STUDIA UNIVERS ITATIS BABEŞ-BOLYAI

Méret: px
Mutatás kezdődik a ... oldaltól:

Download "STUDIA UNIVERS ITATIS BABEŞ-BOLYAI"

Átírás

1 STUDIA UNIVERS ITATIS BABEŞ-BOLYAI SERIES IV FASCICULUS PHILOLOGIA C L U J

2 In cel de al VI-lea an de apariţie (1961) Studia Universitatis Babeş Bolţ/ai aceleaşi serii: I. matematică, fizică, chimie; II. geologie, geografie, biologie; III. filozofie, economie politică, psihologie, pedagogie, ştiinţe juridice; IV. istorie, lingvistică, literatură. Fiecare serie apare anual în 2 fascicule. cuprinde VI. (1961-es) évfolyamâban a Studia Universitatis Babeş Bolyai vâltozatlanul az alâbbi sorozatokat oleli fel: I. matematika, fizika, kémia; II. geologia, îoldrajz, biologia; III. filozofia, politikai gazdasâgtan, lélektan, pedagogia, jogtudomâny; IV. tôrténet-, nyelv- és irodalomtudomâny. Minden sorozatban évcnként két îûzet jelenik meg. Ha VI rofly H3flaHiia (1961) Studia Universitatis Babeş Boltjai BbixoflHT Teinn xe cephamir. I. MaTeMaTHKa, (ph3hka, XHMHH; II. reojiorhh, reorpacpiin, ônojioniji; III. (pn,iococphh, nojihtskohomhh, nciixojionih, ne,n.aron!ka, iopn,n,hmeckne HayKii; IV. HcropHH, H3biK03HaHHe, ;ihtepatypobe.aehhe. B KaJKfloft cepnn «KeroflHo Bbixo/i.HT flba BbinycKa. Dans leur Vl-me année de publication (1961) les Studia Universitatis Babeş Bolyai comportent les mêmes séries: I- e mathématiques, physique, chimie; II-e géologie, géographie, biologie; IIl- e philosophie, économie politique, psychologie, pédagogie, sciences juridiques; IV-e histoire, linguistique, littérature. Chaque série comprend deux fascicules par année.

3 STUDIA IINIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI SERIES IV FASCICULUS PHILOLOGIA C L U J

4 COMITETUL DE REDACŢIE - SZERKESZTÖ BIZOTTSÁG PEßAKUHOHHAfl KOJIJIErHfl - COMITÉ DE RÉDACTION Acad. Prof. C. DAICOVICIU (redactor responsabil), Prof. I. CEŢERCHI, Conf, V. I. CIMPIANU, Prof. J. DEMETER, Prof. Ö. FELSZEGHY, Conf. M!. KALLOS. Prof. N. LASCU, Prof. T. LASZLÓ, Prof. D. MAC REA, Prof. GY. MÂRTON, Prof. T. M0RAR1U, membru coresp. Acad., Conf. L. NAGY, Prof. I. PÉTERFI, membru coresp. Acad. (redactor responsabil adjunct), Acad. Prof. E. PETROVICI, Prof. GH. PIC» Prof. T. POPOVICIU, membru coresp. Acad., Prof. E. A. PORA, membru coresp. Acad., Acad. Prof. R. RIPAN, Prof. AL. ROŞCA, Conf. I. URSU Redacţia: CLUJ, str. Kogălniceanu 1 * Telefon 34-50

5 SUMAR - TARTALOM Acad. E. PETROVICI, Etimologia toponimicului Vîrciorova 7 I. PATRUŢ, Despre structura moriologică a substantivelor şi adjectivelor romîneşti.. 13 LIVIA POPESCU, Observaţii asupra limbii şi stilului presei progresiste de la SZABO ZOLTÂN, A régi nyelv igeképzôinek vizsgâlddâsi szempontjairôl (Cu privire la studiul sufixelor verbale ale limbii maghiare vechi) 47 MARGARETA SZILAGYI, Stadiul actual al cercetărilor relaţiilor lingvistice romînogermane MIHAIL BOGDAN şi EVA SEMLYÉN, Problemele vocalismului englez pentru studenţii maghiari 61 NAGY MARIA. Megjegyzések Tudor Arghezi egy versének két forditâsâhoz (Observaţii asupra a două traduceri ale unei poezii a lui Tudor Arghezi) 67 CLARA PASZTERNAK, LAD1SLAU LUKACS şi MAGDALENA NAGY, Gerunziul în funcţie de predicat în graiul lipovenilor din comunele Sarichioi şi Jurilovca (Reg. Dobrogea) BALOGH DEZSO, Néhâny népetimolôgia (Cîteva etimologii populare) 77 CSEHI GYULA, A proletârirodalmak a légalités és illégalités korûlményei kozott (Literaturile proletare în condiţiile legalităţii şi ilegalităţii) 81 IOSIF PERVAIN, Foaia duminecii (1837). Contribuţii la istoria presei romîneşti din Transilvania 113 MIRCEA CROITORI), Maxim Gorki în paginile Vieţii romîneşti" ( ) DUMITRU POP, Problema procesului de formare a folclorului muncitoresc 139 SILVIA GOGA, Contribuţia lui I. A. Lapedatu la dezvoltarea teatrului romînesc F. EDELSTEIN, Cicero despre genul oratoric în Brutus" 161 Recenzii Al III-lea seminar internaţional de la Moscova al profesorilor de limba rusă din învăţămîntul superior (O. CROITORU) 183 Bazele esteticii marxist-leniniste (ŞTEFAN BITAN) 185 Un dicţionar al cuvintelor străine (FERENC KCSA) 188 Cronică 191

6 CO/lEP>KAHHE AKafl. E. FIETPOBHM, ETiiMOJiorHa TonoHHMHqecKoro Ha3BaHH8 Virciorova (Bup- 7 qopoba) ; 7 H. nstpylţ, Mop4>ojiorHqecKHîi ctpoii HMCH cymectbhtejibhux H nphjiaratejibhbix B pymuhckom H3UKe 13 Jl. nonecky, 3aMenaHHH o H3biKe H cmne nporpecchbhoft neiath^ 1848 r 27 CABO 3., OTHOCHTenbHO H3yqeHHH raarojibhmx cy<p<phkc0b B.upeBHeM îbmke M. CHJIARH, H3yieHHe Bonpoca o jmhrbhcthieckhx CBH3HX pymhho-hemenkhx B ero HacToamefi craahh 55 M. BOrjlAH, E. LUEMJIbEH, TpyAHOcTH ahrjihflckoro B0KajiH3Ma fljia wy^ehtob BeHrpoB 61 C. HAZţb, Ilo noboay AByx nepeboaob CTHXOTBopeHna Tyaopa Apre3H 67 K. IlACTEPHAK, JI. JIYKAM, M. HAflb, JXeexipmacrne B pojin cka3yemoro B robope jînnobah ceji CapHKHofi H )Kypi«ioBKa (O6JI. flo6py^jka) 73 BAJIOr JX-, HecKo^bKo nepeflobbix animojionift *4EXH JXh., IIpo^eTapcKHe jihtepatypbi B ycjiobhhx jierajibhocth H HeJierajibHOCTH KOMMyHHCTHqeCKHX napthft 81 H. I1EPBAHH, JKypHaji Foaia duminecii" 113 M. KPOHTOPy, MaKCHM TopbKHH B xyphajie Viaţa romînească" ( ) JX. non, K Bonpocy npouecca o6pa30bahhh pa6o«ero (pcwibk.nopa 139 C. TOTA, Bmiafl H. A. JIane«aTy B flejio pa3bhthfl pymuhckoro Teaxpa 151 <1>. E/ţEJIIlITEHH, LUmepoH 06 opatopckom HCKyccTBe B Brutus" 161 PeueH3HH 183 X p o H H K a 191

7 SOMMAIRE CONTENTS INHALTSVERZEICHNIS Acad E. PETROVICI, Etymologie du toponyme Vîrciorova 7 I. PÄTRUT, Sur la structure morphologique des substantifs et adjectifs roumains.. 13 L. POPESCU, Observations sur la langue et le style de la presse progressiste de SZABÔ Z., Sur l'étude des suffixes verbaux de l'ancien hongrois 47 M. SZILAGYI, Der gegenwartige Forschungsstand der rumänisch-deutschen Sprachbeziehungen 55 M. BOGDAN et E. SEMLYÉN, English vowels and their problems for hungarian students 61 NAGY M., Observations sur deux traductions d'une poésie de Tudor Arghezi C. PASZTERNAK, L. LUKACS et M. NAGY, Du gérondif en fonction de prédicat dans le parler des lipovans des communes Sarichioi et Jurilovca (Rég. de Dobroudja) 73 BALOGH D. Quelques etymologies populaires 77 CSEHI GY., Les littératures prolétariennes dans les conditions de la légalité et de l'illégalité.., PERVAIN, Foaia duminecii" 113 M. CROITORU, Maxime Gorki dans les pages de Viafa Romîneasca" ( ) 127 D. POP, Le problème de la formation du folklore ouvrier 139 S. GOGA, La contribution de I. A. Lapedatu au développement du théâtre roumain 151 F. EDELSTEIN, Du genre oratoire dans le Brutus" de Cicéron 161 Les livres parus Books Bücherschau 183 Chronique Chronicle Chronik :. 191

8 ETIMOLOGIA TOPONIMICULUI V1RCIOROVA de Acad. E. PETROVICI Pe teritoriul Republicii Populare Romîne două sate, două pîraie şi o pădure au numele Vîrcioroua. Unul dintre sate se găseşte în raionul Turnu- Severin 1, iar al doilea, prin care curge pîrîul cu acelaşi nume, în raionul Caransebeş. Acesta are şi nume unguresc: Vercserova 2. In acelaşi raion, un ailuent al rîului Bistra, în apropierea satului Obreja, se numeşte Valea Vîrciorovei (în limba maghiară: Vercserova patak) 3. Pădurea numită Vîrcioroua se află pe teritoriul comunei Vînju Mare, în raionul cu acelaşi nume 4. Atestările mai vechi ale acestor nume de locuri prezintă, în silaba antepenúltima, cînd o, cînd e, iar uneori c. Astfel satul din raionul Caransebeş e amintit în documente sub următoarele forme: Worchbrowa (anul 1447), Vorchoroua(a. 1492), Verchiorova (a. 1566), Varcziorova (a. 1576), Varcharoua (a. 1580), Vercherowa (a. 1584), Vircherova (a. 1588), Vercheroua (a. 1592) 5. Forme ca Worchorowa, Varcharowa se datoresc probabil armoniei vocalice, caracteristice foneticii maghiare, pe cînd formele fără armonie vocalică redau cu siguranţă forma romînească mai veche, *Vîrcerova, dinaintea trecerii ei la Vîrcioroua în urma asimilării e-6 > o-ó. Pe harta Banatului dată de Griselini în anul 1776, numele celor două sate are un e în silaba antepenúltima: Werzeroua, cel din Banat, şi Weserova (sic), cel din Oltenia 6. Cele două sate, pădurea şi pîraiele amintite se află în regiuni în care aproape toate numele de localităţi sînt de origine slavă. In apropierea satu- Vezi D. Frunzescu, Dicţionar topografic şi statistic al Romîniei, Bucureşti, , p. 526; Marele dicţionar geografic al Romîniei, V, Bucureşti, 1902, p. " Vezi S. Moldovan N. Togan, Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune 2 romină din Ungaria, Sibiu, 1909, p Vezi'Pesty Frigyes, A szörenyi bănsăg es Szöreny vărmegye törtenete, II, 3 Budapest, , p Pe hărţile romîneşti numele pîrîului e notat Valea Vîrciorooei. Vezi Marele dicţ. geogr. al Rom., o. c, V, p. 76, s. v. Vînjul-Mare. 4 Vezi P e s t y, o. c, II, p. 565 urm. Pîrîul care curge prin" sat se numeşte, după 5 Pesty, Vercserova (forma romînească este fără îndoială Virciorova), ibid., II, p Vezi harta Banatului anexată la cartea lui Franz Griselini, Versuch einer 6 politischen und natürlichen Geschichte des lemeswarer Banats, Viena, O reproducere a acestei hărţi se găseşte în cartea lui N. Iorga, Observaţii si probleme bănăţene, Bucureşti, 1940.

9 Acad. E. Peţrovici

10 lui Vîrciorova din raionul Turnu-Severin putem semnala toponimicele slave Rîşava, numele popular al oraşului al cărui nume oficial e Orşova, atestat între anii sub forma P-KÜIJR* 7, Itoviţa, într-un document din anii : G/tfoRHua 8, Jidoştiţa (între : JKHACKIIIHH*) 9, Şuşiţa (în anul 1392: Coţ-uim^) 19, Topolniţa (între : HA Tono/mHiţH) 11, Bresniţa (la 1387: Ep#CHfin<i) 12, Vodiţa (între : 1λAHU<I) etc. Satul 13 din raionul Caransebeş e înconjurat de localităţi cu nume slave, ca Borlova, Zlagna, Bolvaşniţa, Petroşniţa, Bucoşniţa, Goleţ, Ilova, Sadova u etc. în valea mlăştinoasă a Blahniţei 15, unde Marele dicţionar geografic ai Romîniei semnalează existenţa numelui topic Vîrciorova, sînt atestate, în documente de la sfîrşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, nume de sate ca IIICTH«KK0, G«I*OHHO {C ron), Cari-xiu/h (Car ir'hu>, CÍIMKÍH CdriaKfciţ), TwnopHo 1 *. împrejurarea aceasta face puţin probabilă explicarea numelui Vîrciorova prin ataşarea sufixului slav -ova la pretinsa rădăcină" romîneaseă *vtrfcior 11 (care ar fi un diminutiv al lui vîrf), formă inexistentă în limba romînă 18. De altfel asemenea formaţii hibride în toponimia romîneaseă nu cunosc. De asemenea, forma Vîrciorova nu poate fi identificată cu o variantă a apelativului romînesc vîrciotog (< *vîrciorog) 'vîrtej, vîltoare' 19, Am văzut mai sus că atestările mai vechi ale acestui toponimic prezintă de obicei în silaba antepenúltima un e sau un a. (Forma maghiară are şi astăzi un e în această poziţie.) Pentru a explica acest toponimic (care fără nici o îndoială reprezintă un adjectiv posesiv slav în -ov-), trebuie să plecăm de la o bază vreef-, vreaf-. Aceasta ne face să presupunem existenţa, în graiul slav meridional, vorbit odinioară în regiunile de vest ale Romîniei, a numelui de profesie vrcarl 'olar', derivat de la vrei 'oală', cunoscut mai demult în toată Peninsula Balcanică. Miklosich dă formele KP-KMK,urceus' şi Kp-kMKKd 'dolium' în dicţionarul său vechi slav 20. In zilele noastre cuvîntul acesta se întîlneşte în sîrbocroată, bulgară şi slovenă sub 7 Vezi P. P. Pa na it.es cu, Documentele Tarii Rominesti, I, Documente interne ( ), Bucureşti, 1938, p Ibid., p Ibid., p Ibid., p Ibid., p Ibid., p Ibid., p Atestate în documente sub formele Borlowa (1519; vezi Pesty, o. c, II, p. 31), Ztathna (1503: ibid., II, p. 493), Balwosnycza (1447), Bolvasnycza ( : ibid., II, p. 26), Petrosnicza (1468: ibid., II, p. 445), Bokostycza (1468), Bokosnycza (1531: ibid., II, p ), Goliecz (1468), Golacz (1501: ibid., II, p. 83), Hythoua (1519), Jethowa (1519: ibid., II, p ), Zadwa (1467), Zadowa (1576: ibid., II,'p. 487). 15 Ha fji\dtnhu,h, «Uf BrtaTHHU,1f ( , 1424, 1428), vezi P a n a i t e s c u, o. c, p. 88, 136, Ibid., p. 75, 88, 136, Vezi N. I o r g a, o. c, p In limba romînă există un diminutiv vlrfşor (< virfuşor) de la vir], dar nu "oirfeior. 2 0 Fr. Miklosich, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena, , p Vezi G. Pa seu, Sufixele rominesti, Bucureşti, 1916, p. 218.

11 10 Acad. E. Petrovicl 4 formele: ser, vrc, vrea' oală' (cu derivatul vrcina), bulg. (forma derivată) BP-BHBA, 'ulcior, oală cu două torţi', sloven, vrt, urca 'ulcior'. Se poate prin urmare presupune că, în graiurile slave de sud, pentru a numi pe olar au existat iiu numai derivatele în -qfi ale lui grunîcî şi Ionici (ser. grnear, loncar, bulg. rp-bhmap), ci şi un derivat al lui vrucî (vrc). Plecînd de la o formă slavă *Vrcarevo sau Vrcareva (dolina) "(valea) olarului', trebuie să ne aşteptăm în limba romînă la forma *Vîrcerova, devenită apoi Vîrciorova. într-adevăr lui r silabic slav îi corespunde regulat, în elementele slave ale limbii romîne, grupul îr; a neaccentuat devine ă, care după consoană palatală (în speţă c) se palatalizează în e, iar sufixul -evo este reprezentat în toponimicele * romîneşti de origine slavă de obicei prin -oua 21. De altfel e posibil ca forma slavă auzită de romîni să fi prezentat -ovo în loc de -evo: *Vrcarovo. (Ci. formele RP-bHiapoBO 22, KojiapoBO 23, Loncarovci u, Mhjioiuob 2 5, KparyjoBbii. 26, KpymoBbu 27 etc.). Ce limbă slavă au vorbit slavii care au creat numele Vîrciorova? Judecind după unele hidronime şi toponimice din regiunile în care se găsesc cele cinci toponimice Vîrciorova, se pare că graiul slav în care a fost creat acest nume de loc se situează la extremitatea estică a ariei în care sl. corn. *q, *e, *dj au evoluat la u, e, g. Toponimice prezentînd aceste reflexe în regiunile care ne interesează sînt Dubova ( : Dubovo) 28, Naghlukavieza, Kyslukawicza (1440) 29, Muthnuk (1376) 30, Prediel (= Predel) 31. Beta, Belareca (Belerteca) 32. In bazinul rîului Blahniţa (Ha BrtdTHHHH) pe Blahniţa': a ) 33, unde e semnalată pădurea numită Vîrciorova, este amintit în evul mediu numele satului Cartem-H, CariaRMţ etc, care e un derivat de la *sadfa. Forma bulgară corespunzătoare acestei Vezi E. Petrovici, Graiul Caraşovenilor, Bucureşti, 1935, p. 5 urm.; id., Dacoslaoa, 2 1 în Dacoromania", X (1941), p. 261 urm. Şi în Grecia toponimicele de origine slavă prezintă -ou- în loc. de -ev-. Vezi Max Vasmer, Die Slaven in Griechenland, Berlin, 1941, p Vezi CrracbK Ha HacejieHHTe MEERA B HP E"WIRAPNH, Sofia, 1960, p St. Mladenov dă mai multe toponimice bulgare care prezintă -OD- în loc de -evaşteptat: 2 3 KpyuioBo, EJKOBO, IHTT>PKJI'OBO, KojiapoBo etc. (vezi St. Mladenov, Etymolo gisches aus einer kurzgefassten Geschichte der bulgarischen Sprache, extras din CnncaHHe Ha öijjir. AicaÄeMHH Ha HAYKHTE, Sofia, 1930, p ). Vezi Recnik mesta, Belgrad, 1925, I, p ^ Vezi A. B e I i c, Dijalekti istoene i juzne Srbije, Belgrad, 1905, p r Ibid.', p Vezi Pesty, o. c, II, p. 61; Dacoromania", X, p Vezi Csănki Dezsô, Magyarorszäg tërténelmi földrajza a Hunyadiak koràban, II, Budapest, 1894, p. 49. Cf. Contributions onomasiiques publiées à l'occasion du VI e Congrès international dés sciences onomastiques à Munich du 24 au 28 août. 1958, Bucureşti, 1958, p. 35. Forma actuală a acestui nume de sat şi de pîrîu este Luncaviţa, refăcută de populaţia romînească după apelativul romînesc luncă. 3 0 Vezi C s â n k i, o. c, II, p Vezi Dacoromania", X, p. 255; Romanoslavica", I, p. 22. Forma obişnuită a acestui nume de loc este, în regiuni situate mai spre răsărit, Predeal. Vezi Romanoslavica", I, p Dacoromania", X, p. 255; Romanoslavica", I, p Vezi mai sus, nota 14.

12 forme slave comune este caw^a 'funingine' (Cî. iormele celorlalte limbi slave: ser. sada, sade, sage,saja, rus., ucr., belorus casta, slovac, pol. sadza, ceh. saze, sorab. sup. sazy pl., sorab. ini saze pl., sloven, sa/a 34 ). In schimb la est şi nord-est de regiunile unde se găsesc toponimicele Vîrcioroua, la distanţe care "uneori nu ating 10 km, începe aria în care sl. com. *0, *e> *tj, *dj prezintă, în toponimicele de origine slavă, reflexele în, îm (im), ea, a, şt, jd: Glamboka ( 1475) 35, ^ M E O K A (1430) 3S, Brazua (1366) 37, E-kAă (1415) 38, Zlasd (1362) 39, wt UTH KoiuSmjhim (1483) 40, Crop-kA^ti^ (1642) 41, AliA«?KAf ( 1571 ) 4 2 etc. Satul Glîmboca (Gtimboca) e numai la 4 km spre răsărit de Valea Vîrciorovei* 3. E deci probabil că forma *vrcarî a existat atît în graiul slav din vestul teritoriului Republicii Populare Romîne care prezenta u, e, g pentru sl. com. *Q, *e, (*tj), *dj, cît şi în graiul slav răspîndit mai spre răsărit, care reda prin în, îm (im), ea, a, şt, jd aceleaşi sunete şi grupuri slave comune. 3THM0JI0THfl TOnOHHMHHECKOrO HA3BAHHH VIRCIOROVA (BblPMOPOBA) (P e 3 io M e) B 3anaÄHofi iac TeppHTopHH PVMHHCKOH HapojiHOH PecnyöJiHKH, B EaHaTCKoft oöjiacth H B paöohe TypHy CeBepim, AB a cejia, Äße pewkh H OÄHH Jiec Ha3HBaioTCH V'îrciorova (BupiiopoBa). OTMeqeHO, mo OÄHO H3 céji HOCHT TaKoe Ha3BaHHe, Hamraaa c XV Bena. Ilo CBoeMy npohcxokäehhk), Ha3BaHHe HBJiaeTca cjiabhhckhm nphtaxatejibhhm nphjiaratejibhhm (c cy<p<j>hkc0m -ov-), *Vréareoo HJIH *V'rcareva (dolina) Aomna rohqapa" < *vrr.arî. romap" < "orivi. ropuiok". C.neÄOBaTejibHO.y MJKHHX oiabsh ajia noharaa rohmap", KpoMenpoH3B0ÄHHX OT grunîcl H Ionici (cp. cepöoxopb. grncàr, Roncar; 6oJir. zpt>hiap), cymectbobajio H npoh3boähoe OT vrei. BO3MO»HO, ITO (popma *vrearî öbijia KaK B robope cjiabhh 3anaaHoö qacth PyMNH- CKOH HapoflHoft PecnyóJiHKH, c u, e, g, BinecTo oömecyiabshckhx *o, *è, *dj, TaK H B robope cjiabhh, pacnpoctpahhbiiihxca 6ojiee K BocTOKy, KOTopwft nepeaabaji qepe3 în (Im, im), ea (a), şt, jd Tanne xe 3BVKH H rpynnh 3ByK0B oßmecnabhhckoro H3HKa. 3 4 Vezi Romanoslavica", I, p. 19. Cî. oronimul din Muntenegru Saăaoac, semnalat de Vuk Karadzic în dicţionarul sau. Vezi şi Recnik mesia, o. c. II, p Privitor la răspîndirea în Peninsula Balcanică a diferitelor reflexe ale lui *sadja slav comun, a se vedea Ivan Popovic, Geschichte der serbokroatischen Sprache, Wiesbaden, 1960, p Vezi C s â n k i, o. c, II, p. 53; Contributions onomasiiques, o. c, p Vezi Panaitescu, o. c, p Forma actuală este Dtmbova. 37 Vezi C s â n k i, o. c, V, p. 80. Forma actuală este Breazova: Romanoslavica", I, p Vezi Panaitescu, o. c, p Forma actuală este Bala: Romanoslavica", I, p Vezi Studii şi cercetări lingvistice", IV (1953), p. 84 urm. Forma romînească actuală este Zlasti. 40 /ibid., p. 70 urm. 4 1 Ibid., p Vezi Studii si cercetări lingvistice", IV (1953), p ; Romanoslavica", I, p Vezi harta anexată, pe care sînt trecute toponimicele (situate spre apus şi sprfe răsărit de locurile numite Vîrcioroua) prezentînd pe de o parte u, e, g, pe de alta In, Im (im), ea, a, şf, jd pentru sl. com. *o. *e. *tj, *dj.

13 RTYMOLOGIE DU TOPONYME VIRCIOROVA (Résumé) Dans la partie occidentale du territoire de la République Populaire Roumaine, dans la région administrative du Banat, district de Turnu-Severin, deux villages, deux ruisseaux et une forêt portent le nom de Vlrciorova. L'un des villages est attesté avec ce nom dès le XVe siècle. Le nom était à l'origine un adjectif possessif slave (à suffixe -ou-), *Vrcarevo ou *Vrcareva (dolina) vallée du potier" <.*vrcarï potier" < *vrci pot". Les Slaves du sud possédaient par conséquent outres les dérivés de grûnïcï et de lonici (cf. s.-cr. grncar, loncar; bg. grâncar) aussi un dérivé de vrcï pour désigner le potier". Il est possible que la forme *vrcarï ait existé aussi bien dans le parler slave de l'ouest du territoire roumain, lequel présentait u, e, g pour si. corn. *o, *ë, (*tj), *dj, que dans le parler slave répandu plus à l'est, qui rendait par în (Im, im), ea (a), st, jd les mêmes sons et groupes de sons slaves communs.

14 DESPRE STRUCTURA MORFOLOGICA A SUBSTANTIVELOR ŞI ADJECTIVELOR ROMINEŞTI de I. PATRUŢ Intr-un studiu publicat nu demult, acad. Al. Graur se ocupă cu structura morfologică a cuvintelor romîneşti 1. Intrucît unele afirmaţii ale d-sale au directă legătură cu problema discutată în prezentul articol, ne vom opri puţin asupra lor. Astfel, analizînd structura substantivelor romîneşti, d-sa afirmă că la cele de tipul casă găsim sufixul caracteristic al declinării contopit pretutindeni cu desinenţa: -ă la nominativ singular, -e la toate celelalte forme. La tipul munte, singularul prezintă sufixul caracteristic declinării, Te, contopit cu desinenţele, iar pluralul e ca la tipul lup. La tipul curte sufixul declinării, -e, apare la nominativ-acuzativ singular contopit cu desinenţa; celelalte forme se formează cu alterarea consoanei finale a rădăcinii" 2. Pe marginea acestor afirmaţii ne îngăduim să întrebăm: a) -ă din casă şi e din munte, curte sînt sufixe sau desinenţe? Dacă sînt sufixe caracteristice declinării" se includ, evident, în temă, deci nu pot să fie şi desinenţe; b) dacă -e din munte este sufixul caracteristic al declinării", de ce nu caracterizează întreaga declinare, ci pluralul lui munte e ca la tipul lup", la care sufixul şi desinenţa sînt zero pretutindeni" 3? c) nu e mai indicat să vorbim, în cazul analizelor morfologice, de teme 4 şi nu de rădăcini, pentru a nu exclude substantivele derivate, ca învăţător (de tipul lup), frumuseţe (de tipul curte) etc? 1 Acad. Al. Graur, Note asupra structurii morfologice a cuvintelor, în Studii de gramatică", voi. II (1957), p. 3 s. u. 2 Id., ibid., p Id., ibid., p Acad. Al. Graur ne reproşează că noi, într-un articol, aîirmam că tema este unul dintre morfemele de bază ale flexiunii" ( Limba romînă", IV [1955], nr. 6, p. 66). De astă dată termenul temă spune d-sa nu mai corespunde nici definiţiei occidentale, nici celei sovietice. Dacă tema este un morfem (şi încă unul de bază!), ce mai sînt rădăcina şi sufixul în care se descompune tema?" (loc. cit., p. 6). Desigur că modemul nu poate fi divizat din punct de vedere morfologic. Fără îndoială, tema poate consta din

15 d) nu este mai adecvată structurii substantivelor romîneşti următoarea analiză: în lup lupi desinenţa este zero, în casă case desinenţa este -ăl-e, în munte munţi şi curte curţi desinenţa este -e/zero şi acestea sînt adăugate la temă? Declinările romîneşti nu au nici un suiix caracteristic, ci ele sînt caracterizate de desinenţe (inclusiv desinenţa zero). Dacă desinenţele caracterizează declinarea căci, vom vedea, temele sînt toate consonantice înseamnă că substantivele romîneşi se grupează în declinări sau în paradigme după desinenţe. Acad. Al. Graur susţine că mai multe morfeme: copilaş = copil-aş, înştiinţa- (tema imperfectului = tema prezentului + -a-) = tn-ştiinţ-a. Dacă însă tema coincide cu rădăcina, ea poate fi numită morîein: cf. morfemul (rus.) dom-, citat de acad. Al. Graur (ibid., p. 8); cf. şi tnorfemele" coâak-, Hec-, Kop3HH- (din propoziţia coóaica HeceT Kop3HHy dinele duce coşul"), AKaaeMHS) HayK CCCP, HHCTHTyT pycckoro H3MKa, FpaMMaTUKa pyccnozo H3biKa, TOM. I, 0OHeruKa u MopdioMaua, MocKBa, 1960, p. 10. Acad. AI. Graur, susţinînd formula tema este formată dintr-o rădăcina şi unul sau mai multe sufixe (eventual şi prefixe)" (loc. cit, p. 6), stabileşte sufixe" caracteristice declinării la substantive de tipul casă (citat şi de noi mai sus). D-sa atribuie unui morfem chiar trei valori: -ă din roată ar îi sufix, atît lexical cît şi gramatical, şi totodată desinenţă (ibid., p. 8). După părerea noastră sufix gramatical nu este, căci declinările romîneşti n-au sufixe caracteristice, lexical nu poate fi, căci roată nu e un derivat (< lat. rota); deci -ă este doar desinenţă. Este adevărat că acad. Ai. Graur acceptă afixele zero (ibid., p. 8), de exemplu la substantivele de tipul lup (citat şi de noi mai sus), la care totuşi precizează că sufixul şi desinenţa sînt zero pretutindeni (după dispariţia lui u final)" (ibid., p ). D-sa susţine existenţa unor astfel de sufixe caracteristice declinărilor romîneşti, fie contopite cu desinenţa, fie zero, din cauză că are în vedere în primul rînd formele latineşti, în cazur de faţă declinările latineşti, în care, ia unele cazuri, mai apar vechile vocale tematice. Metoda de analiză a acad. Al. Graur se reliefează dacă urmărim cum analizează d-sa, de exemplu, prezentul indicativ al verbului cinta: în cînt, ctnţ' ( cinţi) sufixul şi desinenţa sînt zero; -ă din cînt-ă reprezintă sufixul contopit cu desinenţa; în cînt-ă-m -ăeste vocala caracteristică a conjugării alterată", iar -m desinenţa; în cînt-a-f (= cîntaţi), a- e vocala caracteristică" normală, -ţ' e desinenţă (ibid., p. 15). Deci corespondentul vocalei tematice -a- din latină e numit vocală caracteristică a conjugării" dacă e urmat de desinenţe" (la persoanele I şi a Il-a pl.), dar dacă nu, la persoana a IlI-a sg., e considerat sufix contopit cu desinenţa". Dar despre oe contopire" e vorba? Căci -ă, din cintă < lat. cântat, reprezintă pe -a- latinesc, iar / final a dispărut. Se pune întrebarea: după ce criterii ne orientăm ca să ştim că -ă- sufixul contopit cu desinenţa", la persoana a 111-a sg., ţine de temă sau este desinenţă? Pe marginea analizei noastre conform căreia tema prezentului este cînt-, iac-, fac-, dorm- (şi, 'se înţelege, variantele acestora: cînt'-, tac- / tăi- etc.), iar desinenţele prezentului, la persoanele I şi a Il-a pl., sînt -ăm, -ai (la conjugarea I) sau -etn, -eţ (la conjugarea a 11-a) etc. acad. Al. Graur întreabă: dacă facem abstracţie de temele verbelor, cum vom explica de ce desinenţa persoanei întîi şi a doua plural diferă de la verb la verb? Iar dacă nu explicăm, ce valoare mai are gramatica?" (loc. cit., p. 15). Această explicaţie însă se poate da: diferenţa între conjugări e vorba aici de indicativul prezent în limba romînă e marcată de desinenţe, nu de teme ca în latină, datorită faptului că vocalele tematice latineşti, mai exact, corespondentele lor, se includ în desinenţele romîneşti. După părerea noastră, e mai greu de dat altă explicaţie: dacă acceptăm tema prezentului cînt-1 antă-1 cinta-, propusă de d-sa (ibid., p. 15), care dintre acestea apar în formele bazate pe tema prezentului (imperfectul etc.)? Acad. Al. Graur afirmă că soluţia propusă de Pătruţ nu are meritul nici măcar de a ne prezenta o temă într-adevăr unitară. In afară de modificările consonantice trebuie să ţinem seamă şi de alternanţele vocalice: port-/ poartă-/ purt-, tac- / tăc-..." (ibid., p. 15). Ne surprinde această constatare, căci în variantele temelor propuse de noi apar numai alternanţele, consonantice şi vocalice, caracteristice limbii romîne. Nu pot exista alte teme, în oare aceste alternanţe să nu apară.

16 în declinare, substantivele romîneşti se grupează pe terminaţii" 5. D-sa defineşte terminaţia" astfel: partea de la sfîrşit a unui cuvînt, indiferent de analiza morfologică" şi aduce următorul exemplu: nimic nu ne împiedică să spunem ca ginduri are terminaţia -f (r muiat). In gînd, -d nu este, bineînţeles, desinenţă, dar gînd are terminaţia -d" &. Evident că terminaţia", cu această accepţiune, nu este un morîem. Noi susţinem că în declinare trebuie urmărită, totodată, şi structura morfologică a cuvintelor, deci analiza lor în mbrfeme. Pe de altă parte, considerăm că e necesar să fie înlăturată confuzia dintre terminaţie" (în accepţiunea de mai sus) şi desinenţă, confuzie veche, care se constată şi în Gramatica Academiei R.P.R., după cum recunoaşte acad. Al. Graur 7. Cu structura morfologică a substantivelor şi a adjectivelor romîneşti ne-am mai ocupat în cîteva articole anterioare 8, însă unele grupuri de substantive şi adjective nu au fost puse în discuţie decît în treacăt, iar altele de loc. E evident că la substantivele cu singularul în consoană (inclusiv /), ca rob, ochi (= o&), ciocoi, ca şi-la adjectivele de felul lui bun, dibaci ( dibac), vechi (= vek), greoi, atît forma de singular, cît şi cea de plural este egală cu tema. Cele care au singularul în consoană dură, au pluralul (egal cu tema) în consoană moale sau palatală, potrivit alternanţelor caracteristice limbii romîne: rob' (= robi), bun ( buni), cai, goi etc. 9 La substantivele şi adjectivele în -u plenison la singular, codru, cuscru, negru, tema este de asemenea în consoană, -u al singularului şi -i plenison de la plural fiind desinenţe: codr-u codr-i, cuscr-u cuscr-i, negr-u (fem. neagr-ă) ; negr-i (fem. negr-e), cf. şi derivate ca negr-uţ, codr-uţ (cu sufixul -uţ, cf. căl-uţ). Să ne oprim puţin asupra substantivelor masculine în -u la singular şi în -/' la plural, de felul lui fiu fii, flăcău - flăcăi, bou boi etc. Se încadrează morfologic în această grupă un număr de substantive de origine turcească (geamgiu, hangiu, surugiu) sau derivate romîneşti cu sufixul de origine turcească -(a)giu (po/hanagiu, tablagiu, duelgiu etc). Cum trebuie analizate aceste substantive din punct de vedere morfologic? 5 Loc. cit., p. 7. Ibid. 6 Ibid. Şi noi, în cîteva articole anterioare, am întrebuinţat denumirea terminaţie", 7 însă numai cu valoarea de desinenţă. 8 I. P ă t r u ţ, Despre componenţa cuvintelor flexibile ale limbii romîne, în Limba romînă", IV (1955), nr. 6, p ; id., Gramatica limbii romîne, voi. I... Ed. Acad. R,P.R., 1954, (recenzie) în SCL (1956), nr. 1 2, p , ; id., Probleme de morfologie şi ortografie. In legătură cu i în limba romînă, în CL, I (1958), p ; cf. id.. Probleme de fonetică si morfologie. III. In legătură cu j si u în limba romînă, în CL, IV (1959), p. 46. ' Cf. I. Pătruţ, în Limba romînă", IV (1959), nr. 6, p. 67; id., în SCL, VII 9 (1956), nr. 1 2, p. 118; id., Morfologie şi fonologie. Despre fonemele consonantice moi ale limbii romîne, în CL, V (1960), p. 25. în ultimul articol este expusă şi părerea noastră asupra fonemelor consonantice moi din limba romînă.

17 In unele dintre gramaticile noastre, -u (la singular) şi -/ (la plural) sînt considerate desinenţe 10, deci fi-u, fi-i; flăcă-u, ţlăcă-i; bou, bo-i. Ţinînd seamă însă că toate celelalte masculine au tema terminată în consoană (cf. mai sus) şi că toate în afară de cele din grupa lui codr-u, pl. codr-i n-au desinenţe nici la singular nici la plural, ne întrebăm dacă grupul acestora de care vorbim poate fi considerat ca avînd tema în vocală şi desinenţa -ul-i. Credem că derivaţia ne poate da cîteva indicaţii semnificative. Astfel, în legătură cu flăcău, avem derivate ca următoarele: flăcăuan ( = ftăcău-an), flăcăuandru ( flăcău-andru), flăcăuaş (= flăcău-aş), flăcăuş (= flâcău-uş), toate de la tema flăcău-, faţă de flăcăiaş ( flă'căi-aş), flăcăiandru (= flăcăi-andru), flăcăi (= flăcăi-i, verb), flăcăie (=fătcăi-iie), flăcăime (= flăcăi-ime), flăcăieşte (= flăcăi-eşte) 11, de la tema flăcăi-. Explicaţia acestor derivate nu credem că e bine formulată în DLRM: primele derivă din flăcău, iar celelalte din pluralul flăcăi (s.v.). De ce ar deriva flăcăuandru dintr-un singular, iar flăcăiandru dintr-un plural? Mai justă ne pare formularea următoare: derivatele amintite sînt de la o temă variabilă, flăcău-/flăcăi-. Varianta e condiţionată de vocala următoare a sufixului: înaintea vocalelor anterioare apare tema în -i (flăcăi-i, verb, flăcăi-iie), înaintea vocalei posterioare apare tema în -u (flăcău-uş); înaintea vocalei centrale a apare sau una sau cealaltă (flăcăi-andru, flăcăi-aş sau flăcău-andru, flăcău-aş) 12. Se înţelege că la fel trebuie analizate şi adjectivele cu singularul masculin în wau: nou, nouă, pl. noi (tema nou-tnoi-; cf. nouţ ( nou-uf )/înnoi-i), viu, vie (= viie), pl. vii (tema viu-lvii-), tîrziu (tema tîrziu-jtîrzii-, cf. tîrzior = tîrziu-or, intîrzia întîrzii-a), argintiu, auriu, cenuşiu, fistichiu, zurliu etc. Tot aşa trebuie privite şi ambigenele cu singularul în wau, cu desinenţa -e sau -uri la plural: ptrău (pîrîu) pîrai-e, ferăstrău ferestrai-e, riu rîuri (= rîu-uri), (şi numeroase neologisme) birou, cadou, tablou etc. De altfel unele din prima categorie, au, dialectal, şi la plural tema în -u, după care apare desinenţa -ă: pîrau-ă, hîrdau-ă etc. Cf. şi derivate ca: pîrău-aş (pîrîu-aş)lpîrăi-aş (pîrîi-aş), pîrîuţ ( pîriu-uţ) 13 etc. Despre femininele ca măsea, purcea, stea, vergea, cafea, basma, para spunem că ele trebuie considerate teme în -/- 14. într-adevăr tema în -lapare la plural şi la genitiv-dativ singular (măsel-e, basmal-e), precum şi 10 In Gramatica Academiei R.P.R. -i al pluralului (la substantivul erou) fiind considerat desinenţă (voi. I, p. 148), înseamnă că în acelaşi fel e considerat şi u al singularului. Tot aşa le-am considerat şi noi în SCL, VII (1956), nr. 1 2, p " Exemplele sînt luate din Dicţionarul limbii romîne moderne (= DLRM), Editura Academiei R.P.R., 1958, s. v. Şi în derivatele de la fiu tema este variabilă (jiu-1 fii-): cf. fiuţ (= fiu-uţ <fiiuţ), 12 infia (= înfii-a). Am arătat cu altă ocazie că situaţia lui fiu fii este paralelă cu a verbelor viu-vii, ţiu-ţii, la care propuneam ca forma în -u (viu, ţiu) să fie considerată ca variantă a temei prezentului ( I. Pătruţ, Probleme de fonetică şi morfologie. III. In legătură cu i şi 1,1 In limba romină, în CL, IV [1959], p. 43 ş. u.). 1 3 DLRM, s. v. Cf. mai sus derivatele lui flăcău. 14 I. Pătruţ, în Limba romînă", IV (1955), nr. 6, p. 68.

18 în derivate: stel-uţă, stel-ar, stel-işoară, eaţel-uţă, bâsmăl-uţă^ etc. Credem acum că ele trebuie considerate teme în -l/u-: măsel-fmăseau-. Tema în -u- apare în forma articulată la nominativ şi acuzativ singular, măseau-a, steau-a etc. 16. Acad. Iorgu Iordan afirmă, pe bună dreptate, că forma; veche, este măseaua (<lat. maxilla) 17. Asemenea forme apar în aromînă: căţsauă (cătsauo căţauo, cu -ă > o, după wau 18, măseaua, purtseauă etc. 19 ; în, meglenoromînă: căţauă, măseaua, mărdzeauă mărgea", steaua, uirdzeatiă vergea" etc. 20. Aceste forme se păstrează şi.în dacoromînă, în vestul ţării, prin Banat, Crişana şi în vestul Ardealului 21. * Din cele. spuse mai sus şi în articolele noastre menţionate 22, reiese că toate substantivele şi adjectivele romîneşti au tema terminată în consoană. Pentru a putea explica şi istoric structura lor morfologică, le vom urmări după împărţirea tradiţională în cele trei declinări 23. In declinarea I se grupează: a) substantivele feminine cu desinenţele: la sg. nom.-acuz. -â (fat-ă); gen.-dat. -e (fet-e), zero (ser = seri). La pl. -e (fet-e), zero (seri); b) femininele de felul lui măsea, para, la care se adaugă şi zi (toate cu tema în -l/u-), care au la sg. gen.-dat. şi la întreg pluralul desinenţa -e (măsei-e, parat-e, zil-e); 1 8 DLRM, s. v. Despre stelar se spune în acest dicţionar: din stele (pl. lui stea) -fsui. -ar" (s. v.). Dar cum se poate dovedi că stelar colindător cu steaua, copil care umblă cu steaua" (ibid.) e derivat de la un plural? 16 Există şi derivate din tema în -u-, de ex. de la tema ziu-: ziucă, ziulică, ziuliţă, ziuşoară, ziuatic (DLRM, s. v.) (= ziu-ucă, ziu-ulică etc). 1 7 Acad. Iorgu Iordan, Limba romîna contemporană, [Bucureşti], 1956, p. 302, Cf. I. Pătruţ, Rostirea nouă, două etc, în Omagiu lui Iorgu Iordan, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958, p Th. Capi dan, Aromînii, Bucureşti, 1932, p Pentru măseaua cf. şi ALR I, voi. I, h. 30; ALRM I, voi. I, h Id., Meglenoromînii, I, Bucureşti, 1925, p. 143; ALR I, voi. I, h. 30; ALRM I, voi. I, h. 44: măseaua. 2 1 Cf. forma măseaua (măsauă), în ALR 1, voi. I, h. 30: ALRM I, voi. I, h. 44. Forma aceasta apare şi în cîteva puncte izolate (180, 218, 230) din partea estică a Ardea lului, precum şi în limba moldovenilor din stînga Nistrului, ceea ce arată că eă a fost mult mai răspîndită decît astăzi. Substantivele acestea au o situaţie asemănătoare, ca structură morfologică, cu cele ruseşti în -MS (HMS nume", 6peMH sarcină" etc; cf. sl. v. imş, brămş), foste teme în -men- (cf. sg. gen. rus. HMCH-H, 6peMeH-H ; sl. v. imen-e, br6men-e), la care tema în -nnu mai apare la nom. şi acuz. sg., din cauză că -en s-a transformat în încă în slava comună: sl. com. *imen > *ime. S-ar părea că există derivate şi de la o temă extrasă din formele de nom.-acuz. sg., cf. purcică, oiţică deci de la tema pure- (cf. purca), viţ- (cî. viţea) (cf. derivatele, oarecum paralele, din tema omen-/om-: omăn-aş, omen-i (vb.), omen-os, faţă. de om-ulete, om-uşor). Credem însă că derivatele purcică, viţică sînt modelate după corespondentele masculine, purcel, niţel (cf. şi adj: frumuşea. frumuşel frumuşică), 2 2 Vezi nota împărţirea aceasta mai este menţionată în Gramatica Academiei R.P.R. (voi. I, p ), în care însă flexiunea substantivelor este urmărită după genul lor (ibid., p. 148 ş. u.). 2 Babeş Bolyai Philologia

19 c) masculinele cu desinenţa -ă la singular şi zero la plural (tat-â taţi = taţ'). Declinarea a II-a cuprinde substantivele masculine şi ambigene cu desinenţele: la singular: zero (an, cal, pui, flăcău, fiu, geamgiu; ac, chipiu, junghi, nu); -u (codr-u, câpăstr-u); la plural masculinele au desinenţa zero (ani = an, cai, flăcăi, fii, geamgii) sau -i (codr-i), iar ambigenele -e (ac-e, chipie = chipii-e, căpestr-e), -uri (junghiuri = jung'-uri, rîuri rîu-uri) sau zero (concedii, consilii 2 *). In declinarea a IlI-a se încadrează substantivele masculine, feminine şi ambigene cu desinenţele: la sg. -e; la pl.: zero sau -e: ţrat-e fraţi (= fraf); vulp-e vulpi (= vulp'), vie (= vii-e) vii 25, învăţătoar-e (sg. şipl.); num-e (sg. şi pl.) 26. La sg. gen.-dat. femininele au, ca şi cele de declinarea I, aceeaşi formă ca la plural. Multe substantive, îndeosebi numele de fiinţe, au la singular forme speciale de vocativ: cu desinenţa -e la masculine (bărbat-e, cuscr-e), -o la feminine (fat-o, bab-o). In vocativul, existent sau posibil, al substantivelor ca stea apare tema în -u- (steau-o). Adjectivele se grupează în declinările substantivelor şi au aceeaşi structură morfologică ca şi acestea: teme consonantice şi desinenţele: mase. la sg.: zero, -u, -e, la pl.: zero, -i; fem. la sg.: -ă, -e, la pl.: -e, zero. La gen-dat. sg. adjectivele feminine (ca şi substantivele) au forma egală cu pluralul. Exemple: bun bun' (= buni), bun-ă bun-e; gol goi., goal-ă goal-e; viu vii-e vii; negr-u negr-i, neagr-ă negr-e; dulc-e dulc (= dulci), mar-e mar' ( mari). Adjectivele rău şi greu au la masculin tema în -u/i- (rău răi, greu grei), ca substantivele de felul lui flăcău flăcăi; femininul (rea rel-e, grea gr.el-e) se grupează în categoria substantivelor ca măsea măsel-e, ca şi femininele de tipul frumuşea frumuşet-e (mase. frumuşel), mititea mititel-e (mase. mititel) etc. Structura aceasta a substantivelor şi adjectivelor se explică prin originea sistemului declinării romîneşti. După cum se ştie, cele trei declinări romîneşti au la bază declinările I, a II-a şi a IlI-a din limba latină. Substantivele latineşti din aceste trei declinări, precum şi adjectivele trebuie considerate şi în latina clasică teme consonantice: Privitor la ambigenele de felul lui concediu, consiliu, cf. mai jos, p Considerăm că sînt teme în iod si substantivele ca alee, epopee (I. Pătruţ, îr> 2 5 CL, I [1956], p. 121, nota 7). 2 6 Unele substantive feminine de declinarea I şi a IlI-a au forme de plural cu desinenţa -uri: gheţ-uri, lips-uri, mătăs-uri etc. (Cf. Gramatila Academiei R.P.R., vol. I, p. 134). Din schiţa de mai sus au fost omise şi alte substantive neregulate", ca om-oameni (cf. lat. homo-homines), oaspe (şi oaspete) oaspeţi (cf. lat. hospes-hospites), cap-capete (cf. lat. caput-capita), soră-surori (cf. lat. soror-sorores), după care s-a modelat norănurori.

20 Declinarea I, fostele teme în -a-: meiis-a, mens-am, mens-ae, mens-is etc; bon-a, bon-am, bon-ae etc. Declinarea a II-a, vechile teme în -o- 27 : lup-us, lup-utn, lup-i, tup-d, lup-is etc; bon-us, bon-um, bon-i, bon-is etc. Substantivele latineşti de declinarea a IlI-a erau teme consonantice sau teme în -i-. Declinarea celor două tipuri s-a amestecat, astfel încît încă la începutul perioadei istorice cele două tipuri de declinare erau destul de apropiate, ca apoi declinarea fostelor teme în -i- să se unifice aproape complet cu cele consonantice pe la sfîrşitul perioadei republicane 28 : cf. mons, mont-em, mont-is, mont-es, mont-ibus etc. (temă consonantică); pan-is, pan-em, pan-is, pan-es etc. (veche temă în -i-). Cf. şi adjectivele foste teme în -i-: virid-is, virid-i etc, faţă de virid-em, virid-es. De fapt pentru limba romînă interesează structura substantivelor din latina populară şi din continuatoarea acesteia, romanica dunăreano-balcanică, şi interesează numai structura acelor forme care au fost transmise limbii romîne. E evident că în cele trei declinări latino-romanice care stau la baza celor romîneşti substantivele şi adjectivele aveau teme consonantice: La declinarea I, formele romîneşti, constituite din teme consonantice şi desinenţele -ă (sg. nom. şi acuz.), -e (pl. şi gen.-dat. sg.), corespund celor latineşti: ţat-â bun-ă < fet-a bon-a; fet-e bun-e < fet-ae bon-ae. Formele fără desinenţe la plural şi la gen.-dat. singular, care au avut cîndva desinenţa -i (mor', ser' < mori, seri), sînt mai noi. La declinarea a Il-a avem în romînă trei forme: lup, voc. lup-e (bărbat-e), pl. lupi (= lup') < lup-u (lup-us, lup-um) şi, probabil, lup-o (forma de dat. sg.), lup-e, lup-i; bun, buni (= bun') < bon-u (< bon-us, bon-um), bon-i. 2 7 Spuneam într-un articol că, în latină, la substantivele de felul lui lupus tema în o mai apare doar la cîteva cazuri (sg. dat. şi abl., pl. acuz.) ( Limba romînă", IV [1955], nr. 6, p. 66). Acad. Al. Graur afirmă: o analiză corectă a structurii cuvîntului l-ar fi împiedicat pe I. Pătruţ să declare că vocala tematică -o- apare în formele cazuale latine lupo, lupos: aceste forme au o lung, iar vocala tematică este o scurt. La dativul şi ablativul singular vocala tematică s-a contopit cu desinenţa, iar Ia acuzativul plural vocala tematică a fost lungită sub influenţa desinenţei" (loc. cit., p. 9). Dar vocala tematică -oa fost scurtă sau lungă încă dintr-un stadiu prelatin: la sg. dat. şi abl. vocala tematică a fost lungă: o (cf. A. E r n o u t, Morphologie historique du latin, Paris, 1935, p. 24, 48), aşa cum se vede şi din alte limbi indo-europene. Astfel, în slavă temele corespondente au la sg. genitiv, care corespunde unui ablativ vechi, un -a (cf. sl. v. vllka) < o (cf. lat lupo <.*lupo-d; -d nu s-a contopit cu desinenţa", ci a început să dispară, în latină, la începutul epocii istorice, cf. A. Ernout, op. cit., p. 24, 48). Deci substantivele latineşti de declinarea a Il-a sînt de fapt vechi teme în -d/o- sau, mai exact, ţinînd seama şi de forma vocativului singular (cf. lat. lupe, gr. Wxe, sl. v. vlice), teme în -Olo/e- (A. Ernout le numeşte teme în -o/e-, op. cit, p. 9, 20, 21, 23, 24, 40, 41 etc). E obişnuit însă ca ele să fie numite, pentru simplificare, teme în -o-, aşa după cum şi substantivele de declinarea I sînt numite teme în -a-, deşi şi ele au la unele cazuri un vechi -8- tematic (cf. lat. sg. abl. rosă < *rosă-d, A. Ernout, op. cit., p. 24, cf. p. 35), şi cum substantivele de declinarea a IV-a sînt numite teme în -u-, cu toate că vocala tematică a fost şi lungă (cf. sg. abl. mânu <*mana-d, A. Ernout, ibid., p. 24, cf. p. 103). 2 3 Cf. A. E r n o u t, op. cit, p

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János

A zsűri tagjai: Ádám Gyula, Balázs Attila, Bálint Zsigmond, Erdély Bálint Előd, Henning János Kapcsolat Contact Kapcsolat válogatás a Kapcsolat fotópályázatra beérkezett fényképekből A világunk végtelen összefüggések rendszere: a viszonyok némelyike magától érthetődő, mások számunkra érzékelhetetlenek,

Részletesebben

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești

TÖMB, UTCAKÉP - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - ZONĂ, TRAMĂ STRADALĂ Település / Localitate Almás / Merești 1/9 1. Általános adatok / Date generale Keltezés / Data nov. 2011 Adatgyűjtő neve/nume responsabil András Alpár, Lőrincz Barna Aláírása/Semnătura Rajz azonosítója/nr. desen Fotók azonosítója/nr.identificare

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Aprobat cu Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198 / 01.11.2004 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

Részletesebben

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN

Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN Nándor BÁRDI RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A ROMÁN MAGYAR KAPCSOLATOK, MÚLT ÉS JELEN ROMANIAN-HUNGARIAN RELATIONS BETWEEN PAST AND FUTURE RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE, TRECUT ªI VIITOR A. Despre

Részletesebben

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus

PENSIUNI VENDÉGHÁZAK. Tordaszentlászló. Săvădisla. Magyarfenes. Vlaha. Sztolna (Isztolna) Stolna. Magyarlóna. Luna de Sus PENSIUNI VENDÉGHÁZAK Săvădisla Tordaszentlászló 110 Pensiunea Mysterious Spa Mysterious Spa panzió 112 Pensiunea şi restaurantul Copfos csárda Copfos csárda 113 Tamás Bistro Tamás Bisztró 115 Pensiunea

Részletesebben

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013.

ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia SUSTENABILITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT ÎN JUDEŢUL HARGHITA-conferinţă 22.02.2013. ÉPÍTETT ÖRÖKSÉG FENNTARTHATÓSÁGA HARGITA MEGYÉBEN-konferencia 22.02.2013. Hargita Megye Tanácsa, Faluképvédelmi programja, 2009- Modern székely ház: 2011-es alprogram A Modern székely ház program számokban:

Részletesebben

I 491165 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI SERIES IV FASCICULUS 2 19 6 0 PHILOLOGIA C L U J

I 491165 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI SERIES IV FASCICULUS 2 19 6 0 PHILOLOGIA C L U J C L U J I 491165 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI SERIES IV FASCICULUS 2 19 6 0 PHILOLOGIA y In cel de al V-lea an de apariţie (1960) Studia Universitatis Babeş-Bolyai cuprinde aceleaşi serii: I. matematică,

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr..../... MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA ŞI LITERATURA

Részletesebben

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében

A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében A törpevízerőművek helyzete Hargita Megyében URBANISZTIKAI ENGEDÉLYEZÉSI FOLYAMAT PROCESUL DE AUTORIZARE DPDV. URBANISTIC Korodi Szabolcs építész URBANISZTIKAI SZAKMAI SZEMPONT PUNCTUL DE VEDERE AL PROFESIEI

Részletesebben

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013

RAPORT ANALIZĂ. Anul școlar 2012-2013 RAPORT ANALIZĂ Anul școlar 2012-2013 1. Baza materială Inceperea anului școlar 2012-2013 aproape a pornit in condiții excelente din punct de vedere al bazei materiale. S-au schimbat 6 rânduri de geamuri

Részletesebben

A munkahely kialakítása

A munkahely kialakítása A munkahely kialakítása A munkahely modellje A munkahely a termelés technikaigazdasági folyamatának legkisebb egysége, a termékelőállítási tevékenység, az emberi munka színtere Kettős tartalom: A tevékenység

Részletesebben

Az Ön kézikönyve TOPCOM BUTLER 4502+TRIPLE http://hu.yourpdfguides.com/dref/2232614

Az Ön kézikönyve TOPCOM BUTLER 4502+TRIPLE http://hu.yourpdfguides.com/dref/2232614 Elolvashatja az ajánlásokat a felhasználói kézikönyv, a műszaki vezető, illetve a telepítési útmutató TOPCOM BUTLER 4502+TRIPLE. Megtalálja a választ minden kérdésre az a felhasználói kézikönyv (információk,

Részletesebben

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval

Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Lista pieselor expuse în lapidarul medieval Panou I Castelul de la Hunedoara este unul dintre cele mai mult şi mai radical restaurate monumente. Aceste lucrări au demarat în 1868 şi cu mici întreruperi

Részletesebben

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION

Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION Gabriel ANDREESCU NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE A BELSÕ MEGBÉKÉLÉS SZÜKSÉGESSÉGE THE NEED FOR DOMESTIC RECONCILIATION NECESITATEA RECONCILIERII INTERNE Dragi colegi, Mã grãbesc sã vã trimit rãspunsul

Részletesebben

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO

Hifa-Ro. Áhítva vártak engem / M-au aşteptat cu dor INFO Hifa-Ro INFO 2006 anul IV évf. nr. 14 szám Trimestrul II negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP

MŰVELŐDÉSI SZAKTESTÜLET PÁLYÁZATI ŰRLAP PÁLYÁZATI ŰRLAP Pályázó szervezet neve: Program megnevezése: VÉGVÁRÉRT ALAPITVÁNY IX. HAGZOMÁNYŐRZŐ NÉPTÁNCTÁBOR Iktatási szám (nem kitöltendő): Kitöltés módja: számítógéppel. I. ADATLAP ÉS ÖSSZEGZŐ 1.

Részletesebben

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ Anexa nr. 2 la Ordiul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

Részletesebben

Kösd össze az összeillı szórészeket!

Kösd össze az összeillı szórészeket! há tor gyöngy tás mor kás fu ház ál rom á mos sá rus szo dály moz szít szom széd ol vad pond ró dí ves da dony ned rál süly lyed tom na ka bog ge gár bál dol lo bol bun bát bár da bo be kar pa e ca koc

Részletesebben

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István.

Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Elõadó: Dobos István. Magyar Népköztársaság Nagykövetsége, Bukarest Bukarest, 1957. január 14. Ambassade de la République Populaire Hongroise Szigorúan titkos! Elõadó: Dobos István. 37 Tárgy: Jelentés az okt. 23-i események

Részletesebben

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám

MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYAR KÖZLÖNY 101. szám MAGYARORSZÁG HIVATALOS LAPJA 2015. július 10., péntek Tartalomjegyzék 182/2015. (VII. 10.) Korm. rendelet A Magyarország Kormánya és Románia Kormánya közötti, a Magyar Köztársaság

Részletesebben

SEMÁN ÁTOKUL CRESTIN

SEMÁN ÁTOKUL CRESTIN KÖNYVSZEMLE Körösi Csorna Sándor: Buddha élete és tanításai. Fordította", az előszót írta és jegyzetekkel ellátta Bodor. András. II. javított kiadás. Kriterion könyvkiadó, Bukarest, 1982. 224 1. A híres

Részletesebben

Analiza comparată a identităţii minorităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A Kárpát-medencei magyarok nemzeti identitásának összehasonlító elemzése

Analiza comparată a identităţii minorităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A Kárpát-medencei magyarok nemzeti identitásának összehasonlító elemzése STUDII DE ATELIER. CERCETAREA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA WORKING PAPERS IN ROMANIAN MINORITY STUDIES MŰHELYTANULMÁNYOK A ROMÁNIAI KISEBBSÉGEKRŐL Nr. 2 Veres Valér Analiza comparată a identităţii

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Creştină Partium 1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3 Departamentul Limba şi literatura maghiară

Részletesebben

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége

Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Fonduri europene oportunități de finanțare, investiții, evenimente Úniós források beruházások finanszírozásának, események szervezésének lehetősége Ce s-a întâmplat? Mi történt? 2003-2009 Phare Coeziune

Részletesebben

PORTA - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - GOSPODĂRIE Település / Localitate: Homoródújfalu/Satu Nou. Forrás - Sursă

PORTA - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - GOSPODĂRIE Település / Localitate: Homoródújfalu/Satu Nou. Forrás - Sursă PORTA - ÉRTÉKELŐ ADATLAP FIŞĂ DE CARTARE - GOSPODĂRIE Település / Localitate: Homoródújfalu/Satu Nou Tömb, utca / stradă, bl.morf: felszeg porta házszám / nr. gospodărie: 53 Kód / Cod Lapszám/nr.pagină

Részletesebben

ő ľ é ü ú ľ Ö é ő é ę ü öľ ö ő í ł ü é é ő ü é ľ ľ é ľ ő é é é ő í ę ę ő ó ó é ő ľ é ő ö ö é ü ő é é é ó ő ö ő ó ö é ő ü ę ő Á é é ö é ľ ő é í ę ü é ę í ü ü é ő ö ü ő ó ę ő ö í ĺ é ü ö ę é ü é é ő ę í

Részletesebben

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI 1. 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Creştină Partium 1.2 Facultatea Ştiinţe Socio-Umane 1.3 Departamentul Limba şi Literatura Maghiară 1.4 Domeniul

Részletesebben

WRITING AND SYNTACTIC STRUCTURE IN THE CASE OF MEDIA TEXTS Reka Suba, Assoc. Prof., PhD, Sapientia University of Tîrgu Mureş

WRITING AND SYNTACTIC STRUCTURE IN THE CASE OF MEDIA TEXTS Reka Suba, Assoc. Prof., PhD, Sapientia University of Tîrgu Mureş WRITING AND SYNTACTIC STRUCTURE IN THE CASE OF MEDIA TEXTS Reka Suba, Assoc. Prof., PhD, Sapientia University of Tîrgu Mureş Abstract: In our research we have studied the ways the network of complex sentences

Részletesebben

mmcité www.mmcite.com

mmcité www.mmcite.com mmcité Oraș Spațiile publice ale orașelor sunt locuri fascinante unde oamenii se întâlnesc cu istoria. Ne bucurăm că designul nostru este focusat asupra a ceva așa de interesant precum zonele urbane. Putem

Részletesebben

Locul. Ora. 02.05.2011 Sala 58 (Foni) 15,00 13,00 Jakab Tünde. 13,00 (órarend szerinti tevékenység) Amfiteatru Bernády György

Locul. Ora. 02.05.2011 Sala 58 (Foni) 15,00 13,00 Jakab Tünde. 13,00 (órarend szerinti tevékenység) Amfiteatru Bernády György Bolyai napok programja 2011.05.02. (hétfı) 1. 2. 3. 4. Nr Activitate Harácsolás -ügyességi csapatjáték Comenius Projekt diákmunkák bemutatása Proiect Comenius rezultatele studiului efectuat de către elevi

Részletesebben

25. H í r l e v é l 2011. október Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja

25. H í r l e v é l 2011. október Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja 25. H í r l e v é l 2011. október Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja Miről olvashatunk a Debreceni Pozsgástár már megjelent, 2011. 3. szeptemberi újságjában? A Gymnocalycium

Részletesebben

Közös kultúrtörténeti emlékeink a kunhalmok. Movile cunice - valori culturale comune. Dombegyház, 2005.

Közös kultúrtörténeti emlékeink a kunhalmok. Movile cunice - valori culturale comune. Dombegyház, 2005. Közös kultúrtörténeti emlékeink a kunhalmok Movile cunice - valori culturale comune Dombegyház, 2005. Szerző / Autor: Szelekovszky László Fotó / Foto: Szelekovszky László, Bagyinszki Zoltán Fordítás /

Részletesebben

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO ECONOMICE ALE A DÉL-ALFÖLD ÉS A VEST RÉGIÓ FONTOSABB TÁRSADALMI GAZDASÁGI JELLEMZÖI,

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO ECONOMICE ALE A DÉL-ALFÖLD ÉS A VEST RÉGIÓ FONTOSABB TÁRSADALMI GAZDASÁGI JELLEMZÖI, PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD UNGARIA ŞI VEST ROMÂNIA, 2008 2011 A DÉL-ALFÖLD ÉS A VEST RÉGIÓ FONTOSABB TÁRSADALMI GAZDASÁGI JELLEMZÖI, 2008 2011 Editor responsabil

Részletesebben

László KÜRTI MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA A VÁLTOZÁS ÉS ANNAK KÖVETKEZMÉNYEI THE GREAT CHANGE AND ITS CONSEQUENCES

László KÜRTI MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA A VÁLTOZÁS ÉS ANNAK KÖVETKEZMÉNYEI THE GREAT CHANGE AND ITS CONSEQUENCES László KÜRTI MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA A VÁLTOZÁS ÉS ANNAK KÖVETKEZMÉNYEI THE GREAT CHANGE AND ITS CONSEQUENCES MAREA SCHIMBARE ªI CONSECINÞELE ACESTEIA 1. Dupã 1989 Fãrã îndoialã, primãvara

Részletesebben

Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni

Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni Development of technical studies and plans for connecting Abrămuț to Kokad via Săcueni HURO/11/63/1.1.3. Elaborarea de studii și planuri tehnice pentru conectarea satului Abrămuț (RO) cu Kokad (HU) via

Részletesebben

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie

Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Lista de lucrări în domeniul de studii universitare de licenţă filosofie Numele şi prenumele: Tamás Dénes A. Teza de doctorat Titlu: Focusare pe frumos Universul romanelor lui Krasznahorkai László (A szépség

Részletesebben

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII MAGHIARE

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII MAGHIARE ANEXA 2 la ordinul ministrului educańiei şi cercetării nr. 5959 / 22.12.2006 M I N I S T E R U L E D U C AłIEI ŞI C E R C E TĂRII CONSILIUL NAłIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CICLUL SUPERIOR

Részletesebben

A tartalomból Conţinut. 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó

A tartalomból Conţinut. 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó 2010. december A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. decembrie Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó LiteratHU-R A tartalomból Conţinut Adventi ünnepkör kiskarácsony, nagykarácsony... Adventul

Részletesebben

A MAGYAR TÖRTÉNELMI TÁRSULAT KIADVÁNYAI

A MAGYAR TÖRTÉNELMI TÁRSULAT KIADVÁNYAI A MAGYAR TÖRTÉNELMI TÁRSULAT KIADVÁNYAI 2 A MA GYAR TÖR TÉ NEL MI TÁR SU LAT KI AD VÁ NYAI A kö tet írá sai zöm mel a hu sza dik szá zad idõ sza ká ról szól nak, más részt pe dig át té te le sen ér vel

Részletesebben

ú ľ ľ ä ú ľł Łř äľľ ź ź ó ľ ú Ö ö ó ó ó ź ę ő ö ő ö ó ö ę ó ó óö ö óö ö ő ő ő ő ć ö ó ő ő ó ö Á ľ ö ó ő ő ü ö ű ö ő ö ó ľ ú Ö ü ű ö ö ö ń ź ü ľ ö ľő ő ü ę ö ő ó ö ö ö ę ľü ľ ö ü ö ö ó ü ľ ö ö ú ö ő ő ź

Részletesebben

INFO. A tartalomból. Din sumar... Acceptarea M-am născut. Tu mi-ai dat viaţă! Împreună în palmele lui Dumnezeu O zi minunată Câteva

INFO. A tartalomból. Din sumar... Acceptarea M-am născut. Tu mi-ai dat viaţă! Împreună în palmele lui Dumnezeu O zi minunată Câteva Hifa-Ro INFO Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi 2009 anul VII évf. nr. 26 szám Trimestrul II negyedév A feltétel nélküli elfogadás a legnagyobb élmény, amelyet egy ember átélni képes. Carl Rogers

Részletesebben

M Sulyok Gábor A HUMANITÁRIUS INTERV ENC IÓ EL MÉ L ETE É S G Y AK O RL ATA P h.d. é r t e k e z é s t é z i s e i i s k o l c 2 0 0 3. M I. A KUTATÁSI FELADAT A k u t a t á s a h u ma n i t á r i u s

Részletesebben

RAPORT SONDAJ DE OPINIE. Aspecte privind cultura politică din Sfântu Gheorghe

RAPORT SONDAJ DE OPINIE. Aspecte privind cultura politică din Sfântu Gheorghe Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Extensia Universitară Sfântu Gheorghe Asociaţia Ştiinţifică Pro Scientia Administrativa RAPORT SONDAJ DE OPINIE

Részletesebben

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén

JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén JÓ GYAKORLATOK Megvalósított projektek a Csík LEADER Helyi Akciócsoport területén Minőséget teremtünk! Start spre calitate! Jövőképünk: A test-lélek-szellem hármassága az élet teljessége. A helyi gazdaság

Részletesebben

ú ľ ú ľ Ż ł ľ ľ ő ľ ľ ő ü ü í ü ö ľ í ő Á ľ Íö ő ü ő ö ľ ő í ö ľ őí ľ ę Í öí Í ő í ő ľ ö ú ű ő ö ľ ę í ľ ľ ő ő Í í ľ ö ľ í őö ő ľ ľ í ľ ő ő ü ľ ľ ö ú ő ť ł ľ ű Í ő ö ö ő Í ć ö ő ř Í ę Ż ä ł ö ł đ ął É

Részletesebben

6. szám. 2006/6. szám HATÁROZATOK TÁRA 51. Budapest, 2006. feb ru ár 13., hétfõ TARTALOMJEGYZÉK. Ára: 414, Ft. Oldal

6. szám. 2006/6. szám HATÁROZATOK TÁRA 51. Budapest, 2006. feb ru ár 13., hétfõ TARTALOMJEGYZÉK. Ára: 414, Ft. Oldal 2006/6. HATÁROZATOK TÁRA 51 Budapest, 2006. feb ru ár 13., hétfõ 6. TARTALOMJEGYZÉK 2019/2006. (II. 13.) Korm. h. Az Or szá gos Tu do má nyos Ku ta tá si Alap prog ra mok 2006. évi több - lettámogatához

Részletesebben

INFO. A tartalomból. Din sumar...

INFO. A tartalomból. Din sumar... H I FA - R o INFO S e g í t s é g M i n d e n k i n e k - A j u t o r p e n t r u To ţ i 2014 anul XII évf. nr. 47. szám Trimestrul III. negyedév A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi

Részletesebben

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limba română Limba maghiară - Limba germană Limbă şi comunicare

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limba română Limba maghiară - Limba germană Limbă şi comunicare CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limba română Limba maghiară - Limba germană Limbă şi comunicare Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala...

Részletesebben

A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata

A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata A Szamos folyó ökológiai állapotfelmérése, a Tisza folyó ökológiai állapotára gyakorolt hatásának vizsgálata Evaluarea ecologică a râului Someş în vederea determinării influenţei acestuia asupra stării

Részletesebben

Az Ön kézikönyve HOTPOINT 9YOKT 998ED X /HA http://hu.yourpdfguides.com/dref/5587014

Az Ön kézikönyve HOTPOINT 9YOKT 998ED X /HA http://hu.yourpdfguides.com/dref/5587014 Elolvashatja az ajánlásokat a felhasználói kézikönyv, a műszaki vezető, illetve a telepítési útmutató HOTPOINT 9YOKT 998ED X /HA. Megtalálja a választ minden kérdésre az a felhasználói kézikönyv (információk,

Részletesebben

THE FEATURES OF MEDIA TEXT EDITING. Reka Suba, Assoc. Prof., PhD, Sapientia University of Tîrgu Mureş

THE FEATURES OF MEDIA TEXT EDITING. Reka Suba, Assoc. Prof., PhD, Sapientia University of Tîrgu Mureş THE FEATURES OF MEDIA TEXT EDITING Reka Suba, Assoc. Prof., PhD, Sapientia University of Tîrgu Mureş Abstract: The most important feature of the texts transmitted by different media is that they are edited

Részletesebben

cégérték valoarea firmei 2011/06 MACSKA-EGÉR firm value SZAVATOSSÁG GARANŢIILE UN JOC DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA

cégérték valoarea firmei 2011/06 MACSKA-EGÉR firm value SZAVATOSSÁG GARANŢIILE UN JOC DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA FELVÁSÁRLÁS HOZZÁADOTT ÉRTÉKKEL A DOMO TŐKEBEFEKTETÉSI KALANDJAI KÉSZPÉNZ- ÉS HITELÁLLOMÁNY NÉLKÜLI ÉRTÉKELÉS VISSZATÉRTEK A FÚZIÓK ÉS FELVÁSÁRLÁSOK BELSŐ VAGY KÜLSŐ KÖNYVELÉS? MAGÁNTŐKE ROMÁNIÁBAN: TALPRA

Részletesebben

Hifa-Ro. Szeresd felebarátodat, mint önmagadat Mt 22, 39b. Iubeşte-ţi aproapele, ca pe tine însuţi Matei 22, 39b INFO

Hifa-Ro. Szeresd felebarátodat, mint önmagadat Mt 22, 39b. Iubeşte-ţi aproapele, ca pe tine însuţi Matei 22, 39b INFO Hifa-Ro INFO 2007 anul V évf. nr. 17 szám Trimestrul I negyedév Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes hírlapja - Ziarul trimestrial

Részletesebben

Impresszum : Mi is az internetfüggőség? Nem más, mint túlzott internethasználat, mely megakadályozza a napi életvitelt. Ben-

Impresszum : Mi is az internetfüggőség? Nem más, mint túlzott internethasználat, mely megakadályozza a napi életvitelt. Ben- Mi is az internetfüggőség? Nem más mint túlzott internethasználat mely megakadályozza a napi életvitelt. Ben- - neteket mennyire érint ez? Feleljetek őszintén az alábbi kérdésekre és megtudhatjátok! Kellemes

Részletesebben

Írás Scris Angol /Engleză 5 4 4 Magyar/ Maghiară

Írás Scris Angol /Engleză 5 4 4 Magyar/ Maghiară 5.b Melléklet - A projekt menedzsment tagok és a projekt belső szakértőinek önéletrajzai / Anexa 5/b - Curriculum Vitae al echipei de management de proiect şi ale experţilor interni ÖNÉLETRAJZ / CURRICULUM

Részletesebben

ó ľ ľ ü ü ó ľ ó ó ĺ ö ľ ü í ü ĺľ ĺ ů í É Í É ó Á Á Í ľ ľ ľ ĺá Á Á Ü Á É Íľ ľ Á ą ĺ ĺ ľ É ĺéľ ľó ľę ľ ł Ü ľĺľé É Ü É É ą Á ĺ É ĺ ó É ĺáľł ł ľ ĺ ł ł ą Ą ľ ĺ É ľ ü ľ ü źę ź ü źú ü ľ Ĺ ó ľ ź ű ĺ ö ľ ó Ó ó

Részletesebben

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2013. Model Limba română - Limba maghiară - Matematică şi Ştiinţe

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2013. Model Limba română - Limba maghiară - Matematică şi Ştiinţe CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2013 Model Limba română - Limba maghiară - Matematică şi Ştiinţe Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele

Részletesebben

28. H í r l e v é l 2012. január Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja

28. H í r l e v é l 2012. január Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja 28. H í r l e v é l 2012. január Magyar Kaktusz és Pozsgás Társaság Közhasznú Egyesület Internetes Újságja Egy csokornyi vélemény a Debreceni Pozsgástárról Első megközelítésben, mint már hosszú ideje,

Részletesebben

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Kolozsvár, 2013 március 31. április 5.

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Kolozsvár, 2013 március 31. április 5. INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE BIOLOGIE ŞI GEOLOGIE OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Kolozsvár, 2013 március 31. április 5. PROBA PRACTICĂ IX. OSZTÁLY Gyakorlati

Részletesebben

FALUKÉPVÉDELMI TANULMÁNY SZÉKELYVARSÁG OCROTIREA I CONSERVAREA IMAGINII SATULUI HARGHITEAN - VĂR AG

FALUKÉPVÉDELMI TANULMÁNY SZÉKELYVARSÁG OCROTIREA I CONSERVAREA IMAGINII SATULUI HARGHITEAN - VĂR AG FALUKÉPVÉDELMI TANULMÁNY SZÉKELYVARSÁG OCROTIREA I CONSERVAREA IMAGINII SATULUI HARGHITEAN - VĂR AG Megrendelő / beneficiar: Hargita Megye Hargita Megye Tanácsa Județul Harghita Consiliul Județean Harghita

Részletesebben

I N F O. 2003 nr. 2 szám. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi

I N F O. 2003 nr. 2 szám. Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi I N F O Segítség Mindenkinek-Ajutor pentru ToŃi 2003 nr. 2 szám Ha valami értékes és jó dolog történhetik velünk életünk során, úgy az a barátság. A legnagyobb kincs, ha találkozunk olyan valakivel, aki

Részletesebben

ROMÁN NYELV JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ

ROMÁN NYELV JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ Román nyelv középszint 1112 ÉRETTSÉGI VIZSGA 2012. május 24. ROMÁN NYELV KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI ÉRETTSÉGI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ NEMZETI ERŐFORRÁS MINISZTÉRIUM I. OLVASOTT SZÖVEG ÉRTÉSE Ha többféle

Részletesebben

6A tartalomból Conţinut 6. 2010. augusztus A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. august Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó

6A tartalomból Conţinut 6. 2010. augusztus A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. august Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó 2010. augusztus A Déli Szó ingyenes különkiadványa 2010. august Publicaţie periodică gratuită a revistei Déli Szó LiteratHU-R 6A tartalomból Conţinut 6 Történelmi pillanat: a kettős állampolgárság elfogadása

Részletesebben

ő ú Ö ő ü ę ő Í í ü ú ü ő ü Á ő ő Ĺ í í ő ő ő Ĺ ü ő ö ő ö ö Ę ő ü ö ő ü ő í ü í ü ü í ő ö ü ő ö í ő Á ő ö í őĺ ú ő ú ő ö ĺ ő í ő ę í đ í í í ę ę ő í í ü ő í ú ő ü ú ő í í ĺ ő ö ő í ő í í ű ő ő ę í ę ü

Részletesebben

ő ľ ó ő đź ü ó ö ł ľ É ľ ü ú ö ő ľ í ľ ő ő ó ö ó ő í ó í ó ő ö Í ő ő í ő ő í ő ú Ú Í ó ö ű ö ű ő ö Ü ő ľ ü ö ľ ľ ö ű ľ ú ź ö ö ź ö ö ő ü Í ő í ő ľ ú ľ ő ľ ű ó ó ú ő ő ęľ ő í ó Ü ő í ú Ĺ ľ ő ő í ó ó ľ í

Részletesebben

172. szám II. kö tet. II. rész JOGSZABÁLYOK. A Kormány tagjainak A MAGYAR KÖZTÁRSASÁG HIVATALOS LAPJA

172. szám II. kö tet. II. rész JOGSZABÁLYOK. A Kormány tagjainak A MAGYAR KÖZTÁRSASÁG HIVATALOS LAPJA A MAGYAR KÖZTÁRSASÁG HIVATALOS LAPJA Budapest, 2005. de cem ber 29., csütörtök 172. szám II. kö tet TARTALOMJEGYZÉK 125/2005. (XII. 29.) GKM r. A köz úti jár mû vek mû sza ki meg vizs gá lá sá ról szóló

Részletesebben

KRASZNACÉGÉNY. református templom Biserica reformată din ŢEGHEA

KRASZNACÉGÉNY. református templom Biserica reformată din ŢEGHEA KRASZNACÉGÉNY református templom Biserica reformată din ŢEGHEA Krasznacégény Nagykárolytól délkeletre, Királydaróc és Krasznamihályfalva között fekvő aprócska település, amelynek első írásos említése 1279-ből

Részletesebben

ő ľ ő Ą đ ü í ľ ľ ü ľ ľ í ľ ö í í ź í ľ ľ í ľ ő ő ő í í ü ö ü í ľ ü ľ ő ü ű ű ęľ ľ ľ ľ ü ľ ő ź ö ú ľü í ő ľ í í ő ź ö í ź í í ľ í ľ ľ ü ű ö ő ü ő ő ńź ő í ö ö ľ ű ö ö ű ő í ľ í ő ö ü ű ö ü ö źů ľ ľ ő í

Részletesebben

Dosar individual. 1. Articole ştiinţifice publicate în reviste indexate ISI (cu menţionare factorului de impact în cazul celor cotate)

Dosar individual. 1. Articole ştiinţifice publicate în reviste indexate ISI (cu menţionare factorului de impact în cazul celor cotate) ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40-264 - 40.53.00*; 40.53.01; 40.53.02 ; 40.53.22 Fax: 40-264 - 59.19.06 E-mail: staff@staff.ubbcluj.ro

Részletesebben

Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK

Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK Hilda HENCZ PUBLICAŢIILE PERIODICE MAGHIARE DIN BUCUREŞTI BUKARESTI MAGYAR IDŐSZAKI KIADVÁNYOK Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca IVAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HENCZ,

Részletesebben

Á É ő é ü ö á á ö é á é ö á á é ő á á ő á á á ő á ő é á é ő ö ó é ő é é á ó á á á á ó á á ö ö é á é Ó É á á ő á á ú ü ö á á á á é á á á á é é ő á á á á é ü á á ő ú á é á á ü ö á á á á é é á á á á ő á ő

Részletesebben

A SZORZÓTÁBLA TANÍTÁSA

A SZORZÓTÁBLA TANÍTÁSA ÎNVĂŢAREA TABLEI ÎNMULŢIRII A SZORZÓTÁBLA TANÍTÁSA Inv.Simon Kerekes Csilla Gimnaziul Dacia Tg.Mureş Învăţarea tablei înmulţirii pentru mulţi constituie o problemă. Pentru dascăli e o provocare, pentru

Részletesebben

ł ĺ ť Ę ą ů ú Ö ü ú ü ĺ ó ó Í ö ĺ ó í ó ü ł ĺ íí ĺ ú Á ú Ö ó ü ö í ó ó ó ú ö ź ö ö ó ä ö ó ó ó ö ö ö ö ú í ó ú ó ü ó ó ö Ö ű ö ł ó ó ü ö ĺ í Ö ű ö ö ó Í ĺ ú ú í ö ú ü ú ĺ ó ú ö ö ú ó ű ű ó í ú ń í ú ű

Részletesebben

Árgyelán Sándor, III. o. titkár. Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában

Árgyelán Sándor, III. o. titkár. Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában 102 Árgyelán Sándor, III. o. titkár Tárgy: A nemzetiségi politika alakulása Romániában A román állam megalakulásától kezdve (1877) soknemzetiségû volt, a nemzetiségek az elsõ világháborúig a lakosságnak

Részletesebben

Hifa-RoINFO. Din sumar... A tartalomból

Hifa-RoINFO. Din sumar... A tartalomból Hifa-RoINFO 2011 anul IX évf. nr. 36. szám Segítség Mindenkinek - Ajutor pentru Toţi Trimestrul IV. negyedév A Hifa-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja - Revista trimestrială

Részletesebben

A TANTÁRGY ADATLAPJA

A TANTÁRGY ADATLAPJA A TANTÁRGY ADATLAPJA 1. A képzési program adatai 1.1 Felsőoktatási intézmény Babeș-Bolyai Tudományegyetem, 1.2 Kar Környezettudomány és Környezetmérnöki Kar 1.3 Intézet Környezettudomány 1.4 Szakterület

Részletesebben

Az Ön kézikönyve BRIGGS & STRATTON 613700 http://hu.yourpdfguides.com/dref/3637082

Az Ön kézikönyve BRIGGS & STRATTON 613700 http://hu.yourpdfguides.com/dref/3637082 Elolvashatja az ajánlásokat a felhasználói kézikönyv, a műszaki vezető, illetve a telepítési útmutató BRIGGS & STRATTON 613700. Megtalálja a választ minden kérdésre az a felhasználói kézikönyv (információk,

Részletesebben

2012. augusztusi gyarapodás

2012. augusztusi gyarapodás . augusztusi gyarapodás Raktári szám A dokumentum azonosító adatai Megjelenési adatok KK41928 A MAGYAR NEMZETI BANK TÖRTÉNETE ; 1. BUDAPEST : KÖZGAZDASÁGI ÉS JOGI KÖNYVKIADÓ, 1993-1999 KK41928 A MAGYAR

Részletesebben

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök

Oferta zilei de Luni Hétfői nap ajánlata Profesorul responsabil, coordonatorul- Felügyelő tanár, irányító. Diriginţi - Osztályfőnökök LICEUL TEORETIC SALAMON ERNŐ 535500 Gheorgheni, Bul. Lacu Roşu 3-5, Jud.Harghita Tel.Fax.: 0266-364757 Web: www.salamon.ro, E-mail: salamonerno@yahoo.com Nr.înreg.: 133./ 01.03.2012. Calendarul activităţii/

Részletesebben

ú ú ľ Ż Ż ľ ľ Ú ő ľ ú ľ ő ü ľ ü ľ ö ľ ű ö ú ĺ ć őą ł Ö ö ö ö ö ö ű ö ü ö ľ öľ ĺíł ü ü ű ö ľ ł ľ ĺ Ä ľ ĺ ľ ü ö ő ő ľ É ö í ĺ í ľ ľ ö ú ľ Ż ú ľ ú ő ű ľ ľ ő ľ Ö í ü ü ú ľ ľ ľ ĺ ĺ ľ ľ ľ ú ű ő úľ Íř Í öľö ń

Részletesebben

29. szám. I. rész HATÁROZATOK. A Kormány határozatai. A Kormány

29. szám. I. rész HATÁROZATOK. A Kormány határozatai. A Kormány 006/9. HATÁROZATOK TÁRA 59 Budapest, 006. június 8., szerda TARTALOMJEGYZÉK /006. (VI. 8.) Korm. h. A Magyar Köztársaság minisztériumainak felsorolásáról szóló 006. évi LV. tör vény. -ából ere dõ egyes

Részletesebben

Bilingual display BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV

Bilingual display BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV Bilingual display BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV ro BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV hu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului

Részletesebben

Az Ön kézikönyve SONY KDL-32BX420 http://hu.yourpdfguides.com/dref/4059449

Az Ön kézikönyve SONY KDL-32BX420 http://hu.yourpdfguides.com/dref/4059449 Elolvashatja az ajánlásokat a felhasználói kézikönyv, a műszaki vezető, illetve a telepítési útmutató. Megtalálja a választ minden kérdésre az a felhasználói kézikönyv (információk, leírások, biztonsági

Részletesebben

ü ú Ö ű ĺ ú ö ö ü ĺ ű ú ö ę ö ö ę ĺ í ę Á ö Ó Á ę ú ŕ ö ę ö ö ö ĺ ť Á í ü Ĺ ü ö ü í í í í í ĺ Ö ű ú ĺ ł ö ü ö ű ĺ í ü ę ö í í ę ę ö ę ĺ ö ö ĺ ĺ ö ö í Ę ĺ ĺ ź ś ą ĺ ĺĺ ćą ĺ ĺ ĺ í í Áĺ ö í ö ü ű ö ü ď í

Részletesebben

HIFA-RO INFO. 2015./XIII./II./50. Ajutor pentru Toţi Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor pentru Toţi

HIFA-RO INFO. 2015./XIII./II./50. Ajutor pentru Toţi Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor pentru Toţi Segítség Mindenkinek A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület negyedévi ingyenes lapja HIFA-RO INFO 2015./XIII./II./50. Ajutor pentru Toţi Revista trimestrială gratuită a Asociaţiei HIFA-România Ajutor

Részletesebben

ROMÁN NYELV ÉS IRODALOM

ROMÁN NYELV ÉS IRODALOM ÉRETTSÉGI VIZSGA 2014. május 12. ROMÁN NYELV ÉS IRODALOM KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA 2014. május 12. 8:00 I. SZÖVEGÉRTÉS Időtartam: 60 perc Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA

Részletesebben

ő ľ ľ ľ ő Ą ľ Ü Ü Ő É ľ ľ ľ ľ ö ľü ľ íľ ő ő Í ő í ő ö ö ü ľ ö ľ ľ ú ő ő ü ü ü Ü ä ő ę í ľ ö ő ľ ľ ö ľü ń ö ü ę í ę ö ü ü ö ľ í Á í í ö ö ő Ą í í í ö ú ő ö ö ő í ľ ű ö ö ö ö ő ľ Ąí ő ľ í ý ę ö ü ń í ľ ö

Részletesebben

Az Ön kézikönyve PHILIPS FC7070 http://hu.yourpdfguides.com/dref/4237547

Az Ön kézikönyve PHILIPS FC7070 http://hu.yourpdfguides.com/dref/4237547 Elolvashatja az ajánlásokat a felhasználói kézikönyv, a műszaki vezető, illetve a telepítési útmutató. Megtalálja a választ minden kérdésre az a felhasználói kézikönyv (információk, leírások, biztonsági

Részletesebben

ú ľ Ę ú Ü ó Ą Í ő ź ť ö ľ í í ľ ú ý í ő ú ľ í ź ę í ľ ö ó Š źľ ĹÍ ö í ö ő ó ó ö í ú ł Á Á ľ Ü Ü ő í ő ú í ő ő Ó í Ü Ó Ü ú Ü Ö Ó Ö Ö Ö Ó í Ö í Ó Ö í Ü Ö Ó ó Ó ä Ö í Ö í Ü Ó í Ö Ü ö í ő Ö Ó Ü ó Ö Ó í Ó ó

Részletesebben

GREGUS-FORIS ZOLTÁN. Literatură şi Societate. Istorie şi Filosofie. Filosofia Umanului. Istorie şi Filosofie

GREGUS-FORIS ZOLTÁN. Literatură şi Societate. Istorie şi Filosofie. Filosofia Umanului. Istorie şi Filosofie 1 GREGUS-FORIS ZOLTÁN 1. DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 23. 09. 1973, Odorheiu-secuiesc 2. FUNCŢIA: lector universitar 3. TITLUL ŞTIINŢIFIC: Dr. 4. LOCUL DE MUNCĂ: Universitatea, Departamentul de Filosofie în

Részletesebben

GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII

GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII BIBLIOTECA KRITERION apare sub îngrijirea lui Domokos Géza GÁLL ERNŐ DIMENSIUNILE CONVIEŢUIRII studii despre naţiune şi naţionalitate Traducere de FRANCISC PAP Prefaţă

Részletesebben

Adolescenþa Tini. Nr.15 15. Szám 2009 JANUÁR IANUARIE 2009 REVISTA ELEVILOR COLEGIULUI A NAGYSZALONTAI ARANY JÁNOS FÕGIMNÁZIUM DIÁKLAPJA

Adolescenþa Tini. Nr.15 15. Szám 2009 JANUÁR IANUARIE 2009 REVISTA ELEVILOR COLEGIULUI A NAGYSZALONTAI ARANY JÁNOS FÕGIMNÁZIUM DIÁKLAPJA MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI INOVÃRII INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI BIHOR COLEGIUL NAÞIONAL ARANY JÁNOS SALONTA STR. REPUBLICII, NR.90, JUD. BIHOR TEL/FAX: 0259-373448 E-mail: litsal@rdslink.ro

Részletesebben

FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN CLUJUL MULTIETNIC NŐK ÉS FÉRFIAK A MULTIETNIKUS KOLOZSVÁRON WOMEN AND MEN IN THE MULTIETHNIC CLUJ

FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN CLUJUL MULTIETNIC NŐK ÉS FÉRFIAK A MULTIETNIKUS KOLOZSVÁRON WOMEN AND MEN IN THE MULTIETHNIC CLUJ CERCETĂRI * KUTATÁSOK * RESEARCHES FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN CLUJUL MULTIETNIC NŐK ÉS FÉRFIAK A MULTIETNIKUS KOLOZSVÁRON WOMEN AND MEN IN THE MULTIETHNIC CLUJ VOLUMUL II II. KÖTET VOLUME II INTERVIURI APROFUNDATE

Részletesebben

PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE 1795-1972 MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA

PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE 1795-1972 MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA DIMITRIE POPTĂMAŞ MÓZES JÚLIA PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE 1795-1972 MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ Dimitrie Poptămaş Mózes Júlia PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE

Részletesebben

LUCRARE DE LICENŢĂ UNIVERSITATEA SAPIENTIA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI ARTE SPECIALIZAREA: RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

LUCRARE DE LICENŢĂ UNIVERSITATEA SAPIENTIA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI ARTE SPECIALIZAREA: RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE UNIVERSITATEA SAPIENTIA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI ARTE SPECIALIZAREA: RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE LUCRARE DE LICENŢĂ COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Conf. univ. dr. Tonk Márton AUTOR: Nagy-Méhész

Részletesebben

É ú ő ú Ö ő ü ü ú í í ö ő ő ő ü ć í Í ú í ű ü ő ő í ő ő ő ö ő í í ú í ű Ĺ ő í ő ő ú ő Ĺ ő Í í ő Ĺ ú ú í ű Í ü ő ő ę ü í í í í í ö Ĺ ő ö ő í ö ű Í ö ú í ű ő ö ú ú Ö ü ö í ö ű Ü ű ö ú Ö ü ę ę ő ú ü ę ő ö

Részletesebben

ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI

ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI néptánccsoport felvonulása követte. A Szent Istvánparkban Péter György-Árpád alpolgármester mondott köszöntőbeszédet, majd elhelyezték az emlékezés koszorúit többek között: Vincze-Jancsi Tímea, a helyi

Részletesebben

SARTI. Alexandrion Apartman. Központ: 150 m Strand: 200 m Klíma: 5 /nap WIFI:

SARTI. Alexandrion Apartman. Központ: 150 m Strand: 200 m Klíma: 5 /nap WIFI: www.sithonia-sarti.hu www.sartimania.hu Sarti Sarti ófalu Sarti Beach Sarti a Halkidiki-félsziget kö zép sõ, Sithónia-nyúlványának ke le ti partján fek szik. Ne vét már az ókor ban is lé te zõ te le pü

Részletesebben