model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare ii

Átírás

1 model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare ii integrált vállalkozás-fejlesztési modell három fejlesztési régió kisvárosaiban kutatásjelentés ii.

2

3 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Raport de cercetare II Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Integrált vállalkozás-fejlesztési modell három fejlesztési régió kisvárosaiban Kutatásjelentés II. Vállalkozók elvárások, lehetőségek és nehézségek CCRIT EVK Cluj-Napoca Kolozsvár 2011

4 Autori / Szerzők Csata Zsombor (red./szerk.), Kiss Dénes, Pásztor Gyöngyi, Péter László, Toma Stefánia, Veres Valér Asistenţi de cercetare / Kutató-asszisztensek Monica Barbovschi, Pakot Ágnes, Szőcs Emese, Vitos Katalin, Ambarus Annamária, László Oszkár Munca de teren pentru anchetă şi recrutarea subiecţilor pentru interviurile focus-grup a fost realizată de către Institutul pentru Evaluare şi Strategie (IRES) A kérdőíves kutatás terepmunkáját és a fókuszcsoportos interjúk alanyainak a rekrutálását az IRES intézet végezte. Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Cluj Napoca, Revizuire text, corectură: Iulia Hossu Layout, tehnoredactare: Ruzsa István Copertă: Tipar:

5 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Rezultatele anchetei pe populaţie şi ale interviurilor focus-grup realizate cu potenţiali antreprenori

6 Cuprins 1. Introducere / Despre proiectul de dezvoltare antreprenorială / Despre raport / Planul de conţinut şi metodologia cercetării / Analiza privind diferenţele regionale ale densităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (activitatea 1.1) / Interviuri focus-grup cu antreprenori activi (activitatea 1.4) / Anchetă cu proprietarii şi managerii IMM-urilor (activitatea 1.5) / Diferenţele densităţii întreprinderilor la nivelul regiunilor şi al localităţilor / Caracteristicile activităţii antreprenoriale din regiunile ţintă din perspectiva datelor naţionale / Activitatea antreprenorială în oraşele mici din regiunile ţintă / Profilul social al antreprenorilor, tipuri de antreprenori / Caracteristicile generale ale întreprinderilor / Istoricul firmelor / Lansarea întreprinderilor / Condiţiile înfiinţării întreprinderilor / Motivaţiile ce au stat la baza demarării unei afaceri / Înglobarea socială a antreprenoriatului, capitalul de reţea al antreprenorilor / Relaţiile profesionale şi sociale ale antreprenorilor / Importanţa relaţiilor şi încrederea în instituţii / Problemele şi posibilităţile de dezvoltare a afacerilor / Aprecierea situaţiei generale a firmei / Aşteptările faţă de posibilele direcţii de dezvoltare a întreprinderilor / Percepţia succesului antreprenorial / Nevoile de servicii şi formare profesională / Nevoile de servicii antreprenoriale / Nevoile de formare profesională / Concluzii / 47 Anexă: hărţi / 97

7 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II 1. Introducere 1.1. Despre proiectul de dezvoltare antreprenorială Iniţiativa Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni este un proiect strategic de dezvoltare a resurselor umane, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , care se implementează pe parcursul unei perioade de doi ani (Nr. contract de finanţare POSDRU/92/3.1/S/50583). Partenerul principal al proiectului este Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor din România, parteneri: Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Fundaţia LAM, Asociaţia de Afaceri Ungare în România şi Türr István Képző şi Kutató Intézet, Ungaria. Proiectul vizează dezvoltarea spiritului antreprenorial şi creşterea abilităţilor antreprenoriale ale persoanelor din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Centru si Vest. Ideea principală care a stat la baza dezvoltării proiectului a fost aceea de a încuraja, prin multiple instrumente, antreprenoriatul şi ocuparea forţei de muncă în centrele urbane din regiunile vizate, prin crearea de noi întreprinderi, precum şi prin consolidarea întreprinderilor deja existente. În vederea realizării acestui obiectiv, partenerii s-au gândit la implementarea unei soluţii complexe, compuse din acţiuni interdependente, complementare, numită de către noi model integrat de dezvoltare antreprenorială. Atenţia noastră se concentrează nu doar asupra importanţei creării de noi afaceri, ci şi asupra sprijinirii acelor antreprenori care au lansat şi au deja o afacere funcţională, o activitate independentă, dar care necesită formare profesională şi/sau sprijin din partea unor profesionişti în domeniul dezvoltării antreprenoriale, pentru a deveni mai competitivi pe piaţa actuală Despre raport Pentru fundamentarea şi supervizarea profesională a ofertei privind programul de formare profesională şi consiliere antreprenorială, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice a realizat o amplă cercetare socio-economică. Cercetarea s-a desfăşurat în micile oraşe din regiunile de dezvoltare Vest, Nord-Vest şi Centru. Prezentul raport prezintă rezultatele activităţilor 1.1, 1.5 şi (parţial) 1.4 ale programului de cercetare. 1 Obiectivul principal al acestui raport constă în descrierea cât mai detaliată şi exhaustivă a activităţii antreprenoriale din oraşele mici ale regiunilor vizate, precum şi fundamentarea propunerilor operative legate de formarea profesională antreprenorială şi de serviciile de sprijin. În primul capitol al raportului vom prezenta planul conceptual şi metodologic al activităţilor de cercetare menţionate (Capitolul 1). În Capitolul 2 vom trece la analiza diferenţelor regionale ale densităţii întreprinderilor pe care încercăm să le explicăm prin câţiva indicatori economico-geografici. (Capitolul 2). Capitolul 3 conţine descrierea backgroundului socio-demografic al întreprinzătorilor, descriere bazată pe datele de anchetă, şi o caracterizare modală a grupurilor reprezentative de antreprenori realizată pe baza rezultatelor interviurilor de tip focus-grup. În capitolele care urmează vom prezenta caracteristicile generale ale IMM-urilor din oraşele regiunilor ţintă (Capitolul 4), urmate de o descriere a istoricului firmelor, unde ne vom concentra în special asupra momentului înfiinţării întreprinderii (Capitolul 5). După acesta vom discuta despre înglobarea socială a întreprinderilor (Capitolul 6), despre obstacolele şi posibilităţile dezvoltării afacerilor (Capitolul 7) şi despre percepţia socială asupra succesului antreprenorial (Capitolul 8). În sfârşit, vom prezenta şi analiza necesităţile de formare profesională şi de servicii de sprijin în domeniul antreprenorialului tematica centrală, de o importanţă majoră a proiectului (Capitolul 9). Raportul se încheie cu sintetizarea rezultatelor şi formularea concluziilor (Capitolul 10). CCRIT 2011 În prezentarea fiecărei teme abordate ne vom concentra mai întâi asupra rezultatelor anchetei, urmând ca acestea să fie nuanţate de consideraţiile formulate pe baza interviurilor focus-grup. 1 Pentru descrierea detaliată a fazelor cercetării vezi Introducerea din Raportul I Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi. 7

8 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Precizări metodologice În datele prezentate în raport, relaţiile dintre variabile sunt semnificative din punct de vedere statistic. În cazul în care nu există o relaţie semnificativă iar datele sunt totuşi prezentate, acest lucru va fi semnalat în text, în tabele sau pe figuri. În text, facem de mai multe ori referiri la analiza potenţialului antreprenorial bazată pe ancheta pe populaţie (activitatea 1.2). Rezultatele acesteia au fost prezentate în detaliu în primul raport (Raportul de cercetare nr. I Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi ). Autorii raportului La elaborarea raportului au participat cercetătorii şi asistenţii de cercetare ai Centrului de Cercetare a Relaţiilor Interetnice. Coordonator de cercetare: Csata Zsombor Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Cercetători: Kiss Dénes István Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Pásztor Gyöngyi Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Péter László Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Toma Stefánia Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Veres Valér Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Asistenţi de cercetare: Monica Barbovschi Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Pakot Ágnes Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Szőcs Emese Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Vitos Katalin Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale În cadrul programului de internship al CCRIT: Ambarus Annamária Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie, masterandă László Oszkár Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie, masterand Cercetători colaboratori: Bacsárszki Pál Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Centrul de Comerţ şi Industrie din Budapesta, Ungaria Györfy Lehel Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor Horváth Anna Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Lengyel György Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Corvinus din Budapesta, Institutul de Sociologie şi Politici Sociale, Ungaria Molnár György Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul de Formare Profesională şi Cercetare Türr István, Ungaria 8

9 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II 1.4. Planul de conţinut şi metodologia cercetării Analiza privind diferenţele regionale ale densităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (activitatea 1.1) 2 În această fază a cercetării am utilizat metoda analizei secundare a datelor statistice cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii din cele trei regiuni de dezvoltare. Obiectivele raportului sunt: analiza şi documentarea cu ajutorul hărţilor a diferenţelor privind activitatea antreprenorială la nivelul oraşelor; identificarea indicatorilor economico-geografici care determină diferenţele regionale ale activităţii antreprenoriale; identificarea cu ajutorul hărţilor a acelor oraşe defavorizate, care necesită intervenţie accentuată în vederea promovării spiritului antreprenorial; să fundamenteze, prin argumente profesionale, identificarea acelor trei oraşe mici care vor găzdui centrele regionale create. Pentru analiză am utilizat următoarele surse de date: date longitudinale (serii de timp) la nivel judeţean despre activitatea economică şi financiară a întreprinderilor active de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică; evidenţa Oficiului Naţional al Registrului Comerţului despre întreprinderile mici şi mijlocii din cele trei regiuni ţintă. Această bază de date neagregată conţine numele firmei, localitatea unde a fost înregistrată firma, numărul salariaţilor precum şi cifra de afaceri şi profitul net pe baza bilanţului contabil din În baza de date figurează numai datele firmelor cu personalitate juridică, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale nefiind prezente în evidenţă. Astfel, analiza noastră despre densitatea întreprinderilor nu se extinde şi asupra acestor forme de activitate economică Interviuri focus-grup cu antreprenori activi (activitatea 1.4) Cercetarea de tip calitativ bazată pe focus-grup a avut ca scop completarea şi nuanţarea rezultatelor statistice ale anchetei. 4 Toate acestea au fost făcute pentru ca cei care pregătesc materia pentru formare să poată înţelege problemele antreprenorilor, iar cu aceste cunoştinţe să elaboreze liniile directoare ale serviciilor, manualele şi ofertele de formare. Pe parcursul cercetării au fost examinate următoarele probleme: problemele întâlnite la pornirea afacerii şi problemele actuale ale întreprinderii, relaţia cu societatea, condiţiile personale şi sociale ale succesului de antreprenor, imaginea percepută a antreprenorului şi (ca problema principală a cercetării) aşteptările, nevoile şi dorinţele legate de cursurile de formări, posibilităţi de dezvoltare a antreprenoriatului şi potenţialul economic al zonei. Subiectele au fost înregistrate astfel încât pe lângă scopul de a îndeplini aşteptările proiectului, datele noastre să fie comparabile cu rezultatele obţinute în rândul întreprinzătorilor (vezi Raportul de cercetare nr. I). În acest sens, analiza de tip focus-grup are următoarele obiective operaţionale, corelate cu scopurile proiectului de formare profesională: Care este modul de gândire al întreprinzătorului tipic privind problematica cercetată. Cum relaţionează investitorii cu mediul social şi de afaceri. CCRIT Rezultatele detaliate ale activităţii 1.1 au fost prezentate într-un raport interimar cu titlul: Evoluţia densităţii şi distribuţia întreprinderilor mici şi mijlocii în micile oraşe din regiunile Centru, Nord-Vest şi Vest. Din cauza constrângerilor date de spaţiul alocat acestui raport, ne vom rezuma doar la a schiţa rezultatele mai importante. 3 În raport ne referim la aceste forme ca lucrători de cont propriu. 4 Având în vedere caracterul calitativ al cercetării bazate pe focus-grup, în sensul că nu este menită să măsoare sau să calculeze ceva, ci mai degrabă să ajute înţelegerea şi descrierea valorilor, atitudinilor, opiniilor şi comportamentelor persoanelor cercetate. Cuvântul cheie al cercetărilor calitative este relevanța, care se referă la faptul că un caz sau o manifestare a unui fenomen este important, remarcabil, articulat, tipic, exemplar, cu o aparență obișnuită. Nu poate fi generalizat la toată populația, dar este un fenomen inevitabil, nu poate fi ignorat și este important. 9

10 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni A afla care sunt definiţiile schematice şi aşteptările standard pe care le utilizează în rutina zilnică întreprinzătorii. A contribui la dezvoltarea comunicării către mediul de afaceri prin facilitarea ei. A oferi o înţelegere şi contextualizare mai exactă a rezultatelor statistice rezultate în urma anchetei desfăşurate pe parcursul cercetării. A oferi o imagine mai nuanţată cu privire la necesitatea de formare, precum şi asupra aşteptărilor şi conţinutului concret al acesteia. A oferi o imagine comparativă asupra caracteristicilor de bază, a pachetelor de probleme, a diferenţelor şi a aşteptărilor în legătură cu cursurile de formare a antreprenorilor şi a potenţialilor antreprenori. Pe parcursul cercetării am organizat şapte interviuri tip focus-grup în cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania. Locaţiile au fost selectate pe baza a două criterii alese de către CCRIT. Pe de o parte s-a urmărit ca locaţiile să acopere gama oraşelor tipice regiunilor (structură, caracteristici etnice, dimensiune, distanţa faţă de oraşele mai mari, situaţia economică), iar pe de altă parte, să reprezinte, din punct de vedere spaţial şi geografic, cele trei regiuni. Interviurile tip focus-grup s-au desfăşurat în următoarele locaţii: Dej, Marghita, Jimbolia, Lupeni, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi Câmpia Turzii. Grupurile selectate au fost menite să reflecte şi să acopere prin caracteristici calitative nu statistice componenţa relativ eterogenă a antreprenorilor pentru care descoperirile noastre sunt relevante. Caracteristicile antreprenorilor invitaţi la interviul focus-grup (deşi nu sunt reprezentative) descriu structura pe sexe şi vârste a populaţiei de antreprenori din oraşele mici. Informaţii generale: Interviurile s-au realizat în lunile mai şi iunie Tipul interviurilor: standard şi prelungite. Durata acestora a fost între 90 şi 120 minute. Numărul persoanelor prezente la discuţii, în total: 63 de persoane, proprietari de întreprinderi funcţionale în momentul interviului majoritatea proprietari de SRL-uri, în două locaţii au participat proprietari de PFA-uri şi asociaţii familiale. Subiecţii au fost recrutaţi cu ajutorul unui chestionar filtru de către institutul IRES, pe baza matricei de recrutare elaborate de către CCRIT. Pe parcursul discuţiilor s-au făcut înregistrări audio şi video cu consimţământul fiecărui participant. Procesarea şi analiza datelor se bazează pe discuţiile transcrise Anchetă cu proprietarii şi managerii IMM-urilor (activitatea 1.5) Această fază a cercetării a constat într-o anchetă bazată pe chestionare, efectuată pe un eşantion de 1005 de întreprinzători, interogaţi personal. Eşantionul este reprezentativ pe întreprinderile mici şi mijlocii cu personalitate juridică care funcţionează în oraşele mici din cele trei regiuni de dezvoltare Vest, Nord-vest şi Centru pe următoarele variabile: mărime firmei (pe baza numărului de angajaţi), domeniul de activitate a întreprinderii (conform categoriilor principale ale domeniilor de activitate ale economiei naţionale) şi distribuţia la nivel de localitate. Selecţia întreprinderilor care au fost cuprinse în eşantion s-a efectuat printr-o eşantionare simplă, probabilistică, stratificată, conform variabilelor amintite mai sus, în baza evidenţei Oficiului Naţional al Registrului Comerţului referitoare la anul contabil Eroarea maximă tolerată la un nivel de probabilitate de 95 la sută este de +/- 3,1 la sută. 5 Munca de teren s-a derulat în 102 oraşe mici din cele trei regiuni de dezvoltare, iar interogarea propriuzisă a fost realizată de către angajaţii Institutului de Evaluare şi Strategie (IRES), conform planurilor cercetătorilor CCRIT şi sub îndrumarea profesională şi supervizarea acestora. Aplicarea chestionarelor s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2011, în limbile română şi maghiară, în funcţie de naţionalitatea subiecţilor. 5 Aceasta înseamnă că distribuţiile prezentate în raport pot să difere de valorile reale caracteristice întregii populaţii, cu maxim +/-1,8 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută. 10

11 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Tabelul 1 Pe parcursul analizei antreprenorialului, bazată pe chestionare, am încercat să formăm o imagine cantitativă precisă despre întreprinderile mici şi mijlocii din oraşele mici ale celor trei regiuni de dezvoltare. În acest proces am urmărit două obiective: pe de o parte am încercat să realizăm o descriere sociologică cât mai comprehensivă a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi am încercat să-l caracterizăm în funcţie de indicatorii economici mai importanţi în acest proces, subiecţii analizei noastre sunt întreprinderile cu personalitate juridică. Astfel, populaţia analizei noastre a fost reprezentată de unităţile economice, din acestea a fost creat eşantionul de 1000 de întreprinderi. Însă, pe de altă parte, pe parcursul cercetării am formulat numeroase întrebări ce se referă la proprietarii întreprinderilor şi nu se leagă direct de parametrii economici ai întreprinderii sau de acele probleme şi nevoi care se formulează pe parcursul managementului întreprinderii. Aici se regăsesc întrebările referitoare la parcursul de viaţă, background-ul socio-demografic şi mediul microsocial al întreprinzătorilor şi la percepţia succesului antreprenorial. Deoarece primele teme amintite au o importanţă mai mare din punctul de vedere al programului de dezvoltare de afaceri, în contactarea respondenţilor s-a impus tendinţa interogării acelor persoane din cadrul întreprinderilor care deţin cea mai bună perspectivă asupra activităţii întreprinderii. În consecinţă, în funcţie de rolul jucat în cadrul întreprinderii, cercul persoanelor interogate este destul de eterogen: pe lângă proprietari, între subiecţi au ajuns şi administratori, manageri, directori, consilieri sau chiar şi angajaţi în funcţii mai joase (Tabelul 1). Statutul la locul de muncă (procente) Manager, administrator, şef de magazin 75,8 Proprietar, asociat, acţionar 9,1 Director 7,7 Contabil, consilier, jurist 3,0 Angajat fără funcţie de conducere 3,1 Nu răspunde 1,4 Fiind vorba despre întreprinderi mici şi mijlocii, în majoritatea cazurilor proprietarii întreprinderilor coincid cu managerii şi administratorii acestora. În baza datelor care ne stau la dispoziţie nu suntem în măsură să verificăm nivelul acestei suprapuneri, astfel răspunsurile la întrebările din cel de-al doilea grup (parcursul de viaţă, background socio-demografic, mediu microsocial etc.) le vom considera în mod unitar ca răspunsuri ale proprietarilor şi managerilor cu menţiunea că, acolo unde acest lucru este relevant, le vom interpreta în mod diferenţiat Diferenţele densităţii întreprinderilor la nivelul regiunilor şi al localităţilor 2.1. Caracteristicile activităţii antreprenoriale din regiunile ţintă din perspectiva datelor naţionale În acest subcapitol vom prezenta statisticile referitoare la activitatea economică a întreprinderilor din regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru comparându-le cu indicatorii la nivel naţional. Consideraţiile noastre se referă la regiune ca entitate administrativă. 7 Obiectivul nostru este explorarea comparativă a mediului economic mai larg al regiunilor şi astfel punerea în context a activităţii antreprenoriale caracteristice pentru oraşele vizate. CCRIT La aceste întrebări nu am inclus în analiză persoanele care nu sunt în funcţii de conducere: contabili, jurişti, consilieri şi alţi angajaţi în funcţii de execuţie. 7 Aceste statistici nu au stat la dispoziţia noastă pe categorii de localităţi, astfel nu pot fi calculate separat pentru oraşele mici ale regiunilor ţintă. 11

12 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni În perioada în regiunile Nord-Vest, Centru şi Vest densitatea întreprinderilor a fost mai ridicată, faţă de media naţională, cu 2-3 unităţi la 1000 de locuitori. Astfel, activitatea antreprenorială cu excepţia Bucureştiului este considerabil mai ridicată decât în alte regiuni din ţară. În funcţie de clase de mărime, întreprinderile se distribuie relativ similar în toate regiunile ţării: majoritatea unităţilor (în proporţie de 88-89%) sunt microîntreprinderi cu 0-9 angajaţi, 8-9% sunt întreprinderi mici cu angajaţi, numărul întreprinderilor mijlocii (cu angajaţi) variază între 1-2%, iar proporţia întreprinderilor mari, cu mai mult de 250 de angajaţi nu depăşeşte 0,5%. După clase de mărime, putem concluziona că unităţile cu mai puţin de 50 de angajaţi funcţionează primordial în comerţ, servicii prestate pe piaţă şi servicii publice, iar întreprinderile cu unităţi mijlocii şi mari funcţionează în proporţie mare (pe peste 22-35%) în domeniul industriei. În regiunile analizate, întreprinderile din domeniul serviciilor de piaţă (financiar-bancară, imobiliare, informatică, comunicare şi turism) au pondere peste medie în judeţele Sibiu (22), Bihor (21,7), Cluj (21,3), Maramureş (20,4), Alba (20,3), Arad (20,8), Caraş-Severin (20). În regiunile Nord-Vest şi Centru unităţile locale active au pondere mai mare decât media naţională în: industrie, construcţii şi servicii prestate pe piaţă, adică în domenii legate de producţie, dezvoltare, inovare şi relativ mai puţin în domenii publice şi comerţ. În regiunea de Vest unităţile locale active au pondere mai mare decât media naţională în industrie, în servicii prestate pe piaţă şi în agricultură, în alte domenii cu excepţia comerţului regiunea se află la nivelul mediei naţionale. Dintr-o perspectivă longitudinală se poate constata că în cele trei regiuni de dezvoltare numărul unităţilor economice a crescut constant între anii 2002 şi 2008, în special în domeniul serviciilor de piaţă, cu variaţii mari la nivelul judeţelor. În acest proces efectul crizei economice este foarte spectaculos: în 2009 în domeniul tranzacţiilor imobiliare s-a produs o scădere drastică, de 85 % a numărului de unităţi, atât la nivel naţional cât şi la nivelul regiunilor selectate. În celelalte servicii se observă situaţii diferite: spre exemplu, în domeniul construcţiilor în 2009 s-a înregistrat o creştere a numărului de unităţi de 18% faţă de anul 2008 la nivel naţional şi de 14-15% în regiunile vizate. În anii cifrele de afaceri pe unităţile locale au fost semnificativ mai ridicate în regiunile Vest, Centru şi de Nord-Vest decât în alte regiuni (cu excepţia capitalei), aceste diferenţe regionale s-au ameliorat însă treptat, judeţele din cele trei regiuni ajungând semnificativ sub media naţională. Investiţiile nete au crescut progresiv în anii , în special la IMM-uri, unde nivelul investiţiilor a fost net superior altor regiuni, cu excepţia capitalei. La nivelul întreprinderilor mari (de peste 250 angajaţi) investiţiile sunt mai mari în unele regiuni extracarpatice (Oltenia). Investiţiile nete în unităţile de întreprinderi mici au fost afectate cel mai tare de criza mondială, mai ales în regiunea Nord-Vest şi Vest. În ceea ce priveşte unităţile economice fără personalitate juridică se poate constata că numărul persoanelor fizice autorizate (independente) pe mia de locuitori a crescut semnificativ în anii 2000 şi poate fi considerat ca un specific al celor trei regiuni, ratele ajungând la peste 18 unităţi pe mia de locuitori în judeţele Cluj, Arad şi Bihor, mult peste media naţională. Asociaţiile familiale par însă a nu mai fi agreate de către populaţie, numărul lor micşorându-se substanţial în toate judeţele ţării Activitatea antreprenorială în oraşele mici din regiunile ţintă Dacă ne uităm la totalitatea regiunilor, fără excepţie, oraşele mari au un rol determinant. 8 Din punctul de vedere al activităţii antreprenoriale primele locuri sunt ocupate de judeţele în care se află oraşe mari, poli naţional sau regionali de creştere (în cazul judeţului Cluj municipiul Cluj-Napoca, în judeţul Timiş Timişoara, în judeţul Braşov municipiul Braşov, în judeţul Bihor Oradea etc.). Astfel se poate afirma că, în fiecare judeţ în parte, activitatea antreprenorială este determinată în primul rând de existenţa oraşelor mari, în toate cele trei regiuni de dezvoltare activitatea antreprenorială are o concentrare puternică în oraşele mari. Existenţa oraşelor mari poate influenţa în două feluri activitatea antreprenorială în localităţile din zonă (în cazul nostru oraşele mici): prin efectul de răspândire (spillover) creşte numărul investiţiilor şi se menţine predispoziţia spre antreprenoriat în oraşele apropiate, în alte 8 Despre numărul întreprinderilor la o mie de locuitori se poate spune în general că acesta creşte proporţional cu dimensiunile oraşelor. Valoarea coeficientului de corelaţie este de 0,

13 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II cazuri are un efect clar de dezvoltare a unei zone prin atragerea resurselor umane şi de capital, atât de necesare pentru funcţionarea întreprinderilor. În regiunile analizate de către noi ambele efecte pot fi observate. Se pare că în cazul oraşelor mari, considerate poli de creştere naţională (Cluj, Timişoara şi Braşov) prevalează mai degrabă primul scenariu, deoarece aceste oraşe au un efect pozitiv asupra activităţii antreprenoriale din oraşele mici din zonă. În cazul polilor de dezvoltare regională situaţia este similară şi în cazul oraşului Oradea, cu toate că în acest caz înclinaţia antreprenorială ridicată din oraşele mici din judeţul Bihor poate fi explicată pe drept şi de influenţa locaţiei în zona de frontieră. Cazul judeţului Arad dezminte în parte această ipoteză, unde se pare, că oraşul Arad, considerat un pol de creştere regională, are mai degrabă un efect de atragere decât un efect de răspândire asupra resurselor din oraşele mici din zonă, fapt ce nu este ameliorat nici de proximitatea frontierei. Pe lângă oraşul Arad, acest efect de atragere poate fi observat şi în cazul oraşului Sibiu. Aici discrepanţa dintre Sibiu şi oraşele mici din judeţ este şi mai mare. Oraşele Deva şi Baia Mare, de asemenea poli de creştere regionale, se pare că nu au nicio influenţă asupra predispoziţiei spre antreprenoriat din oraşele mici din zonă. Fiind zone industriale, se poate observa mai degrabă degradarea lor colectivă. În cazul acestor oraşe nu este valabilă ipoteza conform căreia degradarea zonelor industriale din oraşele mari ar avea un efect stimulant asupra înfiinţării întreprinderilor în zonă: fiind vorba mai degrabă de oraşe miniere (din valea Jiului şi din zona oraşului Baia Mare) schimbările intervenite în priorităţile economice naţionale au afectat grav ambele regiuni. În cazul oraşelor Satu Mare şi Târgu-Mureş putem spune că, din cauza activităţii antreprenoriale scăzute (cu 36 de întreprinderi la o mie de locuitori sunt la coada clasamentului polilor de creştere), aceste oraşe nu pot avea un efect pozitiv asupra activităţii antreprenoriale din oraşele mici din zonă. În interpretare, judeţele care nu dispun de oraşe mai mari cu funcţii de poli de dezvoltare naţională sau regională, trebuie tratate separat. Aceste judeţe sunt: Bistriţa, Harghita, Sălaj, Alba, Covasna şi Caraş-Severin. În aceste judeţe activitatea antreprenorială la nivelul oraşelor mici este mai ridicată pentru că, pe de o parte aceste oraşe mici sunt din capul locului mai mari am văzut că dimensiunea oraşului prezintă o corelaţie ridicată cu densitatea întreprinderilor, iar pe de altă parte se impune şi avantajul strategic al reşedinţelor de judeţ deoarece acestea au fost incluse în eşantionul ţintă şi ocupă primele locuri pe lista densităţii întreprinderilor. Uitându-ne la harta întreprinderilor din oraşelor mici ale celor trei regiuni de dezvoltare (vezi hărţile din anexă), pe lângă dimensiunea localităţilor şi proximitatea oraşelor mari, la o primă vedere pot fi identificaţi şi alţi factori economico-geografici care influenţează activitatea antreprenorială din oraşele mici. Dintre aceşti factori, prezenţa centrelor turistice pe lista oraşelor cu cea mai ridicată activitate antreprenorială este cel mai bine evidenţiată. Amintim doar cele mai importante centre turistice: Predeal din judeţul Braşov (47 de societăţi comerciale pe o mie de locuitori), Băile Herculane din judeţul Caraş-Severin (38), Băile Tuşnad (37) şi Borsec (28) din judeţul Harghita şi oraşul Covasna (27). Exemplul localităţilor Negreşti-Oaş (38), Salonta (34), Sânnicolau Mare (30) şi Carei (28) arată că şi zona de frontieră poate fi un factor geografic important pentru activitatea antreprenorială. La celălalt pol între localităţile cu cea mai scăzută activitate antreprenorială putem observa grupul relativ compact şi uşor de identificat al oraşelor miniere şi industriale degradate. Din punctul de vedere al densităţii întreprinderilor, întreaga regiune a Văii Jiului se află la capătul listei (în special Lupeni, Petrila, Aninoasa, Vulcan şi Uricani: cu societăţi comerciale pe mia de locuitori), dar activitatea antreprenorială scăzută este caracteristică şi altor oraşe industriale şi miniere mai împrăştiate, precum Copşa Mică (judeţul Sibiu: 7), Anina (judeţul Caraş-Severin: 12), Zlatna (judeţul Alba: 12), Cavnic (judeţul Maramureş: 13), Bălan (judeţul Harghita: 13) etc. CCRIT

14 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Figura 1 Numărul întreprinderilor pe mia de locuitori în judeţe şi în micile oraşe din judeţe (%) 3. Profilul social al antreprenorilor, tipuri de antreprenori O problemă centrală în cercetarea noastre o constituie întrebarea cine sunt persoanele care devin întreprinzători, ce caracteristici socio-demografice au aceştia şi dacă diferă, în această privinţă, de cei care lucrează ca salariaţi sau sunt inactivi pe piaţa muncii. Ancheta bazată pe chestionare face posibilă această comparaţie: pe baza eşantionului antreprenorial vom avea posibilitatea analizării în detaliu a profilului social al antreprenorilor şi al managerilor, iar pe baza eşantionului populaţiei pe cel al potenţialilor antreprenori şi al celor care nu intenţionează să demareze o afacere (Tabelul 2). Tabelul 2 Datele socio-demografice ale antreprenorilor/managerilor, ale potenţialelor antreprenori şi ale celor fără înclinaţie spre antreprenoriat (procente) SEX Antreprenori şi manageri Potenţial antreprenori Persoane fără intenţia de a deveni antreprenori Masculin 61,9 51,2 43,3 Feminin 38,1 48,8 56,7 GRUPE DE VÂRSTĂ ,6 60,4 31, ,2 33,2 33,3 55 şi peste 21,1 6,5 35,7 NIVELUL DE EDUCAŢIE Maxim 7 clase 0,4 1,0 9,9 Şcoală generală 1,5 7,3 12,7 Şcoală profesională şi vocaţională 9,2 11,1 19,5 14

15 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Antreprenori şi manageri Potenţial antreprenori Persoane fără intenţia de a deveni antreprenori Liceu profesional 19,2 20,9 16,8 Liceu teoretic 15,1 21,6 15,4 Şcoală de maiştri 2,5 1,3 1,7 Şcoală postliceală 6,9 5,2 5,4 Universitate 41,2 25,2 15,1 Studii postuniversitare 3,9 6,4 3,4 NIVELUL DE EDUCAŢIE AL TATĂLUI Maxim 7 clase 18,8 11,5 36,2 Şcoală generală 18,4 17,3 18,3 Şcoală profesională şi vocaţională 23,4 28,0 19,2 Liceu profesional 12,0 16,7 8,4 Liceu teoretic 6,4 8,0 5,8 Şcoală de maiştri 6,1 5,4 4,1 Şcoală postliceală 4,4 3,4 1,9 Universitate 9,9 9,3 5,8 Studii postuniversitare 0,6 0,4 0,5 STAREA CIVILĂ Necăsătorit 11,1 47,9 53,4 Căsătorit 81,7 45,4 25,1 Divorţat sau văduv 7,2 6,7 21,5 NAŢIONALITATEA Român 77,3 82,9 79,5 Maghiar 21,5 16,6 17,0 Alta 1,2 0,5 3,5 Pe baza datelor putem observa că continuumul persoanelor care nu intenţionează să demareze o afacere potenţiali antreprenori antreprenori poate fi interpretat ca reprezentând etapele succesive ale devenirii antreprenoriale. De exemplu, distribuţia pe sexe a gradului predispoziţiei spre antreprenoriat reflectă faptul că, cu cât ne deplasăm în direcţia antreprenorilor/managerilor efectivi, cu atât proporţia femeilor scade (în rândul celor care nu intenţionează să demareze o afacere proporţia acestora este de 56,7% în timp ce în rândul antreprenorilor/managerilor de doar 38,1%). Această constatare este valabilă şi referitor la şcolarizarea respondenţilor: la un nivel mai ridicat de şcolarizare creşte predispoziţia spre antreprenoriat, spre exemplu în rândul antreprenorilor şi managerilor proporţia persoanelor care au studii superioare este de aproape 45%, în timp ce în grupul persoanelor care se delimitează de ideea demarării unei afaceri este de doar 18,5%. În cazul unui nivel mai redus de şcolarizare, în mod logic, tendinţa este inversă, iar în cazul persoanelor cu studii medii, diferenţele nu sunt semnificative. Din cauza reproducerii intergeneraţionale a inegalităţilor privind nivelul de şcolarizare, putem observa relaţii similare şi între înclinaţia spre antreprenoriat şi nivelul de şcolarizare al taţilor, aici însă trebuie să luăm în considerare şi efectele mobilităţii structurale: aproape 10% dintre taţii antreprenorilor şi managerilor de astăzi au studii superioare iar majoritatea acestora au beneficiat de studii medii, care în acea perioadă aveau o reputaţie considerabil mai bună. CCRIT 2011 În cazul grupelor de vârstă, în mod logic, această linearitate nu prevalează, dat fiind faptul că pe parcursul vieţii lor, persoanele mai în vârstă au avut mai mult timp pentru obţinerea cunoştinţelor profesionale şi a capitalului necesar demarării unei afaceri şi pentru mobilizarea resurselor lor sociale în acest scop. În acest sens, mai mult de 60% dintre antreprenori şi manageri sunt de vârstă medie, iar 21% au peste 55 de ani. Situaţia familială este în relaţie strânsă cu vârsta, astfel în rândul antreprenorilor şi managerilor persoanele căsătorite sunt suprareprezentate. Distribuţia pe naţionalităţi a antreprenorilor trebuie analizată cu precauţie, deoarece selecţia subiecţilor noştri a fost efectuată pe baza diferenţelor regionale cu privire la densitatea întreprinderilor, mai multe chestionare fiind aplicate în acele oraşe în care proporţia maghiarilor a fost mai ridicată. Pentru combaterea convingătoare a unei eventuale erori de tip ecologic nu avem date adecvate. 15

16 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Distribuţia pe regiuni şi judeţe a întreprinderilor urmează în mod logic proporţiile desemnate pe parcursul eşantionării, şi nu este altceva decât reprezentarea în eşantion a densităţii întreprinderilor, astfel că nu ne vom apleca asupra prezentării detaliate a acesteia. 9 Cu ajutorul interviurilor focus-grup am nuanţat profilul socio-demografic al întreprinzătorilor. Pe baza opiniilor celor 63 de subiecţi intervievaţi am reuşit să distingem patru segmente de antreprenori, bine conturate (independente unul de celălalt, apărute în mai multe grupuri cu acelaşi caracter). În cele ce urmează, vom descrie aceste tipuri modale, fără nevoia reprezentativităţii. Lucrători pe cont propriu cu venit secundar Este un segment specific lucrătorilor pe cont propriu; de obicei funcţionarea întreprinderii este un al doilea loc de muncă, care asigură un venit în plus. Acest serviciu îl putem întâlni cel mai des în sectorul comerţului cu amănuntul, o întreprindere constituită de o singură persoană, ca un mijloc de maximizare a veniturilor. Sunt sensibili numai la schimbarea cadrului juridic sau la politica fiscală. Figura caracteristică este comerciantul legal AVON sau Oriflame sau taximetristul, cosmeticianul, profesorul privat (ne putem întâlni cu aceştia şi în viaţa de zi cu zi). Nevoile de formare şi dorinţa de a participa la formări este înaltă. În funcţionarea lor, inovaţia este neglijabilă. Sunt undeva la graniţă între angajat şi starea antreprenorială. Supravieţuitori în derivă Se poate spune că pe ei i-a afectat cel mai mult criza economică. Ne gândim la proprietarii unor magazine mici, a unui pub sau a unui fast food, care funcţionează ca S.R.L., în comerţul cu amănuntul, au angajaţi în număr mic, mai ales din familie. De obicei se confruntă cu probleme cum ar fi: asigurarea de venituri şi salarii, scăderea puterii de cumpărare (consumul scăzut al clienţilor potenţiali va avea efect direct asupra lor, dar şi abuzurile diferitelor autorităţi şi sentimentul de neputinţă). Cea din urmă este o condiţie decisivă. Intenţia de inovare nu este caracteristică, şi sunt nehotărâţi în legătură cu formările, se află într-o stare de aşteptare, şi din această cauză intenţia lor de participare la asemenea cursuri este mică în ciuda faptului că o analiză obiectivă evidenţiază tocmai necesitatea de formare a acestui segment de antreprenori, datorită deficitului pe care îl înregistrează la nivelul competenţelor de specialitate. Inovatori în funcţiune Sunt personajele sectorului bazat pe cunoştinţe economice, tipice pentru epoca globalizării. Sunt şefii afacerilor mici şi mijlocii. Cadrul juridic este de S.R.L. sau P.F.A.: funcţionează în sectoarele de turism, catering, servicii IT sau specializări în producţia agricolă. Spre deosebire de primele două segmente, se confruntă în primul rând cu probleme cum ar fi: recrutarea forţei de muncă cu pregătire şi motivaţie adecvată, asigurarea dezvoltării, găsirea unei idei inovatoare, aplicarea acesteia, găsirea condiţiilor şi instrumentelor potrivite. Specificul este că întreprinderea se bazează pe o idee originală. În funcţionarea întreprinderii cunoştinţa de tip know-how (experienţă şi cunoştinţe) este cea mai importantă. Atitudinea lor faţă de formări este deschisă sau sceptică, intenţia de a participa este mai degrabă nesigură. Portretul tip este obsedatul de IT, agronomul, apicultorul, judecătorul sau cultivatorul de fructe. Antreprenorii maturi, stabili Sunt cei care au ajuns la o anumită maturitate şi care au în funcţiune o întreprindere mare în cadrul juridic al unui S.R.L. sau S.A.; astfel de persoane sunt: comerciantul mare, comerciant la nivel naţional, constructorul industrial, agricultorul, cu mulţi angajaţi (minim peste 25). Pe lângă dezvoltarea continuă, se confruntă cu probleme precum: capitalul necesar pentru investiţii (dobânzi bancare mari, prezentarea garanţiilor bancare), angajarea forţei de muncă adecvate, birocraţia care influenţează cadrul juridic şi funcţionarea (precum şi profitul). Rolul cunoştinţelor adecvate de o importanţă majoră; este vorba de fapt despre cunoştinţele de dinainte de 1989 din întreprinderile private, pe care acum le folosesc. Sunt caracterizaţi de habitusul clasic de antreprenoriat şi managementul stabil. În legătură cu formările ei sunt foarte sceptici, le consideră mai utile pentru angajaţii lor. Intenţia de inovare apare în cadrele deja existente, mai ales pentru a creşte eficienţa acestora. Trăsăturile de mai sus sunt rezumate Tabelul 3, tabel sintetic. 9 În legătură cu diferenţele regionale în densitatea întreprinderilor vezi subcapitolul anterior. 16

17 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Tabelul 3 Caracteristică/ Denumire Profilul ideal-tip al segmentelor de întreprinzători Lucrători pe cont propriu cu venit secundar Supravieţuitorii în derivă Inovatori în funcţiune Forma juridică P.F.A. A.F., S.R.L. S.R.L., P.F.A. S.R.L., S.A. Profilul, mărimea întreprinderii Probleme tipice Experienţă de dinainte, know-how Specialităţi Servicii, comerţ cu amănuntul, o persoană Impozite, probleme juridice Are, rol mai mic Al doilea venit Servicii, comerţ, o persoană sau angajaţi în număr mic (1-5) Asigurare de venit, abuz din partea autorităţii, clientelă slabă, criza Nu are Victimele crizei, impresia serviciului public Turism, IT, electrician, specializare în agricultură; angajaţi în număr mai mic (5-25) Forţa de muncă asigurată, dezvoltare, lipsa noilor idei, lipsa de cunoştinţe a pieţei Are, rol foarte mare Idei originale, optimism, profesie particulară Intenţia de inovare Nu are Nu are Are, la nivel înalt Atitudinea faţă de formări Mărimea intenţiei de participare Forma de instruire preferată Figura tipică Deschis, pozitiv În aşteptare Deschişi sau sceptici Sceptici Înalt Scăzut Nehotărât Transmisie clasică de informaţii Reprezentant Oriflame, taximetrist, cosmetician, profesor privat Observaţie: Pe baza trăsăturilor dominante. Educaţie clasică, rezolvare de probleme concrete Proprietarii unei magazine mici, a unei pub sau fast food Interactiv, exemple practice la situaţii specifice Apicultor, cultivator de fructe, specialist IT, catering, judecător, contabil Antreprenorii maturi (industrie) Comerţul, construcţii, agricultură, un număr mare de angajaţi (peste 25) Capital, dezvoltare continuă, forţa de muncă calificată, birocraţie, criza actuală Are, rol mare şi dominant Angajatori mai mari, management stabil, habitus antreprenorial Are, la nivel mediu, dar cadru adecvat Faţă de angajaţi este mediu, condiţii favorabile Rezolvare de probleme, transmisie de informaţii Marii crescători de cartofi, comerciant la nivel naţional, construcţii industriale (poduri, drumuri, clădiri) 4. Caracteristicile generale ale întreprinderilor Tabelul 4 După caracterizarea antreprenorilor/managerilor în acest capitol vom trece la analiza acelor întrebări care se referă la statutul juridic, mărimea şi teritoriul de activitate al întreprinderilor. În majoritatea cazurilor, distribuţia acestora în eşantion redă distribuţia acestora la nivel naţional. Majoritatea firmelor (83,6%) sunt societăţi comerciale private cu capital integral autohton, ponderea societăţilor comerciale cu capital mixt (privat şi de stat), respectiv a celor private cu capital străin, este de numai de 4-4 la sută. Care este categoria de care aparţine firma Dvs.? (%) CCRIT 2011 Societate comercială privată cu capital integral autohton 83,6 Societate comercială privată cu capital străin 4,0 Societate comercială privată cu capital mixt (se stat şi privat) şi autohton 3,9 Societate comercială cu capital mixt, privat şi de stat 2,1 Societate comercială privată cu capital mixt, străin şi autohton 1,8 Societate comercială cu capital de stat 1,3 Altă formă juridică 3,3 Total 100,0 17

18 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Privind sfera de activitate a acestor firme aproape jumătate (42,4%) se ocupă cu comerţul cu amănuntul, aceştia fiind de firmele care oferă diferite servicii (27,1%) şi în sfârşit de firmele industriale (10,9%). Cele mai multe firme sunt S.R.L.-uri. Analizând distribuţia firmelor după tipul de capital şi forma juridică, paralel cu alte variabile (de exemplu tipul localităţii, regiune de dezvoltare, sfera de activitate, mărimea firmei etc.) nu am găsit nicio diferenţă semnificativă. Tabelul 5 Care este forma juridică a firmei Dvs.? (%) S.R.L. 94,5 S.A. 1,4 S.N.C. 0,6 Altă formă juridică 3,5 Total 100,0 Luând în considerare numărul angajaţilor, mai mult de trei sferturi din firme sunt microîntreprinderi, 17,5% sunt întreprinderi mici şi numai 3,1% întreprinderi mijlocii. Figura 2 Mărimea firmelor pe baza nurmărului de angajaţi În ceea ce priveşte domeniul de activitate trei sferturi dintre întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în sectorul terţiar, 15,3% în sectorul secundar şi doar 7,3% în sectorul primar. Figura 3 De care sector economic aparţine firma Dvs.? Tabelul următor ne oferă o imagine a distribuţiei firmelor pe tipuri de activitate. Astfel, 41,0% dintre firme se ocupă cu comerţul iar 26,0% cu diferite servicii. 18

19 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Tabelul 6 Domeniile majore de activitate a firmelor (%) Comerţ 41,0 Servicii 26,0 Industrie 12,5 Construcţii 7,7 Administraţie, educaţie, sănătate 5,1 Agricultură 2,3 Alt domeniu 5,3 Total 100 De asemenea, se poate observa că între anumite tipuri de localităţi şi diferite tipuri de activităţi economice există o corelaţie: activităţile industriale, cele administrative şi educaţionale se concentrează mai ales în reşedinţele de judeţ, firmele care se ocupă cu comerţ şi servicii se găsesc mai ales în municipii, iar cele din sectorul primar (agricultură, construcţii) în alte oraşe mai mici. De exemplu, 42,7% a firmelor comerciale se găsesc în municipii, 36,8% în alte oraşe şi doar 20,6% în reşedinţele de judeţ. Distribuţia firmelor în funcţie de mărimea oraşelor este redată în Tabelul 7. Tabelul 7 Distribuţia firmelor în funcţie de mărimea oraşelor (%) Sub , , , , ,6 Peste ,7 Total 100,0 Am fost interesaţi de asemenea de raza de extindere a pieţei de desfacere a firmelor. Subiecţii au fost rugaţi să estimeze cam cât la sută din produsele firmei sau a serviciile oferite de firmă sunt comercializate în localitatea unde se găseşte firma, sau în regiune, în România sau în străinătate. Tabelul următor ne arată distribuţia firmelor în funcţie de locul unde îşi comercializează majoritatea produselor. Tabelul 8 Distribuţia firmelor în funcţie de locul unde îşi comercializează majoritatea produselor (%) Cei care comercializează mai mult de 75% din produse în Localitatea unde este sediul firmei 51,2 Judeţul unde este sediul firmei 16,1 Regiunea unde se află sediul firmei 7,4 Transilvania 3,2 România 10,7 Străinătate 3,3 CCRIT 2011 Aproape trei sferturi dintre microîntreprinderi se ocupă cu comerţ şi diferite servicii (Tabelul 9). În schimb, aproximativ jumătate dintre întreprinderile mici se află în această categorie şi altele 16,0% în industrie. Un procent de 35,5% dintre întreprinderile mijlocii îşi desfăşoară activitatea în industrie, iar 22,6% în comerţ. 19

20 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Tabelul 9 Caracterizarea tipurilor de întreprinderi pe mărime (%) SFERA DE ACTIVITATE Microîntreprinderi Întreprinderi mici Total Agricultură 2,2 3,7 2,4 Industrie 10,7 16,0 12,4 Construcţii 6,6 12,9 7,9 Comerţ 43,6 31,3 40,8 Servicii 25,8 25,2 25,4 Administraţie, educaţie 5,4 3,7 4,9 Alte activităţi 5,7 7,4 6,2 TIPUL LOCALITĂŢII *n.s. Reşedinţă de judeţ 25,4 26,0 24,9 Municipiu 41,0 38,7 40,9 Alt oraş 33,5 35,3 34,2 REGIUNE DE DEZVOLTARE Centru 41,6 41,0 41,6 Vest 24,7 18,5 23,8 Nord-Vest 33,7 40,5 34,6 CATEGORII DE VÂRSTĂ ,2 13,5 14, ,4 70,8 64,1 55 şi peste 22,4 15,8 21,3 EDUCAŢIE Fără şcoală, şcoală generală 1,9 1,8 1,9 Liceu, şcoală profesională 56,0 42,6 53,1 Studii universitare, postuniversitare 42,0 55,6 45,0 TIPUL CAPITALULUI Economii personale 70,3 61,6 68,1 Sprijinul familiei şi al prietenilor 12,8 8,5 11,8 Finanţări de la bancă sau de la alte instituţii financiare 14,1 22,0 15,8 Altă sursă de finanţare 1,8 6,1 3,0 Nu a avut nevoie de finanţare 0,9 1,8 1,3 SECTORUL ECONOMIC Sectorul primar 7,6 5,5 7,5 Sectorul secundar 11,9 27,0 15,2 Sectorul terţiar 80,5 67,5 77,3 Legendă: n.s. nesemnificativ 20