ROMII în presa din România. Tematica

Átírás

1 ROMII în presa din România Tematica conflicte interetnice (82) conflictul romi-primăria Baia Mare (43) dezbaterea etnonimelor rom-tigan (109) discursul vis a vis de autonomie (208) dubla cetăţenie - minoritatea maghiară din România (109) Imigranţi români de etnie romă (presa din Portugalia) (101) imigrantii români (Spania, Franta, Anglia, Germania) (196) legea învăţământului predarea limbii române ca a doua limbă (192) legea minorităţilor naţionale (1012) Migranţi români (presa din Portugalia) (60) mutarea romilor de pe Coastei-Cluj (139) problema emigranţilor români din Italia (798) Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 (126) reforma regiunilor de dezvoltare (110) Tinerii romi - condiţiile sociale (66) Tinerii romi - copiii romi în familie (2) Tinerii romi - educaţia (88) Tinerii romi - liceul de romi din Bucureşti (15) transformarea sistemului electoral problematica reprezentării minorităţilor în parlament (495)

2 CLUJ-NAPOCA Numele cotidianului: Adevărul Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Bianca Pădurean Titlul articolului: Protest al romilor mutaţi de pe Coastei, în Consiliul Local Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Aproximativ 15 romi, reprezentanţi ai comunităţii de clujeni care au fost mutaţi de pe strada Coaste în apropiere de Pata Rât au protesta, astăzi în timpul şedinţei de Consiliu Local. Aceştia sunt nemulţumiţi de noile locuinţe primite. Am locuit pe strada Coastei 21 de ani cu chiria plătită la zi până au venit şi ne-au dus la Pata Rât. Acolo avem bai comune şi nu putem merge două persoane la baie, s-a plans Greta Petru, reprezentant al comunitătii de romi mutate de pe Coastei. Cetăţenii nemultumiţi au venit în Consiliul Local cu pancarte pe care scria solidaritate sau sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate. Romii au ieşit din sala de şedinţă, după ce nu au fost lăsaţi să ia cuvântul. Aceştia incercat să discute cu primarul Sorin Apostu, însă acesta s-a întors la şedinţă. Romii au fost relocaţi în urmă cu aproape patru luni de pe strada Coastei, în casele modulare din Pata Rât. Este vorba despre 250 de persoane care locuiesc acum în 40 de camere de câte 18 metri pătraţi ale celor 10 case modulare, care au 10 băi de câte şase metri pătraţi fiecare. În locul locuinţelor sociale de pe strada Coastei, Facultatea de Teologie Ortodoxă, va contrui un capus universitar cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări. Campusul va găzdui şi o capelă.

3 Numele cotidianului: Adevărul Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Andi Daiszler Titlul articolului: Paradoxul Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Romii din Pata Rât au fost azi vizitați de importante figuri la nivel european Pantofi de sute de lei i-au purtat astăzi pe oficialii Comisiei Europene şi pe cei ai Naţiunilor Unite prin mocirla de la Pata Rât, acolo unde contrastele sunt la ordinea zilei. Cele trei comunităţi de romi care trăiesc în preajma groapei de gunoi a Clujului, denumite Dallas 1", Dallas 2", respectiv Cantonului" au primit astăzi vizitele unor importante figuri de la nivel european. Aţi strâns, e curat aici? Sunteţi îmbrăcaţi, se poate intra", au fost cuvintele cu care au fost treziţi mulţi dintre romii care trăiesc în zona Pata Rât din Cluj-Napoca. Rând pe rând, cocioabele sărăcăcioase ori locuinţele sociale au fost vizitate de o delegaţie internaţională sosită la Cluj- Napoca pentru a se convinge de felul în care îşi duc aici viaţa cele câteva sute de persoane, majoritatea asistate de stat. Ne-au evacuat de pe Coastei şi ne-au trimis aici. Nici măcar apă nu ne-au băgat în case, a trebuit să ne-o tragem noi", a explicat Szabo Sandor, unul dintre locuitorii celei mai recente înfiinţate comunităţi din zonă, cea format exclusiv din persoanele mutate de pe strada Coastei. Bărbatul de 41 de ani are o firmă în construcţii, însă acum i-a îngheţat activitatea ca să nu mai plătesc impozite la stat" şi trăieşte din lucrări de amenajare interioară. Locuieşte în cei 18 metri pătraţi ai locuinţei sociale alături de concubina Mariana Kovacs şi cei trei copii ai lor. Mecanic de Norvegia, şomer de România Două barăci mai departe, Rozalia Gherebeneş (22 de ani) îşi trezeşte fiica de 2 ani. Tânăra e casieră într-un centru comercial, în vreme ce iubitul ei, Gheorghe Lende, munceşte ca mecanic. Numai în Norvegia însă, de câte ori poate. Fac câteva mii de euro acolo şi apoi mă întorc acasă. Aici... nu lucrez, decât aşa. La târguri de muncă n-am fost", admite Gheorghe Lende, care susţine că nu îşi caută o chirie mai către centru, de frică să nu îşi piardă locuinţa socială fără WC şi fără duş primită de la Primăria Cluj-Napoca la Pata Rât.

4 De cealaltă parte, în cadrul grupului de discuţii organizat după vizitarea Dallas-ului, Alexandru Tsolakis responsabil la Direcţia Generală pentru Politici Regionale a Comiei Europene, împreună cu Yesim Oruc, reprezentantă a Programului de Dezvoltare a Naţiunilor Unite, au promis că în scurtă vreme va fi semnat un tratat care să constituie bazele legale pentru un program de evitare a mutărilor forţate, aidoma celei de pe strada Coastei. Întâlnire buclucaşă În mijlocul monologurilor oficialilor europeni cu privire la necesitatea incluziunii sociale a romilor din zona Pata Rât şi la nevoia imperativă de evitare a mutărilor abuzive, unul dintre participanţii la discuţii a izbucnit verbal, acuzând oficialii de lipsa dorinţei de implicare în îmbunătăţirea vieţii celor din Dallas-ul clujean. Tot veniţi şi tot plecaţi. Şi nimic nu se schimbă în urma voastră. La discuţii aţi ştiut mereu să veniţi, când e vorba de acţiuni nimic nu mai faceţi", le-a reproşat Ricardo Valoza reprezentanţilor ONG-urilor care au organizat acţiunea de astăzi. Astfel de acţiuni (precum cea de azi - n.r.) se întâmplă mereu, ONG-urile umblă după fonduri europene pe care apoi le fac dispărute", a declarat el presei. Totuşi, vizita la Cluj a delegaţiei internaţionale s-a soldat şi cu un rezultat pozitiv. S-a încheiat un memorandum de colaborare între primărie şi UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) pe programe sociale şi de integrarea romilor, în care se stipulează necesitatea consultării experţilor universitari, a ordinului arhitecţilor şi societăţii civile. Lucru solicitat, de mult timp, de organizaţiile civice ale romilor, dar ignorat sistematic de autorităţi.

5 Numele cotidianului: Adevărul Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Florina Pop Titlul articolului: Viaţa lângă depozitul de medicamente expirate din Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Asociaţia Amare Prhala" atrage atenţia autorităţilor că romii din Pata Rât s-au îmbolnăvit de stomac şi plămâni din cauza gazelor emanate de la depozitul fabricii de medicamente Terapia". Locuitorii de la gropa de gunoi spun că mirosul înţepător ce vine seara de la depozitul fabricii este insuportabil şi îi face să-şi închidă geamurile. Conducerea companiei susţine că acel depozit e închis de 4 ani şi are toate avizele de mediu la zi. Conducerea Asociaţiei Amare Prhala", o organizaţie nonguvernamentală romă, s-a întâlnit azi cu reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală a Primăriei Cluj-Napoca pentru a vedea cum se poate îmbunătăţi traiul locuitorilor de la Pata Rât. La întrevedere s-a prezentat şi o listă cu 100 de semnături ale oamenilor de la gropa de gunoi, oameni care vor să nu mai locuiască într-un mediu atât de toxic. Cei de la asociaţie au fost recent la Pata Rât, în cadrul unei campanii de sănătate pe care o desfăşoară, şi au vorbit cu oamenii care li s-au plâns de mirosul înţepător ce vine în fiecare seară dinspre depozitul fabricii de medicamente Terapia", miros insuportabil din pricina căruia sunt nevoiţi să-şi ţină închise seara şi noaptea geamurile. Preşedintele Asociaţiei, Pavel Doghi, solicită autorităţilor să se recolteze probe de sol, apă şi aer din care să rezulte că sutele de romi de la groapa de gunoi trăiesc în condiţii toxice şi că mulţi dintre ei s-au îmbolnăvit din pricina mirosului înecăcios ce vine seara dinspre acel depozit. Prin acele probe vrem să se demonstreze legal, nu la modul declarativ, că acele deşeuri de la fabrica de medicamente sunt foarte toxice şi că oamenii s-au îmbolnăvit din cauza lor. Vom demonstra aceasta şi cu acte medicale", afirmă Pavel Doghi. ONG-ul mai cere ca mediatorii sanitari să se implice mai mult şi să prezinte o evidenţă a bolilor cronice din acea zonă. Mirosul e foarte usturător şi trebuie să închidem geamurile" Unul dintre locuitorii de la Pata Rât, mutaţi iarna trecută de Primăria Cluj-Napoca de pe strada Sub Coastă în locuinţele modulare de pe deal, Ernest Creta, spune că seara nu se poate respira din pricina gazelor aduse de vânt dinspre depozitul fabricii Terapia", îngrădit şi păzit de un

6 portar. El adaugă că de vreo două săptămâni nu se mai dă drumul la gaze pe la , ci mai târziu, pe la Seara pe la 8 sau 9 se dădea drumul la gaze prin tubul scos la suprafaţă din depozit. Dacă nu lear da drumul, probabil ar exploda. Mirosul e foarte usturător şi trebuie să închidem geamurile. Am dureri de cap şi stomac din cauza lui. Nu mai zic cum se simt copii. Mulţi s-au îmbolnăvit de plămâni şi stomac. Cred că îi afectează şi mental fiindcă nu au mai avut aceleaşi note la şcoală de când ne-am mutat", povesteşte Ernest Creta. Acelaşi lucru îl spun şi Margareta Bodiu, în vârstă de 62 de ani, de profesie asistent personal, şi fiica sa, Ana Maria Rusu, de 34 de ani. Ne vine să vomăm de la miros. În unele zile trebuie să închidem geamurile de la ora ca să nu simţim mirosul care e foarte usturător. Te pişcă în nas şi gât de la el. Nici fiica mea de 14 ani nu s-a simţit prea bine, însă au fost cazuri de copii care s-au îmbolnăvit de plămâni", spune Ana Maria Rusu. Hală ecologică cu acte în regulă Directorul Terapia", Dragoş Damian, afirmă că societatea are la Pata Rât o hală ecologică cu toate avizele necesare de la Agenţia Regională de Protecţia Mediului (ARPM) Cluj-Napoca. Hala ecologică este închisă de patru ani şi nu reprezintă niciun pericol", susţine Damian. Aceleşi lucru îl confirmă şi ARPM. Depozitul fabricii are toate autorizaţiile necesare până în 2012 şi nu constituie un pericol pentru locuitorii din zonă. Nu am fost sesizaţi că se fac deversări de gaze în zonă", declara Adina Maier, purtătorul de cuvânt al Agenţiei.

7 Numele cotidianului: Business-Forum.ro Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Campanie de sănătate: Locuitorii din Pata Rât își revendică drepturile pentru o locuire decentă Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Campanie de sănătate: Locuitorii din Pata Rât își revendică drepturile pentru o locuire decentă LUNI, 25 IULIE :30 BUSINESS FORUM Asociația Amare Phrala desfășoară prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Roma Nord-Vest (CISPER N-V) o campanie de sănătate în lunile iulie-august 2011, adresată etnicilor romi de la Pata Rât, dar și majoritarilor. Obiectivele urmărite de campanie sunt identificarea nevoilor privind sănătatea şi accesul la servicii de sănătate publică în comunităţi de romi marginalizate, și informarea persoanelor de la Pata Rât despre drepturile lor privind accesul la servicii medicale şi la îngrijirea sănătăţii. În cadrul campaniei, Amare Prhala îndeplinește, alături de romii de la Pata Rat, o sesizare către Direcția de Asistență Socială și Medicală a Primăriei Cluj-Napoca. Sesizarea reclamă condițiile toxice de locuire și de muncă din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj și cere implicarea mai accentuată a mediatorilor sanitari la Pata Rât (care să prezinte, printre altele, evidenţa bolilor cronice din acele comunităţi). Campania propune instituțiilor publice abilitate asigurarea unor servicii medicale primare în cabinetul medical dotat existent în Pata Rât, precum şi implicarea altor organizaţii (de exemplu, Crucea Roşie) în asigurarea unor medicamente şi tratamente pentru bolile cronice existente în aceste comunităţi. Totodată, CISPER N-V pregătește o sesizare către Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj, în care se cere prelevarea unor probe de sol, aer și apă pentru a verifica toxicitatea mediului. Pentru a contribui la soluționarea unor probleme legate de accesul romilor la servicii medicale, CISPER N-V desfășoară, în cadrul campaniei, o serie de mese rotunde cu instituțiile susmenționate și cu alți actori ai societății civile.

8 Campania se desfășoară în cadrul proiectului Crearea și funcționarea structurilor de asistenta axate pe ocuparea forței de muncă Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie roma ID 62509, proiect co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , Axa prioritară 6, Promovarea incluziunii sociale, beneficiar Asociația Pakiv Romania. Foto: asscluj.wordpress.com

9 Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: editoriale Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Raul Chis Titlul articolului: Mitropolie în Ţigănie Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Romii exilaţi de Crăciun de pe str. Coastei, din casele lor decente, în noroiul şi duhoarea de la Groapa de Gunoi a oraşului, au aflat cu stupoare că surghiunul lor foloseşte cuiva: Bisericii. Mitropolia proaspătului înscăunat Andreicuţ a primit terenul pentru ctitorirea unui complex teologic. Raul Chiş Pentru romi, locul are istorie. Acolo li s-au născut copiii, acolo şi-au trăit dramele şi bucuriile. Mulţi au avut contract cu primăria pentru locuinţele sociale în care trăiau, n-au fost doar nişte rezidenţi fără acte. Pentru Andreicuţ, terenul e doar încă un loc în care se va turna. Beton. În şedinţa consiliului local de marţi, romii au implorat mila divină, încercând imposibilul: să blocheze atribuirea terenului către Mitropolie reprezentată la întrunire chiar de Andreicuţ şi să pună capăt coşmarului de a trăi ca subspecii, la periferia umanităţii şi civilizaţiei. Dar Dumnezeu absentează din locurile în care popii fac business: consilierii locali, indiferent de confesiune, au votat de-a valma, în unanimitate şi fără să clipească, darea în folosinţă gratuită a terenului de de metri pentru complexul visat de mitropolit. Dacă ar fi votat doar ortodocşii, aş fi înţeles: ca şi în alte rânduri, popii aveau să devină agenţii lor electorali (politicienii au mereu nevoie de un cal troian pentru a intra în sufletele oamenilor la alegeri), lucrurile ar fi avut sens. Unanimitatea la vot indică, însă, ori ignoranţă, ori o lipsă de sensibilitate faţă de problemele unor oameni care au fost aruncaţi împreună cu copiii lor la groapa de gunoi a oraşului, o pierdere temporară sau poate definitivă a umanismului: Pleacă ţigănia, vine Mitropolia. În acest fel ne tratăm semenii la Cluj? A fi tuciuriu la suflet, iată o problemă fără rezolvare! Câţi dintre aleşii locali şi-ar lua familiile în pijamale să doarmă o noapte la Pata Rât? Eu cred că niciunul. Şi atunci? De ce nu îşi pun întrebări? De ce nu se abţin de la vot măcar? De ce?

10 Comunitatea ar fi putut să contruiască pe strada Coastei case sociale pentru romi. Să avanseze soluţia integrarii lor, nu a excluderii. Iar dacă terenul trebuia dat cu orice preţ Mitropoliei, putea fi căutată în paralel o soluţie rezonabilă şi pentru romi. Andrei Andreicuţ ar fi trebuit să iniţieze acest lucru, să nu fi acceptat terenul de pe Coastei câtă vreme ochii celor alungaţi de acolo sunt încă înlăcrimaţi. Altfel, cum mai putem înţelege misiunea socială a bisericii? În şedinţa de ieri, Mitropolitul, care a fost adoptat suspect de repede de politicienii de la Cluj şi de prietenii lor într-un oraş care părea ceva mai conservator şi mai ataşat de valorile promovate de regretatul mitropolit Bartolomeu, a reacţionat prost. În faţa dramei romilor, şi-a înghiţit cuvintele. Nu le-a oferit nici mângâiere, nici consolare. E dramă în ţigănie? Nu ştie, n-a văzut, n- a auzit, nu e de prin părţile locului. O fi având domnia sa vocaţie de ctitor, de turnător de beton, însă nu le-a dovedit romilor veniţi la şedinţă că are vocaţie de om.

11 Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: interviuri Pagina (dacă este cazul): 4 Autorul articolului: Anamaria Pascal Titlul articolului: Adrian Dohotaru: Există finanţări europene pentru ajutorarea romilor, dar este nevoie şi de voinţă politică şi proiecte în acest sens Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Articol: Adrian Dohotaru: Există finanţări europene pentru ajutorarea romilor, dar este nevoie şi de voinţă politică şi proiecte în acest sens OMUL SĂPTĂMÂNII 23 iunie 2011 Autor: Anamaria Pascal Spune-ţi părerea Mărime text Tânărul clujean Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gloc), protestează de câteva luni împotriva intenţiei de relocare a romilor de pe strada Cantonului la Pata Rât. Dohotaru a organizat deja mai multe acţiuni pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă romii. Pentru toate acţiunile sale, Buzz News l-a desemnat drept Omul Săptămânii. Adi Dohotaru militeaza pentru problemele romilor Anamaria Pascal: Când ai început să militezi pentru romi şi de ce? Adi Dohotaru: Militez în primul rând pentru o comunitate clujeană şi de aiurea mai egalitară, mai armonioasă, nu militez neapărat pentru romi. Am început să fiu preocupat mai serios de condiţiile de locuire ale romilor când am citit în presa locală cum romii de pe strada Coastei au fost relocaţi la groapa de gunoi a oraşului, la Pata Rât, doar pentru că stăteau pe un teren unde o companie privată de anvergură dorea să se extindă. M-am implicat pentru a arăta abuzul autorităţilor şi că nu putem arunca problemele la gunoi. Le putem rezolva altfel, prin dialog şi negociere. Nu cred că toţi romii, mai ales cei care stăteau ilegal, trebuiau să rămână pe Coastei,

12 dar nici nu cred că era necesar să fie duşi la Pata Rât, alături de alţi aproximativ de romi, ca să creeze acolo un fel de mic gheto. A.P.: Ce acţiuni ai organizat pentru ei până acum şi ce rezultate aţi obţinut? A.D.: Cea mai bună veste pe care am primit-o azi e că în Parlamentul nostru a fost depusă o interpelare pornind de la un raport pe care l-am realizat cu ocazia vizitei unor oficiali europeni de la Comisia Europeană, Parlamentul României, ong-uri internaţionale de prestigiu. Dar au fost multe alte acţiuni unde m-am implicat în organizare alături de alţi membri din gloc (Eniko Vincze, Cristina Raţ, Pavel Doghi). A fost fain la maratonul internaţional din Cluj, unde am alergat pentru locuiţe decente pentru romii din Pata Rât, a fost realmente interesant să boicotăm o şedinţă a primăriei când i s-a acordat Bisericii Ortodoxe Române terenul de pe Coastei gratuit, după ce multinaţionala nu a mai dorit acel teren pentru că şi-a retras unele departamente din Cluj. Sunt momente de emoţie, care ne-au coagulat. Un moment relevant a fost când am asistat alături de romii de pe Coastei la ceremonia de sfinţire a viitorului aşezământ teologic BOR. Şocul meu a fost să aflu că mitropolitul opinia în media că poate locul romilor nu era pe Coastei. Se poate infera că e la groapa de gunoi. Un alt oficial important din BOR îmi spunea la o întâlnire că Pata Rât e mediul lor natural şi ce misiune dificilă şi civilizatorie am avea noi, cei din gloc, să îi scoatem de acolo. Cu astfel de percepţii ne lovim, infinit mai dureroase decât cele legate de comentarii frustrate, pe care le întâlnesc constant pe internet (să-i spălăm, gazăm, deportăm, închidem pe romi). Dincolo de problema majoritarilor, există probleme serioase şi în rândul romilor. Ierarhiile lor sociale mi se par uneori asemănătoare cu cele din Evul Mediu. Ierarhiile sociale de genul acesta perpetuează corupţia, ilegalităţile şi sărăcia. A.P.: Cum a reacţionat opinia publică/clujenii la toate aceste acţiuni? Dar cei ai instituţiilor publice? A.D.: Opinia publică a reacţionat parţial ok, parţial dezastruos. Adică, a spune că ţiganii fură, mint, sunt leneşi etc. etc., dincolo de faptul că e o generalizare pripită, nu rezolvă deloc problema. Alţii au reacţionat mai ok, în sensul în care erau conştienţi de aberaţia mutării a 250 de oameni lângă o groapă de gunoi şi a spune că ar trebui să fie norocoşi că au primit locuinţe sociale. Reprezentanţii primăriei au reacţionat dezastruos, din punctul meu de vedere, mai ales în prima fază. Li s-au propus până acum vreo cinci variante pentru a încheia un protocol între autorităţi şi asociaţii civice, dar au refuzat de fiecare dată să semneze un parteneriat. Totuşi, sperăm ca prin presiunile United Nations Development Program (UNDP), care a semnat un protocol cu Primăria, autorităţile publice locale să ne ia până la urmă în seamă şi să ţină cont de expertiza unor universitari şi activişti implicaţi în gloc. A.P.: Ce soluţii propuneşi pentru romi? A.D.: E mai complicat, depinde de ce familii din Pata Rât vorbim. Sunt cel puţin trei comunităţi distincte: Noul Pata Rât, adică cei mutaţi în decembrie, Dallas şi Cantonului. Unii nu vor să se mute, alţii da. Dacă ne referim la cei din noul Pata Rât, noi am propus o soluţie minimală de a fi găsite mai multe locuinţe sociale veritabile, în mai multe locaţii din Cluj. Sunt destui care nu doresc să fie ca cele de lângă o groapă de gunoi, cu pereţi cu igrasie, băi la comun, spaţiu de locuire extrem de redus etc. Oricum, la soluţii se poate ajunge dacă există un dialog cu autorităţile publice locale, dacă există proiecte care să finanţeze locuire integrată pentru romi şi alte etnii. De la Comisia Europeană s-a stipulat destul de clar că finanţări ar fi, doar să existe voinţă politică, expertiză şi proiecte în acest sens.

13 A.P.: Aţi strâns semnături de la clujeni pentru susţinerea romilor. Câte semnături s-au strans şi ce se va întâmpla cu ele? A.D.: Avem peste 300 de semnături pe online şi pe hârtie, iar cum vin mai multe semnături de solidarizare cu cele peste 120 de familii în risc de evacuare forţată de pe Cantonului (Pata Rât); vom depune petiţia la CFR, Judecătorie, Primărie şi alte instituţii publice abilitate să rezolve astfel de probleme. Într-adevăr, oamenii stau pe un teren care nu e al lor, dar dacă îi evacuezi forţat nu rezolvi cu nimic situaţia, iar legislaţia internaţională prevede că evacuările forţate sunt definite drept dislocarea temporară sau permanentă a oamenilor împotriva voinţei lor din locuinţele sau de pe terenurile pe care le ocupă, fără consultarea şi notificarea lor adecvată şi fără a li se asigura locuinţe alternative adecvate şi compensaţii. Conform prevederilor internaţionale, la care şi România a luat parte, orice evacuare forţată este ilegală (rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, Comisia Drepturilor Omului nr. 24/2004). Miza ar fi aici nu ca oamenii să rămână în continuare pe Cantonului în acele locuinţe improvizate, ci să nu fie daţi afară, fără a fi gândite nişte soluţii provizorii de locuire. A.P.: Aţi militat şi în cadrul Festivalului Internaţional de Artă Romani. Aţi primit vreun ajutor? A.D.: La IRAF am avut şansa să ne transmitem mesajul şi a fost super ok să vezi că sunt sute de oameni care se solidarizează pe astfel de cauze, mai ales că majoritatea românilor sunt extrem de refractari când vine vorba de romi. Eu m-am dus câteva luni la FRCCF şi am făcut meditaţii, în regim de voluntariat, cu elevi din medii defavorizate, majoritatea romi, dar şi români şi unguri. Mi se spunea că nu are niciun sens, pentru că romii sunt leneşi, nu se educă Chiar nu era o diferenţă calitativă între copii, pornind de la etnia lor. Diferenţele se stabilesc însă prin accesul la educaţie, din cauza situaţiei precare a multor familii de romi. Miza problemei e preponderent socială, nu de factură identitară. Apoi, pe mine mă mai interesează stabilirea unor raporturi cât mai puternice de egalitate, pentru a avea comunităţi mai echilibrate, în care reuşim să ne identifcăm unii cu alţii, să avem proiecte comune. De pildă, există un tip de egalitate conservatoare, în care toată lumea e egală în raport cu Dumnezeu, dar se respectă ierarhiile din lumea Cezarului. Există apoi o egalitate de tip liberal, în faţa legii, abstractă, iar în societate prevalează interesele personale atâta timp cât nu intră în conflict cu stipulările legale. Ce mă interesează însă e un alt tip de egalitate, o egalitate dificilă, în care nu mai există referenţi externi ca Dumnezeu sau legea. Referentul acesta ar fi omul. De obicei, ai impresia că eşti egal cu o persoană cu care te identifici. A.P.: Cu ce probleme se confruntă romii la Pata Rât. Ce ar trebui rezolvat urgent? A.D.: Eu am încercat să mă identific cu romii de la Pata Rât, atâta tot şi e extrem de dificil. Dar cine nu o să încerce să se pună în situaţia lor, nu va înţelege problemele prin care trec, iar astfel de situaţii se vor perpetua. Din punctul nostru de vedere, trebuie găsite nişte soluţii temporare de locuire, nişte locuinţe de necesitate şi un teren pentru cei care sunt în risc de avacuare forţată de pe Cantonului. Alternativa ar fi să fie daţi afară şi să spunem că nu pasă, că nu e problema noastră, că romii sunt aşa şi pe dincolo, că îşi merită soarta. Mai important însă e de a găsi soluţii pe termen lung şi asta se poate face doar prin politici publice coerente, în care sunt implicate cât mai voci la deliberări. Doho Quijote de la Hoia, Cavaler al Tristei Acţiuni, personaj creat de Dohotaru

14 A.P.: Faci parte din Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gloc). Ce alte proiecte aveţi? A.D.: Cu gloc-ul vom urmări rezultatele procesului despre cei în risc de evacuare, cu Amare Prhala vom face în iulie o campanie axată pe sănătate la Pata Rât în care sper să prelevăm nişte probe de apă şi sol pentru a vedea cât de toxic e mediul din preajma gropii de gunoi. Cu Grupul pentru Acţiune Socială, parte a gloc, vom începe din toamnă un seminar legat de tehnici de mobilizare cetăţenească, pentru că, vedem bine, încrederea oamenilor că se pot mobiliza colectiv pentru a schimba mersul unei societăţi e destul de redusă. Trăim în pseudo-comunităţi sparte şi fragmentate, în care interesul egoist e mai importan decât cel comunitar. Dar cred că putem să răsturnăm astfel de situaţii. Îmi dau seama că multe dintre proiectele în care mă angrenez sunt niţel idealiste. Dar eu cred că idealurile, valorile care se pot articula printr-o deliberare permanentă, între cât mai mulţi oameni Aşadar, idealurile pot să tragă vremurile după ele. De aceea, masca de gaze arată nu doar că Pata Rât e un mediu toxic, ci şi că Doho Quijote de la Hoia, Cavaler al Tristei Acţiuni, Latifundiar al Sinelui Său, are un coif bun de luptă împotriva real-politicului. O altă societate e posibilă, o altă politică e posibilă, cu asta mă (dez)amăgesc eu şi alţi camarazi din GAS.

15 Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Mitropolia primeşte pe strada Coastei teren pentru cămine şi săli de curs Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Noul Mitropolit Andrei Andreicuţ l-a convins pe primar să repartizeze un teren Facultăţii de Teologie Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului primeşte pe strada Coastei teren pentru cămine şi săli de curs, la mai puţin de o jumătate de an de la evacuarea romilor din zonă. Consiliul local Cluj-Napoca va analiza în şedinţa din 10 mai 2011 un proiect de hotărâre din iniţiativa primarului privind atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren de circa 4000 de mp, pe str. Coastei către Mitropolia Ardealului. Proiectul vine în urma discuţiilor pe care cele două instituţii le-au purtat la scurt timp după întronizarea Înalt Prea Sfinţitului mitropolit Andrei, în încercarea de a continua şi dezvolta parteneriatul care a existat şi în timpul în care Mitropolia a fost păstorită de către Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania. Totodată proiectul prevede că Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa de mp pe str. Slănic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement. Astfel, practic se rezolvă două probleme una a prezervării unei zone din muncipiu care se poate amenaja ca spaţiu verde şi care va fi cuprinsă în noul PUG în regim urban de tip V pentru a fi protejată pe viitor, iar pe de altă parte, se creează un centru educaţional ecleziastic la nivelul pe care trebuie să îl ofere un oraş care găzduieşte Mitropolia Ardealului, a precizat primarul Sorin Apostu. Din detaliile furnizate de reprezentanţii Mitropoliei Ardealului reiese că pe parcela solicitată se doreşte construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, etc, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări etc.. Campusul va găzdui şi o mică capelă.

16 Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Amnesty International intervine din nou în problema ţiganilor de pe Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Organizaţia internaţională de apărare a drepturilor omului, Amnesty International trimite o scrisoare avertisment către Agenţia Naţională CFR, Ministerul Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi municipalităţii Cluj-Napoca, privind situaţia comunităţii de ţigani ce ocupă abuziv strada Cantonului. După ce Regionala CFR Cluj a cerut înlăturarea comunităţii de ţigani, Amnesty International şi-a exprimat dezacordul total cu această soluţie: Unei companii publice nu ar trebui să i se permită să evacueze comunitatea romă fără a i se asigura o protecţie Peste 400 de persoane care trăiesc într-o aşezare de romi din strada Cantonului, la marginea oraşului Cluj-Napoca riscă să fie evacuaţi cu forţa. O companie publică, naţionale, CFR SA Bucuresti, care administrează terenul din zonă, a cerut un ordin judecătoresc pentru înlăturarea imediată a caselor. Amnesty International cere CFR să se asigure că, în cazul în care se va autoriza evacuarea, vor fi respectate drepturile umane esenţiale. Orice evacuarea fără preaviz, fără o consultare reală cu privire la alternative, fără cazare alternativă şi compensaţii ar echivala cu o evacuare forţată şi încalcă standardele internaţionale şi regionale în domeniul drepturilor omului, din care face parte şi România. CFR a solicitat Curţii o ordonanţă prin care locuitorii să-şi demoleze casele, altfel compania va fi autorizată să desfăşoare demolarea, iar costurile vor fi suportate de rezidenţi. Amnesty International este îngrijorată de faptul că CFR a solicitat o decizie cu efect imediat, fără a include o dată, sau să permită un timp pentru consultare. Curtea din Cluj-Napoca va organiza o audiere privind cererea săptămâna viitoare.

17 Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Elza Almasi Tudor Ravoiu Titlul articolului: Cum au reusit doi straini acolo unde Primaria a esuat Numărul fotografiilor: 0 Acces online: La Pata Rat, unde armata de experti a Primariei a dat gres, au izbutit doi straini care si-au dedicat o buna parte din viata ajutorarii romilor ce traiesc langa groapa de gunoi a orasului. In loc sa le incurajeze initiativele, municipalitatea a ales sa ii ignore, sau mai rau, sa le puna piedici. Fost pilot in Armata Statelor Unite si luptator in razboiul din Vietnam, canadianul Rufus Whynot (62 de ani) si-a inceput activitatea de misionar in Guatemala, dar a decis sa isi petreaca restul vietii incercand sa ajute oamenii nevoiasi din Romania. Prima data a venit aici chiar dupa Revolutia din 89, pentru ca in 1995 sa se mute definitiv la Cluj, cu sotia. Tot atunci a infiintat si Fundatia Ajutorul Familiei, prin intermediul careia ajuta comunitea de la Pata Rat, dar si cateva orfelinate. Despre o colaborare fructuoasa cu municipalitatea nici nu poate fi vorba. De ce nu? Nu spun nimic despre autoritatile locale. Daca nu pot sa spun nimic de bine, prefer sa nu vorbesc deloc. Cand am venit eu aici, primar era Funar. De-atunci numele primarului s-a schimbat, dar mentalitatea a ramas aceeasi, spune el, precizand ca si-a mutat fundatia in afara Clujului tocmai pentru ca autoritatile locale sunt corupte. Mi-au promis teren de doua ori, au avut loc si sedintele, dar daca nu le-am dat mita, nu s-a concretizat nimic. Cea mai mare provocare pentru mine este sa gasesc oameni care nu incearca sa se imbogateasca pe spatele altora, spune el. De-a lungul anilor, Rufus Whynot a construit prin intermediul fundatiei sale o biserica pentru romi, le-a reparat cocioabele si i-a ajutat cu haine, incaltaminte si alte produse. Saptamana trecuta au ajuns la Cluj peste 300 de adolescenti de la organizatii crestine din toata lumea, care au construit sase locuri de joaca in diferite localitati din judet, printre care si Pata Rat. Nu trebuie sa fii strain ca sa iti dedici timpul pentru ajutorarea oamenilor si nu trebuie nici

18 sa ai foarte multi bani. Acesti adolescenti nu sunt bogati, au muncit sa stranga bani pentru acest proiect. Si romanii isi pot ajuta semenii - sunt foarte multe organizatii unde pot face voluntariat, a spus Rufus. Saracia lor este coplesitoare Voluntarii care au amenajat locul de joaca de la Pata Rat au ramas socati de conditiile in care traiesc romii de aici. Nu am mai vazut niciodata asa ceva. Saracia lor este absolut coplesitoare. Sunt trist cand nu pot sa cumpar una-alta pentru motocicleta mea. Dar acum, cand ii vad ca deabia au haine, imi vine sa le dau tot lor. Eu pot sa ma intorc la casa mea calduroasa si la salariul meu mare, dar ei raman aici, a spus Shane, unul dintre voluntari, marturisind ca i s-a rupt inima cand a vazut cat de fericit rade unul dintre copiii, jucandu-se cu mingea primita cadou de la straini. Partea proasta este ca noi plecam, dar ei se intorc la tristetea in care au trait pana acum. Nu cred ca vor fi capabili sa plece vreodata din mizeria asta. Cred ca vor creste aici si vor muri aici, a mai spus Shane. La joaca impreuna cu fata patronului Un alt prieten de nadejde al romilor din Pata Rat este, de opt ani, canadianul de origine portugheza Ricardo Veloza. El a trecut peste prejudecati si le-a oferit acestora un loc de munca stabil si un salariu motivant la centrul de colectare si recilare a plasticului pe care l-a deschis pe strada Cantonului. Acolo lucreaza zilnic 22 de romi din comunitatea de la Pata Rat si de pe strada Cantonului. Organizatiile vin si pleaca si nu rezolva niciodata nimic. Acesti oameni au nevoie de locuri de munca, spune el, precizand ca n-a avut niciodata probleme cu angajatii lui. Cea mai buna prietena a fetitei mele este o fetita de aici din comunitate, marturiseste el. Datorita lui Veloza, Otvos Aladar a scapat de rampa. Este mai bine aici (la centrul de colectare n.red.) decat acasa. Inainte lucram pe rampa, adunam cabluri. Dar era greu si faceam putini bani, maxim 15 lei pe zi, spune baiatul de 18 ani care de cinci luni lucreaza la centrul de colactare al strainului. Fratele lui, care la 26 de ani are deja doi copii, isi doreste sa stranga suficienti bani ca sa isi caute o locuinta in alta parte. De cand m-am angajat aici viata mea si a familiei mele s-a schimbat. Domnul Ricardo ne ajuta cu tot ce avem nevoie, a luat-o pe fetita mea, la el acasa sa se joace fetita lui, spune el. Pentru ca lucreaza de doar patru luni la domnul Ricardo inca nu poate sa se mute, dar spera ca in curand sa-si permita o chirie. Cel mai mult imi doresc sa plec de aici, sa imi iau familia de aici, precizeaza el.

19 Vacanta de neuitat Veloza spune ca singurul lui scop este sa ajute oamenii nevoiasi. Asa sunt eu, fac tot ce pot ca sa ii ajut. Ce a facut Primaria nu este in regula. Nu e bine sa ii izolezi. Eu cred ca, pe langa locuinte, acesti oameni au nevoie de un loc de munca stabil. Cea mai buna solutie ar fi agricultura. S-ar putea face solarii in care sa se cultive legume, iar acesti oameni sa munceasca acolo. Candva Romania era printre tarile fruntase in materie de agricultura, de ce nu ar putea fi din nou?, se intreaba strainul, precizand ca va colabora cu Uniunea Europeana pentru un astfel de proiect, pentru ca cu Primaria este o pierdere de vreme, ati vazut ce au facut pana acum. Atat el, cat si Rufus Whynot sunt hotarati sa sprijine si pe viitor comunitatea de romi de aici. Dupa construirea unui parc de joaca, fundatia lui Whynot vrea sa le dea oportunitatea copiilor romi sa invete elemente de baza in operarea calculatorului. Noi oferim spatiul, calculatoare, dar avem nevoie de un voluntar care sa stea doua ore pe zi sa ii initieze in operarea calculatorului, spune Whynot, cu speranta ca se va gasi un roman care sa faca lucrul acesta. Vizita voluntarilor si construirea locului de joaca a fost ca o vacanta de neuitat pentru copiii de pe rampa. Nu li s-a mai intamplat ca cineva sa le acorde atata atentie si afectiune neconditionate.

20 Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: interviuri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Ramona Costea Titlul articolului: Ella Veres: Sa transformam romii in fiinte acvatice! Numărul fotografiilor: 0 Acces online: In 1994 a plecat din Romania in America in pentru posibilitatea de a fi ea insasi. S-a intors apoi periodic in tara pentru a lua pulsul Clujului, un oras care i-a ramas drag, chiar daca momentan traieste si locuieste in New York. Scenarista si fotografa, Ella Veres a revenit in Cluj pentru a-si sarbatori nou achizitionata cetatenie americana, ocazie cu care participa si la Festivalul International de Arta Romani. Ella Veres se autodefineste drept o americanca - ardeleanca care si-a luat ramas bun de la Romania in primii ani de dupa Revolutie. Atunci studenta la Facultatea de Teatru si Film din Bucuresti, a prins o bursa in Budapesta, iar de acolo s-a zbatut si a obtinut o bursa in SUA, la Louisiana State University. Jumatate romanca si jumatate unguroiaca, Ella Veres este din 2011 si cetatean american, motiv pentru care a ales sa sarbatoreasca aceasta atestare venind in Romania, dar nu ca simplu turist, ci cu implicare in diverse proiecte culturale. Tara Fagaduintei versus Tara lui Dracula Pasionata de arta scrisului dramaturgic, fotografie si filmologie, Ela spune ca in Tara Fagaduintei a reusit sa se reinventeze, atat in plan personal, cat si profesional. Profesional am facut aici (America n. red.) intr-un an cat poate as fi facut in 10 in Romania, explica aceasta. Nu-mi place sa ma repet, trebuie sa ma provoc. Odata ajunsa in SUA, cred ca m-am imbunatatit pe mine insumi, am renuntat numai la lucrurile care ma stanjeneau, povesteste ea. Desi toti europenii privesc cu ochi critic si rautacios cultura americana, ea nu crede ca americanii sunt prosti, chiar daca, de exemplu, s-a intalnit cu numeroase situatii in care a trebuit sa explice geografic unde se situeaza Romania pe glob. Pentru a evita aceste situatii jenante, ea prefera sa le spuna tutror ca este din Ardeal sau Transilvania. Toata lumea din Romania este iritata de faptul ca suntem perceputi ca si cum am avea ceva de-a face cu vampirismul. Pe mine nu m-a deranjat, dimpotriva, imediat ce le spuneam ca sunt din Ardeal, le aparea un zambet mare pe fata si imi spuneau ca au auzit de Dracula, povesteste Ella

21 Veres. Proiectele artistice de succes pe care le-a inceput in Statele Unite au determinat-o sa incerce si la noi piata culturala. Piesele ei de teatru sunt de fapt colaje dramatice, monoloage si interviuri, un mozaic de idei personale pe care le va pune in scena la Cluj. Pentru prima oara piesele sale vor fi auzite in limba romana pe scena clujeana in cadrul a 2 evenimente care se vor desfasura joi, 16 iunie, la Festivalul International de Arta Romani (IRAF) si un spectacol sustinut de trupa Imago la Casa de Cultura a Studentilor, saptamana viitoare. Rupandu-mi un loc in America, Molima si Raiul si iadul pe Pamant sunt trei colaje dramatice care abordeaza teme personale, puternice. Raiul si iadul pe Pamant care va fi pusa in scena joi, in Irish Music Pub, in cadrul IRAF abordeaza tema discrimanarii pe criterii rasiale, axandu-se pe problema romilor din tara. Piesa a fost inspirata de vizita pe care americanca a facut-o mai demult in zona Pata Rat din Cluj, stand de vorba cu romii care locuiau acolo. Piesa este construita sub forma unui monolog satiric care vine si cu o solutie absurda: toti romii sa fie transformati in pesti si aruncati in adancurile fostelor sate acum acoperite de ape. Ella Veres spune ca este curioasa de modul in care piesa va fi receptata de publicul clujean, mai ales ca tema este una foarte actuala, dar in acelasi timp crede si simte ca arta are un scop fundamental: de a schimba mentalitati si atitudini. Arta de dragul artei nu exista. E o meserie care trebuie sa aiba o functie acolo, sustine artista. Clujul prin ochi de new yorkez Intoarsa pe plaiurile transilvanene, scenarista marturiseste ca orasul Cluj-Napoca este parca mai frumos ca oricand. Pe de o parte a impresionat-o efervescenta orasului in perioada TIFF-ului, dar si schimbarile pozitive la nivel urbanistic din zonele cele mai populare. Isi aduce aminte de bancile tricolore ale lui Funar, calificand decizia de a le vopsi astfel drept una infantila si penibila. Sunt schimbari mari si altele aparent marunte. De exemplu esti in piata acolo (Piata Unirii n.red.) si vezi copilasii si adolescentii ca se joaca in fantana aia arteziana, vezi o domnisoara ca are oja verde, faptul ca este oja verde, ca mama ei nu i-a interzis sa poarte oja verde si faptul ca nimeni nu se ia de ea din acest motiv mi-a dat mie de inteles ca da, domnule, este libertate aici!, exclama aceasta. Clujul este orasul unde nu mi s-a intamplat niciodata nimic rau. Acum s-a nimerit sa fiu in locul acesta si ma bucur, n-as fi vrut sa fiu in alta parte, spune Ella Veres.

22 Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Bogdan Buburuz Titlul articolului: 80 de elevi romi, repartizati azi in liceele din Cluj Numărul fotografiilor: 0 Acces online: O parte din elevii romi din judet au fost repartizati azi in licee, iar numarul lor este in crestere fata de anii trecuti. Potrivit inspectorului de specialitate, Liliana Chiriac, tot mai putini elevi romi care ajung la liceu se lasa de scoala. Elevii de etnie roma au ales licee de top din oras, printre care Colegiul National Iulian Pop, Colegiul National George Baritiu si Colegiul National Gheorghe Sincai, insa alegerile sunt influentate si de zonele din care provin acestia. Liliana Chiriac a declarat ca, potrivit metodologiei, 440 de locuri din liceele clujene sunt alocate elevilor romi, iar locurile se pot ocupa pana in septembrie. Cazurile de abandon sunt izolate si apar in special in cazul fetelor, care, potrivit traditiei, se casatoresc la aceasta varsta. Exista si baieti care se lasa de scoala pentru ca pleaca impreuna cu parintii in strainatate, la munca. Insa aceste cazuri apar indiferent de etnie. Cei care au fost prezenti azi au avut rezultate bune la invatatura, medii bune si astfel au ales licee de prestigiu, a explicat Liliana Chiriac. Azi, la Colegiul National George Cosbuc au fost repartizati 79 de elevi, insa o parte au ales sa fie repartizati de calculator, la fel ca si restul elevilor.

23 Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Alexandra Pacurar Titlul articolului: Complex bisericesc de 2,4 mil euro pe strada Coastei Numărul fotografiilor: 0 Acces online: Reprezentantii comunitatii de romi care locuieste in prezent in zona Pata Rat, dupa ce au fost evacuati din casele de pe strada Coastei, au venit astazi la sedinta de Consiliu Local. Acestia sunt nemultumiti de noile locuinte, insa reprezentantii forului local nu le-au dat dreptul sa ia cuvantul in timpul sedintei. Membrii unor organizatii civice si comitetul de locatari Noul Pata Rat au venit astazi la Primarie pentru a lua parte la sedinta de Consiliu Local si pentru a-si manifesta nemultumirea fata de actualele locuinte. Am locuit pe strada Coastei 21 de ani cu chiria platita la zi pana au venit intr-o noapte si ne-au dus la Pata Rat. Acolo avem bai comune si nu putem merge doua persoane la baie, s-a plans Greta Petru, reprezentant al comunitatii de romi. Cetatenii nemultumiti au afisat pancarte cu mesaje ca solidaritate si sunt rom; vreau sa traiesc in demnitate, dar nu au fost lasati sa ia cuvantul pe parcursul sedintei. Cred ca ar fi mai bine sa asteptam pana mai tarziu, a declarat presedintele de sedinta, consilierul PD-L Gheorghe Surubaru. Romii au iesit afara, unde au incercat sa discute cu primarul, insa acesta s-a intors la sedinta. In sala de sedinta a fost distribuita o situatie cu persoanele cercetate de Politia municipiului sub acuzatii de furt sau lovire. UPADTE: Romii care au venit astazi la Primarie sustin ca acum locuiesc peste zece persoane intr-o camera, dupa ce in iarna Primaria i-a evacuat pe romii care locuiau pe strada Coastei. Suntem persoane intr-o camera de 16 metri patrati. Pe contract scrie camera si bucatarie, dar e o singura camera, a declarat Petru Greta. Pe terenul eliberat de pe Coastei, artera adiacenta strazii Calea Dorobantilor se va construi un complex bisericesc, in conformitate cu un proiect votat de Consiliul Local in sedinta de astazi. Mitropolitul Clujului, IPS Andrei, a declarat ca nu stia de problema romilor. Suntem pusi in fata unei situatii de care nici nu am cunostinta. Personal, nu am avut de unde sa stiu pentru ca sunt la dumneavoastra de putina vreme. Nu Biserica a luat aceasta masura (de evacuare a romilor n. red.) si nadajduim ca si pentru ei (cetatenii romi n. red.) se gaseste o solutie, a declarat IPS Andrei. Grup de lucru pentru rezolvarea problemei romilor

24 La sedinta de astazi a luat parte si profesorul universitar Eniko Vincze, care a luat cuvantul desi consilierii au votat impotriva exprimarii unui punct de vedere. Va reamintim ca in aceasta situatie sunt mai multe familii, cam 250 de persoane, printre care si multi copii. Acestia traiesc intr-un mediu toxic, izolat. Speram sa se gaseasca o solutie si pentru aceste categorii defavorizate, a precizat Vincze. Primarul Clujului a explicat ca mutarea romilor la Pata Rat a avut loc in urma mai multor controverse iscate de cei care locuiau sau munceau in apropiere de casele romilor de pe Coastei. Ne-ati dat mape. CL e informat. Au fost extrem de multe controverse pentru locuitorii si firmele din zona. Daca nu sunt conditii la Pata Rat asa cum ni s-a sesizat astazi, vom lua masuri si vom incerca sa gasim alte locatii, a declarat primarul. Aceasta nu est eprima actiune de protest a romilor care au fost mutati la Pata Rat. Ei au mai avut actiuni publice similare si in fata Case de Cultura a Studentilor, insa autoritatile nu au raspuns cererilor lor. UPDATE: Noul complex bisericesc ce va include si un sediu pentru Facultatea de Teologie cu toate anexele necesare va deservi in jur de 700 de studenti. Vom construi un complex bisericesc ce va gazdui si Facultatea de Teologie (a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca n.red.), cu toate sectiile ei. Pe langa facultate vor fi si alte dependinte cu rol social: un camin pentru fete, unul pentru baieti, cantina, biblioteca si toate cele necesare unui complex modern de invatamant. Era necesar in capitala Transilvaniei un astfel de asezamant. Le multumim celor ce ne-au inteles, a declarat IPS Andrei Andreicut. Conform primelor estimari, investitia care ar urma sa fie suportata de Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului este in jur de de lei. Autorizare record pentru constructia de pe Coastei Primarul a declarat la sedinta de astazi ca proiectul prezentat de Mitropolit is va primi autorizatiile in cel mai scurt timp. Certificatul de urbanism va fi eliberat in termen record pentru ca Mitropolia doreste ca inca din acest an sa inceapa lucrarile la acest edificiu si, in maxim doi trei ani, studentii sa fie stabiliti acolo, astfel incat zona sa arate bine, a declarat Sorin Apostu.