PROIECT DE MANAGEMENT ( )

Átírás

1 Anexă la Hotărârea nr. 147/2011 CONCURS DE PROIECTE DE MANAGEMENT PENTRU POSTUL VACANT DE DIRECTOR AL BIBLIOTECII JUDEŢENE BOD PÉTER BOD PÉTER MEGYEI KÖNYVTÁR, SF. GHEORGHE PROIECT DE MANAGEMENT ( ) Sf. Gheorghe, 24 august

2 Introducere Proiectul de management de faţă intenţionează să identifice direcţiile strategice, cadrul operaţional, respectiv resursele financiare, spirituale şi umane care să facă posibilă funcţionarea în condiţii moderne, eficiente şi atractive a Bibliotecii Judeţene Bod Péter Bod Péter Megyei Könyvtár din Sf. Gheorghe (în continuare: Biblioteca), atât la nivel de conducere (management), cât şi la nivelul organizării şi desfăşurării activităţii angajaţilor, respectiv pe planul relaţiei instituţiei cu utilizatorii săi, cât şi pe cel al impactului său asupra acestora. În acest sens proiectul analizează situaţia actuală a Bibliotecii şi se străduieşte să prevadă cât mai precis cu putinţă evoluţia acesteia, mai ales pe termen scurt şi mediu. Totodată, pornind de la rezultatele şi obiectivele de până astăzi ale Bibliotecii, proiectul stabileşte pentru perioada elementele esenţiale ale unui proces de dezvoltare continuă şi durabilă a instituţiei, subsumat viziunii manageriale proprii, formulat astfel: Biblioteca să fie peste zece ani: * un loc de întâlnire preferat al comunităţii, una dintre instituţiile culturale cele mai frecventate pe plan local (deoarece în cultură valoarea produselor în acest caz, cea a serviciilor şi programelor Bibliotecii creşte direct proporţional cu numărul de consumatori/utilizatori); * o resursă reală de cultură, informaţie şi spiritualitate, promotor al lecturii, documentării şi al educaţiei continue; * capabilă să contribuie în mod real, mai ales prin fondul său livresc şi documentaristic ţinând de istoria locală şi regională, la formularea şi exprimarea identităţii comunităţii covăsnene; * capabilă să-şi asume un rol regional complex ca instituţie profesională şi de specialitate, respectiv, în mod potenţial, să dezvolte un anumit avantaj competiţional faţă de instituţiile similare din regiune şi din ţară; * capabilă să se adreseze eficient şi atractiv unui public utilizator de dimensiunea numerică a cel puţin unui sfert din populaţia localiăţii în care îşi are sediul, proiectat pe 2

3 toate categoriile de vârstă şi ocupaţionale, la serviciile şi programele Bibliotecii apelând, pe cât posibil, persoane care asociază modul de viaţă activ şi cu curiozitatea intelectuală, cu apetitul pentru cunoaştere, fiind conştienţi de oferta culturală destinată satisfacerii nevoilor lor spirituale, fructificând-o din plin pe aceasta. Ca urmare, misiunea Bibliotecii este de a funcţiona ca instituţie culturală cu un rol tot mai activ şi complex de spaţiu comunitar veritabil, respectiv ca partener cultural şi socio-cultural real într-o sferă geografică şi instituţional-organizaţională cât mai largă, aflându-se în slujba evidenţierii, păstrării şi a confluenţelor valorilor comunităţii din municipiul Sf. Gheorghe şi din judeţul Covasna. La îndeplinirea misiunii serveşte atât îmbunătăţirea continuă a serviciilor bibliotecare şi informaţionale ale instituţiei, cât şi legătura ei vie cu bibliotecile publice şi instituţiile, organizaţiile culturale din judeţ şi din regiune, dar şi din ţară şi din străinătate, respectiv suita de programe şi proiecte culturale ale Bibliotecii, atât cele proprii, cât şi cele realizate în parteneriat. Există în mod real atât oportunităţi, cât şi riscuri care pot apărea ca urmare, pe de o parte, a diversificării din ce în ce mai intense a ofertei culturale şi a celei de petrecere a timpului liber, iar pe de altă parte de existenţa în mod progresiv a unor mijloace variate pentru citit şi pentru procurare de informaţii. De aceea, în tot acest proces, pe care l-am schiţat mai sus, un element-cheie al relaţiei instituţionale cu utilizatorii (cu publicul) trebuie să fie modul de abordare personală, empatică, respectiv comunicarea interumană credibilă, prestaţia profesională fără cusur, furnizoare de impresii pozitive persistente, în spiritul trăirilor comunitare veritabile într-un fel şi ca alternativă la utilizarea exclusivă a mijloacelor de lectură şi de informare electronice, digitale, destinate uzului individual, acestea fiind ultraperformante şi practice, însă prezentând şi tentaţia înstrăinării de spaţiile şi evenimentele comunitare, pe care le oferă şi Biblioteca. 3

4 A. Analiza socio-culturală a mediului în care Biblioteca îşi desfăşoară activitatea şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent a.1. Despre Bibliotecă, despre alte instituţii care se adresează aceleiaşi comunităţi şi despre mediul în care funcţionează Biblioteca funcţionează cu statutul de bibliotecă judeţeană, în forma organizatorică actuală, din anul Înglobează astăzi următoarele compartimente: Împrumut pentru adulţi, Împrumut pentru copii, Sala de lectură, Informare şi metodic, Filiala (în cadrul Serviciului relaţii cu publicul cititor), Prelucrarea colecţiilor, Compartimentul administrativ, respectiv Compartimentul de întreţinere şi deservire, având în total 30 de angajaţi. Instituţia deţine o sală festivă mare, destinată desfăşurării unor evenimente culturale cu public mai numeros, fiind un spaţiu comunitar predilect şi popular, utilizat în parteneriat organic cu Centrul de Coordonare Culturală al Republicii Ungare, al cărui sediu este găzduit de clădirea Bibliotecii. Biblioteca este implicit şi biblioteca municipiului reşedinţă de judeţ în care funcţionează, având şi o filială în Sf. Gheorghe, localitate cu o populaţie de circa de locuitori. În localitate funcţionează, pe lângă Bibliotecă, mai multe instituţii culturale (de spectacole, de evenimente culturale, deţinătoare de colecţii, respectiv de organizareadministrare-animare a sferei culturale), astfel şi următoarele: Teatrul Tamási Áron (de care aparţine Teatrul de Păpuşi Cimbora, respectiv trupa de teatru-mişcare M Studio), Teatrul Andrei Mureşanu, Muzeul Naţional Secuiesc (de care aparţine şi Galeria de Artă Gyárfás Jenő, respectiv Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA), Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Ansamblul de Dansuri Treiscaune, Casa de Cultură Municipală Kónya Ádám, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Casa cu Arcade, Casa Míves, Casa de Cultură a Sindicatelor. Se poate constata pe baza experienţelor empirice de studiere a publicului diferitelor manifestări culturale, că dintre acestea, publicul-ţintă al Bibliotecii se interferează în cea mai mare măsură cu cel al Muzeului Naţional Secuiesc, cel al Ansamblului de Dansuri Treiscaune, cel al Casei de Cultură Municipale Kónya Ádám, cât şi cel al 4

5 celor două teatre (segmente de public care, se înţelege, se compun într-o măsură însemnată din aceleaşi persoane). Biblioteca răspunde din punct de vedere profesional şi metodic de funcţionarea celor 39 de biblioteci publice municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Covasna (regiune cu circa de locuitori), acordându-le acestora asistenţă în acest sens. Deasemenea, Biblioteca şi-a asumat un rol organizatoric important în elaborarea şi menţinerea a câtorva expoziţii literare permanente, atât în sediul propriu, cât şi în trei locaţii exterioare din judeţ (Aita Mare, Ilieni, Zagon). O altă expoziţie, de cărţi şi documente biobibliografice, cu tematică variabilă, legată de evenimente şi aniversări culturale, este găzduită de holul de la parter al Bibliotecii. Biblioteca deţine o colecţie considerabilă de documente de uz şi de utilitate public(ă), care se constituie atât din material cu caracter general (enciclopedic), cât şi de natură specifică, astfel şi un fond cultural maghiar important. Acordă o atenţie sporită dezvoltării depozitului legal pentru publicaţiile editate în regiune, mai ales celor cu implicaţii şi referiri covăsnene ţinând de istoria locală şi regională. Fondul bibliotecii însuma la finele anului 2010 un total de de unităţi bibliotecare (cărţi, ziare, reviste, documente audiovizuale), incluzându-se aici şi fondul filialei bibliotecii, situată în str. Sporturilor din Sf. Gheorghe (unde se află în jur de de documente). Numărul utilizatorilor înscrişi ai bibliotecii era (la 31 decembrie 2010) de 7232, dintre care 77% de naţionalitate maghiară, 21% de naţionalitate română, 2% de alte naţionalităţi. Prin activităţile şi proiectele pe care şi le asumă, Biblioteca se străduieşte în spiritul misiunii sale, enunţate în introducerea la prezentul plan de management să fie un spaţiu comunitar veritabil, în care utilizatorii săi să beneficieze, pe lângă serviciile bibliotecare tradiţionale, şi de servicii informaţionale şi comunicaţionale pe o paletă tematică cât mai variată. Prin programele şi evenimentele culturale organizate, menite să asigure publicului petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, Biblioteca doreşte să ia parte în măsură semnificativă la îmbunătăţirea vieţii spirituale covăsnene şi transilvănene. 5

6 Instituţia îşi are sediul într-o clădire monument istoric (construită în 1832, fiind fostul sediu al administraţiei comitatului Treiscaune), şi poartă din septembrie 2006 numele lui Bod Péter ( ), preot reformat, scriitor teolog, istoric originar din comuna Cernatul de Sus (jud. Covasna). Biblioteca are o instituţie de profil înfrăţită, Biblioteca Judeţeană Eötvös Károly din Veszprém (Ungaria), are relaţii profesionale bune cu Biblioteca Judeţeană şi Municipală Bródy Sándor din Eger (Ungaria), cu Institutul Bibliotecar din Budapesta, respectiv cu celelalte biblioteci judeţene din România (mai ales cu cele din judeţele învecinate: Harghita, Braşov), majoritatea angajaţilor Bibliotecii fiind membri ai Asociaţiei Bibliotecarilor Maghiari din România, cât şi ai Asociaţiei Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (filiala judeţeană Covasna a acesteia din urmă s-a constituit în ianuarie 2011). Partenerii organizatorici şi culturali ai Bibliotecii au fost în ultimii ani următoarele entităţi: în majoritatea cazurilor, Asociaţia Culturală Mikes din judeţul Covasna, Centrul de Coordonare Culturală al Ungariei, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna (toate din Sf. Gheorghe), respectiv, ocazional sau pe proiecte, următoarele instituţii şi organizaţii din Sf. Gheorghe sau din regiune: Muzeul Naţional Secuiesc, Asociaţia Culturală şi pentru Tineret MUKKK, Editura Charta, Editura Medium, Grupul de organizare a programului Seri Albastre, Cinemateca Huszárik a Casei de Cultură Municipală Kónya Ádám, Grupul de organizare a Zilelor Sf. Gheorghe, Societatea de Hungarologie din România, Centrul de Studii Europene (Arcuş), Centrul de Cultură Arcuş, Asociaţia de Tineret Ecou, Grupul Crescendo şi Consiliul Elevilor de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, Grupul de Creaţie Fotografică KépVidék, Societatea de Micologie László Kálmán, Şcoala Populară de Arte şi Meserii, Liceul de Artă Plugor Sándor, Asociaţia Cabiria (Sf. Gheorghe), Societatea Muzicienilor Maghiari din România (Cluj), Societatea Economiştilor Maghiari din România filiala jud. Covasna, Teatrul Tamási Áron, Teatrul Andrei Mureşanu, redacţia revistei culturale Cimbora (Sf. Gheorghe), Editura Pallas Akadémia şi redacţia revistei culturale Székelyföld (Miercurea-Ciuc), redacţia revistei literare Látó şi Editura Mentor (Tg. Mureş), redacţia revistei culturale Korunk, editura Polis, editura Kriterion (Cluj), editura Pont (Budapesta), Fundaţia FER (Sf. Gheorghe), portalul Zibo.ro. Printre instituţiile care au 6

7 acordat sprijin determinant în acest sens se numără Consiliul Judeţean Covasna, Primăria mun. Sf. Gheorghe, Muzeul Literar Petőfi, Institutul Bibliotecar (Budapesta). Analiza mediului cultural local O cercetare efectuată în 2008 de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, intitulată Vitalitatea culturală a oraşelor din România, reliefează pentru municipiul Sf. Gheorghe un indice de vitalitate culturală de 0,82 (Clujul fiind primul în clasament cu 3,5, pe ultima poziţie aflându-se Roman cu 0,2). Dintre componentele generatoare ale acestui indice se desprind pe plan pozitiv resursele umane (1,6), industriile creative (1,66), respectiv activităţile culturale (1,03), dar şi susţinerea de la bugetul local (1,9), în legătură cu care referindu-se la susţinerea bugetară şi atenţia acordată culturii de autorităţile locale studiul constată: în cadrul oraşelor de mărime medie, surprind sumele importante alocate în localităţi din partea central-vestică a ţării (Miercurea Ciuc, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Sighişoara, Lugoj ş.a). La polul opus, în privinţa componentelor indicelui din Sf. Gheorghe, se află infrastructura ( 0,12). Studiul constată o situaţie bună în privinţa bibliotecilor din oraşele regiunii covăsnene, asemuind starea de fapt cu cea specifică, în general, oraşelor medii (Slobozia, Miercurea Ciuc, Deva, Petroşani, Tulcea, Alba Iulia), valorile indicând nivele de echipare cu biblioteci relativ asemănătoare din oraşele mari. Un alt studiu, efectuat în 2010 de firma bucureşteană Cultural Communication la comanda Primăriei municipiului Sf. Gheorghe, intitulat Analiza sectorului cultural din oraşul Sfântu Gheorghe. Practici culturale şi oferta culturală locală, are la bază un eşantion de de 893 de subiecţi chestionaţi în perioada 20 noiembrie 15 decembrie 2010, rezidenţi ai localităţii, cu vârste de 15 ani şi peste aceasta, 46% dintre aceştia fiind bărbaţi, iar 54% femei. Studiul a vizat următoarele teme parţiale: consumul privat şi cel public de cultură la nivelul oraşului (în privinţa celui public: practicile de participare şi identificarea preferinţelor faţă de oferta culturală locală, cu subcapitole referitoare la percepţia asupra autorităţilor locale şi informaţii despre practicile de consum ale respondenţilor legat de evenimentele culturale şi 7

8 sursele de informare utilizate); notorietatea instituţiilor culturale locale şi imaginea acestora; oferta culturală locală (gradul de cunoaştere a acesteia, percepţia publicului în raport cu oferta culturală locală, preferinţele şi dezideratele publicului faţă de aceasta); Zilele Oraşului Sfântu Gheorghe (notorietate, nivel de participare). Studiul face referire la materialul redactat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, intitulat Vitalitatea culturală a oraşelor din România 2010, în care Sf. Gheorghe are un indice de vitalitate culturală de 0,86. Deşi studiul viza în primul rând instituţiile de spectacol, în chestionare existau şi întrebări referitoare la alte domenii culturale (muzeal, bibliotecar etc.). Biblioteca apare la capitolul referitor la notorietatea spontană a celor mai recunoscute instituţii la nivelul oraşului Sf. Gheorghe, cu un procent de 4%. (Cifra relativ mică se explică şi prin faptul că nu au fost chestionate unele categorii de vârstă elevii, de exemplu din care provin destul de mulţi utilizatori ai Bibliotecii.) Studiul relevă, deasemenea, faptul că dotarea cu biblioteci a reşedinţei judeţului Covasna este una dintre cele mai bune din ţară, fiecare mie de locuitori fiind deservită de mai mult de cinci biblioteci (5,5 biblioteci / 1000 de locuitori, locul trei); astfel, se poate vorbi de o facilitare puternică a accesului la cultura scrisă. Materialul evidenţiază şi nivelul de implicare (bugetară) ridicat a autorităţilor în funcţionarea vieţii culturale locale, asociat cu valori destul de bune şi pentru celelalte categorii de indicatori. Se poate vorbi, deci, pe plan local şi regional de o viaţă culturală intensă, în ciuda lipsei unei strategii (politici) culturale locale şi regionale actualizate. În Planul de dezvoltare a judeţului Covasna pe termen mediu ( ), redactat cel mai probabil în , este dedicat un capitol mediului social şi cultural. Acesta relevă mai degrabă o serie de lipsuri şi carenţe funcţionale ale vieţii culturale regionale, menţionând însă că pentru suplinirea, respectiv soluţionarea unei bune părţi din acestea ar fi nevoie în primul rând de voinţă conjugată, comună din partea instituţiilor abilitate, respectiv de o schimbare de mentalitate care să conducă la percepţia că sectorul cultural nu este doar un consumator de resurse, ci mai ales pe plan mediu şi lung un sector în care trebuie investit, deoarece activitatea acestui domeniu poate asigura, între altele, un anumit echilibru în 8

9 conştientul colectiv al societăţii, mai ales în perioade de criză, respectiv este domeniul în care se creează valori persistente în timp. Documentul propune, în vederea relansării reale şi durabile a mediului cultural judeţean, următoarele scopuri strategice: - Şanse egale pentru folosirea bunurilor şi serviciilor culturale pentru indivizi şi comunităţi. - Întărirea identităţii culturale civile, prin scăderea ratei de emigrare a tinerilor şi a talentelor, crearea locurilor de muncă, a posibilităţilor şi a valorilor, respectiv păstrarea moştenirilor culturale cu metode contemporane. - Stimularea şi acordarea unui sprijin profesional şi material instituţiilor de cultură şi a organizaţiilor non-guvernamentale pentru evoluţia metodologică, tehnică, infrastructurală şi informatică, şi pentru formarea parteneriatelor, pentru includerea lor în reţeaua culturală. - Valorificarea eficace a valorilor judeţene în procesul de integrare regională, lărgirea relaţiilor cooperaţionale Protecţia moştenirilor culturale materiale, valorificarea moştenirii spirituale, păstrarea sau după caz, reînvăţarea şi reînvierea tradiţiilor, inventarierea tuturor valorilor culturale, promoţia lor şi conştientizarea acestora în rândul maselor de oameni, folosirea lor cu inteligenţă, stimularea şi susţinerea diferitelor forme de manifestări culturale care au ca bază participarea comunităţii. Ca o concluzie a capitolului, se formulează următoarele, făcându-se în acest pasaj şi singura referire la sfera bibliotecară din judeţ: Este importantă susţinerea continuă a amplasamentelor pentru obiective culturale în fiecare comună, modelarea spaţiilor acestora după necesităţile culturale actuale, formarea infrastructurii (a sistemelor tehnologice aferente, maşini, mobilier, echipamente, întreţinerea şi dezvoltarea bibliotecilor), crearea posibilităţilor de formare şi de reconversie profesională, realizarea muncii metodologice continue şi publicarea rezultatelor.. Pe site-ul Consiliului Judeţean Covasna ( este postată în prezent strategia turistică a regiunii, în care găsim referiri la aspectele culturale ale planului aferent, fiind menţionate, ca puncte tari ale unei analize SWOT în acest sens, şi următoarele: 9

10 Obiceiuri, tradiţii; Meşteri populari; Monumente istorice, conace (ceea ce concordă cu atenţia intensificată referitor la valorile istoriei locale şi regionale, manifestate atât pe planul clădirilor şi obiectelor de patrimoniu, cât şi pe planul culturii scrise). Tot aici figurează şi formularea Locuri de întâlnire pentru comunitate, puncte internet, care coincide probabil neintenţionat, dar în mod interesant cu ceea ce se întâmplă în cadrul programului naţional de dezvoltare a bibliotecilor publice Biblionet, derulat de Fundaţia IREX şi partenerii săi, program prin care bibliotecile din oraşe şi comune sunt dotate cu echipamente IT pentru navigare pe Internet şi căutare de informaţii, respectiv pentru desfăşurarea unor acţiuni culturale cu mijloace multimedia, iar bibliotecarii sunt instruiţi ca să asigurare funcţionarea cât mai bună a acestor stabilimente care astfel ar putea îndeplini chiar şi rolul acelor stabilimente care în strategia turistică sunt menţionate sub denumirea de Centre de Informare Multifuncţională. (Biblioteca participă la acest program din aprilie 2010.) Practica culturală de astăzi din judeţ indică faptul că intenţionat sau intuitiv din partea coordonatorilor vieţii culturale se iau în considerare în măsură mare acele roluri ale sectorului cultural care au efect asupra altor domenii sau asupra vieţii în general, aşa cum acestea sunt prezente în discursurile aferente pe plan european (importanţa strategică potenţială a culturii în dezvoltarea sau reabilitarea unor oraşe sau regiuni; cultura: catalizator puternic pentru turismul cultural, generând astfel creştere economică, deci şi locuri de muncă; activităţile culturale ca mijloace eficiente ale incluziunii sociale şi ale dezvoltării comunitare). Trebuie menţionat deasemenea că proiectele culturale judeţene mizează în ultimii trei ani într-o măsură considerabilă pe acel element care este prezent în dezbaterile despre viziunea multisectorială asupra culturii, şi anume faptul că mai ales prin prisma unei minorităţi etnice cultura este expresia identităţii, a diversităţii şi a diferenţei, considerate ca fiind valori esenţiale şi drepturi fundamentale. a.2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/internaţionale 1. În 2009, Anul Memorial Benedek Elek : programul a avut implicaţii organizatorice în ansamblu atât în România şi Ungaria, cât şi în Serbia, Slovacia, Ucraina sau 10

11 Suedia. Biblioteca a contribuit pe de o parte prin găzduirea şi co-organizarea ansamblului de evenimente comemorative în septembrie 2009, respectiv prin colaborarea cu Biblioteca Universitară Lucian Blaga din Cluj, în urma căreia, la solicitarea Bibliotecii, a fost deschis publicului pe durata anului memorial, pe site-ul bibliotecii clujene, arhiva digitală a revistei Cimbora ( ), redactată de Benedek Elek. Contribuţia Bibliotecii a constat, pe de altă parte, în redactarea a trei volume apărute în anul memorial: o culegere de basme ale lui Benedek Elek, ilustrată cu desene de copii, sosite la concursul iniţiat în toamna lui 2008 de Bibliotecă; o antologie consistentă din materialul apărut în cei opt ani ai revistei Cimbora a lui Benedek Elek, respectiv un volum comemorativ despre viaţa şi activitatea acestuia, cu secţiuni semnate atât de istorici şi critici literari, cât şi de poeţi şi scriitori, respectiv elevi, cititori ai revistei Cimbora de astăzi. Deasemenea Biblioteca a asigurat conţinut textual şi vizual, cât şi material documentaristic pentru site-ul care a servit drept suprafaţă informaţională pentru anul memorial Benedek Elek (creat la adresa 2. În anii : programul (inter)naţional de dezvoltare a bibliotecilor publice Biblionet Lumea în biblioteca mea. Implementat în cadrul unui parteneriat viabil între Fundaţia IREX (reprezentanta în România a Fundaţiei Bill şi Melinda Gates), Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, consiliile şi bibliotecile judeţene, consiliile şi bibliotecile locale, programul în care Biblioteca a intrat prin concurs în martie 2010, incluzând atunci 18 biblioteci publice covăsnene, iar în iulie 2011 alte 13 biblioteci covăsnene face posibilă modernizarea serviciilor bibliotecare oferite utilizatorilor, prin introducerea în oferta lor a calculatoarelor cu acces gratuit la Internet şi a altor echipamente similare. În implementarea covăsneană a programului, rolul determinant asumat de Bibliotecă s-a concretizat atât pe planul coordonării profesionale, cât şi în privinţa ralierii bibliotecilor publice din judeţ şi a instruirii personalului acestora. 3. Programul digital interbibliotecar de furnizare de documente şi de informaţii ARIEL (derulat cu bibliotecile din Ungaria). 4. Programul central- şi est-european de instruire a bibliotecarilor (derulat în Ungaria, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina) al Institutului Bibliotecar din Budapesta. 11

12 a cunoaşterea activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiară a acestora; acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/de strategii media; reflectarea instituţiei în presa de specialitate Este binecunoscut faptul că proiectele şi acţiunile culturale ale unei instituţii, cât şi aspectele pentru public ale activităţii acesteia trebuie comunicate eficient şi în mod periodic, respectiv continuu, atât cu scopul transmiterii informaţiilor aferente, cât şi în scop promoţional. Biblioteca a recurs (şi va utiliza în continuare) în acest sens (la) câteva mijloace şi acţiuni, cum ar fi: - informarea periodică a mass-mediei despre programe şi despre noutăţile din funcţionarea Bibliotecii; - promoţia diferenţiată şi adresată, în funcţie de caracterul programului cultural sau al serviciilor în cauză: utilizare în acest sens pe de o parte a afişelor şi flyer-elor cu informaţiile adecvate, cât şi prin invitaţii transmise catedrelor corespunzătoare din şcoli sau apelând la listele de corespondenţă de pe internet ale profesorilor, medicilor, psihologilor etc., în funcţie de tema acţiunii culturale în cauză; - diversificarea conţinutului blogului Bibliotecii (konyvtarunk.blogspot.com) prin care se comunică, într-o oarecare măsură atât în maghiară, cât şi în română, informaţii privind serviciile, programele şi noutăţile instituţiei. Analiza conţinutului blogului indică postări cu periodicitate cel puţin săptămânală ori de două ori pe săptămână; - calendarul de birou al Bibliotecii, ca mijloc promoţional care pe de o parte diseminează informaţii de bază despre funcţionarea instituţiei, pe de altă parte se raliază, pe planul conţinutului său textual şi vizual, la aniversările marcante dintr-un anumit an sau la tema predominantă a anului în cauză; - panouri publicitare de tip outdoor ( mesh -uri), amplasate pe latura din faţă a clădirii, în rama ferestrelor, purtând mesaje promoţionale în maghiară şi română; - pliante color în maghiară şi română care prezintă atât serviciile Bibliotecii, cât şi cele mai importante activităţi ale sale, cu text şi fotografii. 12

13 - lucrarea în pregătire despre istoria mişcării bibliotecare din Sf. Gheorghe, implicit şi a Bibliotecii (preconizată a apărea în decursul anului 2012, an în care se împlinesc 300 de ani de la naşterea lui Bod Péter, al cărui nume îl poartă instituţia). Se poate considera că Biblioteca are o relaţie reciproc prodigioasă cu mass media locală, regională sau naţională. În ultimii 2 3 ani s-au publicat mai mult de 100 de relatări, cronici şi interviuri despre activitatea şi acţiunile, proiectele, programele Bibliotecii. Cel mai important obiectiv al perioadei ce urmează este relansarea îndelung pregătită a site-ului instituţiei, proces care se află în faza de acumulare şi încărcare a conţinutului paginii web, în vederea asigurării acelor secţiuni ale site-ului care sunt necesare la un nivel fundamental de funcţionare a acestuia. Relansarea site-ului s-ar produce astfel până la sfârşitul anului În paralel cu acest lucru, se va relansa şi blogul menţionat mai sus, care va deveni un spaţiu virtual dedicat impresiei şi analizei culturale, bazat pe oferta Bibliotecii şi pe viaţa culturală a regiunii, constituindu-se ca instrument-suport al caracterului mai ales informativ al site-ului într-un mijloc de promovare în alt mod persuasivă a instituţiei. Tot pe blog s-ar derula şi marea majoritate a dialogului cu utilizatorii, pe site acest lucru manifestându-se mai ales sub forma poll-urilor (chestionarelor), instrument de sondare a opiniei publicului despre anumite aspecte funcţionale şi propuneri de noutăţi. Deasemenea se va pune accentul pe menţinerea şi intensificarea relaţiei prodigioase cu mass media, prin includerea în sfera informărilor periodice a recomandărilor de cărţi nouachiziţionate, chiar sub formă de selecţii tematice sau ocazionate de aniversări, evenimente etc. 13

14 a.6 8. profilul/portretul beneficiarului actual (analiza datelor obţinute; estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari); beneficiarul-ţintă al activităţilor instituţiei (pe termen scurt; pe termen lung); descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare) Cel mai probabil în concordanţă cu tendinţa generală şi cu contextul generat de constrângerile socio-economice, numărul din 2010 al celor interesaţi de serviciile bibliotecare tradiţionale indică după o uşoară creştere înregistrată în 2009 (de la 6423 utilizatori activi la 6489, respectiv de la de tranzacţii de împrumut individual la ) o oarecare stagnare, respectiv un regres minimal. S-a înregistrat, în schimb, o creştere uşoară a indicelui de frecvenţă, respectiv o creştere deosebită la numărul de vizite virtuale la resursele Bibliotecii. Statistica indică la începutul anului 2011 un număr de 7232 de utilizatori înscrişi, dintre care 6135 de utilizatori activi, respectiv 1216 noi-înscrişi la Bibliotecă. S-au înregistrat în aceeaşi perioadă de vizite la Bibliotecă, respectiv de vizite virtuale la resursele acesteia, şi s-au realizat în acest interval de tranzacţii de împrumut individual. Toate acestea pe un fond compus din de documente de bibliotecă, cu un indice de frecvenţă (nr. total de vizite / nr. total de utilizatori) de 11,7 (faţă de 10,7 în , ceea ce indică a creştere a proactivităţii utilizatorilor), respectiv cu un indice mediu de frecvenţă zilnică (nr. total de vizite / zile lucrătoare pe an) de 282,5. Profilul beneficiarului actual al Bibliotecii se conturează în primul rând din datele statistice corespunzătoare, iar în al doilea rând din observarea directă a frecventării instituţiei de către publicul său, cât şi din feed-back-urile recepţionate verbal sau în scris (prin presă). Un studiu amănunţit privind categoriile de beneficiari şi exigenţele, respectiv obiceiurile lor vizând utilizarea Bibliotecii (care să includă şi măsurători calitative, nu doar cantitative, respectiv determinarea gradului de satisfacţie al utilizatorilor noştri) urmează să fie efectuat cel mai probabil în prima jumătate a anului 2012, după lansarea noului site web al Bibliotecii, respectiv în urma reorganizării recente a două secţii (Informare şi referinţe, respectiv 14

15 Împrumut pentru adulţi), după ce impactul acestor lucruri se va concretiza în rândul publicului Bibliotecii (este necesară în acest sens o perioadă de cel puţin şase luni). Consider deosebit de importantă menţinerea unui flux mai intens al vizitelor la Bibliotecă atât pentru servicii bibliotecare, cât şi pentru programele culturale ale instituţiei, respectiv creşterea treptată a numărului utilizatorilor înregistraţi şi dintre aceştia al celor activi. Activităţile Bibliotecii trebuie, deci, să fie concentrate în perspectivă atât pe lărgirea, cât şi pe diversificarea publicului său, deopotrivă ca statut ocupaţional şi vârstă. Este indicată consolidarea profilului beneficiarului Bibliotecii mai ales cu privire la următoarele categorii de vârstă: ani; ani, cât şi atragerea mai multor utilizatori noi din categoriile de vârstă ani şi peste 60 ani, respectiv ca statut ocupaţional la toate acele categorii care au o pondere mai mică în ansamblul utilizatorilor, şi în cazul cărora s-au dezvoltat şi/sau stau la dispoziţie modalităţi de adresare directe şi eficiente (de exemplu: funcţionari, muncitori, profesii intelectuale, pensionari). Toate acestea converg, deci, spre fidelizarea publicului existent al Bibliotecii, concomitent cu câştigarea unor segmente de public noi, mai ales din acele categorii de vârstă (adolescenţi, de ani), care sunt mai puţin prezenţi printre utilizatorii serviciilor bibliotecare, însă se regăsesc într-o măsură perceptibilă în publicul acţiunilor şi programelor culturale ale Bibliotecii. Este necesară trezirea şi menţinerea interesului acestor categorii de public faţă de aspectele de bibliotecă şi de mediatecă a instituţiei. În formarea profilului beneficiarului Bibliotecii a jucat un rol mai mult decât considerabil şi faptul că catalogul Bibliotecii (interfaţa OPAC) poate fi consultat(ă) prin Internet ceea ce atrage mai mulţi utilizatori existenţi şi potenţiali (lucru indicat şi de creşterea considerabilă a numărului de vizite virtuale în ultimii doi ani). Trebuie continuate şi intensificate (pe termen scurt), respectiv variate (pe termen mediu şi lung) activităţile de atragere a diferitelor categorii de utilizatori, ca urmare trebuie aplicată în continuare strategia de adresare diferenţiată. Mijloacele eficiente de până acum ale acesteia sunt: biblioteca mobilă, programul Könyvkelengye / La drum cu lectură, programul Biblionet (detalii despre acestea în subcap. b.1 3.), maratoanele lecturii, vizitele de prezentare a Bibliotecii. 15

16 Interesul copiilor preşcolari şi şcolari faţă de serviciile şi oferta Bibliotecii trebuie stârnit şi menţinut şi în perspectivă prin organizarea unor concursuri care le sunt destinate şi care au tangenţă cu lectura. a utilizarea spaţiilor instituţiei; propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz Reglementările economico-financiare interdictive din ultimii 2 3 ani nu au permis modificări consistente în privinţa gestionării spaţiilor instituţiei, cu toate că conform unui studiu realizat la solicitarea Bibliotecii de către o firmă specializată din Sf. Gheorghe exploatarea utilă a spaţiilor existente este de 60-70%, în mod primordial din cauza structurii şi compartimentării originale a clădirii. Dintre reabilitările mai importante, efectuate în perioada menţionată, enumăr următoarele: - recondiţionarea prin zugrăvire, înlocuirea uşii de intrare cu una metalică şi montarea unor grilaje de siguranţă la ferestre imobilului în care funcţionează filiala Bibliotecii (situată în Sf. Gheorghe, str. Sporturilor); - recondiţionarea uşii masive de la intrare a Bibliotecii (aflată într-o stare deosebit de precară, fiind însă reabilitată complet, fără să-şi piardă aspectul original); - dotarea cu sistem de sonorizare a sălii Gábor Áron, care reprezintă nu doar un punct de reper pentru programele culturale ale Bibliotecii, ci şi o locaţie comunitară primordială; - recondiţionarea reţelei de cabluri ale sistemului computerizat din Bibliotecă, ceea ce a presupus şi o reproiectare a conexiunii dintre server şi calculatoare, respectiv dintre calculatoare, în vederea asigurării unei funcţionări interdependente mai eficace; - montarea în clădirea Bibliotecii a instalaţiei de detectare şi semnalizare a incendiilor, respectiv a iluminatului de siguranţă al căilor de evacuare. La sfârşitul toamnei, începutul iernii lui 2010 a fost nevoie de o intervenţie reparatorie mai consistentă şi serioasă la sistemul de încălzire al Bibliotecii, deoarece existau pierderi de apă constante şi semnificative din reţeaua de termoficare proprie, soluţia temporară şi 16

17 provizorie constând în excluderea unei porţiuni subterane a reţelei de ţevi şi redirecţionarea fluxului apei din conducte (prin ţevi montate în holul instituţiei şi între etaje) în aşa fel încât sistemul de încălzire să poată funcţiona în ansamblu, exceptând câteva spaţii mici care puteau fi lăsate provizoriu fără încălzire. Această problemă se cere a fi rezolvată cât mai repede cu putinţă, fiind înglobată în planul de reabilitare şi refuncţionalizare a clădirii, ceea ce înseamnă că soluţionarea reală a defecţiunii depinde şi de ajungerea la etapa în care această fază din plan poate fi concretizată, în funcţie şi de celelalte lucrări cu care are tangenţă. Planul de reabilitare şi refuncţionalizare a sediului Bibliotecii parte, din 2010, a programului naţional de restaurare a clădirilor monument istoric, derulat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional vizează, ca esenţă, redarea unor aspecte originale ale interiorului clădirii, în stilul în care aceasta a fost construit, respectiv, la fel de important şi în acord cu primul obiectiv, crearea unui mediu funcţional îmbunătăţit şi a unui ambient mai atractiv pentru utilizatori. Fiind un proiect multianual, derulat în funcţie şi de sursele financiare care vor fi alocate, va fi concretizat în mod etapizat. După elaborarea tuturor planurilor arhitecturale, tehnice, financiare etc., prima lucrare în faza de execuţie o constituie elaborarea şi amenajarea unui depozit de cărţi şi alte documente subteran, un ascensor făcând legătura dintre acesta şi etaje. După finalizarea şi darea în folosinţă a depozitului se pot elibera spaţiile de depozitare din clădire, de la diferitele secţii (ceea ce presupune şi o selectare atentă în sensul raţionalizării conţinutului, în acord cu exigenţele utilizatorilor și tendinţele dominante în materie, urmând a se face mutările fondurilor livreşti şi documentaristice ale Bibliotecii), necesare pentru refuncţionalizarea spaţiilor, pentru o mai bună interconectare a acestora, pentru o accesibilitate mai lesne a clădirii, ceea ce va avea un efect benefic şi asupra fluxului de utilizatori, a înregistrării vizitelor acestora. Planul se referă şi la transformarea sălii festive Gábor Áron a instituţiei într-o locaţie modernă, multifuncţională, adecvată evenimentelor şi acţiunilor variate sub aspect cultural, care să-şi păstreze totodată farmecul istoric. În linii mari, costurile de realizare a întregului plan ating suma de 1 milion de euro, în care sunt incluse şi cheltuielile de dotare şi echipare a spaţiilor reabilitate. 17

18 B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia b.1 3. analiza programelor/proiectelor instituţiei; analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state); analiza misiunii actuale a instituţiei: ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută, factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor etc. Acţiunile culturale incluse şi concretizate în programe şi proiecte sunt menite să asigure publicului petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, prin ele Biblioteca doreşte să-şi fidelizeze utilizatorii existenţi, respectiv să atragă noi utilizatori interesaţi de oferta sa culturală şi spirituală. Elementul-cheie al acestor acţiuni şi program este întâlnirea nemijlocită, furnizoare de impresii şi trăiri pozitive persistente dintre autor, creaţie, temă şi public. Cel mai frecvent este vorba de seri de autor, prezentări de carte, seri ale unor edituri şi redacţii, maratoane ale lecturii. Invitaţii acestora sunt personalităţi şi instituţii marcante ale literaturii şi culturii contemporane maghiare şi române. Biblioteca s-a dovedit deschisă în ultimii ani şi faţă de programele muzicale, piesele de teatru şi proiecţiile de filme. O importanţă deosebită au programele complexe pentru copii (în rândul cărora a ocupat un loc aparte, marcant, timp de cinci ani, cercul cultural şi ludic săptămânal Varázskuckó / Căsuţa cu poveşti), respectiv cele legate de istoria locală şi regională. În s-au desfăşurat în bibliotecă 72 de acţiuni şi evenimente culturale proprii sau organizate în parteneriat, numărul acestora fiind de 41 în anul 2010, respectiv de 22 în prima jumătate a lui Printre invitaţii şi oaspeţii acestor programe îi regăsim pe fostul preşedinte al Ungariei, Sólyom László (invitat de onoare al unui for al intelectualilor), respectiv scriitori, poeţi şi universitari de seamă din România şi din Ungaria, ca Bodor Ádám, Egyed Ákos, Esterházy Péter, Dávid Gyula, Dés László, Mircea Dinescu, Farkas Ádám, Felicia Filip, Filip 18

19 Florian, Freund Tamás, Görög Ibolya, Kányádi Sándor, Kemény István, Kovács András Ferenc, Krasznahorkai László, Kukorelly Endre, Lackfi János, Ion Bogdan Lefter, Dan Lungu, Markó Béla, Alexandru Muşina, Pomogáts Béla, Simona Popescu, Pröhle Gergely, Schäffer Erzsébet, formaţia Sebő, Szakály Sándor, Szilágyi István, Vámos Miklós. Este important să menţionăm şi seria de concerte Seri Albastre, axată îndeosebi pe prezentarea talentelor muzicale române şi maghiare din judeţul Covasna. În cadrul programului Könyvkelengye / La drum cu lectură *, până în momentul de faţă s-au prezentat pentru cadoul livresc 170 de familii. În acest an, ca o extensie a programului, mai mult de 500 de elevi care au terminat clasa a IV-a, au primit câte o carte cadou, acest lucru fiind planificat să se întâmple şi în cazul elevilor care încep clasa a VIII-a la toamnă. Serviciul de bibliotecă mobilă a instituţiei a deservit în ultimii ani câte 5 grupe de grădiniţă şi clase de şcoală primară din Sf. Gheorghe, respectiv cititori cu dizabilităţi locomotorii. Biblioteca participă din martie 2010, în urma unui concurs de aplicaţii, la programul naţional de dezvoltare a bibliotecilor publice Biblionet. În prima rundă judeţeană, anul trecut, biblioteca şi alte 18 biblioteci publice din judeţul Covasna au beneficiat de o investiţie de de lei, sub formă de echipamente de tehnică de calcul (calculatoare, videoproiectoare, scanere, imprimante, accesorii), softuri, instruire a bibliotecarilor. Astfel s- au amenajat 18 Centre de Internet pentru Public în bibliotecile participante. În cea de-a doua rundă judeţeană a programului, pentru care decizia s-a luat zilele acestea de către finanţatori, alte 11 localităţi covăsnene au intrat în program, iar biblioteca şi filiala sa din Sf. Gheorghe vor fi dotate deasemenea cu echipamente IT valoroase. * Program comun, proiectat pe durată lungă, al Bibliotecii şi al Primăriei Municipiului Sf. Gheorghe. Beneficiari: bebeluşii din Sf. Gheorghe, născuţi după data de 20 aprilie 2010, respectiv părinţii lor. Beneficiarii primesc un cadou constând dintr-un mic pachet de cărţi specifice vârstei de până la 3 ani, volume în maghiară sau română, însoţite de un îndrumar pentru lectură şi de un permis de utilizator al bibliotecii. Beneficiarii pot prelua cadoul destinat lor la sediul Bibliotecii. Obiectivele programului: serveşte educaţia la şi prin lectură, anterior ajungerii copilului în sistemul educaţional organizat; susţine, încă de la cea mai fragedă vârstă, interesul pentru carte şi lectură; accentuează importanţa timpului petrecut util şi plăcut de către părinţi cu copilul lor; atrage atenţia părinţilor şi apoi a copiilor asupra serviciilor, rolului şi folosului de azi al bibliotecii. 19

20 b.4. reformularea mesajului, după caz; descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii Esenţa mesajului Bibliotecii acesta fiind interfaţa pentru utilizatori a misiunii instituţiei, aşa cum aceasta este formulată în partea introductivă a prezentului proiect constă în faptul că instituţia funcţionează ca o structură deschisă faţă de cele mai variate exigenţe şi cereri culturale şi informaţionale ale comunităţii pe care o deserveşte, oferindu-le răspunsuri adecvate la nevoile culturale şi spirituale ale acesteia. În perspectivă, nu consider că mesajul ar trebui reformulat în întregul ei, ci mai degrabă adaptat continuu la realităţile în schimbare din societatea în care Biblioteca funcţionează. De aceea instituţia trebuie să simtă pulsul acesteia, să aibă datele şi informaţiile necesare care să fie înglobate în procesele de proiectare şi planificare necesare desfăşurării programelor şi acţiunilor instituţiei. Ca urmare, principalele direcţii pentru îndeplinirea misiunii vizează acele activităţi de bază ale Bibliotecii care pe de o parte determină funcţionarea ei actuală (şi care, parţial, au fost detaliate în capitolul A. şi B. al proiectului de faţă), iar pe de altă parte sunt în consonanţă cu cele formulate în caietul de obiective pentru prezentul concurs, ca sarcini, obiective strategice şi priorităţi pentru managementul instituţiei. Este vorba, în principal, de următoarele: - dezvoltarea şi diversificarea în continuare a colecţiilor Bibliotecii, atât în sensul menţinerii ofertei livreşti şi documentare cu caracter enciclopedic, cât şi în vederea îmbogăţirii unor colecţii speciale cu rol deosebit de important în strategia instituţiei: fondul de publicaţii maghiare editate în România, fondul de publicaţii pentru copii, fondul de carte audio şi publicaţii similare, fondul de limbă străină (pe cale de constituire având ca sursă primordială donaţia de carte de circa de volume, primită din Elveţia în primăvara anului 2008 continuarea în acest scop a amenajării aripii sudice a sediului Bibliotecii, unde, într-una din săli, funcţionează atelierul de digitizare a instituţiei); - întărirea segmentului de feed-back în domeniul relaţiilor cu publicul cititor, prin utilizarea mai frecventă a unor mijloace de sondare a opiniei utilizatorilor (chestionare, polluri pe pagina web, măsurarea gradului de satisfacere a cerinţelor şi exigenţelor utilizatorilor etc.); 20

21 - popularizarea prin modalităţi specifice categoriilor de public-ţintă, deci cu adresabilitate eficientă, a colecţiilor, acţiunilor, programelor Bibliotecii care contribuie la îndeplinirea misiunii sale (reluarea potenţială, în acest cadru, a uneia dintre iniţiativele de succes ale Bibliotecii, din a doua parte a anilor 1990: tabăra de lectură de vară); - menţinerea principalilor indicatori din raportul statistic de utilizare a Bibliotecii, respectiv prin crearea condiţiilor corespunzătoare creşterea potenţială a unora dintre aceştia, cum ar fi numărul de utilizatori înscrişi (pe termen lung, conform viziunii manageriale, fiind planificat să se ajungă la dimensiunea numerică a cel puțin unui sfert din populația localității în care Biblioteca își are sediul, proiectat pe toate categoriile de vârstă și ocupaționale), numărul de utilizatori activi, respectiv frecvenţa lor numărul de vizite la bibliotecă / de solicitări); - intensificarea prelucrării presei cotidiene locale (alcătuire de bibliografii şi repertorii), respectiv a catalogării electronice a fondului de periodice; - continuarea activităţii de digitizare, în primul rând a celei a periodicelor legate de regiune, începută de Bibliotecă printr-o fază pilot în 2009; în perspectivă (cel mai probabil după 2012), intrarea în programul european de digitizare şi de partajare a conţinuturilor digitizate Europeana Local ( derulat de un consorţiu format din 27 de ţări europene; - continuarea elaborării şi editării de lucrări din domeniul cercetării istoriei locale şi regionale, al istoriei literaturii şi din alte domenii conexe, respectiv a unor publicații promoţionale privind serviciile şi oferta Bibliotecii, considerate şi mijloace de PR şi de marketing cultural; - lărgirea sferei de activitate judeţeană a programului naţional de dezvoltare a bibliotecilor publice Biblionet, derularea în condiţii bune a etapelor judeţene următoare a acestui program; - continuarea programului Könyvkelengye / La drum cu lectură, respectiv extinderea potenţială a acestuia la alte categorii de vârstă (clase de gimnaziu şi de liceu), în combinaţie cu extinderii ariei activităţii de prezentare în grădiniţe şi în şcoli a funcţionării şi a serviciilor Bibliotecii (astfel, a funcţionării serviciului de bibliotecă mobilă ), atragerea celor interesaţi în Bibliotecă, pentru a participa la asemenea activităţi; 21

22 - redefinirea priorităţilor în funcţionarea filialei din Sf. Gheorghe a Bibliotecii, mai ales că filiala a intrat în programul Biblionet, urmând să fie informatizat (prima parte a anului 2012); - întărirea grupului de training: cursuri pentru bibliotecari, pensionari, potenţial: şomeri şi alte categorii sociale şi profesionale; - menţinerea şi diversificarea acţiunilor, proiectelor şi programelor culturale şi cultural-educative care au ca scop sprijinirea şi promovarea lecturii ca element de cunoaştere şi factor fundamental în bunăstarea (inclusiv economică) a comunităţii şi a societăţii, respectiv care vizează valorificarea ofertei livreşti, documentare şi informaţionale a Bibliotecii, cât şi întărirea rolului său de partener cultural-organizatoric de încredere pe plan regional, naţional şi internaţional (menţinerea parteneriatelor existente şi stabilirea a unora noi în această privinţă); - continuarea reabilitării şi refuncţionalizării clădirii-sediu în vederea amenajării unei biblioteci moderne, accesibile şi performante şi din punct de vedere logistic şi tehnic, respectiv în privinţa dotărilor (ministerul de resort va acorda finanţări doar pentru lucrări de construcţie şi amenajare, investiţiile constând în echipamente, mobilier şi aparatură, respectiv programe IT astfel, şi un soft de catalogare mai performant trebuind suportate de către Bibliotecă, respectiv de instituţia ei finanţatoare, Consiliul Judeţean Covasna); - demararea în 2012 sau 2013 a unui proiect de înlesnire a utilizării Bibliotecii de către persoane cu deficienţe vizuale şi locomotorii; - participarea la concursuri de aplicaţii şi proiecte, respectiv monitorizarea şi fructificarea oportunităţilor de sponsorizare, în vederea atragerii unor fonduri extrabugetare pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor de mai sus (în acest scop: constituirea, pe cât posibil, până la finele anului 2011, a unei asociaţii proprii care să sprijine ca organizaţie civilă în mod nemijlocit străduinţele Bibliotecii în acest sens); - stabilirea (la finele anului 2011, prima parte a lui 2012) a cercului de voluntari care să sprijine desfăşurarea programelor şi proiectelor cultural-educative şi profesionale ale Bibliotecii, apoi în anii următori lărgirea acestui cerc, în măsura nevoilor; - introducerea în mod programatic în funcţionarea Bibliotecii a unor factori ai managementului calităţii (manual de proceduri actualizat, alte reglementări revizuite etc.), 22

23 respectiv pregătirea atestării instituţiei în acest sens, cel mai probabil spre finele perioadei de management anunţate interpretând calitatea, în privinţa Bibliotecii, ca fiind ansamblul proprietăţilor şi caracteristicilor unei entităţi care îi conferă aptitudinea de a satisface necesităţi exprimate sau implicite din partea clienţilor săi. C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, după caz Conform organigramei actuale, Biblioteca înglobează următoarele compartimente: 1. Compartimentul de evidenţă şi de prelucrare a colecţiilor 2. Serviciul relaţii cu publicul (cuprinde următoarele compartimente: Sala de lectură; Împrumut pentru adulţi; Împrumut pentru copii; Filială; Informare şi referinţe; Digitizare şi istorie regională) 3. Compartimentul metodic 4. Compartimentul administrativ 5. Compartimentul de întreţinere şi de deservire. c.1 2. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente; propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative incidente În 2010 s-a produs o reducere conjuncturală a personalului Bibliotecii (de la 37 la 29,5 de posturi), ceea ce a făcut necesară modificarea orarului pentru public al instituţiei, elaborarea unui nou Regulament de organizare şi funcţionare, respectiv a unei Organigrame noi. Deoarece acestea au fost adaptate îndeajuns şi în perspectivă la situaţia funcţională creată de reducerea de personal, nu consider că ar fi nevoie pe termen scurt sau chiar mediu de modificarea acestor documente. Regulamentul de ordine interioară s-a modificat la rândul său, într-o măsură mai mică, odată cu reducerea de personal, însă nu este adaptat întru totul la realităţile funcţionale 23