model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare ii

Méret: px
Mutatás kezdődik a ... oldaltól:

Download "model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare ii"

Átírás

1 model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare ii integrált vállalkozás-fejlesztési modell három fejlesztési régió kisvárosaiban kutatásjelentés ii.

2

3 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Raport de cercetare II Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Integrált vállalkozás-fejlesztési modell három fejlesztési régió kisvárosaiban Kutatásjelentés II. Vállalkozók elvárások, lehetőségek és nehézségek CCRIT EVK Cluj-Napoca Kolozsvár 2011

4 Autori / Szerzők Csata Zsombor (red./szerk.), Kiss Dénes, Pásztor Gyöngyi, Péter László, Toma Stefánia, Veres Valér Asistenţi de cercetare / Kutató-asszisztensek Monica Barbovschi, Pakot Ágnes, Szőcs Emese, Vitos Katalin, Ambarus Annamária, László Oszkár Munca de teren pentru anchetă şi recrutarea subiecţilor pentru interviurile focus-grup a fost realizată de către Institutul pentru Evaluare şi Strategie (IRES) A kérdőíves kutatás terepmunkáját és a fókuszcsoportos interjúk alanyainak a rekrutálását az IRES intézet végezte. Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Cluj Napoca, Revizuire text, corectură: Iulia Hossu Layout, tehnoredactare: Ruzsa István Copertă: Tipar:

5 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Rezultatele anchetei pe populaţie şi ale interviurilor focus-grup realizate cu potenţiali antreprenori

6 Cuprins 1. Introducere / Despre proiectul de dezvoltare antreprenorială / Despre raport / Planul de conţinut şi metodologia cercetării / Analiza privind diferenţele regionale ale densităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (activitatea 1.1) / Interviuri focus-grup cu antreprenori activi (activitatea 1.4) / Anchetă cu proprietarii şi managerii IMM-urilor (activitatea 1.5) / Diferenţele densităţii întreprinderilor la nivelul regiunilor şi al localităţilor / Caracteristicile activităţii antreprenoriale din regiunile ţintă din perspectiva datelor naţionale / Activitatea antreprenorială în oraşele mici din regiunile ţintă / Profilul social al antreprenorilor, tipuri de antreprenori / Caracteristicile generale ale întreprinderilor / Istoricul firmelor / Lansarea întreprinderilor / Condiţiile înfiinţării întreprinderilor / Motivaţiile ce au stat la baza demarării unei afaceri / Înglobarea socială a antreprenoriatului, capitalul de reţea al antreprenorilor / Relaţiile profesionale şi sociale ale antreprenorilor / Importanţa relaţiilor şi încrederea în instituţii / Problemele şi posibilităţile de dezvoltare a afacerilor / Aprecierea situaţiei generale a firmei / Aşteptările faţă de posibilele direcţii de dezvoltare a întreprinderilor / Percepţia succesului antreprenorial / Nevoile de servicii şi formare profesională / Nevoile de servicii antreprenoriale / Nevoile de formare profesională / Concluzii / 47 Anexă: hărţi / 97

7 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II 1. Introducere 1.1. Despre proiectul de dezvoltare antreprenorială Iniţiativa Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni este un proiect strategic de dezvoltare a resurselor umane, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , care se implementează pe parcursul unei perioade de doi ani (Nr. contract de finanţare POSDRU/92/3.1/S/50583). Partenerul principal al proiectului este Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor din România, parteneri: Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Fundaţia LAM, Asociaţia de Afaceri Ungare în România şi Türr István Képző şi Kutató Intézet, Ungaria. Proiectul vizează dezvoltarea spiritului antreprenorial şi creşterea abilităţilor antreprenoriale ale persoanelor din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Centru si Vest. Ideea principală care a stat la baza dezvoltării proiectului a fost aceea de a încuraja, prin multiple instrumente, antreprenoriatul şi ocuparea forţei de muncă în centrele urbane din regiunile vizate, prin crearea de noi întreprinderi, precum şi prin consolidarea întreprinderilor deja existente. În vederea realizării acestui obiectiv, partenerii s-au gândit la implementarea unei soluţii complexe, compuse din acţiuni interdependente, complementare, numită de către noi model integrat de dezvoltare antreprenorială. Atenţia noastră se concentrează nu doar asupra importanţei creării de noi afaceri, ci şi asupra sprijinirii acelor antreprenori care au lansat şi au deja o afacere funcţională, o activitate independentă, dar care necesită formare profesională şi/sau sprijin din partea unor profesionişti în domeniul dezvoltării antreprenoriale, pentru a deveni mai competitivi pe piaţa actuală Despre raport Pentru fundamentarea şi supervizarea profesională a ofertei privind programul de formare profesională şi consiliere antreprenorială, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice a realizat o amplă cercetare socio-economică. Cercetarea s-a desfăşurat în micile oraşe din regiunile de dezvoltare Vest, Nord-Vest şi Centru. Prezentul raport prezintă rezultatele activităţilor 1.1, 1.5 şi (parţial) 1.4 ale programului de cercetare. 1 Obiectivul principal al acestui raport constă în descrierea cât mai detaliată şi exhaustivă a activităţii antreprenoriale din oraşele mici ale regiunilor vizate, precum şi fundamentarea propunerilor operative legate de formarea profesională antreprenorială şi de serviciile de sprijin. În primul capitol al raportului vom prezenta planul conceptual şi metodologic al activităţilor de cercetare menţionate (Capitolul 1). În Capitolul 2 vom trece la analiza diferenţelor regionale ale densităţii întreprinderilor pe care încercăm să le explicăm prin câţiva indicatori economico-geografici. (Capitolul 2). Capitolul 3 conţine descrierea backgroundului socio-demografic al întreprinzătorilor, descriere bazată pe datele de anchetă, şi o caracterizare modală a grupurilor reprezentative de antreprenori realizată pe baza rezultatelor interviurilor de tip focus-grup. În capitolele care urmează vom prezenta caracteristicile generale ale IMM-urilor din oraşele regiunilor ţintă (Capitolul 4), urmate de o descriere a istoricului firmelor, unde ne vom concentra în special asupra momentului înfiinţării întreprinderii (Capitolul 5). După acesta vom discuta despre înglobarea socială a întreprinderilor (Capitolul 6), despre obstacolele şi posibilităţile dezvoltării afacerilor (Capitolul 7) şi despre percepţia socială asupra succesului antreprenorial (Capitolul 8). În sfârşit, vom prezenta şi analiza necesităţile de formare profesională şi de servicii de sprijin în domeniul antreprenorialului tematica centrală, de o importanţă majoră a proiectului (Capitolul 9). Raportul se încheie cu sintetizarea rezultatelor şi formularea concluziilor (Capitolul 10). CCRIT 2011 În prezentarea fiecărei teme abordate ne vom concentra mai întâi asupra rezultatelor anchetei, urmând ca acestea să fie nuanţate de consideraţiile formulate pe baza interviurilor focus-grup. 1 Pentru descrierea detaliată a fazelor cercetării vezi Introducerea din Raportul I Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi. 7

8 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Precizări metodologice În datele prezentate în raport, relaţiile dintre variabile sunt semnificative din punct de vedere statistic. În cazul în care nu există o relaţie semnificativă iar datele sunt totuşi prezentate, acest lucru va fi semnalat în text, în tabele sau pe figuri. În text, facem de mai multe ori referiri la analiza potenţialului antreprenorial bazată pe ancheta pe populaţie (activitatea 1.2). Rezultatele acesteia au fost prezentate în detaliu în primul raport (Raportul de cercetare nr. I Potenţialul antreprenorial oportunităţi şi dificultăţi ). Autorii raportului La elaborarea raportului au participat cercetătorii şi asistenţii de cercetare ai Centrului de Cercetare a Relaţiilor Interetnice. Coordonator de cercetare: Csata Zsombor Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Cercetători: Kiss Dénes István Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Pásztor Gyöngyi Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Péter László Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Toma Stefánia Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Veres Valér Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie Asistenţi de cercetare: Monica Barbovschi Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Pakot Ágnes Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Szőcs Emese Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice Vitos Katalin Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale În cadrul programului de internship al CCRIT: Ambarus Annamária Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie, masterandă László Oszkár Universitatea Babeş Bolyai, Catedra de Sociologie, masterand Cercetători colaboratori: Bacsárszki Pál Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Centrul de Comerţ şi Industrie din Budapesta, Ungaria Györfy Lehel Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Babeş Bolyai, Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor Horváth Anna Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Lengyel György Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Universitatea Corvinus din Budapesta, Institutul de Sociologie şi Politici Sociale, Ungaria Molnár György Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Institutul de Formare Profesională şi Cercetare Türr István, Ungaria 8

9 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II 1.4. Planul de conţinut şi metodologia cercetării Analiza privind diferenţele regionale ale densităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (activitatea 1.1) 2 În această fază a cercetării am utilizat metoda analizei secundare a datelor statistice cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii din cele trei regiuni de dezvoltare. Obiectivele raportului sunt: analiza şi documentarea cu ajutorul hărţilor a diferenţelor privind activitatea antreprenorială la nivelul oraşelor; identificarea indicatorilor economico-geografici care determină diferenţele regionale ale activităţii antreprenoriale; identificarea cu ajutorul hărţilor a acelor oraşe defavorizate, care necesită intervenţie accentuată în vederea promovării spiritului antreprenorial; să fundamenteze, prin argumente profesionale, identificarea acelor trei oraşe mici care vor găzdui centrele regionale create. Pentru analiză am utilizat următoarele surse de date: date longitudinale (serii de timp) la nivel judeţean despre activitatea economică şi financiară a întreprinderilor active de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică; evidenţa Oficiului Naţional al Registrului Comerţului despre întreprinderile mici şi mijlocii din cele trei regiuni ţintă. Această bază de date neagregată conţine numele firmei, localitatea unde a fost înregistrată firma, numărul salariaţilor precum şi cifra de afaceri şi profitul net pe baza bilanţului contabil din În baza de date figurează numai datele firmelor cu personalitate juridică, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale nefiind prezente în evidenţă. Astfel, analiza noastră despre densitatea întreprinderilor nu se extinde şi asupra acestor forme de activitate economică Interviuri focus-grup cu antreprenori activi (activitatea 1.4) Cercetarea de tip calitativ bazată pe focus-grup a avut ca scop completarea şi nuanţarea rezultatelor statistice ale anchetei. 4 Toate acestea au fost făcute pentru ca cei care pregătesc materia pentru formare să poată înţelege problemele antreprenorilor, iar cu aceste cunoştinţe să elaboreze liniile directoare ale serviciilor, manualele şi ofertele de formare. Pe parcursul cercetării au fost examinate următoarele probleme: problemele întâlnite la pornirea afacerii şi problemele actuale ale întreprinderii, relaţia cu societatea, condiţiile personale şi sociale ale succesului de antreprenor, imaginea percepută a antreprenorului şi (ca problema principală a cercetării) aşteptările, nevoile şi dorinţele legate de cursurile de formări, posibilităţi de dezvoltare a antreprenoriatului şi potenţialul economic al zonei. Subiectele au fost înregistrate astfel încât pe lângă scopul de a îndeplini aşteptările proiectului, datele noastre să fie comparabile cu rezultatele obţinute în rândul întreprinzătorilor (vezi Raportul de cercetare nr. I). În acest sens, analiza de tip focus-grup are următoarele obiective operaţionale, corelate cu scopurile proiectului de formare profesională: Care este modul de gândire al întreprinzătorului tipic privind problematica cercetată. Cum relaţionează investitorii cu mediul social şi de afaceri. CCRIT Rezultatele detaliate ale activităţii 1.1 au fost prezentate într-un raport interimar cu titlul: Evoluţia densităţii şi distribuţia întreprinderilor mici şi mijlocii în micile oraşe din regiunile Centru, Nord-Vest şi Vest. Din cauza constrângerilor date de spaţiul alocat acestui raport, ne vom rezuma doar la a schiţa rezultatele mai importante. 3 În raport ne referim la aceste forme ca lucrători de cont propriu. 4 Având în vedere caracterul calitativ al cercetării bazate pe focus-grup, în sensul că nu este menită să măsoare sau să calculeze ceva, ci mai degrabă să ajute înţelegerea şi descrierea valorilor, atitudinilor, opiniilor şi comportamentelor persoanelor cercetate. Cuvântul cheie al cercetărilor calitative este relevanța, care se referă la faptul că un caz sau o manifestare a unui fenomen este important, remarcabil, articulat, tipic, exemplar, cu o aparență obișnuită. Nu poate fi generalizat la toată populația, dar este un fenomen inevitabil, nu poate fi ignorat și este important. 9

10 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni A afla care sunt definiţiile schematice şi aşteptările standard pe care le utilizează în rutina zilnică întreprinzătorii. A contribui la dezvoltarea comunicării către mediul de afaceri prin facilitarea ei. A oferi o înţelegere şi contextualizare mai exactă a rezultatelor statistice rezultate în urma anchetei desfăşurate pe parcursul cercetării. A oferi o imagine mai nuanţată cu privire la necesitatea de formare, precum şi asupra aşteptărilor şi conţinutului concret al acesteia. A oferi o imagine comparativă asupra caracteristicilor de bază, a pachetelor de probleme, a diferenţelor şi a aşteptărilor în legătură cu cursurile de formare a antreprenorilor şi a potenţialilor antreprenori. Pe parcursul cercetării am organizat şapte interviuri tip focus-grup în cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania. Locaţiile au fost selectate pe baza a două criterii alese de către CCRIT. Pe de o parte s-a urmărit ca locaţiile să acopere gama oraşelor tipice regiunilor (structură, caracteristici etnice, dimensiune, distanţa faţă de oraşele mai mari, situaţia economică), iar pe de altă parte, să reprezinte, din punct de vedere spaţial şi geografic, cele trei regiuni. Interviurile tip focus-grup s-au desfăşurat în următoarele locaţii: Dej, Marghita, Jimbolia, Lupeni, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi Câmpia Turzii. Grupurile selectate au fost menite să reflecte şi să acopere prin caracteristici calitative nu statistice componenţa relativ eterogenă a antreprenorilor pentru care descoperirile noastre sunt relevante. Caracteristicile antreprenorilor invitaţi la interviul focus-grup (deşi nu sunt reprezentative) descriu structura pe sexe şi vârste a populaţiei de antreprenori din oraşele mici. Informaţii generale: Interviurile s-au realizat în lunile mai şi iunie Tipul interviurilor: standard şi prelungite. Durata acestora a fost între 90 şi 120 minute. Numărul persoanelor prezente la discuţii, în total: 63 de persoane, proprietari de întreprinderi funcţionale în momentul interviului majoritatea proprietari de SRL-uri, în două locaţii au participat proprietari de PFA-uri şi asociaţii familiale. Subiecţii au fost recrutaţi cu ajutorul unui chestionar filtru de către institutul IRES, pe baza matricei de recrutare elaborate de către CCRIT. Pe parcursul discuţiilor s-au făcut înregistrări audio şi video cu consimţământul fiecărui participant. Procesarea şi analiza datelor se bazează pe discuţiile transcrise Anchetă cu proprietarii şi managerii IMM-urilor (activitatea 1.5) Această fază a cercetării a constat într-o anchetă bazată pe chestionare, efectuată pe un eşantion de 1005 de întreprinzători, interogaţi personal. Eşantionul este reprezentativ pe întreprinderile mici şi mijlocii cu personalitate juridică care funcţionează în oraşele mici din cele trei regiuni de dezvoltare Vest, Nord-vest şi Centru pe următoarele variabile: mărime firmei (pe baza numărului de angajaţi), domeniul de activitate a întreprinderii (conform categoriilor principale ale domeniilor de activitate ale economiei naţionale) şi distribuţia la nivel de localitate. Selecţia întreprinderilor care au fost cuprinse în eşantion s-a efectuat printr-o eşantionare simplă, probabilistică, stratificată, conform variabilelor amintite mai sus, în baza evidenţei Oficiului Naţional al Registrului Comerţului referitoare la anul contabil Eroarea maximă tolerată la un nivel de probabilitate de 95 la sută este de +/- 3,1 la sută. 5 Munca de teren s-a derulat în 102 oraşe mici din cele trei regiuni de dezvoltare, iar interogarea propriuzisă a fost realizată de către angajaţii Institutului de Evaluare şi Strategie (IRES), conform planurilor cercetătorilor CCRIT şi sub îndrumarea profesională şi supervizarea acestora. Aplicarea chestionarelor s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2011, în limbile română şi maghiară, în funcţie de naţionalitatea subiecţilor. 5 Aceasta înseamnă că distribuţiile prezentate în raport pot să difere de valorile reale caracteristice întregii populaţii, cu maxim +/-1,8 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută. 10

11 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Tabelul 1 Pe parcursul analizei antreprenorialului, bazată pe chestionare, am încercat să formăm o imagine cantitativă precisă despre întreprinderile mici şi mijlocii din oraşele mici ale celor trei regiuni de dezvoltare. În acest proces am urmărit două obiective: pe de o parte am încercat să realizăm o descriere sociologică cât mai comprehensivă a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi am încercat să-l caracterizăm în funcţie de indicatorii economici mai importanţi în acest proces, subiecţii analizei noastre sunt întreprinderile cu personalitate juridică. Astfel, populaţia analizei noastre a fost reprezentată de unităţile economice, din acestea a fost creat eşantionul de 1000 de întreprinderi. Însă, pe de altă parte, pe parcursul cercetării am formulat numeroase întrebări ce se referă la proprietarii întreprinderilor şi nu se leagă direct de parametrii economici ai întreprinderii sau de acele probleme şi nevoi care se formulează pe parcursul managementului întreprinderii. Aici se regăsesc întrebările referitoare la parcursul de viaţă, background-ul socio-demografic şi mediul microsocial al întreprinzătorilor şi la percepţia succesului antreprenorial. Deoarece primele teme amintite au o importanţă mai mare din punctul de vedere al programului de dezvoltare de afaceri, în contactarea respondenţilor s-a impus tendinţa interogării acelor persoane din cadrul întreprinderilor care deţin cea mai bună perspectivă asupra activităţii întreprinderii. În consecinţă, în funcţie de rolul jucat în cadrul întreprinderii, cercul persoanelor interogate este destul de eterogen: pe lângă proprietari, între subiecţi au ajuns şi administratori, manageri, directori, consilieri sau chiar şi angajaţi în funcţii mai joase (Tabelul 1). Statutul la locul de muncă (procente) Manager, administrator, şef de magazin 75,8 Proprietar, asociat, acţionar 9,1 Director 7,7 Contabil, consilier, jurist 3,0 Angajat fără funcţie de conducere 3,1 Nu răspunde 1,4 Fiind vorba despre întreprinderi mici şi mijlocii, în majoritatea cazurilor proprietarii întreprinderilor coincid cu managerii şi administratorii acestora. În baza datelor care ne stau la dispoziţie nu suntem în măsură să verificăm nivelul acestei suprapuneri, astfel răspunsurile la întrebările din cel de-al doilea grup (parcursul de viaţă, background socio-demografic, mediu microsocial etc.) le vom considera în mod unitar ca răspunsuri ale proprietarilor şi managerilor cu menţiunea că, acolo unde acest lucru este relevant, le vom interpreta în mod diferenţiat Diferenţele densităţii întreprinderilor la nivelul regiunilor şi al localităţilor 2.1. Caracteristicile activităţii antreprenoriale din regiunile ţintă din perspectiva datelor naţionale În acest subcapitol vom prezenta statisticile referitoare la activitatea economică a întreprinderilor din regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru comparându-le cu indicatorii la nivel naţional. Consideraţiile noastre se referă la regiune ca entitate administrativă. 7 Obiectivul nostru este explorarea comparativă a mediului economic mai larg al regiunilor şi astfel punerea în context a activităţii antreprenoriale caracteristice pentru oraşele vizate. CCRIT La aceste întrebări nu am inclus în analiză persoanele care nu sunt în funcţii de conducere: contabili, jurişti, consilieri şi alţi angajaţi în funcţii de execuţie. 7 Aceste statistici nu au stat la dispoziţia noastă pe categorii de localităţi, astfel nu pot fi calculate separat pentru oraşele mici ale regiunilor ţintă. 11

12 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni În perioada în regiunile Nord-Vest, Centru şi Vest densitatea întreprinderilor a fost mai ridicată, faţă de media naţională, cu 2-3 unităţi la 1000 de locuitori. Astfel, activitatea antreprenorială cu excepţia Bucureştiului este considerabil mai ridicată decât în alte regiuni din ţară. În funcţie de clase de mărime, întreprinderile se distribuie relativ similar în toate regiunile ţării: majoritatea unităţilor (în proporţie de 88-89%) sunt microîntreprinderi cu 0-9 angajaţi, 8-9% sunt întreprinderi mici cu angajaţi, numărul întreprinderilor mijlocii (cu angajaţi) variază între 1-2%, iar proporţia întreprinderilor mari, cu mai mult de 250 de angajaţi nu depăşeşte 0,5%. După clase de mărime, putem concluziona că unităţile cu mai puţin de 50 de angajaţi funcţionează primordial în comerţ, servicii prestate pe piaţă şi servicii publice, iar întreprinderile cu unităţi mijlocii şi mari funcţionează în proporţie mare (pe peste 22-35%) în domeniul industriei. În regiunile analizate, întreprinderile din domeniul serviciilor de piaţă (financiar-bancară, imobiliare, informatică, comunicare şi turism) au pondere peste medie în judeţele Sibiu (22), Bihor (21,7), Cluj (21,3), Maramureş (20,4), Alba (20,3), Arad (20,8), Caraş-Severin (20). În regiunile Nord-Vest şi Centru unităţile locale active au pondere mai mare decât media naţională în: industrie, construcţii şi servicii prestate pe piaţă, adică în domenii legate de producţie, dezvoltare, inovare şi relativ mai puţin în domenii publice şi comerţ. În regiunea de Vest unităţile locale active au pondere mai mare decât media naţională în industrie, în servicii prestate pe piaţă şi în agricultură, în alte domenii cu excepţia comerţului regiunea se află la nivelul mediei naţionale. Dintr-o perspectivă longitudinală se poate constata că în cele trei regiuni de dezvoltare numărul unităţilor economice a crescut constant între anii 2002 şi 2008, în special în domeniul serviciilor de piaţă, cu variaţii mari la nivelul judeţelor. În acest proces efectul crizei economice este foarte spectaculos: în 2009 în domeniul tranzacţiilor imobiliare s-a produs o scădere drastică, de 85 % a numărului de unităţi, atât la nivel naţional cât şi la nivelul regiunilor selectate. În celelalte servicii se observă situaţii diferite: spre exemplu, în domeniul construcţiilor în 2009 s-a înregistrat o creştere a numărului de unităţi de 18% faţă de anul 2008 la nivel naţional şi de 14-15% în regiunile vizate. În anii cifrele de afaceri pe unităţile locale au fost semnificativ mai ridicate în regiunile Vest, Centru şi de Nord-Vest decât în alte regiuni (cu excepţia capitalei), aceste diferenţe regionale s-au ameliorat însă treptat, judeţele din cele trei regiuni ajungând semnificativ sub media naţională. Investiţiile nete au crescut progresiv în anii , în special la IMM-uri, unde nivelul investiţiilor a fost net superior altor regiuni, cu excepţia capitalei. La nivelul întreprinderilor mari (de peste 250 angajaţi) investiţiile sunt mai mari în unele regiuni extracarpatice (Oltenia). Investiţiile nete în unităţile de întreprinderi mici au fost afectate cel mai tare de criza mondială, mai ales în regiunea Nord-Vest şi Vest. În ceea ce priveşte unităţile economice fără personalitate juridică se poate constata că numărul persoanelor fizice autorizate (independente) pe mia de locuitori a crescut semnificativ în anii 2000 şi poate fi considerat ca un specific al celor trei regiuni, ratele ajungând la peste 18 unităţi pe mia de locuitori în judeţele Cluj, Arad şi Bihor, mult peste media naţională. Asociaţiile familiale par însă a nu mai fi agreate de către populaţie, numărul lor micşorându-se substanţial în toate judeţele ţării Activitatea antreprenorială în oraşele mici din regiunile ţintă Dacă ne uităm la totalitatea regiunilor, fără excepţie, oraşele mari au un rol determinant. 8 Din punctul de vedere al activităţii antreprenoriale primele locuri sunt ocupate de judeţele în care se află oraşe mari, poli naţional sau regionali de creştere (în cazul judeţului Cluj municipiul Cluj-Napoca, în judeţul Timiş Timişoara, în judeţul Braşov municipiul Braşov, în judeţul Bihor Oradea etc.). Astfel se poate afirma că, în fiecare judeţ în parte, activitatea antreprenorială este determinată în primul rând de existenţa oraşelor mari, în toate cele trei regiuni de dezvoltare activitatea antreprenorială are o concentrare puternică în oraşele mari. Existenţa oraşelor mari poate influenţa în două feluri activitatea antreprenorială în localităţile din zonă (în cazul nostru oraşele mici): prin efectul de răspândire (spillover) creşte numărul investiţiilor şi se menţine predispoziţia spre antreprenoriat în oraşele apropiate, în alte 8 Despre numărul întreprinderilor la o mie de locuitori se poate spune în general că acesta creşte proporţional cu dimensiunile oraşelor. Valoarea coeficientului de corelaţie este de 0,

13 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II cazuri are un efect clar de dezvoltare a unei zone prin atragerea resurselor umane şi de capital, atât de necesare pentru funcţionarea întreprinderilor. În regiunile analizate de către noi ambele efecte pot fi observate. Se pare că în cazul oraşelor mari, considerate poli de creştere naţională (Cluj, Timişoara şi Braşov) prevalează mai degrabă primul scenariu, deoarece aceste oraşe au un efect pozitiv asupra activităţii antreprenoriale din oraşele mici din zonă. În cazul polilor de dezvoltare regională situaţia este similară şi în cazul oraşului Oradea, cu toate că în acest caz înclinaţia antreprenorială ridicată din oraşele mici din judeţul Bihor poate fi explicată pe drept şi de influenţa locaţiei în zona de frontieră. Cazul judeţului Arad dezminte în parte această ipoteză, unde se pare, că oraşul Arad, considerat un pol de creştere regională, are mai degrabă un efect de atragere decât un efect de răspândire asupra resurselor din oraşele mici din zonă, fapt ce nu este ameliorat nici de proximitatea frontierei. Pe lângă oraşul Arad, acest efect de atragere poate fi observat şi în cazul oraşului Sibiu. Aici discrepanţa dintre Sibiu şi oraşele mici din judeţ este şi mai mare. Oraşele Deva şi Baia Mare, de asemenea poli de creştere regionale, se pare că nu au nicio influenţă asupra predispoziţiei spre antreprenoriat din oraşele mici din zonă. Fiind zone industriale, se poate observa mai degrabă degradarea lor colectivă. În cazul acestor oraşe nu este valabilă ipoteza conform căreia degradarea zonelor industriale din oraşele mari ar avea un efect stimulant asupra înfiinţării întreprinderilor în zonă: fiind vorba mai degrabă de oraşe miniere (din valea Jiului şi din zona oraşului Baia Mare) schimbările intervenite în priorităţile economice naţionale au afectat grav ambele regiuni. În cazul oraşelor Satu Mare şi Târgu-Mureş putem spune că, din cauza activităţii antreprenoriale scăzute (cu 36 de întreprinderi la o mie de locuitori sunt la coada clasamentului polilor de creştere), aceste oraşe nu pot avea un efect pozitiv asupra activităţii antreprenoriale din oraşele mici din zonă. În interpretare, judeţele care nu dispun de oraşe mai mari cu funcţii de poli de dezvoltare naţională sau regională, trebuie tratate separat. Aceste judeţe sunt: Bistriţa, Harghita, Sălaj, Alba, Covasna şi Caraş-Severin. În aceste judeţe activitatea antreprenorială la nivelul oraşelor mici este mai ridicată pentru că, pe de o parte aceste oraşe mici sunt din capul locului mai mari am văzut că dimensiunea oraşului prezintă o corelaţie ridicată cu densitatea întreprinderilor, iar pe de altă parte se impune şi avantajul strategic al reşedinţelor de judeţ deoarece acestea au fost incluse în eşantionul ţintă şi ocupă primele locuri pe lista densităţii întreprinderilor. Uitându-ne la harta întreprinderilor din oraşelor mici ale celor trei regiuni de dezvoltare (vezi hărţile din anexă), pe lângă dimensiunea localităţilor şi proximitatea oraşelor mari, la o primă vedere pot fi identificaţi şi alţi factori economico-geografici care influenţează activitatea antreprenorială din oraşele mici. Dintre aceşti factori, prezenţa centrelor turistice pe lista oraşelor cu cea mai ridicată activitate antreprenorială este cel mai bine evidenţiată. Amintim doar cele mai importante centre turistice: Predeal din judeţul Braşov (47 de societăţi comerciale pe o mie de locuitori), Băile Herculane din judeţul Caraş-Severin (38), Băile Tuşnad (37) şi Borsec (28) din judeţul Harghita şi oraşul Covasna (27). Exemplul localităţilor Negreşti-Oaş (38), Salonta (34), Sânnicolau Mare (30) şi Carei (28) arată că şi zona de frontieră poate fi un factor geografic important pentru activitatea antreprenorială. La celălalt pol între localităţile cu cea mai scăzută activitate antreprenorială putem observa grupul relativ compact şi uşor de identificat al oraşelor miniere şi industriale degradate. Din punctul de vedere al densităţii întreprinderilor, întreaga regiune a Văii Jiului se află la capătul listei (în special Lupeni, Petrila, Aninoasa, Vulcan şi Uricani: cu societăţi comerciale pe mia de locuitori), dar activitatea antreprenorială scăzută este caracteristică şi altor oraşe industriale şi miniere mai împrăştiate, precum Copşa Mică (judeţul Sibiu: 7), Anina (judeţul Caraş-Severin: 12), Zlatna (judeţul Alba: 12), Cavnic (judeţul Maramureş: 13), Bălan (judeţul Harghita: 13) etc. CCRIT

14 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Figura 1 Numărul întreprinderilor pe mia de locuitori în judeţe şi în micile oraşe din judeţe (%) 3. Profilul social al antreprenorilor, tipuri de antreprenori O problemă centrală în cercetarea noastre o constituie întrebarea cine sunt persoanele care devin întreprinzători, ce caracteristici socio-demografice au aceştia şi dacă diferă, în această privinţă, de cei care lucrează ca salariaţi sau sunt inactivi pe piaţa muncii. Ancheta bazată pe chestionare face posibilă această comparaţie: pe baza eşantionului antreprenorial vom avea posibilitatea analizării în detaliu a profilului social al antreprenorilor şi al managerilor, iar pe baza eşantionului populaţiei pe cel al potenţialilor antreprenori şi al celor care nu intenţionează să demareze o afacere (Tabelul 2). Tabelul 2 Datele socio-demografice ale antreprenorilor/managerilor, ale potenţialelor antreprenori şi ale celor fără înclinaţie spre antreprenoriat (procente) SEX Antreprenori şi manageri Potenţial antreprenori Persoane fără intenţia de a deveni antreprenori Masculin 61,9 51,2 43,3 Feminin 38,1 48,8 56,7 GRUPE DE VÂRSTĂ ,6 60,4 31, ,2 33,2 33,3 55 şi peste 21,1 6,5 35,7 NIVELUL DE EDUCAŢIE Maxim 7 clase 0,4 1,0 9,9 Şcoală generală 1,5 7,3 12,7 Şcoală profesională şi vocaţională 9,2 11,1 19,5 14

15 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Antreprenori şi manageri Potenţial antreprenori Persoane fără intenţia de a deveni antreprenori Liceu profesional 19,2 20,9 16,8 Liceu teoretic 15,1 21,6 15,4 Şcoală de maiştri 2,5 1,3 1,7 Şcoală postliceală 6,9 5,2 5,4 Universitate 41,2 25,2 15,1 Studii postuniversitare 3,9 6,4 3,4 NIVELUL DE EDUCAŢIE AL TATĂLUI Maxim 7 clase 18,8 11,5 36,2 Şcoală generală 18,4 17,3 18,3 Şcoală profesională şi vocaţională 23,4 28,0 19,2 Liceu profesional 12,0 16,7 8,4 Liceu teoretic 6,4 8,0 5,8 Şcoală de maiştri 6,1 5,4 4,1 Şcoală postliceală 4,4 3,4 1,9 Universitate 9,9 9,3 5,8 Studii postuniversitare 0,6 0,4 0,5 STAREA CIVILĂ Necăsătorit 11,1 47,9 53,4 Căsătorit 81,7 45,4 25,1 Divorţat sau văduv 7,2 6,7 21,5 NAŢIONALITATEA Român 77,3 82,9 79,5 Maghiar 21,5 16,6 17,0 Alta 1,2 0,5 3,5 Pe baza datelor putem observa că continuumul persoanelor care nu intenţionează să demareze o afacere potenţiali antreprenori antreprenori poate fi interpretat ca reprezentând etapele succesive ale devenirii antreprenoriale. De exemplu, distribuţia pe sexe a gradului predispoziţiei spre antreprenoriat reflectă faptul că, cu cât ne deplasăm în direcţia antreprenorilor/managerilor efectivi, cu atât proporţia femeilor scade (în rândul celor care nu intenţionează să demareze o afacere proporţia acestora este de 56,7% în timp ce în rândul antreprenorilor/managerilor de doar 38,1%). Această constatare este valabilă şi referitor la şcolarizarea respondenţilor: la un nivel mai ridicat de şcolarizare creşte predispoziţia spre antreprenoriat, spre exemplu în rândul antreprenorilor şi managerilor proporţia persoanelor care au studii superioare este de aproape 45%, în timp ce în grupul persoanelor care se delimitează de ideea demarării unei afaceri este de doar 18,5%. În cazul unui nivel mai redus de şcolarizare, în mod logic, tendinţa este inversă, iar în cazul persoanelor cu studii medii, diferenţele nu sunt semnificative. Din cauza reproducerii intergeneraţionale a inegalităţilor privind nivelul de şcolarizare, putem observa relaţii similare şi între înclinaţia spre antreprenoriat şi nivelul de şcolarizare al taţilor, aici însă trebuie să luăm în considerare şi efectele mobilităţii structurale: aproape 10% dintre taţii antreprenorilor şi managerilor de astăzi au studii superioare iar majoritatea acestora au beneficiat de studii medii, care în acea perioadă aveau o reputaţie considerabil mai bună. CCRIT 2011 În cazul grupelor de vârstă, în mod logic, această linearitate nu prevalează, dat fiind faptul că pe parcursul vieţii lor, persoanele mai în vârstă au avut mai mult timp pentru obţinerea cunoştinţelor profesionale şi a capitalului necesar demarării unei afaceri şi pentru mobilizarea resurselor lor sociale în acest scop. În acest sens, mai mult de 60% dintre antreprenori şi manageri sunt de vârstă medie, iar 21% au peste 55 de ani. Situaţia familială este în relaţie strânsă cu vârsta, astfel în rândul antreprenorilor şi managerilor persoanele căsătorite sunt suprareprezentate. Distribuţia pe naţionalităţi a antreprenorilor trebuie analizată cu precauţie, deoarece selecţia subiecţilor noştri a fost efectuată pe baza diferenţelor regionale cu privire la densitatea întreprinderilor, mai multe chestionare fiind aplicate în acele oraşe în care proporţia maghiarilor a fost mai ridicată. Pentru combaterea convingătoare a unei eventuale erori de tip ecologic nu avem date adecvate. 15

16 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Distribuţia pe regiuni şi judeţe a întreprinderilor urmează în mod logic proporţiile desemnate pe parcursul eşantionării, şi nu este altceva decât reprezentarea în eşantion a densităţii întreprinderilor, astfel că nu ne vom apleca asupra prezentării detaliate a acesteia. 9 Cu ajutorul interviurilor focus-grup am nuanţat profilul socio-demografic al întreprinzătorilor. Pe baza opiniilor celor 63 de subiecţi intervievaţi am reuşit să distingem patru segmente de antreprenori, bine conturate (independente unul de celălalt, apărute în mai multe grupuri cu acelaşi caracter). În cele ce urmează, vom descrie aceste tipuri modale, fără nevoia reprezentativităţii. Lucrători pe cont propriu cu venit secundar Este un segment specific lucrătorilor pe cont propriu; de obicei funcţionarea întreprinderii este un al doilea loc de muncă, care asigură un venit în plus. Acest serviciu îl putem întâlni cel mai des în sectorul comerţului cu amănuntul, o întreprindere constituită de o singură persoană, ca un mijloc de maximizare a veniturilor. Sunt sensibili numai la schimbarea cadrului juridic sau la politica fiscală. Figura caracteristică este comerciantul legal AVON sau Oriflame sau taximetristul, cosmeticianul, profesorul privat (ne putem întâlni cu aceştia şi în viaţa de zi cu zi). Nevoile de formare şi dorinţa de a participa la formări este înaltă. În funcţionarea lor, inovaţia este neglijabilă. Sunt undeva la graniţă între angajat şi starea antreprenorială. Supravieţuitori în derivă Se poate spune că pe ei i-a afectat cel mai mult criza economică. Ne gândim la proprietarii unor magazine mici, a unui pub sau a unui fast food, care funcţionează ca S.R.L., în comerţul cu amănuntul, au angajaţi în număr mic, mai ales din familie. De obicei se confruntă cu probleme cum ar fi: asigurarea de venituri şi salarii, scăderea puterii de cumpărare (consumul scăzut al clienţilor potenţiali va avea efect direct asupra lor, dar şi abuzurile diferitelor autorităţi şi sentimentul de neputinţă). Cea din urmă este o condiţie decisivă. Intenţia de inovare nu este caracteristică, şi sunt nehotărâţi în legătură cu formările, se află într-o stare de aşteptare, şi din această cauză intenţia lor de participare la asemenea cursuri este mică în ciuda faptului că o analiză obiectivă evidenţiază tocmai necesitatea de formare a acestui segment de antreprenori, datorită deficitului pe care îl înregistrează la nivelul competenţelor de specialitate. Inovatori în funcţiune Sunt personajele sectorului bazat pe cunoştinţe economice, tipice pentru epoca globalizării. Sunt şefii afacerilor mici şi mijlocii. Cadrul juridic este de S.R.L. sau P.F.A.: funcţionează în sectoarele de turism, catering, servicii IT sau specializări în producţia agricolă. Spre deosebire de primele două segmente, se confruntă în primul rând cu probleme cum ar fi: recrutarea forţei de muncă cu pregătire şi motivaţie adecvată, asigurarea dezvoltării, găsirea unei idei inovatoare, aplicarea acesteia, găsirea condiţiilor şi instrumentelor potrivite. Specificul este că întreprinderea se bazează pe o idee originală. În funcţionarea întreprinderii cunoştinţa de tip know-how (experienţă şi cunoştinţe) este cea mai importantă. Atitudinea lor faţă de formări este deschisă sau sceptică, intenţia de a participa este mai degrabă nesigură. Portretul tip este obsedatul de IT, agronomul, apicultorul, judecătorul sau cultivatorul de fructe. Antreprenorii maturi, stabili Sunt cei care au ajuns la o anumită maturitate şi care au în funcţiune o întreprindere mare în cadrul juridic al unui S.R.L. sau S.A.; astfel de persoane sunt: comerciantul mare, comerciant la nivel naţional, constructorul industrial, agricultorul, cu mulţi angajaţi (minim peste 25). Pe lângă dezvoltarea continuă, se confruntă cu probleme precum: capitalul necesar pentru investiţii (dobânzi bancare mari, prezentarea garanţiilor bancare), angajarea forţei de muncă adecvate, birocraţia care influenţează cadrul juridic şi funcţionarea (precum şi profitul). Rolul cunoştinţelor adecvate de o importanţă majoră; este vorba de fapt despre cunoştinţele de dinainte de 1989 din întreprinderile private, pe care acum le folosesc. Sunt caracterizaţi de habitusul clasic de antreprenoriat şi managementul stabil. În legătură cu formările ei sunt foarte sceptici, le consideră mai utile pentru angajaţii lor. Intenţia de inovare apare în cadrele deja existente, mai ales pentru a creşte eficienţa acestora. Trăsăturile de mai sus sunt rezumate Tabelul 3, tabel sintetic. 9 În legătură cu diferenţele regionale în densitatea întreprinderilor vezi subcapitolul anterior. 16

17 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Tabelul 3 Caracteristică/ Denumire Profilul ideal-tip al segmentelor de întreprinzători Lucrători pe cont propriu cu venit secundar Supravieţuitorii în derivă Inovatori în funcţiune Forma juridică P.F.A. A.F., S.R.L. S.R.L., P.F.A. S.R.L., S.A. Profilul, mărimea întreprinderii Probleme tipice Experienţă de dinainte, know-how Specialităţi Servicii, comerţ cu amănuntul, o persoană Impozite, probleme juridice Are, rol mai mic Al doilea venit Servicii, comerţ, o persoană sau angajaţi în număr mic (1-5) Asigurare de venit, abuz din partea autorităţii, clientelă slabă, criza Nu are Victimele crizei, impresia serviciului public Turism, IT, electrician, specializare în agricultură; angajaţi în număr mai mic (5-25) Forţa de muncă asigurată, dezvoltare, lipsa noilor idei, lipsa de cunoştinţe a pieţei Are, rol foarte mare Idei originale, optimism, profesie particulară Intenţia de inovare Nu are Nu are Are, la nivel înalt Atitudinea faţă de formări Mărimea intenţiei de participare Forma de instruire preferată Figura tipică Deschis, pozitiv În aşteptare Deschişi sau sceptici Sceptici Înalt Scăzut Nehotărât Transmisie clasică de informaţii Reprezentant Oriflame, taximetrist, cosmetician, profesor privat Observaţie: Pe baza trăsăturilor dominante. Educaţie clasică, rezolvare de probleme concrete Proprietarii unei magazine mici, a unei pub sau fast food Interactiv, exemple practice la situaţii specifice Apicultor, cultivator de fructe, specialist IT, catering, judecător, contabil Antreprenorii maturi (industrie) Comerţul, construcţii, agricultură, un număr mare de angajaţi (peste 25) Capital, dezvoltare continuă, forţa de muncă calificată, birocraţie, criza actuală Are, rol mare şi dominant Angajatori mai mari, management stabil, habitus antreprenorial Are, la nivel mediu, dar cadru adecvat Faţă de angajaţi este mediu, condiţii favorabile Rezolvare de probleme, transmisie de informaţii Marii crescători de cartofi, comerciant la nivel naţional, construcţii industriale (poduri, drumuri, clădiri) 4. Caracteristicile generale ale întreprinderilor Tabelul 4 După caracterizarea antreprenorilor/managerilor în acest capitol vom trece la analiza acelor întrebări care se referă la statutul juridic, mărimea şi teritoriul de activitate al întreprinderilor. În majoritatea cazurilor, distribuţia acestora în eşantion redă distribuţia acestora la nivel naţional. Majoritatea firmelor (83,6%) sunt societăţi comerciale private cu capital integral autohton, ponderea societăţilor comerciale cu capital mixt (privat şi de stat), respectiv a celor private cu capital străin, este de numai de 4-4 la sută. Care este categoria de care aparţine firma Dvs.? (%) CCRIT 2011 Societate comercială privată cu capital integral autohton 83,6 Societate comercială privată cu capital străin 4,0 Societate comercială privată cu capital mixt (se stat şi privat) şi autohton 3,9 Societate comercială cu capital mixt, privat şi de stat 2,1 Societate comercială privată cu capital mixt, străin şi autohton 1,8 Societate comercială cu capital de stat 1,3 Altă formă juridică 3,3 Total 100,0 17

18 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Privind sfera de activitate a acestor firme aproape jumătate (42,4%) se ocupă cu comerţul cu amănuntul, aceştia fiind de firmele care oferă diferite servicii (27,1%) şi în sfârşit de firmele industriale (10,9%). Cele mai multe firme sunt S.R.L.-uri. Analizând distribuţia firmelor după tipul de capital şi forma juridică, paralel cu alte variabile (de exemplu tipul localităţii, regiune de dezvoltare, sfera de activitate, mărimea firmei etc.) nu am găsit nicio diferenţă semnificativă. Tabelul 5 Care este forma juridică a firmei Dvs.? (%) S.R.L. 94,5 S.A. 1,4 S.N.C. 0,6 Altă formă juridică 3,5 Total 100,0 Luând în considerare numărul angajaţilor, mai mult de trei sferturi din firme sunt microîntreprinderi, 17,5% sunt întreprinderi mici şi numai 3,1% întreprinderi mijlocii. Figura 2 Mărimea firmelor pe baza nurmărului de angajaţi În ceea ce priveşte domeniul de activitate trei sferturi dintre întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în sectorul terţiar, 15,3% în sectorul secundar şi doar 7,3% în sectorul primar. Figura 3 De care sector economic aparţine firma Dvs.? Tabelul următor ne oferă o imagine a distribuţiei firmelor pe tipuri de activitate. Astfel, 41,0% dintre firme se ocupă cu comerţul iar 26,0% cu diferite servicii. 18

19 Antreprenori aşteptări, oportunităţi şi dificultăţi Raport de cercetare II Tabelul 6 Domeniile majore de activitate a firmelor (%) Comerţ 41,0 Servicii 26,0 Industrie 12,5 Construcţii 7,7 Administraţie, educaţie, sănătate 5,1 Agricultură 2,3 Alt domeniu 5,3 Total 100 De asemenea, se poate observa că între anumite tipuri de localităţi şi diferite tipuri de activităţi economice există o corelaţie: activităţile industriale, cele administrative şi educaţionale se concentrează mai ales în reşedinţele de judeţ, firmele care se ocupă cu comerţ şi servicii se găsesc mai ales în municipii, iar cele din sectorul primar (agricultură, construcţii) în alte oraşe mai mici. De exemplu, 42,7% a firmelor comerciale se găsesc în municipii, 36,8% în alte oraşe şi doar 20,6% în reşedinţele de judeţ. Distribuţia firmelor în funcţie de mărimea oraşelor este redată în Tabelul 7. Tabelul 7 Distribuţia firmelor în funcţie de mărimea oraşelor (%) Sub , , , , ,6 Peste ,7 Total 100,0 Am fost interesaţi de asemenea de raza de extindere a pieţei de desfacere a firmelor. Subiecţii au fost rugaţi să estimeze cam cât la sută din produsele firmei sau a serviciile oferite de firmă sunt comercializate în localitatea unde se găseşte firma, sau în regiune, în România sau în străinătate. Tabelul următor ne arată distribuţia firmelor în funcţie de locul unde îşi comercializează majoritatea produselor. Tabelul 8 Distribuţia firmelor în funcţie de locul unde îşi comercializează majoritatea produselor (%) Cei care comercializează mai mult de 75% din produse în Localitatea unde este sediul firmei 51,2 Judeţul unde este sediul firmei 16,1 Regiunea unde se află sediul firmei 7,4 Transilvania 3,2 România 10,7 Străinătate 3,3 CCRIT 2011 Aproape trei sferturi dintre microîntreprinderi se ocupă cu comerţ şi diferite servicii (Tabelul 9). În schimb, aproximativ jumătate dintre întreprinderile mici se află în această categorie şi altele 16,0% în industrie. Un procent de 35,5% dintre întreprinderile mijlocii îşi desfăşoară activitatea în industrie, iar 22,6% în comerţ. 19

20 Model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni Tabelul 9 Caracterizarea tipurilor de întreprinderi pe mărime (%) SFERA DE ACTIVITATE Microîntreprinderi Întreprinderi mici Total Agricultură 2,2 3,7 2,4 Industrie 10,7 16,0 12,4 Construcţii 6,6 12,9 7,9 Comerţ 43,6 31,3 40,8 Servicii 25,8 25,2 25,4 Administraţie, educaţie 5,4 3,7 4,9 Alte activităţi 5,7 7,4 6,2 TIPUL LOCALITĂŢII *n.s. Reşedinţă de judeţ 25,4 26,0 24,9 Municipiu 41,0 38,7 40,9 Alt oraş 33,5 35,3 34,2 REGIUNE DE DEZVOLTARE Centru 41,6 41,0 41,6 Vest 24,7 18,5 23,8 Nord-Vest 33,7 40,5 34,6 CATEGORII DE VÂRSTĂ ,2 13,5 14, ,4 70,8 64,1 55 şi peste 22,4 15,8 21,3 EDUCAŢIE Fără şcoală, şcoală generală 1,9 1,8 1,9 Liceu, şcoală profesională 56,0 42,6 53,1 Studii universitare, postuniversitare 42,0 55,6 45,0 TIPUL CAPITALULUI Economii personale 70,3 61,6 68,1 Sprijinul familiei şi al prietenilor 12,8 8,5 11,8 Finanţări de la bancă sau de la alte instituţii financiare 14,1 22,0 15,8 Altă sursă de finanţare 1,8 6,1 3,0 Nu a avut nevoie de finanţare 0,9 1,8 1,3 SECTORUL ECONOMIC Sectorul primar 7,6 5,5 7,5 Sectorul secundar 11,9 27,0 15,2 Sectorul terţiar 80,5 67,5 77,3 Legendă: n.s. nesemnificativ 20

model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare i

model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare i model integrat de dezvoltare antreprenorială în centrele urbane din trei regiuni raport de cercetare i integrált vállalkozás-fejlesztési modell három fejlesztési régió kisvárosaiban kutatásjelentés i.

Részletesebben

1. Pe scurt despre proiect

1. Pe scurt despre proiect Idei pentru identificarea nevoilor grupului țintă 1 Primul ghid din seria de publicaţii destinate diseminării a luat naştere cu scopul de a furniza informaţii concrete şi utile legate de evaluarea necesităţilor

Részletesebben

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében URBANISZTIKAI ENGEDÉLYEZÉSI FOLYAMAT PROCESUL DE AUTORIZARE DPDV. URBANISTIC Korodi Szabolcs építész URBANISZTIKAI SZAKMAI SZEMPONT PUNCTUL DE VEDERE AL PROFESIEI

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Creştină Partium 1.2 Facultatea Ştiinţe Socio-Umane 1.3 Departamentul Limba şi Literatura Maghiară 1.4 Domeniul

Részletesebben

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013 RAPORT ANALIZĂ Anul școlar 2012-2013 1. Baza materială Inceperea anului școlar 2012-2013 aproape a pornit in condiții excelente din punct de vedere al bazei materiale. S-au schimbat 6 rânduri de geamuri

Részletesebben

DISPOZIŢIA NR. 895 din 12.10.2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor

DISPOZIŢIA NR. 895 din 12.10.2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL CABINETUL PREŞEDINTELUI DISPOZIŢIA NR. 895 din 12.10.2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor În temeiul art. 94 alin.(1)

Részletesebben

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013.

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013. ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia 22.02.2013. Hargita Megye Tanácsa, Faluképvédelmi programja, 2009- Modern székely ház: 2011-es alprogram A Modern székely ház program számokban:

Részletesebben

A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata

A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata Evaluarea ecologică a râului Someş în vederea determinării influenţei acestuia asupra stării

Részletesebben

Dr. Csordás - László Enikő - manager de proiect / projektmenedzser Erika Posmoşanu asistent de proiect / projekt asszisztens

Dr. Csordás - László Enikő - manager de proiect / projektmenedzser Erika Posmoşanu asistent de proiect / projekt asszisztens Prezentarea proiectului Crearea de laboratoare de restaurare de înaltă performaţă cu centrele Debreţin-Oradea Kiemelt műszaki tartalommal rendelkező restaurátor műhelyek kialakítása Debrecen Nagyvárad

Részletesebben

Instrumente Structurale 2007-2013 FORMARE PROFESIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR MANAGERIALE

Instrumente Structurale 2007-2013 FORMARE PROFESIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR MANAGERIALE UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale 2007-2013 GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

Részletesebben

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Ce s-a întâmplat? Mi történt? 2003-2009 Phare Coeziune

Részletesebben

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János Kapcsolat Contact Kapcsolat válogatás a Kapcsolat fotópályázatra beérkezett fényképekből A világunk végtelen összefüggések rendszere: a viszonyok némelyike magától érthetődő, mások számunkra érzékelhetetlenek,

Részletesebben

Raport de activitate pe anul 2013 2013-as tevékenységi beszámoló

Raport de activitate pe anul 2013 2013-as tevékenységi beszámoló Raport de activitate pe anul 2013 2013-as tevékenységi beszámoló Direcția generală management / Menedzsment vezérigazgatóság Compartimentul resurse umane / Humánerőforrás részleg Compartimentul management

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Aprobat cu Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198 / 01.11.2004 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

Részletesebben

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO ECONOMICE ALE A DÉL-ALFÖLD ÉS A VEST RÉGIÓ FONTOSABB TÁRSADALMI GAZDASÁGI JELLEMZÖI,

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO ECONOMICE ALE A DÉL-ALFÖLD ÉS A VEST RÉGIÓ FONTOSABB TÁRSADALMI GAZDASÁGI JELLEMZÖI, PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD UNGARIA ŞI VEST ROMÂNIA, 2008 2011 A DÉL-ALFÖLD ÉS A VEST RÉGIÓ FONTOSABB TÁRSADALMI GAZDASÁGI JELLEMZÖI, 2008 2011 Editor responsabil

Részletesebben

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești 1/9 1. Általános adatok / Date generale Keltezés / Data nov. 2011 Adatgyűjtő neve/nume responsabil András Alpár, Lőrincz Barna Aláírása/Semnătura Rajz azonosítója/nr. desen Fotók azonosítója/nr.identificare

Részletesebben

Analiza comparată a identităţii minorităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A Kárpát-medencei magyarok nemzeti identitásának összehasonlító elemzése

Analiza comparată a identităţii minorităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A Kárpát-medencei magyarok nemzeti identitásának összehasonlító elemzése STUDII DE ATELIER. CERCETAREA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA WORKING PAPERS IN ROMANIAN MINORITY STUDIES MŰHELYTANULMÁNYOK A ROMÁNIAI KISEBBSÉGEKRŐL Nr. 2 Veres Valér Analiza comparată a identităţii

Részletesebben

Írás Scris Angol /Engleză 5 4 4 Magyar/ Maghiară

Írás Scris Angol /Engleză 5 4 4 Magyar/ Maghiară 5.b Melléklet - A projekt menedzsment tagok és a projekt belső szakértőinek önéletrajzai / Anexa 5/b - Curriculum Vitae al echipei de management de proiect şi ale experţilor interni ÖNÉLETRAJZ / CURRICULUM

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Creştină Partium 1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3 Departamentul Limba şi literatura maghiară

Részletesebben

Proiecte de trasee tematice în județul Harghita. Tematikus túratervezetek Hargita megyében

Proiecte de trasee tematice în județul Harghita. Tematikus túratervezetek Hargita megyében Proiecte de trasee tematice în județul Harghita Tematikus túratervezetek Hargita megyében Hargita megye sajátos földrajzi adottságainak, történelmi, kulturális hagyományainak köszönhetően az ország egyik

Részletesebben

APROFUNDAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎN FORMAREA ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A SPECIALIŞTILOR ÎN EDUCAŢIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

APROFUNDAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎN FORMAREA ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A SPECIALIŞTILOR ÎN EDUCAŢIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ APROFUNDAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎN FORMAREA ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A SPECIALIŞTILOR ÎN EDUCAŢIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ HATÁRMENTI EGYÜTTMŰKÖDÉS ERŐSÍTÉSE A SZOCIÁLIS SZAKEMBEREK KÉPZÉSE ÉS MUNKAERŐ-PIACI

Részletesebben

Instrumente Structurale 2007-2013. FII ANTREPRENOR! Formare profesională pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale

Instrumente Structurale 2007-2013. FII ANTREPRENOR! Formare profesională pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale 2007-2013 GUVERNUL

Részletesebben

O şansă pentru un viitor mai bun Esély egy jobb jövőért

O şansă pentru un viitor mai bun Esély egy jobb jövőért 27. 11. 2015 Despre proiect A projektről Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Valoarea proiectului: 130.659 euro, din care finanțare nerambursabilă în valoare

Részletesebben

mmcité www.mmcite.com

mmcité www.mmcite.com mmcité Oraș Spațiile publice ale orașelor sunt locuri fascinante unde oamenii se întâlnesc cu istoria. Ne bucurăm că designul nostru este focusat asupra a ceva așa de interesant precum zonele urbane. Putem

Részletesebben

1. Sumarul proiectului

1. Sumarul proiectului Programe de formare profesională în sprijinul iniţierii şi dezvoltării de afaceri 1 1. Sumarul proiectului În data de 3 ianuarie 2011 Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor în România a lansat un proiect

Részletesebben

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN ROMANIAN-HUNGARIAN RELATIONS BETWEEN PAST AND FUTURE RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A. Despre

Részletesebben

1. PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI

1. PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI Cooperare interregională 1 1. PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI În data de 3 ianuarie 2011, Asociaţia pentu Promovarea Afacerilor în România, cu sediul în Oradea, a lansat un proiect strategic de dezvoltare

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Anexa nr. 2 la Ordiul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

Részletesebben

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă Numele şi prenumele: Székely Kinga-Katalin A. Teza de doctorat B. Cărti publicate Autor (autori), titlu, editura, locul, anul, nr. ISBN, nr.

Részletesebben

cégérték valoarea firmei 2011/06 MACSKA-EGÉR firm value SZAVATOSSÁG GARANŢIILE UN JOC DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA

cégérték valoarea firmei 2011/06 MACSKA-EGÉR firm value SZAVATOSSÁG GARANŢIILE UN JOC DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA FELVÁSÁRLÁS HOZZÁADOTT ÉRTÉKKEL A DOMO TŐKEBEFEKTETÉSI KALANDJAI KÉSZPÉNZ- ÉS HITELÁLLOMÁNY NÉLKÜLI ÉRTÉKELÉS VISSZATÉRTEK A FÚZIÓK ÉS FELVÁSÁRLÁSOK BELSŐ VAGY KÜLSŐ KÖNYVELÉS? MAGÁNTŐKE ROMÁNIÁBAN: TALPRA

Részletesebben

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén Minőséget teremtünk! Start spre calitate! Jövőképünk: A test-lélek-szellem hármassága az élet teljessége. A helyi gazdaság

Részletesebben

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE Dragi colegi, Mã grãbesc sã vã trimit rãspunsul

Részletesebben

Acronim: ALCHILKINDERG

Acronim: ALCHILKINDERG The community of all children - an easier start in kindergarten, help good relationships with families *** Comunitatea tuturor copiilor - un start mai ușor în grădiniță, îmbunătățirea relațiilor cu părin

Részletesebben

Románia fejlesztéspolitikai kudarcának okairól Szüntelenül erősíteni a látszatot

Románia fejlesztéspolitikai kudarcának okairól Szüntelenül erősíteni a látszatot Románia fejlesztéspolitikai kudarcának okairól Szüntelenül erősíteni a látszatot Mottó: a testületi döntések mögé szilárdan és megbonthatatlan egységben felsorakoznak a választópolgárok. Mi tagadás, ez

Részletesebben

ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL

ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL CABINETUL PREŞEDINTELUI DISPOZIŢIA NR. 300 din 16 aprilie 2015 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor În temeiul art. 94

Részletesebben

PORTA - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - GOSPODĂRIE Település / Localitate: Homoródújfalu/Satu Nou. Forrás - Sursă

PORTA - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - GOSPODĂRIE Település / Localitate: Homoródújfalu/Satu Nou. Forrás - Sursă PORTA - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - GOSPODĂRIE Település / Localitate: Homoródújfalu/Satu Nou Tömb, utca / stradă, bl.morf: felszeg porta házszám / nr. gospodărie: 53 Kód / Cod Lapszám/nr.pagină

Részletesebben

Biomasa o sursă de energie regenerabilă

Biomasa o sursă de energie regenerabilă 7/16/2015 Biomasa o sursă de energie regenerabilă Mesagerul de Covasna Biomasa o sursă de energie regenerabilă in Știri iunie 23, 2015 Clusterul Biomasei Green Energy a organizat ieri, la sediul Universității

Részletesebben

Magyarország-Románia Határon Átnyúló Együttműködési Program 2007-2013. Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

Magyarország-Románia Határon Átnyúló Együttműködési Program 2007-2013. Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 Magyarország-Románia Határon Átnyúló Együttműködési Program 2007-2013 Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 Magyarország-Románia Határon Átnyúló Együttműködési Program 2007-2013

Részletesebben

a magyar munkaerőpiacra (A román munkaerő elemzése és a magyar munkaerőpiac megnyitása a romániai munkaerő számára)

a magyar munkaerőpiacra (A román munkaerő elemzése és a magyar munkaerőpiac megnyitása a romániai munkaerő számára) A CSÍKI SZÉKELY MÚZEUM ÉVKÖNYVE 2006 261 272 Kassay János Bakacsi Gyula Románia EU-csatlakozásának hatása a magyar munkaerőpiacra (A román munkaerő elemzése és a magyar munkaerőpiac megnyitása a romániai

Részletesebben

Kedves Olvasóink! Dragi cititori! Acolo unde se pierde tradiţia, acolo se găureşte timpul şi se scurge trecutul. Ancsel Éva

Kedves Olvasóink! Dragi cititori! Acolo unde se pierde tradiţia, acolo se găureşte timpul şi se scurge trecutul. Ancsel Éva Magyarország-Románia Határon Átnyúló Együttműködési Program 2007-2013 Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 Ahol elvesznek a tradíciók, ott kilyukad az idô, és elpereg a múlt.

Részletesebben

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus PENSIUNI VENDÉGHÁZAK Săvădisla Tordaszentlászló 110 Pensiunea Mysterious Spa Mysterious Spa panzió 112 Pensiunea şi restaurantul Copfos csárda Copfos csárda 113 Tamás Bistro Tamás Bisztró 115 Pensiunea

Részletesebben

www.oot.ro 2015. szeptember 4.

www.oot.ro 2015. szeptember 4. www.rmdsz.ro III. évfolyam 124. szám www.oot.ro 2015. szeptember 4. TARTALOM: 1. Jogszabályfigyelő - Eltörölték a projektekben résztvevő, vissza nem térítendő támogatási keretből javadalmazható közalkalmazottak

Részletesebben

Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni

Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni HURO/11/63/1.1.3. Elaborarea de studii și planuri tehnice pentru conectarea satului Abrămuț (RO) cu Kokad (HU) via

Részletesebben

RAPORT SONDAJ DE OPINIE. Aspecte privind cultura politică din Sfântu Gheorghe

RAPORT SONDAJ DE OPINIE. Aspecte privind cultura politică din Sfântu Gheorghe Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Extensia Universitară Sfântu Gheorghe Asociaţia Ştiinţifică Pro Scientia Administrativa RAPORT SONDAJ DE OPINIE

Részletesebben

Peste şapte hotare. Seven Borders

Peste şapte hotare. Seven Borders Héthatáron P H A R E P R O G R A M A H A T Á R M E N T I F E J L E S Z T É S E K É R T Peste şapte hotare PROGR AM PHARE PENTRu dez voltare TR ANSFRONTALIER ă Seven Borders P h a r e P r o g r a m m e

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr..../... MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA ŞI LITERATURA

Részletesebben

Az Ön kézikönyve HOTPOINT 9YOKT 998ED X /HA http://hu.yourpdfguides.com/dref/5587014

Az Ön kézikönyve HOTPOINT 9YOKT 998ED X /HA http://hu.yourpdfguides.com/dref/5587014 Elolvashatja az ajánlásokat a felhasználói kézikönyv, a műszaki vezető, illetve a telepítési útmutató HOTPOINT 9YOKT 998ED X /HA. Megtalálja a választ minden kérdésre az a felhasználói kézikönyv (információk,

Részletesebben

A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE

A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE 1510/2014.03.28 szenátusi határozat - 5. melléklet A TANULMÁNYI OKMÁNYOK KIBOCSÁTÁSÁNAK ELJÁRÁSI RENDJE 1. A tanulmányi okmányok kiállítása az 1/2011-es Tanügyi Törvény, a 2284/2007-es Miniszteri rendelet

Részletesebben

Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca

Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca FIŞA DISCIPLINEI: COMPLETAREA COLECTIILOR DE BIBLIOTECA COD: HLM6412 1. Date despre program 1.1 InstituŃia de învăńământ superior 1.2 Facultatea Facultatea de Istorie şi Filosofie 1.3 Departamentul Istorie

Részletesebben

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Numele şi prenumele: Tamás Dénes A. Teza de doctorat Titlu: Focusare pe frumos Universul romanelor lui Krasznahorkai László (A szépség

Részletesebben

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII MAGHIARE

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII MAGHIARE ANEXA 2 la ordinul ministrului educańiei şi cercetării nr. 5959 / 22.12.2006 M I N I S T E R U L E D U C AłIEI ŞI C E R C E TĂRII CONSILIUL NAłIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CICLUL SUPERIOR

Részletesebben

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök LICEUL TEORETIC SALAMON ERNŐ 535500 Gheorgheni, Bul. Lacu Roşu 3-5, Jud.Harghita Tel.Fax.: 0266-364757 Web: www.salamon.ro, E-mail: salamonerno@yahoo.com Nr.înreg.: 133./ 01.03.2012. Calendarul activităţii/

Részletesebben

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYARORSZÁG HIVATALOS LAPJA 2015. július 10., péntek Tartalomjegyzék 182/2015. (VII. 10.) Korm. rendelet A Magyarország Kormánya és Románia Kormánya közötti, a Magyar Köztársaság

Részletesebben

Phare CBC Magyarország - Románia 2002 Program Határon Átnyúló Gazdaságfejlesztés Támogatási Alap

Phare CBC Magyarország - Románia 2002 Program Határon Átnyúló Gazdaságfejlesztés Támogatási Alap Phare CBC Magyarország - Románia 2002 Program Határon Átnyúló Gazdaságfejlesztés Támogatási Alap Programul Phare CBC Ungaria-România 2002 Fondul de Sprijin Pentru Dezvoltarea Economică Transfrontalieră

Részletesebben

Aprobat cu Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4686.05.08.2003 PENTRU CLASELE I A II-A

Aprobat cu Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4686.05.08.2003 PENTRU CLASELE I A II-A M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I, C E R C E T Ă R I I Ş I T I N E R E T U L U I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM L I MBA ŞI LITERATURA M A GHIARĂ PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ PENTRU CLASELE I A

Részletesebben

Románia, 520067, Sepsiszentgyörgy, Hársfa sétány 4/A/7 0267-352805 monika.foszto@econ.ubbcluj.ro

Románia, 520067, Sepsiszentgyörgy, Hársfa sétány 4/A/7 0267-352805 monika.foszto@econ.ubbcluj.ro SZEMÉLYI ADATOK Fosztó Mónika Románia, 520067, Sepsiszentgyörgy, Hársfa sétány 4/A/7 0267-352805 monika.foszto@econ.ubbcluj.ro fmoni77@yahoo.com Neme Nő Születési dátum 04/09/1977 Állampolgárság Román

Részletesebben

O autonomie de succes: Tirolul de Sud. Egy sikeres autonómiamodell: Dél-Tirol. Editat de/kiadja:

O autonomie de succes: Tirolul de Sud. Egy sikeres autonómiamodell: Dél-Tirol. Editat de/kiadja: O autonomie de succes: Tirolul de Sud Egy sikeres autonómiamodell: Dél-Tirol Editat de/kiadja: Un model de convieţuire Regiunea Autonomă Tirolul de Sud din Italia este unul dintre cele mai bune exemple

Részletesebben

CABINETUL PREŞEDINTELUI

CABINETUL PREŞEDINTELUI ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR BIHAR MEGYEI TANÁCS BIHOR COUNTY COUNCIL CABINETUL PREŞEDINTELUI DISPOZIŢIA NR. 87 din 09.02.2016 privind convocarea Consiliului Judeţean Bihor În temeiul art. 94 alin.(1)

Részletesebben

A TANTÁRGY ADATLAPJA Pénzügyi piacok

A TANTÁRGY ADATLAPJA Pénzügyi piacok Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor A TANTÁRGY ADATLAPJA Pénzügyi piacok Str. Teodor Mihali nr. 58-60 Cluj-Napoca, RO-400591 Tel.: 0264-41.86.52-5 Fax: 0264-41.25.70 econ@econ.ubbcluj.ro

Részletesebben

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén Minőséget teremtünk! Start spre calitate! Jövőképünk: A test-lélek-szellem hármassága az élet teljessége. A helyi gazdaság

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr..../... MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA ŞI LITERATURA

Részletesebben

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2013. Model Limba română - Limba maghiară - Matematică şi Ştiinţe

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2013. Model Limba română - Limba maghiară - Matematică şi Ştiinţe CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2013 Model Limba română - Limba maghiară - Matematică şi Ştiinţe Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele

Részletesebben

GREGUS-FORIS ZOLTÁN. Literatură şi Societate. Istorie şi Filosofie. Filosofia Umanului. Istorie şi Filosofie

GREGUS-FORIS ZOLTÁN. Literatură şi Societate. Istorie şi Filosofie. Filosofia Umanului. Istorie şi Filosofie 1 GREGUS-FORIS ZOLTÁN 1. DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 23. 09. 1973, Odorheiu-secuiesc 2. FUNCŢIA: lector universitar 3. TITLUL ŞTIINŢIFIC: Dr. 4. LOCUL DE MUNCĂ: Universitatea, Departamentul de Filosofie în

Részletesebben

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP PÁLYÁZATI ŰRLAP Pályázó szervezet neve: Program megnevezése: VÉGVÁRÉRT ALAPITVÁNY IX. HAGZOMÁNYŐRZŐ NÉPTÁNCTÁBOR Iktatási szám (nem kitöltendő): Kitöltés módja: számítógéppel. I. ADATLAP ÉS ÖSSZEGZŐ 1.

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş - Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş - Bolyai FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş - Bolyai superior 1.2 Facultatea Teologie Reformată 1.3 Departamentul Teologie Reformată şi Pedagogie Muzicală 1.4

Részletesebben

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén Minőséget teremtünk! Start spre calitate! Jövőképünk: A test-lélek-szellem hármassága az élet teljessége. A helyi gazdaság

Részletesebben

Notă de fundamentare a cererii de cofinanțare a investiției Beruházási adatlap

Notă de fundamentare a cererii de cofinanțare a investiției Beruházási adatlap Anexa nr. 1/1-es számú csatolmány Notă de fundamentare a cererii de cofinanțare a investiției -2013- Beruházási adatlap TITLUL PROIECTULUI DE INVESTIŢIE / A BERUHÁZÁS MEGNEVEZÉSE INFORMAŢII PRIVIND TIPUL

Részletesebben

Cégkatalógus Catalogul firmelor Dictionary

Cégkatalógus Catalogul firmelor Dictionary Magyarország-Románia Határon Átnyúló Együttműködési Program 2007-2013 Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 Cégkatalógus Catalogul firmelor Dictionary Cégkatalógus Catalogul

Részletesebben

Materiale de construcþii ºi de finisaje din SORTIMENTAÞIA DE BAZÃ - APICOM! Építkezési és belsõépítészeti anyagok az APICOM ALAP-SZORTIMENTÁCIÓJÁBÓL!

Materiale de construcþii ºi de finisaje din SORTIMENTAÞIA DE BAZÃ - APICOM! Építkezési és belsõépítészeti anyagok az APICOM ALAP-SZORTIMENTÁCIÓJÁBÓL! Materiale de construcþii / Építõanyagok www.apicom.ro Oferta valabilã în perioada 15.09.009-15.11.009 / Ajánlatunk érvényes 009.09.15-009.11.15-között. Nr. 1/009 Szám. Materiale de construcþii ºi de finisaje

Részletesebben

C L I M A R O M Â N I E I

C L I M A R O M Â N I E I C L I M A R O M Â N I E I I. FACTORI : 1. Aşezare geografică a. Pe Glob -consecinţă climă temperată b. Pe continent -consecinţă: cele 3 tipuri:oceanic,continental,mediteran 2. Relieful de jos în sus :-temperatura

Részletesebben

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Panou I Castelul de la Hunedoara este unul dintre cele mai mult şi mai radical restaurate monumente. Aceste lucrări au demarat în 1868 şi cu mici întreruperi

Részletesebben

Kedves Olvasóink! Dragi cititori! Románia mezôgazdasága. Agricultura României

Kedves Olvasóink! Dragi cititori! Románia mezôgazdasága. Agricultura României Magyarország-Románia Határon Átnyúló Együttműködési Program 2007-2013 Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 Kedves Olvasóink! Kiadványunk az Agrárium jövôje A fiatal gazda együttmûködés

Részletesebben

Apariții presă 08.05.2013. Observatorul de Covasna

Apariții presă 08.05.2013. Observatorul de Covasna Apariții presă 08.05.2013 Observatorul de Covasna Salvează Delta! Scrie viitorul! Postat la: 10:19 pm, 8 Mai 2013 de Székely Emőke 1 Societatea Ornitologică Română Sucursala Covasna și Cercul de Ornitologie

Részletesebben

A XIII-a Conferinţă de Geodezie

A XIII-a Conferinţă de Geodezie Erdélyi Magyar Műszaki Tudományos Társaság Societatea Maghiară Tehnico-Ştiinţifică din Transilvania Hungarian Technical Scientific Society of Transylvania XIII. Földmérő Találkozó A XIII-a Conferinţă de

Részletesebben

A munkahely kialakítása

A munkahely kialakítása A munkahely kialakítása A munkahely modellje A munkahely a termelés technikaigazdasági folyamatának legkisebb egysége, a termékelőállítási tevékenység, az emberi munka színtere Kettős tartalom: A tevékenység

Részletesebben

Közös kultúrtörténeti emlékeink a kunhalmok. Movile cunice - valori culturale comune. Dombegyház, 2005.

Közös kultúrtörténeti emlékeink a kunhalmok. Movile cunice - valori culturale comune. Dombegyház, 2005. Közös kultúrtörténeti emlékeink a kunhalmok Movile cunice - valori culturale comune Dombegyház, 2005. Szerző / Autor: Szelekovszky László Fotó / Foto: Szelekovszky László, Bagyinszki Zoltán Fordítás /

Részletesebben

MONITORUL OFICIAL al JUDEŢULUI COVASNA

MONITORUL OFICIAL al JUDEŢULUI COVASNA MONITORUL OFICIAL al JUDEŢULUI COVASNA XX, 9 HOTĂRÂRI, DISPOZIŢII ŞI ALTE ACTE Septembrie S U M A R HOTĂRÂRI ALE CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA Hotărârea Pag. 29 pentru modificarea art. 2 al Hotărârii Consiliului

Részletesebben

LISTA PUBLICAŢIILOR VERES VALÉR

LISTA PUBLICAŢIILOR VERES VALÉR LISTA PUBLICAŢIILOR VERES VALÉR Cărţi, volume coordonate Veres V., 2015. Népességszerkezet és nemzetiség [Population structure and ethno-nationality in Romania], Cluj-Napoca:.Cluj University Press, 260

Részletesebben

cégérték valoarea firmei 2011/07-08 HATÁRIDŐK TERMENE-LIMITĂ firm value

cégérték valoarea firmei 2011/07-08 HATÁRIDŐK TERMENE-LIMITĂ firm value KERESSÜK A KÖVETKEZŐ LOGMEIN-T A VÁLLALKOZÓK ÉS A VIDÉKFEJLESZTÉS ZÁRÓMÉRLEG ZÁRT DOBOZZAL A VERSENYKÉPES ADÓZÁS ÉS AZ ÚJ GAZDASÁGPOLITIKA ROMÁN FÚZIÓK KÖNYVELÉSE ÉS ADÓZÁSA NYÁRI FELVÁSÁRLÁSI KOKTÉL GYÓGYÍTÓ

Részletesebben

A TÁRSADALOMTUDOMÁNYOK KUTATÁSÁNAK MÓDSZERTANA

A TÁRSADALOMTUDOMÁNYOK KUTATÁSÁNAK MÓDSZERTANA TANTÁRGYLAP 1. A program adatai 1.1 A felsőoktatási intézmény neve Babeş Bolyai Tudományegyetem Kolozsvár 1.2 Fakultás Politika-, Közigazgatás- és Kommunikációtudományi Kar 1.3 Kar Közigazgatási tanszék

Részletesebben

Programa şcolară pentru disciplina. COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ MAGHIARĂ Clasa pregătitoare clasa a II-a

Programa şcolară pentru disciplina. COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ MAGHIARĂ Clasa pregătitoare clasa a II-a Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Programa şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ MAGHIARĂ Clasa pregătitoare clasa

Részletesebben

1. A FORDULAT ÉVE? AZ ORSZÁG ÉS A VILÁG 1948 ÉS 1950 KÖZÖTT

1. A FORDULAT ÉVE? AZ ORSZÁG ÉS A VILÁG 1948 ÉS 1950 KÖZÖTT 1. A FORDULAT ÉVE? AZ ORSZÁG ÉS A VILÁG 1948 ÉS 1950 KÖZÖTT 1.1. A fordulat Romániában A hatalom megragadása szempontjából döntõ események, melyek következtében minõségi változás jött létre a politikai

Részletesebben

Ö n é l e t r a j z. Web: www.shakespearekh.ro

Ö n é l e t r a j z. Web: www.shakespearekh.ro Ö n é l e t r a j z Dr. Nagy Attila gépészmérnök, Shakespeare-kutató, egyetemi tanár a Magyar Művészeti Akadémia rendes tagja, a Magyar Tudományos Akadémia köztestületi tagja. Sepsiszentkirályban (Sincrai)

Részletesebben

Proiectarea traseului educaţional liceal 2014-2015. Középiskolai tanulási pálya tervezése

Proiectarea traseului educaţional liceal 2014-2015. Középiskolai tanulási pálya tervezése CJRAE-Harghita CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ HARGHITA 530142 Miercurea-Ciuc Str. Mihail Sadoveanu 54 Telefon/Fax: 0266-310322 E-mail: cjaphr@yahoo.com Proiectarea traseului educaţional

Részletesebben

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO Hifa-Ro INFO 2006 anul IV évf. nr. 14 szám Trimestrul II negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

Bevezető. Bereczki Kinga elnök

Bevezető. Bereczki Kinga elnök Bevezető Szervezzük meg önmagunkat! ezzel a felhívással hívta életre 2006 decemberében Sepsiszentgyörgyön 15 civil szervezet a CIVEK Civilek Háromszékért Szövetséget, érezve igényét és szükségességét az

Részletesebben

CĂUTĂTORII DE COMORI

CĂUTĂTORII DE COMORI O ACTIVITATE DE SUCCES în Săptămâna Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun! CĂUTĂTORII DE COMORI A. Fişa activităţii Numele şi adresa unităţii de învăţământ: Şcoala Gimnazială nr.1 Zăbala Nivelul

Részletesebben

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN ÉRETTSÉGI VIZSGA 2013. május 8. TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA 2013. május 8. 8:00 Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati EMBERI ERŐFORRÁSOK

Részletesebben

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István.

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István. Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Szigorúan titkos! Elõadó: Dobos István. 37 Tárgy: Jelentés az okt. 23-i események

Részletesebben

Minuta şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Harghita din data de 21 Iunie 2012

Minuta şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Harghita din data de 21 Iunie 2012 ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL JUDEŢEAN Nr. 12845 /2012 Minuta şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Harghita din data de 21 Iunie 2012 Votul privind scoaterea de pe ordinea de zi proiectului de

Részletesebben

Szovátai. Hírmondó. Együttműködő testvérvárosok Szovátán. Emlékezzünk. Önkormányzati tájékoztató XII. évf. 110. szám 2013. június

Szovátai. Hírmondó. Együttműködő testvérvárosok Szovátán. Emlékezzünk. Önkormányzati tájékoztató XII. évf. 110. szám 2013. június Szovátai Hírmondó Önkormányzati tájékoztató XII. évf. 110. szám 2013. június Együttműködő testvérvárosok Szovátán Aktív együttműködés a közös jövőért címmel szervezett testvérvárosi találkozót Szováta

Részletesebben

Civil kurázsik. Civil vitafórum. Kulturális kitekintő. Beszámoló

Civil kurázsik. Civil vitafórum. Kulturális kitekintő. Beszámoló 2 civil fórum Tartalomjegyzék 4. oldal Kolumbán Gábor: Civil erőkkel a globális térben 6. oldal Csáki Rozália: Határaink és felelősségünk 7. oldal Varga Máté: A nemzetek feletti civil társadalom és kialakulásának

Részletesebben

FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN CLUJUL MULTIETNIC NŐK ÉS FÉRFIAK A MULTIETNIKUS KOLOZSVÁRON WOMEN AND MEN IN THE MULTIETHNIC CLUJ

FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN CLUJUL MULTIETNIC NŐK ÉS FÉRFIAK A MULTIETNIKUS KOLOZSVÁRON WOMEN AND MEN IN THE MULTIETHNIC CLUJ CERCETĂRI * KUTATÁSOK * RESEARCHES FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN CLUJUL MULTIETNIC NŐK ÉS FÉRFIAK A MULTIETNIKUS KOLOZSVÁRON WOMEN AND MEN IN THE MULTIETHNIC CLUJ VOLUMUL II II. KÖTET VOLUME II INTERVIURI APROFUNDATE

Részletesebben

STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ANUL ȘCOLAR 2013-2014

STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ANUL ȘCOLAR 2013-2014 Şcoala Gimnazială Jókai Mór Általános Iskola 535100 Băile Tuşnad- Tusnádfürdő Aleea Jókai Mór sétány 7 Judeţul Harghita - Hargita megye Tel / Fax: 0266-335035 e-mail: jokaiiskola@gmail.com www.jokaiiskola.ro

Részletesebben

HIFA-Ro. Visszatekintő. Retrospectivă INFO

HIFA-Ro. Visszatekintő. Retrospectivă INFO HIFA-Ro INFO S e g í t s é g M i n d e n k i n e k - A j u t o r p e n t r u To ţ i 2014 anul XII. évf. nr. 45. szám Trimestrul I. negyedév A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes

Részletesebben

SITUAŢIA AMENINŢĂRILOR NATURALE, MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI RĂSPUNS ÎN CAZ DE DEZASTRE - STUDIU SOCIOLOGIC

SITUAŢIA AMENINŢĂRILOR NATURALE, MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI RĂSPUNS ÎN CAZ DE DEZASTRE - STUDIU SOCIOLOGIC Inundaţii Alunecări de teren Cutremure SITUAŢIA AMENINŢĂRILOR NATURALE, MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI RĂSPUNS ÎN CAZ DE DEZASTRE STUDIU SOCIOLOGIC SEPTEMBRIE 2011 Prevenţie Intervenţie Posteveniment Cercetare

Részletesebben

CHESTIONAR PENTRU MĂSURAREA CUNOȘTINȚELOR GENERALE DE PE PIAȚA MUNCII

CHESTIONAR PENTRU MĂSURAREA CUNOȘTINȚELOR GENERALE DE PE PIAȚA MUNCII Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Domeniul

Részletesebben

Leader G10 Hírlevél 3. Szám/Augusztus/2012 Gyergyó Régió Helyi Fejlesztési Akciócsoportja

Leader G10 Hírlevél 3. Szám/Augusztus/2012 Gyergyó Régió Helyi Fejlesztési Akciócsoportja Leader G10 Hírlevél 3. Szám/Augusztus/2012 Gyergyó Régió Helyi Fejlesztési Akciócsoportja Tartalom A Fejlesztési Terv Intézkedései...2 Dokumentumok beszerzése...3 Tájékoztató Karaván...4 10 fontos tudnivaló...5

Részletesebben