web: www.salamon.ro, E-mail: salamonerno@yahoo.com Nr.înreg.: 133./ 01.03.2012. Calendarul activităţii/

Részletesebben

Domeniul EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Domeniul EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniul EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 1. Programul de studii EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ (3 ani, cu frecvenţă) la Cluj- Napoca. Liniile de studiu: română şi maghiară. La Bistriţa (3 ani, cu frecvenţă) Linia

Részletesebben

I N F O. 2003 nr. 2 szám. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi

I N F O. 2003 nr. 2 szám. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi I N F O Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi 2003 nr. 2 szám Ha valami értékes és jó dolog történhetik velünk életünk során, úgy az a barátság. A legnagyobb kincs, ha találkozunk olyan valakivel, aki

Részletesebben

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limba română Limba maghiară - Limba germană Limbă şi comunicare

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limba română Limba maghiară - Limba germană Limbă şi comunicare CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limba română Limba maghiară - Limba germană Limbă şi comunicare Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala...

Részletesebben

TRATATIVELE ROMÂNO-MAGHIARE DIN VARA ANULUI 1849

TRATATIVELE ROMÂNO-MAGHIARE DIN VARA ANULUI 1849 KOLOZSVÁRI BOLYAI TUDOMÁNYEGYETEM ERDÉLYI TUDOMÁNYOS INTÉZET SILVIU DRAGOMIR TRATATIVELE ROMÂNO-MAGHIARE DIN VARA ANULUI 1849 CLUJ-KOLOZSVÁR, 1947 MINERVA IRODALMI ÉS NYOMDAI MŰINTÉZET R.-T. Erdélyi Tudományos

Részletesebben

ROMANUL. icaoini şi ziarul Tribuna" Viena, 22 Martie. Mignon Părinţii şi copilăria ei. Anul I. Arad, Joi 24 Martie (6 Aprilie) Nrul 68.

ROMANUL. icaoini şi ziarul Tribuna Viena, 22 Martie. Mignon Părinţii şi copilăria ei. Anul I. Arad, Joi 24 Martie (6 Aprilie) Nrul 68. W mm *! Anul I. Arad, Joi 24 Martie (6 Aprilie) 1911. Nrul 68. ABONAMENTUL: Pe un an.. 28 Cor. Pe jumătate an 14 - Pe 3 luni.. T Pe o lună.. 2'40 Numărul poporal: Pe un an.. 4' Cor. Pe jumătate an Pentru

Részletesebben

ROMANUL. Tocmai acum îşi opreşte d. Goga trupele? Cunoştea până 'n toate amănunţimile ei limba franceză, şi o vorbia cu desăvârşită eleganţă.

ROMANUL. Tocmai acum îşi opreşte d. Goga trupele? Cunoştea până 'n toate amănunţimile ei limba franceză, şi o vorbia cu desăvârşită eleganţă. Amil I. Arad, Marţi 29 Martie (11 Aprilie) 1911. Nrul 71. ROMANUL ABONAMENTUL: Pe un an.. 28 Cor. Pe jumătate an 14", Pe 3 luni.. 7 Pe o lună.. 240» Numărul poporal: Pe un an.. 4 - Cor. Pe jumătate an

Részletesebben

Minuta şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita din data de 09 aprilie 2014

Minuta şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita din data de 09 aprilie 2014 ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL JUDEȚEAN Direcția generală administrație publică locală Compartimentul Cancelaria Consiliului Județean Harghita Nr. /2014 Minuta şedinţei extraordinare a Consiliului

Részletesebben

Obiectivele care au condus la fondarea Fundaţiei:

Obiectivele care au condus la fondarea Fundaţiei: MICROCREDITARE Obiectivele care au condus la fondarea Fundaţiei: Formarea şi administrarea sistemului de mijloace pentru stimularea investiţiilor în Judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg posibilitatea atragerii

Részletesebben

Arad, Mercuri Malu Nr. 105 ROMÂNUL

Arad, Mercuri Malu Nr. 105 ROMÂNUL Anal IV ABONAMENTUL P«au tn.. 28.- Cor. Pe jumătate an 14.- Pe 3 Ioni.. 7.- Pe o lună 2.40 Pentru Románia şl străinătate: Pe un an. 40. franci Telefon pentru oraş şi interurban Nr. 750. Arad, Mercuri 14

Részletesebben

A tartalomból Conţinut. 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó

A tartalomból Conţinut. 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó LiteratHU-R A tartalomból Conţinut Adventi ünnepkör kiskarácsony, nagykarácsony... Adventul

Részletesebben

Mi újság. Ce-i dă nou? Ziar periodic al Primăriei din Micherechi. Méhkerék Község Önkormányzata Időszakos lapja

Mi újság. Ce-i dă nou? Ziar periodic al Primăriei din Micherechi. Méhkerék Község Önkormányzata Időszakos lapja Ziar periodic al Primăriei din Micherechi Méhkerék Község Önkormányzata Időszakos lapja Februarie 2012 Anul 1, nr 1. Gratis 2012. Február I. évfolyam 1. szám Ingyenes Ce-i dă nou... Ce-i dă nou?... întrebăm,

Részletesebben

Hifa-RoINFO. Din sumar... A tartalomból

Hifa-RoINFO. Din sumar... A tartalomból Hifa-RoINFO 2011 anul IX évf. nr. 36. szám Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi Trimestrul IV. negyedév A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja - Revista trimestrială

Részletesebben

MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN

MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN Matematika román nyelven középszint 111 ÉRETTSÉGI VIZSGA 014. május 6. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI ÉRETTSÉGI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA Indicaţii

Részletesebben

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna - Nuntă Casă de piatră şi felicitări! Vă urez amândurora toată fericirea din lume! Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit Felicitări şi cele mai calde urări de bine pentru amândoi cu ocazia nunţii!

Részletesebben

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Model - Limba română - Limba maghiară - Limbă şi comunicare

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Model - Limba română - Limba maghiară - Limbă şi comunicare CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2013 Model - Limba română - Limba maghiară - Limbă şi comunicare Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele

Részletesebben

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna. fericirea din lume! Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna. fericirea din lume! Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit - Nuntă Gratulálok! Nagyon sok boldogságot kívánok! Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit Gratulálok és a legjobbakat kívánom mindkettőtöknek az esküvőtök napján. Pentru a felicita un cuplu recent

Részletesebben

Impresszum : Mi is az internetfüggőség? Nem más, mint túlzott internethasználat, mely megakadályozza a napi életvitelt. Ben-

Impresszum : Mi is az internetfüggőség? Nem más, mint túlzott internethasználat, mely megakadályozza a napi életvitelt. Ben- Mi is az internetfüggőség? Nem más mint túlzott internethasználat mely megakadályozza a napi életvitelt. Ben- - neteket mennyire érint ez? Feleljetek őszintén az alábbi kérdésekre és megtudhatjátok! Kellemes

Részletesebben

Helyi Közigazgatási Vezérigazgatóság/ Direcţia generală de administraţie publică locală. Tevékenységi beszámoló 2011 Raport de activitate 2011

Helyi Közigazgatási Vezérigazgatóság/ Direcţia generală de administraţie publică locală. Tevékenységi beszámoló 2011 Raport de activitate 2011 Helyi Közigazgatási Vezérigazgatóság/ Direcţia generală de administraţie publică locală Tevékenységi beszámoló 2011 Raport de activitate 2011 1 A jogi osztály 2011. évi tevékenysége / Activitatea compartimentului

Részletesebben

clasa a X-a D la ora de fizică a X-ik D osztály fizika órán

clasa a X-a D la ora de fizică a X-ik D osztály fizika órán de prin şcoală / jelenetek iskolánk életéből clasa a X-a D la ora de fizică a X-ik D osztály fizika órán clasa a IX-a D la ora de fizică a IX. D fizika órán clasa a XI-a D la ora de fizică a XI. D fizika

Részletesebben

SMiT Ghid utilizare CAM (Modul Acces Condiționat) SMiT Modul Acces Condiționat Ghid de utilizare

SMiT Ghid utilizare CAM (Modul Acces Condiționat) SMiT Modul Acces Condiționat Ghid de utilizare SMiT Ghid utilizare CAM (Modul Acces Condiționat) SMiT Modul Acces Condiționat Ghid de utilizare 1 1. Instalare 1.1 Instrucțiuni Vă rugăm să citiți acest Ghid de utilizare înainte de folosirea CAM-ului.

Részletesebben

2018. ÉVI PRIORITÁSAINK PRIORITĂȚILE ÎN ANUL 2018

2018. ÉVI PRIORITÁSAINK PRIORITĂȚILE ÎN ANUL 2018 2018. ÉVI PRIORITÁSAINK PRIORITĂȚILE ÎN ANUL 2018 KÁNYÁD KÖZSÉGBEN TÖBBSZÖR JÁRTUNK NE-AM DEPLASAT DE MAI MULTE ORI ÎN COMUNA ULIEȘ Nem készítünk költségvetést konzultáció és helyismeret nélkül. Niciodată

Részletesebben

? l r garmond: a doua prim» e u n

? l r garmond: a doua prim» e u n Anul X. Arad Marţi 17{30 Octomvrie 1906. Nr. 194. REDACŢIA JMbVA «ВШ^ЬвВІВЪ "ІШ^ВвАвВІЬ *WÊP ^ШГ^Ш^ V ^-Ж ADMINISTRAŢIA *Мк ferencz-utcza tirul S S ^Щ^ТЁж^^^тЁжА ^^^ ^^ wä W ^ ^ L. И Ferencz-utcza nrul

Részletesebben

Árgyelán Sándor, III. o. titkár. Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában

Árgyelán Sándor, III. o. titkár. Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában 102 Árgyelán Sándor, III. o. titkár Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában A román állam megalakulásától kezdve (1877) soknemzetiségû volt, a nemzetiségek az elsõ világháborúig a lakosságnak

Részletesebben

Foaie politică Apare în fiecare Duminecă. Telefon Nr Adresa telegrafică:»foaia Poporului«, Sibiiu.

Foaie politică Apare în fiecare Duminecă. Telefon Nr Adresa telegrafică:»foaia Poporului«, Sibiiu. Anul al 19-ka Dumineci^ 20 Noemvrie (3 Decemvrie) 1911 Nr. 47 PREŢUL A B O N A M E N T U L U I : Pe tm a n....... 4 cor. 40 bani. Pe o jumătate de an... 2 cor.- 20 bani. Bcmânia, America şi alte ţări străine

Részletesebben

KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA

KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA ÉRETTSÉGI VIZSGA 2011. május 23. ROMÁN NYELV KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA 2011. május 23. 8:00 I. Olvasott szöveg értése Időtartam: 60 perc Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati NEMZETI ERŐFORRÁS MINISZTÉRIUM

Részletesebben

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013.

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013. ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia 22.02.2013. Hargita Megye Tanácsa, Faluképvédelmi programja, 2009- Modern székely ház: 2011-es alprogram A Modern székely ház program számokban:

Részletesebben

INVITAŢIE Prin prezenta Vă invit cu respect la şedinţa extraordinară a ADUNĂRII GENERALE A AUTOGUVERNĂRII PE ŢARĂ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA

INVITAŢIE Prin prezenta Vă invit cu respect la şedinţa extraordinară a ADUNĂRII GENERALE A AUTOGUVERNĂRII PE ŢARĂ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA DIN PARTEA PREŞEDINTELUI AUTOGUVERNĂRII PE ŢARĂ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA 5700 Giula, str. Eminescu, nr. 1. Tel. şi fax:(66) 463-951 INVITAŢIE Prin prezenta Vă invit cu respect la şedinţa extraordinară a

Részletesebben

INFORMAŢII ŞI MANUAL DE UTILIZARE - ÎNREGISTRARE ŞI PLATĂ CU CARD BANCAR în Sistemul Naţional Electronic de Plată (SNEP) -

INFORMAŢII ŞI MANUAL DE UTILIZARE - ÎNREGISTRARE ŞI PLATĂ CU CARD BANCAR în Sistemul Naţional Electronic de Plată (SNEP) - INFORMAŢII ŞI MANUAL DE UTILIZARE - ÎNREGISTRARE ŞI PLATĂ CU CARD BANCAR în Sistemul Naţional Electronic de Plată (SNEP) - www.ghiseul.ro ISMERTETŐ KÉZIKÖNYV- BANKKÁRTYÁVAL TÖRTÉNŐ ONLINE ADÓFIZETÉS AZ

Részletesebben

Zeno Millea ANTIROMÂNISMUL PUR ŞI SIMPLU

Zeno Millea ANTIROMÂNISMUL PUR ŞI SIMPLU Zeno Millea ANTIROMÂNISMUL PUR ŞI SIMPLU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MILLEA, ZENO Antiromânismul pur şi simplu / Zeno Millea; ed.: lector Nicolae Băciuţ. - Târgu-Mureş : Editura Nico,

Részletesebben

Adolescenþa Tini. Nr.15 15. Szám 2009 JANUÁR IANUARIE 2009 REVISTA ELEVILOR COLEGIULUI A NAGYSZALONTAI ARANY JÁNOS FÕGIMNÁZIUM DIÁKLAPJA

Adolescenþa Tini. Nr.15 15. Szám 2009 JANUÁR IANUARIE 2009 REVISTA ELEVILOR COLEGIULUI A NAGYSZALONTAI ARANY JÁNOS FÕGIMNÁZIUM DIÁKLAPJA MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI INOVÃRII INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI BIHOR COLEGIUL NAÞIONAL ARANY JÁNOS SALONTA STR. REPUBLICII, NR.90, JUD. BIHOR TEL/FAX: 0259-373448 E-mail: litsal@rdslink.ro

Részletesebben

I N F O. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru Toţi. Mit jelent a Hifa? Ce înseamnă Hifa. 2001- Hifa-szeminárium szünetben/ Seminar Hifa în pauză

I N F O. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru Toţi. Mit jelent a Hifa? Ce înseamnă Hifa. 2001- Hifa-szeminárium szünetben/ Seminar Hifa în pauză I N F O Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru Toţi 2003 nr. 1 szám A Hifa rövidítés. az osztrák Hilfe für Alle magyar jelentése Segítség Mindenkinek.. A román Hifa az osztrák egyesület hazai, önálló ága.

Részletesebben

EXAMENUL DE BACALAUREAT Probă scrisă la Geografie Europa România Uniunea Europeană Proba D/E/F

EXAMENUL DE BACALAUREAT Probă scrisă la Geografie Europa România Uniunea Europeană Proba D/E/F EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2009 Probă scrisă la Geografie Europa România Uniunea Europeană Proba D/E/F Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de

Részletesebben

Hifa-Ro INFO. Szeptember 15-én d.u. 5 órakor a Deus Providebit Tanulmányi Házban (Marosvásárhely, Rózsák tere 61)

Hifa-Ro INFO. Szeptember 15-én d.u. 5 órakor a Deus Providebit Tanulmányi Házban (Marosvásárhely, Rózsák tere 61) Hifa-Ro INFO 2005 anul III évf. nr. 11 szám Trimestrul III negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

INFO. A tartalomból. Din sumar... Tabăra de formare Fraternitas din Selters. Fraternitas továbbképző tábor Szelterszen

INFO. A tartalomból. Din sumar... Tabăra de formare Fraternitas din Selters. Fraternitas továbbképző tábor Szelterszen Antoine de Saint Exupery Az emberek, azért magányosak, mert falakat emelnek hidak helyett. A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja - Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei

Részletesebben

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Numele şi prenumele: Tamás Dénes A. Teza de doctorat Titlu: Focusare pe frumos Universul romanelor lui Krasznahorkai László (A szépség

Részletesebben

Mr. Adam Smith Smith's Plastics 8 Crossfield Road Selly Oak Birmingham West Midlands B29 1WQ

Mr. Adam Smith Smith's Plastics 8 Crossfield Road Selly Oak Birmingham West Midlands B29 1WQ - Cím Mr. J. Rhodes Rhodes & Rhodes Corp. 212 Silverback Drive California Springs CA 92926 Amerikai címzés forma: Házszám + utca neve Település neve + ország rövidítése + irányítószám Mr. Adam Smith Smith's

Részletesebben

A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE

A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE 1510/2014.03.28 szenátusi határozat - 5. melléklet A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE 1. A tanulmányi okmányok kiállítása az 1/2011-es Tanügyi Törvény, a 2284/2007-es Miniszteri rendelet

Részletesebben

Az Ön kézikönyve TOPCOM BUTLER 4502+TRIPLE http://hu.yourpdfguides.com/dref/2232614

Az Ön kézikönyve TOPCOM BUTLER 4502+TRIPLE http://hu.yourpdfguides.com/dref/2232614 Elolvashatja az ajánlásokat a felhasználói kézikönyv, a műszaki vezető, illetve a telepítési útmutató TOPCOM BUTLER 4502+TRIPLE. Megtalálja a választ minden kérdésre az a felhasználói kézikönyv (információk,

Részletesebben

Iartă, Iubeşte, Zâmbeşte, Exprimă-te, Relaxează-te, Ajută un bătrân, Acceptă un compliment, Ascultă-ţi prietenii, Reia un proiect abandonat, Fii

Iartă, Iubeşte, Zâmbeşte, Exprimă-te, Relaxează-te, Ajută un bătrân, Acceptă un compliment, Ascultă-ţi prietenii, Reia un proiect abandonat, Fii MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI BIHOR LICEUL TEORETIC SALONTA STR. REPUBLICII, NR. 90 TEL./FAX: 0259/373448 E-mail:litsal@rdslink.ro www.litsal.go.ro E-mail:adolescentatini@yahoo.com

Részletesebben

Hifa-RoINFO. Din sumar... A tartalomból

Hifa-RoINFO. Din sumar... A tartalomból Hifa-RoINFO 2011 anul IX évf. nr. 35. szám Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi Trimestrul III. negyedév A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja - Revista trimestrială

Részletesebben

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2015

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2015 EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2015 Test 2 Limba română Limba maghiară Limba engleză Limbă şi comunicare Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevului/elevei......

Részletesebben

I N F O. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi

I N F O. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi I N F O 2004 anul II évf. nr. 7 szám Barátunk és sorstársunk 2004. július 27-én eltávozott közülünk, hitünk szerint oda, ahol mindannyian, majd együtt fogunk örvendezni egy új és örök találkozásnak. Márti,

Részletesebben

ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL

ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL ELNÖKI KABINET 360. SZ. RENDELKEZÉS a Bihar Megyei Tanács 20. szeptember 25.-i összehívójáról Az aktualizált 2001. évi 215. sz.

Részletesebben

CALitAte europeană în FormAreA ProFesionALă A viitorilor informaticieni

CALitAte europeană în FormAreA ProFesionALă A viitorilor informaticieni CALitAte europeană în FormAreA ProFesionALă A viitorilor informaticieni Proiect de mobilitate erasmus+, formare profesională vet Beneficiar: Liceul teoretic Arany jános salonta Perioada mobilității: 01.02.2016-19.02.2016

Részletesebben

CONFLUENŢE LEXICOGRAFICE ROMÂNO-MAGHIARE DIN SECOLUL AL XVII-LEA (LEXICON MARSILIANUM ŞI CONTELE MIKLÓS BETHLEN) *

CONFLUENŢE LEXICOGRAFICE ROMÂNO-MAGHIARE DIN SECOLUL AL XVII-LEA (LEXICON MARSILIANUM ŞI CONTELE MIKLÓS BETHLEN) * LEVENTE NAGY CONFLUENŢE LEXICOGRAFICE ROMÂNO-MAGHIARE DIN SECOLUL AL XVII-LEA (LEXICON MARSILIANUM ŞI CONTELE MIKLÓS BETHLEN) * Într-o recentă culegere de vechi texte literare maghiare 1, Iván Sándor Kovács

Részletesebben

ROMÁN NYELV ÉS IRODALOM

ROMÁN NYELV ÉS IRODALOM ÉRETTSÉGI VIZSGA 2014. május 12. ROMÁN NYELV ÉS IRODALOM KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA 2014. május 12. 8:00 I. SZÖVEGÉRTÉS Időtartam: 60 perc Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr..../... MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA ŞI LITERATURA

Részletesebben